Professional Documents
Culture Documents
- art 806 “minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici într-un fel…” prin
donaţie sau testament, de bunurile sale
- art 807 ”minorul de 16 ani poate dispune prin testament şi numai jumătate din
bunurile de care după lege ar dispune majorele”;
- art 809 “minorul de 16 ani nu poate, prin testament, dispune în favoarea tutorelui
său”
- art 810 “doctorii în medicină sau în chirurgie, ofiţerii de sănătate sau subofiţerii
(adică medici şi farmaciştii), care au tratat o persoană în boala de care moare, nu
pot profita de dispoziţiile între vii sau testamentare, ce dansa a făcut în favoarea lor
în cursul acestei boli.”
Aceleaşi reguli sunt aplicabile şi în privinţa preoţilor (vezi art 833, 1307 alin 1, art
1309 Cod civil)
Incapacităţi prevăzute de Codul familiei
Art 128 din Codul familiei “este oprit să se încheie acte juridice între tutore, soţul, o
rudă în linie dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, de o parte, şi minor, de alta”
Art 133 alin 3 Codul familiei “minorul (sub 14 ani) nu poate să facă, nici chiar cu
încuviinţare, donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia”
Art 41 – teza a II a din Constituţie “Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul
de proprietate asupra terenurilor”. Această incapacitate este preluată ad litteram în alin 1 al art
3 din L 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.
Nu trebuie asimilate îngrădirilor din dreptul civil, acele îngrădiri ori incompatibilităţi
care sunt cunoscute în alte ramuri de drept, cum ar fi cele din dreptul constituţional, dreptul
muncii, dreptul administrative, dreptul comercial.
Potrivit art 5 alin 3 din D 31/1954 “Capacitatea de exerciţiu este capacitatea persoanei
de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, săvârşind acte juridice”.
Premisele capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice sunt:
- existenţa capacităţii de folosinţă a persoanei fizice;
- existenţa discernământului, adică a puterii omului de a-şi reprezenta corect,
consecinţele juridice civile ale manifestării sale de voinţă.
Capacitatea de exerciţiu are trei ipostaze:
- lipsa capacităţii de exerciţiu
1) minorii sub 14 ani
2) alienaţii ori debili mintali puşi sub interdicţie judecătorească
- capacitatea de exerciţiu restrânsă
- minorii între 14 şi 18 ani
- capacitatea de exerciţiu deplină
o majorii – cei cu 18 ani împliniţi
o femeia căsătorită înainte de 18 ani
Potrivit art 9 din D 31/1954 “minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de
exerciţiu restrânsă.”
Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către acesta cu
încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.
Caracteristicile definitorii ale capacităţii de exerciţiu restrânse sunt:
- aparţine numai minorilor între 14 şi 18 ani
- constă în aptitudinea lui de a-şi exercita drepturile civile şi a-şi asuma obligaţii
civile prin încheierea, personal, a unor acte juridice civile.
Dacă minorul a fost pus sub interdicţie, iar aceasta se ridică în intervalul 14-18 ani,
capacitatea de exerciţiu restrânsă va începe pe data ridicării interdicţiei.
Pentru a determina acest conţinut apare utilă clasificarea actelor juridice civile, prin
raportarea lor la minorul de 14-18 ani.
Clasificarea cuprinde următoarele categorii.
a) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia valabil personal şi
singur:
- actele pe care le putea încheia până la împlinirea vârstei de 14 ani (acte de
conservare şi acte mărunte)
- depozitul special la CEC
- actele de administrare, dacă nu sunt lezionare
- dacă a împlinit 16 ani, poate dispune prin testament, de jumătate din ceea ce
ar fi putut dispune dacă ar fi fost major (art 807 Cod civil)
b) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia valabil, numai cu
încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal.
Actele de administrare, atât cele privitoare la un bun (ut singuli), cât şi cele care
privesc patrimoniul minorului: închirierea unui bun, contractul de antrepriză pentru repararea
unui bun.
Dacă minorul încheie actul fără această încuviinţare şi actul este lezionar, el este
anulabil pentru leziune; dar dacă îl încheie singur, fără încuviinţare, însă actul nu este
lezionar, el este perfect valabil.
Actele de administrare a patrimoniului sunt acte care în raport cu un anumit bun sunt
de dispoziţie, dar privite în raport cu întregul patrimoniu are ca fuialitate o judicioasă utilizare
a patrimoniului: Ca exemplu, amintim art 129 alin 4 din Codul familiei, care se referă la
“înstrăinarea bunurilor supuse pieirii sau stricăciunii” şi la înstrăinarea bunurilor “devenite
nefolositoare pentru minor” dacă valoarea acestora nu depăşeşte 250 lei (de lege ferenda suma
de 250 de lei trebuie revăzută, limita valorii bunului trebuind stabilită la un nivel superior) .
c) Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia personal, dar cu
dublă încuviinţare (a ocrotitorului legal şi a autorităţii tutelare).
- actele de dispoziţie: înstrăinarea, grevarea cu o sarcină reală (gaj, ipotecă, renunţarea
la un drept, chiar şi acceptarea unei succesiuni, este calificată de doctrină ca act de
dispoziţie)
d) Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului).
- acestea sunt prevăzute de Codul familiei:
o art 133 alin 3 “minorul nu poate să facă, nici chiar cu încuviinţare, donaţii
şi nici să garanteze obligaţia altuia”
o art 128 “este oprit să se încheie acte juridice între tutore , soţul, o rudă în
linie dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, de o parte şi minor de alta.”
Consecinţe posibile
- consecinţe penale, dacă s-a nerespectat intangibilitatea ori egalitatea capacităţii de
exerciţiu (art 247 Cod penal),
- consecinţa aplicabilă încălcării unei incapacităţi de folosinţă, dacă a fost nesocotită
o asemenea limită,
- nulitatea relativă a actului juridic; aceasta este sancţiunea, specifică, în materia
capacităţii de exerciţiu.