Bratu Laurentiu Stefan

Anghel Stefan Alexandru

1A BFKT

Fractura de Gleznă
Afecțiuni, Afecţiuni gleznă/picior 

O glezna rupta este cunoscuta si sub denumirea de fractura de glezna. Acest lucru inseamna ca unul sau mai
multe dintre oasele care formeaza glezna sunt rupte.

Fractura de glezna poate merge de la simpla rupere a unui singur os, pana la fracturi multiple, care disloca
glezna si pentru care este necesar ca pacientul sa evite sa se sprijine pe piciorul afectat un timp mai
indelungat. Cu alte cuvinte, cu cat sunt fracturate mai multe oase, cu atat glezna devine mai instabila. Este
posibil ca fracturile de glezna sa fie asociate cu leziuni ale ligamentelor, acestea fiind cele care mentin
oasele gleznei si articulatia in pozitia corecta.

Fracturile de glezna afecteaza persoane de toate varstele. In ultimii 30 – 40 de ani, medicii au constatat o
crestere a numarului si gravitatii fracturilor de glezna.

Anatomie
Urmatoarele trei oase intra in componenta articulatiei gleznei:

 Tibia;

 Fibula sau peroneul – osul mai subtire al gambei;

 Talusul – un os mic pozitionat intre osul calcaiului (calcaneu) si oasele gambei (tibie si peroneu).
Tibia si peroneul contribuie fiecare la formarea articulatiei gleznei astfel:

 Maleola mediala – proeminenta interna a tibiei;

 Maleola posterioara – portiunea posterioara a tibiei;

 Maleola laterala – extremitatea inferioara a fibulei (proeminenta laterala a gleznei).

Clasificarea fracturilor de glezna se face in functie de zona de os care este fracturata. De exemplu, o
fractura la extremitatea inferioara a fibulei (peroneu) se numeste fractura de maleola laterala, iar daca
fractura afecteaza atat tibia cat si fibula, atunci vorbim despre fractura bimaleolara.

Doua articulatii sunt implicate in fracturile de glezna:

 Articulatia gleznei – in care se reunesc tibia, fibula si talusul;

 Sindesmoza tibio-peroniera – articulatia dintre tibie si fibula, solidarizata de ligamente

Mai multe ligamente contribuie la mentinerea stabilitatii gleznei.

Cauzele fracturilor de glezna
 Rasucirea sau rotirea gleznei;

 Sucirea gleznei;

 Impiedicarea sau caderea;

 Traumatismul cauzat de un accident rutier.

Simptome
Deoarece o entorsa severa de glezna se poate manifesta simptomatic la fel ca o fractura de glezna, fiecare
leziune a acesteia trebuie examinata de un medic specialist ortoped.

Simptomele care indica o fractura de glezna sunt:

 Durerea imediata si de intensitate mare;

 Inflamarea (umflarea gleznei);

 Roseata in jurul gleznei;

 Sensibilitatea la palpare;

 Imposibilitatea sprijinului pe piciorul afectat;

 Deformarea regiunii, daca articulatia gleznei este luxata (dislocata).

Examinarea medicului ortoped
Istoric medical si examinarea medicala
Dupa prezentarea istoricului medical, a simptomelor si a cauzelor leziunii, medicul va trece la examinarea
amanuntita a gleznei, piciorului si gambei.

Teste imagistice
In cazul in care se suspecteaza existenta unei fracturi a gleznei, doctorul ortoped poate solicita teste
suplimentare pentru a obtine mai multe informatii despre leziunea respectiva.

Radiografii. Radiografiile reprezinta tehnica de diagnosticare imagistica

cea mai cunoscuta si utilizata. Radiografiile detecteaza fractura si gradul de
deplasare a fragmentelor osoase. Ele pot oferi de asemenea informatii despre
tipul fracturii – daca este simpla sau exista mai multe fragmente osoase. E
posibil sa vi se recomande si efectuarea unor radiografii suplimentare de gamba
si picior pentru a exclude alte leziuni posibile.
Testul de stres. In functie de tipul de fractura a gleznei, medicul poate aplica
presiune pe glezna si efectua o radiografie speciala denumita radiografie de
stres. Aceasta radiografie speciala ajuta doctorul ortoped sa inteleaga mai bine
fractura si leziunile ligamentare de la nivelul gleznei.
Tomografie computerizata (CT). Rareori necesara in cazul acestor fracturi.
Acest tip de investigatie poate oferi o imagine radiologica in sectiune a gleznei
si este uneori solicitata pentru a evalua mai in detaliu leziunea produsa.
Scanarea prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Acest test ofera o
imagine de mare rezolutie a oaselor dar mai ales a tesuturilor moi precum
ligamentele. Pentru anumite tipuri de fracturi ale gleznei, testul RMN poate fi
cerut pentru evaluarea ligamentelor gleznei.