CERT SYSTEMS AMG-0C 0930400188 - SR EN 150 9001:2015 TRO _[\ CON __ 107-212/06.04.2006, C.U.1. RO 18561065 SARL, Str Pacea nr, 53, sc. B, et. 4, ap. 19, Botosani, Mobil 0766630261 RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA conform P100/3-2019 — COD DE PROIECTARE SEISMICA — PARTEA III - S.C A S.C. TROCON S.R.L. PREVEDERI PENTRU EVALUAREA SEISMICA A CLADIRILOR EXISTENTE si C254- 2017 — indrumator privind cazuri particulare de expertiza tehnica a cladirilor pentru cerinta fundamentala »rezistenta mecanica si stabilitate”, asupra: IMOBIL SITUAT iN SAT BRAESTI, COMUNA BRAESTI, JUDETUL IASI pentru: "REABILITARE TERMICA SI CRESTEREA EFICIENTE! ENERGETICE LA JUDETUL IASI” Proiect nr. 17/2021 BENEFICIAR: COMUNA BRAESTI, JUDETUL IASI as PROIECTANT GENERAL: S.C. THIRD NEST S.R.L. IASI ky pee ND PROIECTANT SPECIALITATE: S.C. TROCON S.R.L. BOTOSANI (rr ON) Expert Tehnic M.C.C. nr. 74E si | DR. ING. SZALONTAY COLOMAN ANDREI a! $I M.L.P.A.T NR, 08873sc, Top cow SR. 2. PROIECTARE CONSTRUCT —— Expert tehnic atestat MLPAT ~ responsabil expertiza DR.ING. SZALONTAY COLOMAN ANDREI ING. TROFINOV CATALIN BORDEROU - Continutul raportului de P100/3-2019 - Prevederi pentru evaluarea seismic a cladirilor existente 1. DATE PRIVIND EXPERTIZA TEHNICA 1.1. PAGINA DE TITLURI SI SEMNATURI 1.2. COPIE DUPA ACTUL DE ATESTARE AL EXPERTULUI TEHNIC 1.3. RAPORT SINTETIC 2. RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA 2.1, SCOPUL EXPERTIZEI.... 2.2, REGLEMENTARI TEHNICE 2.2.1, Cadrul legal 2.2.2. Prescriptii tehnice in vigoare la data intocmirii expertizei.. 2.3. ACTIVITATI DESFASURATE PENTRU INTOCMIREA EXPERTIZEI .. 2.4. DATE CARE AU STAT LA BAZA EXPERTIZEI TEHNIC! 2.5. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULU! 2.5.1 Conditii topografice.. 2.5.2.Caracteristici amplasament. Conditii geotehnice 2.5.3. Conditii seismice si zonare actiuni 2.5.4. Incadrarea cladirii in categorii si clase de importanta .. 2.6. DESCRIEREA CLADIRII 2.6.1, Avarii, degradari. 2.6.2. Seisme suportate. 2.6.3. Materiale. 2.7. NIVELUL DE CUNOASTERE 2.8. METODOLOGIA DE EVALUARE. 2.9. GRADUL DE INDEPLINIRE A CONDITILOR DE ALCATUIRE SEISMICA Ry. 2.10. GRADUL DE AFECTARE STRUCTURALA R,. 2.11. GRADUL DE ASIGURARE STRUCTURALA SEISICA R3 2.12. VERIFICARI LA STAREA LIMITA DE SERVICIU .. 2.13. SINTEZA EVALUARIL.. 2.14. PROPUNERI DE INTERVENTII 3. CONCLUZII.. 4. ANEXA FOTO. 5. BREVIAR DE CALCUL 6. PIESE DESENATE Ia intocmirea prezentel documentajils-au utilizat: 1,_| Sistem de operare - WINDOWS 10 Professional - Licenta ‘Microsoft Corporation 2. | Tehnoredactare - Microsoft Office Professional Plus 2013 -Licenti | lizengo GmbH & Co. KG 3._| Parte desenata - ZWCAD 2018 Profesional - Licena: 480_Zwcad218__| ZWCAD Software Corporation RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICK: REABILITARE TERMICA $I CRESTEREA EFICIENTET ENERGETICE 1A SCOALA PROFESIONAL BRAESTI. SAT BRAESTI._COMUNA BRAESTI. JUDETUL IAS! >Sc. TRO con SRL. PROIECTARE CONSTRUCTH_ 1,3. RAPORT SINTETIC Denumire REABILITARE TERMICA $I CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA lucrarii: PROFESIONALA BRAESTI, SAT BRAESTI, COMUNA BRAESTI, JUDETUL IASI Scopul expertizei: | Evaluare seismica cladire Data expertizei:_| IANUARIE 2021. Experttehnic: _| dr.ing. Szalontay Coloman Andrei Adres’: Sat Braesti, comuna Braesti, judetul Categoria de importanta (HG 766/197): | C- normala; Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1) | Clasa Ill Anul construirii: | = 1970 Functiunea cladi Scoala; inaltimea supraterané totala: | parter; +6,60m. ‘Suprafata construita: Corp Cl - Sc = 454mp; Corp C2 - Sc = 232mp; Sistem structural: | Cladirea scolii este alc&tuité din 2 corpuri de cladire, cu structura de rezistena similar, separate printr un rost de 5 cm. Corp C1 - Pereti din zidarie de cdrdmida plind presata, fari elemente verticale de confinare din beton armat, planseu din lemn, sarpanta din lemn, fundatii din zidarie de beton, cu o adancime de fundare de 140- 150cm (consolidate); Corpul C2 are planseul realizat din beton armat. Componente nestructurale: | Pereti de compartimentare din zidarie de cdramida; Actiunea seismica (prob. de