Curs 4.

Documentația
de proiect

Irina Manolescu – UAIC

irina.manolescu.studenti@gmail.com
Recapitulare – curs 3
 Selecția proiectelor – definire
 Criterii / Grile de evaluare a proiectelor
(exemplu pentru start-up postat)
 Modele de evaluare si selecție
Criterii de selecţie a proiectelor

 criteriile de eligibilitate (conformitate +

eligibilitate)
 criteriile de evaluare tehnică a proiectelor
(grila de evaluare)
Evaluarea calităţii propunerilor de
proiect

Aprecierea unei propuneri de proiect se face sub

trei aspecte:

 relevanţă,
 fezabilitate
 sustenabilitate.
 Discuții
 Argumentele tipice relevanței – nu există o
nevoie / există alternative care acoperă nevoia
respectivă
 Argumente tipice fezabilității – este prea scump,
nu sunt folosite prea des, parinții trebuie să se
descurce singuri (!!!!), monitorii ar putea fi
cumpărați (!!!!), nu ar fi respectată condiția „doar
pentru studenți”
 Argumente neclare – nu reprezintă o prioritate,
nu este relevantă viața privată a deputaților
 De reținut
 Dispersia opțiunilor evaluatorilor pentru
relevanță este mult mai mare decât pentru
fezabilitate
 Intervine subiectivismul evaluatorilor (dacă
problema il afectează pe el sau pe
apropiați)
 Grilele de evaluare ar trebui să fie clare
Fişa bingo
Atuuri
 Orientare strategi / relaţionişti
 Învăţare orizontală
 Testare
 Presupune acţiune / mişcare
 Intercunoaştere
 Competiţie prin cooperare
 Când se pot face compromisuri şi când nu
 Spargerea barierelor
 Cere ajutorul celorlalţi
 Recunoaşterea slăbiciunilor – ne face
mai simpatici / abordabili
Ce facem astăzi?

 Programe de finanțare
 Documentația de proiect (introducere)
II. PROGRAME DE
FINANŢARE
 II. Programe de finanţare
2.1. Tipuri de finanţări în proiecte
Finanţarea nerambursabilă (subvenţii guvernamentale, programe de
finanţare nerambursabilă publice sau/şi private)

Avantaje: Dezavantaje:

finanţarea unor acces dificil (fondurile se

activităţi fără consum acordă periodic, de regulă pe
de resurse proprii sau baza unor licitaţii);
credite; control strict al modului de
menţinerea utilizare a fondurilor de către
independenţei şi finanţatori, inclusiv prin
autonomiei financiare a colaborare cu alte instituţii de
organizaţiei. specialitate - Curtea de Conturi.
Exercițiu 1. Cine se ocupă de Q1 /
Q2+Q3 / Q4?
 II. Programe de finanţare

2.2. Domenii spre care se îndreaptă finanţările

 tradiţional, sectoarele care se ocupă de categoriile

defavorizate
 sectoarele economice considerate cu potenţial, cum
ar fi turismul, agricultura, mica industrie, în special
prin dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
 un domeniu general - cel al ridicării calităţii vieţii:
protejarea mediului ambiant, infrastructura,
informaţiile (cu prioritate spre anumite zone mai
puţin dezvoltate)
 pentru România, în afara acestor domenii generale
au fost şi unele specifice: sprijinirea privatizării,
democratizarea instituţiilor statului şi integrarea în
structurile europene.
 II. Programe de finanţare

2.3. Derularea programelor de finanţare

(parţial) nerambursabilă
 Cele mai multe finanţări de acest tip sunt acordate
României de alte state sau instituţii internaţionale.

 Sistemul finanţărilor nerambursabile publice externe are

caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea
rezolvării unor situaţii excepţionale.

 Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt

însoţite de o întreagă metodologie specifică care trebuie
respectată.
 II. Programe de finanţare
2.3. Derularea programelor de finanţare (parţial)
nerambursabilă
 Etapa I: finanţatorul stabileşte - inclusiv prin colaborare cu
autorităţi ale statului - domeniile vizate şi obiectivele,
activităţile şi beneficiarii potenţiali. Este elaborată
metodologia de selecţie şi finanţare.