depasire in 50 ani) Verificarea la starea limita ultima: Metodologia de evaluare (P100-3) Metodologie de nivel 2 Gradul de indeplinire a conditiilor de alc&tuire seismic, Ri: C1-71, (2-77 Gradul de afectare structurala, Ra: 1-85, C2- 0,85 Gradul de asigurare structurala seismic’, Ra: C1- 0,66, C2-0,65 Clasa de risc seismic in care a fost incadrata constructia, R: ul Descrierea clasei de risc | Clasa de risc seismic Rs Ill, din care fac parte cladirile susceptibile seismic: de avariere moderata la actiunea cutremurului de proiectare corespunzator Stari Limit Ultime, care poate pune in pericol siguranta utilizatorilor; Verificarea la Starea Limit de serviciu: | - U/08873; MCC: 74E Legitimatie: lasi Concluzii: | Constructia prezinta abateri fats de prevederile in vigoare, in ceea ce priveste gradul de indeplinire al conditiilor de alctuire seismica: lips’ elemente de confinare verticale din beton armat, pereti dn zdarie de carammdg pling esa plansee din lemn fara rigiditate in plan pentru corpul C; ee : Necesitatea lucrarilor de interventie DK Clasa de risc seismic dupa efectuarea lucrarilor de interventie, R: 71 Proiectant de specialitats Expert tehnic atesta’ \T Ing. C&t&lin Trofi Dr.ing. Colo Andrej Szatofttay 5S.C. TRocon SRL PROIECTARE CONSTRUCT 2. RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA 2.1, SCOPUL EXPERTIZEI La solicitarea proiectantului general: S.C. THIRD NEST S.R.L., subsemnatul dr. ing. Coloman Andrei SZALONTAY - expert tehnic atestat MLPAT, impreuna cu ing. Catalin TROFINOV, administrator $.C. TROCON S.R.L., am procedat la analiza situatiel pe teren, in Vederea stabilirii starii structurii de rezistenta a imobilului din sat Brdesti, comuna Brdesti, judetul lasi, cu destinatia de scoala profesionala, in vederea executarii lucrarilor de reabilitare termica si cresterea eficientei energetice. Raportul de expertiza este intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 01/01.02.2021 siisi propune, ca pe baza identificariisistemului structural, a degradarilor structurale existente si proprietatilor materialelor de constructie, s4 determine gradul de asigurare la actiuni seismice a imobilului si masurile de realizare a lucrarilor. in acest scop, pentru verificdrile asupra structurii se vor utiliza prevederile Normativelor: CR6-2013, P100/1-2013 si P100/3 ~ 2019 iar pentru fundatii cele ale prevederilor cuprinse in normativul NP 112-2014. Prezentul raport de expertiza s-a intocmit in baza Normativului P100/3-2019 - Cod de proiectare seismicd ~ partea Ill - Prevederi pentru evaluarea seismicé a clddirilor existente coroborat cu recomandarilor indrumétorului C254-2017 privind cazuri particulare de expertizare tehnicé a cladirilor pentru cerinta fundamentalé: rezistenté mecanicé si stabilitate”. Cladirea supusa expertizarii este o constructie alcatuita din 2 corpuri de cladire (C1 si C2) cu regimul de inaltime parter, cu 0 suprafatd construita Sc = 686 mp construita in jurul anilor 1970. Prezenta expertiza are o valabilitate de 3 ani de zile, cu exce se ates din teren sau a reglementarilor tehnice conexe. 2.2. REGLEMENTARI TEHNICE 2.2.1, Cadrul legal Prezenta expertiza tehnica a elaboratd in baza urmatoarelor leg Peer te) ~ 0.G. nr. 20/1994 privind punerea in siguranta a fondului constr jitext ‘RAPORT-DE-EXDERTIOK TEHNICK: REABILITARE TERMICA $1 CRESTEREA EFICIEWTEI ENERGETICE LA SCOAIA PROFESIONALA BRAESTI, SAT BRAESTI, COMUNA BRAESTI, JUDETUL 1 5rhea, PROIECTARE CONSTRUCTH TH. nr. 644/30.05.1990 completare la Legea 8/1977, privind reducerea riscului de avariere a constructillor afectate de seismele din perioada 1940-1990. ~ Legea nr. 10/1995 (cu completarile ulterioare) privind calitatea in constructii; _H.G. nr, 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnicd de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor; _0.G. nr. 67/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr. 20/1994 privind punerea jn siguranta a fondului construit existent; ~ Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; =Legea nr, 72/1998 privind aprobarea 0.G. nr.67/1997 pentru modificarea i completarea 0.G.nr.20/1994 privind punerea in sigurant a fondului construit existent; Aceste legi, ordonante si normative au fost elaborate dupa distrugatorul seism din 04.03.1977 care a produs enorme pagube materiale (mii de cladiri distruse partial sau total dar mai ales imensele pierderi umane (peste 1100 morti). ‘in zonele afectate de seismul dir 1977 s-au pribusit sau avariat grav 33000 de locuinte cladiri, au cdzut cateva zeci de castele de apa (structuri fara rezerva de rezistenta). 2.2.2. Prescriptii tehnice in vigoare la data intocmirii expertizei — CR 0-2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii; = CR 1-1-3/2012-Cod de proiectare. Evaluarea actiunii z4pezii asupra constructiilor; _ CR 1-1-4/2012-Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor; ~ CR 2-1-1.1-Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat; ~ CR 6-2013 — Cod de proiectare pentru structuri din zidarie; ~ P 100-1/2013 ~ Cod de proiectare seismica ~ Partea | ~ Prevederi de proiectare pentr cladiri. _ P 100-3/2019 — Cod de proiectare seismicd, partea a lll-a, prevederi pentru evaluare seismica a cladirilor existente; ~ NP 005-2003 — Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn; _ NP 007-97 — Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat; _ NP.019-1997 — Ghid pentru calculul la stari limit a elementelor din lemn; _ NP 042-2000 - Normativ privind prescriptiile generale de proiectare. Verificarea pr BAPORT DE EXPERTIR TEHNICK: REABILITARE TERMICA $1 CRESTEREA EFICIENTE] ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONA (RRAFCTI. SAT BRAESTI. COMUNA BRAESTI, JUDETUL IASI 5SC. con SRL. PROIECTARE CONSTRUCT! calcul a elementelor metalice si a imbinarii acestora - NP 112 - 2014 — Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata. - NE 012/1-2007 ~ Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1 — Producerea betonului. - NE 012/2-2010 — Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2 ~ Executarea lucrarilor din beton. - C 169-1988 — Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale; -SR EN 1991-1-1 - Eurocod 1. Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incdrcéri utile pentru cladir. = SR EN 1991 ~ pr. NA - Eurocod 1. Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incrcari utile pentru cladiri. Anexa nationala. ~ SR EN 1992-1-1 — Eurocode 2. Proiectarea constructiilor din beton. - SR EN 1996-1-1-2006-NB — Eurocod 6. Proiectarea structurilor de zidarie. Anexa nationala. = ST 009-2005 — Specificatie tehnic’ privind cerinte si criterii de performanta pentru produse din ofel utilizate ca armaturi in structuri din beton; 2.3. ACTIVITATI DESFASURATE PENTRU INTOCMIREA EXPERTIZEI Pentru realizarea raportului de expertiza s-au desfasurat urmatoarele activita ~ Inspectia vizuala detaliat a constructiei si relevarea fotografica; ~ Inspectia elementelor structurale si relevarea cladir - Calcul structural in varianta existenta. 2.4. DATE CARE AU STAT LA BAZA EXPERTIZEI TEHNICE Pentru intocmirea raportului de expertiza s-au analizat: - Certificatul de Urbanism nr. 01/01.02.2021; ~ Releveu de structura si arhitecturé pentru cladirea analizata; ~ Informatii culese din cadrul inspectiei vizuale la exteriorul si interiorul cladirii; - Tema de proiectare si propunerea de arhitectura transmisa de proiectantul general; RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA: REABILITARE TERMICA Si CRESTEREA EFICIENTE/ ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONAL A ‘eedcer? cax modecetrinecraeSc. Top con SRL. PROIECTARE CONSTRUCTII 2.5. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI 2.5.1 Condit topografice Terenul este situat in intravilanul localitatii Braesti, comuna Brdesti, judetul lasi si apartine domeniului public al Comunei Braesti. 