 Etapa II: licitaţia de proiecte. Finanţatorul lansează în mod

public programul de finanţare respectiv, oferind un pachet
informativ - un ghid al programului şi o cerere de finanţare şi
alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de
finanţator, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de
natura diurnelor etc.). Solicitanţii depun proiectele pentru
care solicită finanţări nerambursabile.
 II. Programe de finanţare

2.3. Derularea programelor de finanţare

(parţial) nerambursabilă
 Etapa III: selecţia - proiectele sunt evaluate de către
comisia de evaluare, fiecărui proiect fiindu-i acordat un
anumit punctaj. Proiectele sunt ierarhizate descrescător;
câştigătoare - proiectele care au obţinut punctajele cele
mai mari şi care solicită, în total, o sumă mai mică sau
egală cu bugetul total oferit de finanţator pentru
programul de finanţare respectiv.
 Etapa IV: perioada de implementare a proiectelor pentru
care a fost obţinută finanţarea nerambursabilă.
 Etapa V: de evaluare finală – proiecte + program.
Exemple de programe
Portaluri dedicate
 De ce trebuie să cunosc
programele de finanțare
 Beneficiar direct (proiect cu fonduri
nerambursabile – ex. start-up, modernizare)
 Beneficiar indirect (membru grup țintă in
cadrul unui proiect – ex. Erasmus, start-up)
 Furnizor al beneficiarilor (echipamente,
promovare)
 Carieră – minister, agenții de dezvoltare,
firme de consultanță, departamente de MP in
firme / primării
III. SCRIEREA CERERII DE
FINANŢARE
 III. Scrierea cererii de finanţare

3.1. Paşii în elaborarea cererii de finanţare

Paşii în elaborarea cererii de finanţare sunt:
 identificarea, documentarea problemei şi iniţierea
proiectului
 contactarea finanţatorilor
 scrierea propunerii de finanţare
În practică însă, de foarte multe ori, primii doi paşi se
inversează, proiectul fiind conturat, uneori forţat,
abia după apariţia anunţului referitor la licitaţia de
proiecte. Evident că în acest caz dificultăţile sunt
mai frecvent întâlnite, cu consecinţe negative mai
ales pe termen lung – deteriorarea relaţiilor cu
finanţatorii, cu partenerii, cu beneficiarii.
Etape
Etapele considerate în analiză vor fi
structurate în 3 părţi:
 ca antrenament „de întreţinere” pentru o
participare activă la proiecte
 în perioada apariţiei anunţului despre
licitaţia de proiecte
 în realizarea efectivă a documentaţiei
 III. Scrierea cererii de finanţare
3.2. Bune practici ca antrenament „de
întreţinere”pentru o participare activă la proiecte
 fiţi informat
 adrese internet
 abonamente la buletinele informative
 anticipaţi următoarele programe de finanţare
 site-urile finanţatorilor
 discuţii cu alte persoane informate, din „sistem”
 documentaţii de proiecte „la sertar”
 păstraţi documentaţiile proiectelor vechi
 utilizaţi specialiştii din subordine pentru realizarea unor situaţii diverse
(planuri de afaceri, baze de date, statistici, prezentarea propriei
organizaţii etc.)
 întreţineţi o relaţie bună cu top-managementul organizaţiei / firmei dvs.;
la urma urmei, orice proiect, teoretic, trece şi de o selecţie internă (mai
ales atunci când presupune şi fonduri proprii), iar sprijinul top-
managementului este crucial; acest suport se va dovedi util şi în
perioada de implementare a proiectului
 familiarizaţi-vă cu stilul scrierii documentaţiei de proiect, adoptându-l
pentru redactarea rapoartelor obişnuite sau pentru planificarea
activităţilor curente
 III. Scrierea cererii de finanţare
3.3. Anunţul despre licitaţia de proiecte