2.5.2.Caracteristici amplasament. Conditii geotehnice Terenul de fundare de pe amplasament este constituit dintr-un strat de argila cafenie, plastic vartoasd, cu plasticitate mare. Sistemul de fundare este din din beton, cu o cota de fundare intre 140...150 cm de la cota terenului, consolidate prin camasuire cu beton armat. Presiunea caracteristicd ce defineste portanta stratului de fundare, cu respectarea adancimilor minime, fara masuri de imbunétdtire a calit&tii pamAntului, stabilite conform STAS 3300/2-85 se considera: py = 180 kPa. 2.5.3. Condi seismice si zonare actiuni Sub aspect geologico-tectonic, geomorfologic si climato-mineralogic, zona studiata se afla in conditiile specifice judetului lasi, gisindu-se sub influenta cutremurelor de tip moldavic” ce au epicentrul in zona Vrancei. Conform ,,Cod de proiectare seismic - Partea | - Prevederi de proiectare pentru cladiri” — P100-1/2013, amplasamentul constructiei se caracterizeaza prin perioada de colt T.=0,7s si acceleratia terenului a,=0,258. Conform ,,Cod de proiectare seismicd - Partea | - Prevederi de proiectare pentru cladiri” — P100-1/2006, amplasamentul constructiei se caracterizeaza prin perioada de colt T.=0,7s si acceleratia terenului a,=0,20g. Conform ,,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii z4pezii asupra constructiilor” ~ CR 1-1- 3-2005 amplasamentul este caracterizat de o incrcare la sol So.= 2,5KN/m* cu un IMR = 50 ani din punct de vedere al calcului greutatii stratului de zapada. Conform ,,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor” — CR 1- 1-4-2012 amplasamentul este caracterizat de o presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 min. la 10m inaltime de la sol pentru o perioada de recurenta de 50 ani, de qrer = 0,7kKPa. Conform STAS 6054 - 77 adancimea de inghet este 80 + 90 cm. RAPORT DE -EXPERTIZA TEHNICK: REABILITARE TERMICA $I CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE [A SCOALA PROFESIONALAsc. TRO con SRL. PROIECTARE CONSTRUCT Conform ,,Cod de proiectare seismica ~ Partea | - Prevederi de proiectare pentru cladiri” — P100-1/2013, tab. 4.2, cladirea se incadreaza in clasa a Ill-a de importanta caracterizaté de ,00 (factorul de importanta - expunere). 2.5.4. incadrarea cladirii in categorii si clase de importanta — clasa “IW!” de importanta - “Cladiri de tip curent” (tabel 4.2. - Clase de importanta si de expunere la cutremur pentru cladiri -”Cod de Proiectare Seismicd ~ 100-1/2013"). — categoria “C” de importanta — “Constructii de importanta normala” (Anexa 3, cap.lI — Categorii de importanta — H.G. nr. 766/197). 2.6, DESCRIEREA CLADIRII Cladirea scolii este alcatuita din 2 tronsoane (C1, C2), separate prin rost, si a fost construitd in jurul anilor 1970, informatii prelevate de la reprezentatii locali. Arhitectura cladirii nu este deosebita si nu are nimic din specificul zonei. Structura imobilului este realizat din pereti de zidarie plina presata, fara elemente verticale de confinare din beton armat. Grosimea peretilor exteriori este de 37,5 cm si interiori de 25 cm. Buiandrugii dispusi deasupra golurilor de ferestre si usi sunt din beton. jnaltimea parapetului la ferestre este de 90 cm. Planseul corpului C1 este realizat din grinzi transversale din lemn de rasinoase cu grosimea de 20cm cu termoizolatia dispusé intre acestea. Planseul corpului C2 este realizat din beton armat si grinzi transversale intoarse peste silile de clasa. Sistemul de fundare este din beton, cu o cota de fundare intre 140...150 cm de la cota terenului, consolidate prin cimasuiald cu beton armat. Acoperisul este comun celor 2 corpuri, de tip sarpanta, alc&tuita partial din lemn rotund de foioase si lemn ecarisat de rasinoase, cu descdrcdri prin intermediul popilor direct pe grinzile de lemn ale planseului. invelitoare din tabla zincata, in patru ape, dispusa pe o asteriala din scdndura. Aceasta depaseste conturul cladirii cu 0 streasina din lemn de 60 cm. RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA: REABILITARE TERMICA si CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALA apdrer carmpdren rnastina RGAcerY HINFrIN lac! @c Top cow SRL PL pROlECTARE CONSTRUCTIL Caracteristici structurale corp C1 ~ sistem structural: diafragme de zidarie din zidarie plina presata; - grosime structurala pereti: 37,5 cm exteriori si 25 cm interior; ~ siguranta structurala pereti 30cm: heyt = 3,6/0,25=14,4 < 12~ pentru zidarie nearmata; ~ siguranta structurala pereti 40cm: het = 3,6/0,375=9,60<12- pentru zidarie nearmata; ~ dimensiuni in plan: < 50,00m; ~ suprafata planseu de calcul - 454mp; ~ arie pereti longitudinali — 32,23 mp; - arie pereti transversali ~ 19,96 mp; - densitatea peretilor structurali pentru ag=0,25: p 2 5,5%; (conf. P100/2013, tab. 8.8) - densitatea peretilor structurali transversali — p= 4,4 %; - densitatea peretilor structurali longitudinali- p.= 6,88 %; - raport intre ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie < 1.00 pereti exteriori si < 0.35 pereti interiori; (conf. P100/2013, tab. 8.11) - raportul gol/plin pereti exteriori: 0.52< 1.00 pt. ag=0.25; - raportul gol/plin pereti interiori: 0.15 < 0.35 pt. ag=0.25; Caracteristici structurale corp C12 - sistem structural: diafragme de zidarie din zidarie plina presata; ~ grosime structurala pereti: 37,5 cm exteriori si 25 cm interiori; ~ siguranta structurala pereti 30cm: heyt = 3,6/0,25=14,4 < 12— pentru zidarie nearmata; = siguranta structurala pereti 40cm: heyt = 3,6/0,375=9,60<12— pentru zidarie nearmatd; - dimensiuni in plan: < 50,00m; - suprafata planseu de calcul — 237 mp; ~ arie pereti longitudinali - 16,54 mp; - arie pereti transversali— 10,97 mp; ~ densitatea peretilor structurali pentru ag=0,25: p 2 5,5%; (conf. P100/2013, tab. 8.8) ~ densitatea peretilor structurali transversali— p;= 4,63 %; - densitatea peretilor structurali longitudinali— p= 6,98 %; - raport intre ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie < RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICK: REABILITARE TERMICA $1 CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALA 9 RRAECTI CAT RRAESTI COMIINA RRAFSTI JLIDFTUL IASIFro f.con SRL. PROIECTARE CONSTRUCTI 1.00 pereti exterior si < 0.35 pereti interiori; (conf. P100/2013, tab. 8.11) - raportul gol/plin pereti exteriori: 0.41< 1.00 pt. ag=0.25; 25; - raportul gol/plin pereti interiori: 0.11 < 0.35 pt. a 2.6.1. Avarii, degradari. Investigatiile pe teren, arat& ci pe parcursul exploatarii cladirii expertizate s-au efectuat interventii la structura de rezistenta prin consolidarea fundatiilor prin camasuire cu beton armat. La data intocmirii prezentei expertize constructia nu prezint avarii sau degradari specifice actiunii seismice, tasarii terenului de fundare sau sageti cu depasirea strilor limita de deformatie si exploatare; 2.6.2. Seisme suportate. Zona Vrancea este principala sursi seismic din tara, dar pe teritoriul Roméniei se manifest& mai multe categorii de cutremure, dupa cum urmeaza: - "superficiale", cu adancimea de focar sub 5 km; -"crustale" (denumite normale), cu adancimea de focar intre 5 si 30 km; - "intermediare", cu adancimea de focar intre 70 si 170 km. Cele mai puternice si care afecteaza o arie intinsé sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura muntilor Carpati, in zona Vrancea, in care se considera ca este prezent un proces de subductie, cu fracturi ale placilor tectonice in contact la diferite adancimi. Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudini M de peste 7 (pe asa-numita «scara Richter») pot si conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul tari, fiind un factor major de risc. Exista si alte surse locale sau externe teritoriului romanesc (de ex. focarele din sudul Dobrogei) care pot produce intensitati de VII-VIll grade MSK. Pe o harta de zonare seismica se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectaté de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsd, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse in Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Tarnave. Putem constata ca aproape tot teritoriul tarii este afectat de activitate seismica relativ puternicd, zonele seismice incluzdnd peste 60 % din populatie; prin urmare este foarte RAPORT DE EXPERTI ‘REABILITARE TERNICK $1 CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALse. TRof\ con SR pROVECTARE CONSTRUCTII important si fie luate masuri de protectie a populatiei si a fondului construit in cazurile de incidenta a unor astfel de fenomene naturale. Datele statistice istorice araté o asa-numita “ciclicitate", in ultimul mileniu, marile seisme producdndu-se, in medie, de cca. 