 Toate programele sunt publicate pe Internet, chiar

înainte de etapa în care părţi ale acestora (sub-
programe/ măsuri) sunt deschise pentru licitaţie
 Toate oportunităţile de licitaţie sunt anunţate
public
 Anunţul de licitaţie îi furnizează viitorului licitator
toate informaţiile necesare pentru a-şi exprima
interesul într-un proiect
 Anunţul de licitaţie este însoţit de instrucţiuni
pentru potenţialii ofertanţi asupra modului în care
îşi pot exprima interesul.
Anunţul de licitaţie conţine:
 titlul programului
 descrierea programului
 bugetul total
 adresa completă, date de contact ale autorităţii
contractante
 detalii despre persoana de contact
 data estimată de începere a programului
 termenul limită pentru exprimarea interesului.
 III. Scrierea cererii de finanţare
3.3. Anunţul despre licitaţia de proiecte
Ce conţine pachetul informativ pentru un
proiect?
 Pachetul informativ este distribuit gratuit şi
include un set standard de documente:
 Invitaţia la licitaţie - un comunicat de presă
standard de invitaţie
 Ghidul solicitantului: instrucţiuni pentru ofertanţi -
cum, când şi unde să înainteze oferta, inclusiv
detalii complete asupra conţinutului propunerilor
tehnice şi financiare, şi criteriile de evaluare care
vor fi aplicate
 Termenii de Referinţă - descrierea serviciilor
solicitate
Anexe:
 Anexa A: cerere de finanţare (format Word)
 Anexa B: buget (format Excel)
 Anexa C: cadrul logic al proiectului (format
Word/Excel)
 Anexa D: diurne (format Word)
 Anexa E: contractul standard (format Word)
 Anexa F: format standard pentru CV-uri (format Word)
 Anexa: copie a "Condiţiilor generale aplicabile
contractelor de servicii".
 Anexa: "Regulile generale pentru licitaţii şi atribuirea
contractelor de servicii"
 Anexa: Cerere de plată
 Anexa: Identificare financiară
 Anexa: Manual de identitate vizuală
 III. Scrierea cererii de finanţare
3.3. Anunţul despre licitaţia de proiecte
Bune practici, în perioada imediată apariţiei anunţului
despre licitaţia de proiecte
 citiţi cu atenţie condiţiile licitaţiei (de preferinţă, nu numai cea
adresată solicitanţilor, ci şi cea pentru evaluatori, prezentarea
organizaţiei finanţatoare etc.);
 informaţi-vă asupra finanţatorului (domenii de interes, criterii de
evaluare, tipuri de proiecte finanţate, sumele alocate şi perioada de
alocare, durata procesului de evaluare a propunerii, modalităţi de
contact);
 comunicaţi eficient cu agenţii de implementare a programului;
pentru probleme punctuale prin e-mail sau telefon, pentru probleme
complexe prin întrevederi programate;
 discutaţi cu alţi beneficiari ai finanţărilor de acest tip.

Un alt set de probleme sunt date de “agenda ascunsă” a finanţatorilor,

care – de multe ori – nu oferă suficiente informaţii privind obiectivele
pe care doresc să le realizeze prin oferta de finanţare; de asemenea
dificultăţi apar şi în alegerea unui cofinanţator a cărui politică să
coincidă cu cea a finanţatorului principal.
3.4. Realizarea documentaţiei
de proiect
Documente pentru obţinerea
finanţărilor:
 cerere de finanţare (CF) – date specifice
fiecărui finanţator
 studiu de fezabilitate (SF) – partea
tehnică, orientată spre investiţia necesară
 plan de afaceri (PA) - proiecţii post-
investiţie: PROD, MKT, RU, FIN
Tipuri de finanţatori:
1. autofinanţare (capitalul personal, prieteni,
rude)
2. bănci
3. fonduri nerambursabile (prin agenții de
management / implementare)

 Exercițiu 2: Ordinea de importanţă

pentru finanţatori a documentelor (1;
2; 3 - PA, SF, CF)