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor seisme face ca aria afectaté sa fie extinsd. Datorita faptului ca in Romania cutremurele de pamant majore de Vrancea se manifesta la intervale de timp de ordinul deceniilor, cca. 58 % din populatie nu a trait evenimente seismice importante, deci nu are o experienta recent de protectie si comportare; in zonele expuse cutremurelor superficiale si crustale, cu perioade de revenire mult mai lungi, populatia far experient& proprie poate ajunge la 100% iar efectul unei anumite «uitari» fi face pe oameni sa neglijeze consolidarea cladirilor avariate Trebuie s& retinem cé magnitudinea se referé numai la marimea conventionalé a seismului in zona epicentrala, (dependent de energia acestuia, exprimata pe scara Richter sau alte scari recente de magnitudine (M,, Ms, M,, M,); nu ne putem referi la o valoare de magnitudine in zona epicentrala si la o alt& valoare intr-o alt zona !!!), iar intensitatea se referd la marimea (efectele) seismului in diferite amplasamente, find diferita in diferite locuri si descrescand in general cu distanta fat4 de epicentru (fenomenul de atenuare). Exist situatii in care conditiile locale de teren amplificd unele efecte la mari distante: - specialistii apreciaz’ c8, in general, seismele intermediare de Vrancea nu produc, potrivit experientei acumulate, efecte distructive majore asupra cladirilor moderne (cu exceptia celor vulnerabile sau avariate) decat in cazul magnitudinilor de peste 7 Richter. -seismele superficiale si crustale pot produce avarieri importante incepand cu magnitudini de ordinul 5,5-6,0, mai ales daca se produc in apropiere de centre populate. Studiile de inginerie seismicd si experienta cutremurelor precedente au condus la elaborarea de metode de calcul si harti de zonare seismic. in prezent, in functie de parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului, impartirea seismica a teritoriului Roméniei este caracterizaté de un cuplu de doua harti in care se figureaz4 zonarea parametrilor prezentati mai sus, pe teritoriul tarii noastre. Din 2007 a intrat in vigoare Codul P100-1/2006 cu harti de zonare seismicd in care RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICK” REABI sILITARE_TERMICA SI CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALAse TROJ[\CON SAL PROIECTARE CONSTRUCTI hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului a, determinata pentru intervalul mediu de recurenté de referinté (IMR) corespunzitor stiri limit ultime, valoare numiti in cod “acceleratia terenului pentru proiectare". Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde. in conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, codul red zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns obtinutd pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice. Enumeram mai jos 0 lista cu cutremurele documentate, produse incepand cu perioada estimata de edificare a constructiei: Anul [tuna /ziva | _Ora/ min | Magnituinea | Intensitatea 1 3 4 5 1 1977 | _ 111.04 21:22 7,2 1K 2 1986 | VIll.31 00:30 7,0 vill 3. 1990 | v.30 13:30 6,7; 6,1 vl 4. 2004 | 27.x. 20:34 6,0 vil 5 2005 | X.26 22:51 6,2 vil 6 2006 | _Il.03 10:40 48 7 [2009 | v.25 17:18 54 v 8 2010 | 1X.30 05:32 47 v 9. 2011 | v.01 02:24 4,9 v 10. 2011 | X.04 02:40 48 Vv 11. 2012 | xi.01 20:52 46 v 12. 2013 | X.06 53 v 13. 2014 | Xi.22 21:30 5,7 vl 14. 2016 | XI.24 02:11 55 7 15. 2016 | xi.28 53 vl 16. 2017| 11.08 | —:17:08 5.0 v 17. 2018 | X.28 03:38 5.8 vl 2.6.3. Materiale. Tn urma unor incercari in — situ (examinare vizuala) s-au constatat urmatoarele: - tipologia zidériei: zidaria este executatd din blocuri de caramida ceramica presata plina, 240x115x63 cu mortar de ciment tip M 1. Tipul de zidarie este cu rosturi longitudinale RAPORT DE_EXPERTIZK TEHNICK” REABILITARE TERMICA $I CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALA¢ TRO con SRL PROIECTARE CONSTRUCTI si transversale cf. CR 6-2013. = precizia executiei peretilor: peretii sunt executati cu rosturi orizontale si verticale, umplute cu mortar. | - rezultatele incercérilor nedistructive: s-au efectuat sondaje pentru determinarea materialelor componente. - rezultatele incercdrilor distructive: nu s-au efectuat. intrucat principalul material folosit pentru structura de rezistent este zidaria de c&ramida, iar executia s-a realizat intr-o perioada prevederi tehnice reduse, precum si faptul ca nu se dispun de informatii precise privind proiectare si realizarea cladirii, valorile rezistentelor materialelor de constructii se vor extrage din normele tehnice in vigoare la data intocmirii expertizei. Rezistentele de proiectare ale zidariei Pentru calculul in domeniul liniar elastic, rezistentele de proiectare ale zidariei pentru evaluarea capacitatii de rezistenta la incovoiere cu fort axiala si la forfecare se iau dupa cum urmeaza: - Valoarea rezistentei de proiectare a capacitatii de rezistentd la compresiune pentru peretii solicitati la incovoiere cu fortd axiald: fs=fn/CF; in lipsa unor date obtinute prin incercari, rezistenta medie la compresiune a zidariei se apreciaza la: f,=1,3 x f, unde f, este rezistenta caracteristic’ la compresiune a zidariei, stabilita conform CR6-2013 - Valoarea rezistentei de proiectare pentru peretii solicitati la fortd tdietoare se stabileste in functie de mecanismul de rupere: = pentru rupere prin rost orizontal (fia): fa=fum / CF, unde fym este rezistenta medie de rupere la forfecare in rost orizontal fym = 1,33 X fur. Pentru zidariile cu c&rmizi pline si mortar de var, fy se calculeaz cu relatia: fucfuct0.4og, unde yo = 0,20N/mmp. - pentru ruperea in scard sub efectul eforturilor principale de intindere (f.s) f,3=0,04F nA ¥exCF). Pentru evaluarea sigurantei cladirilor existente coeficientul partial de siguranta pentru RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA: REABILITARE TERMICA $I CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALAS86. TRO CON ‘SRL. PROIECTARE CONSTRUCT zidarie se ia egal cu ~ Ym = 3,0 pentru zidariile vechi cu c&ramizi realizate manual si mortar de var (anterior anului 1900); = Vw = 2,70 pentru zidariile vechi cu céramizi presate si mortar de var-ciment/ciment - var (Intre anii 1900...1950); = Y= 2,30 pentru zidariile recente (dupa anul 1950). 1. Cérdmida plina presatd: 240x115x63 - fb = 5,00 N/mm’; 2. Mortar — M 10; fb - rezistenta unitard standardizata la compresiune, normal pe fata rostului orizontal, Valorile realizate: Pentru valorile realizate ale rezistentelor se tine cont de un coeficient de reducere a rezistentelor m ,95, datorat defectelor de executie (rosturi incorecte de lucru, etc.). Valorile efective la data evaluarii Pentru valorile de proiectare ale rezistentelor se tine cont de un coeficient de reducere a rezistentelor m,=0,9, datorat actiunii factorilor de mediu ce au actionat asupra constructiei (fenomenul de inghet - dezghet). 2.7. NIVELUL DE CUNOASTERE jin vederea selectarii metodei de calcul si a valorilor potrivite ala factorilor de incredere, de definesc urmatoarele niveluri de cunoastere: KL 1: Cunoastere limitata; KL 2: Cunoasterea normal; KL3 : Cunoasterea completa Identificarea nivelului de cunoastere: Nivelul de cunoastere corespunde nivelului minim realizat pentru alcatuirea de detaliu si materiale. Geometria — configuratia de ansamblu a structurii si dimensiunile elementelor sunt cunoscute dintr-un releveu complet. Alcdtuirea de detaliu — detaliile sunt cunoscute dintr-o examinare vizuala si o inspectie extins’ pe teren. Detaliile privind legaturile intre peretii care se intersecteazé si cele privind legaturile dintre plansee si pereti sunt evaluate tinand cont de tipologia constructiva si de practica curentd a perioadei de realizare a constructiei. Materialele — nu se dispun de informatii directe referitoare la caracteristicile RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICK: REABILITARE TERMICA $I CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALAree PROIECTARE CONSTRUCT! materialelor de constructie; Se vor alege valori in acord cu documentele normative din perioada realizSrii cladirii, asociate cu teste limitate in teren in elementele considerate critice (esentiale) pentru structura. : jn conformitate cu factorii considerati mai sus, rezulta urmatorul nivel de cunoastere: KL1 — CUNOASTEREA LIMITATA. Acestui nivel de cunoastere ii corespunde un factor de incredere care are valoarea CF=1,35 (cf. P100-3/2019, pct. 4.4). 2.8. METODOLOGIA DE EVALUARE Evaluarea seismicd este facut pentru cerintele fundamentale de referinta, definita pentru cladiri noi din P100-1. Valoarea considerat pentru IMR este de 225 ani pentru verificari la Starea Limit Ultima si de 40 ani pentru verificari la Stare Limit de Serviciu. Se va utiliza pentru verificare metodologia de evaluare de nivel 2, Metodologia de nivel 2 se aplica tuturor cladirilor cu pereti structurali din zidarie cu sau fara plansee rigide si rezistente in planul lor. Metodologia de nivel 2 consta in: a. Evaluarea calitativa; b. Evaluarea prin calcul pentru efectele actiunii seismice in planul peretilor; c. Evaluarea prin calcul pentru actiunea seismica perpendicular pe planul peretilor; jn aplicarea metodologiei 2, calculul structural se realizeaz cu metoda fortelor seismice echivalente sau metoda de calcul modal cu spectre de raspuns. Metoda fortelor static echivalente poate fi utilizaté in metodologia de nivel 2, daca sunt respectate cumulativ urmatoarele conditii: a. Cladirea satisface conditiile de regularitate in plan si in elevatie conform P100-1; b. Planseele au aceeasi cota superioara pe intregul nivel — pot fi acceptate decalari ale fetei superioare a planseului mai mici decat indltimea centurilor; c. Planseele au suficienta rigiditate in plan orizontal si sunt suficient de bine legate de pereti pentru a se putea accepta cd este asigurata distributia fortelor de inertie prin compatibilizarea deformatiilor laterale. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns poate fi utilizaté fara restrictii suplimentare fata de prevederile relevante din P100-1. RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA: REABILITARE TERMICA SI CRESTEREA EFICIENTE] ENERGETICE A SCOALA PROFESIONALA¢ To eow SAL PROIECTARE CONSTRUCTII jin cazul planseelor cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal, pentru calculul la actiunea selsmica in planul peretilor, distributia fortei seismice de proiectare F,, intre peretii structurali se face proportional cu masa total aferenté fiecarui perete structural. Pentru calculul structurii utilizand metoda fortelor seismice statice echivalente sau metoda de calcul modal cu spectre de raspuns, valorile maxime ale factorilor de comportare, q, sunt: - structuri din zidarie simpla (nearmatd): q=1,5; - structuri din zidarie confinata: q=2,0; incadrarea in clase de risc seismic se face dupa prevederile codului P100-3/2008: Stabilirea riscului seismic pentru o anumita constructie se face prin incadrarea acesteia intr-una din urmatoarele patru clase de risc: Clasa de risc seismic Rs I, din care fac parte cladirile cu susceptibilitate de prabusire total sau partiala, la actiunea cutremurului de proiectare corespunzator Starii Limita Ultime Clasa de risc seismic Rs Il, din care fac parte cladirile susceptibile de avariere majora la actiunea cutremurului de proiectare corespunzator Stari Limita Ultime, care pune in pericol siguranta utilizatorilor, dar la care prabusirea totald sau partiala este putin probabilé; Clasa de rise seismic Rs Il, din care fac parte cladirile susceptibile de avarlere moderat& la actiunea cutremurului de proiectare corespunztor Starii Limit Ultime, care poate pune in pericol siguranta utilizatorilor; Clasa de rise seismic Rs IV, din care fac parte cladirile la care raspunsul seismic asteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzator Starii Limita Ultime, este similar celui asteptat pentru cladirile proiectate pe baza reglementarilor tehnice in vigoare Evaluarea calitativa detaliata se face tinand seama de: - principiile de alcatuire generale ale cladirii; - starea general de afectare din cauza cutremurului si/sau a alor actiuni. 2.9. GRADUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR DE ALCATUIRE SEISMICA Ry Valoarea gradului de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismicd, Rj, se stabileste pe baza punctajului atribuit fiecdrei categorii de conditii de alcdtuire, din anexa corespunzatoare tipului de material structural, in functie de metodologia de evaluare utilizat8, in cazul nostru Anexa D din P100-3/2008. RAPORT DE EXPERTIZ TEHNICK: REABILITARE TERMICA SI CRESTEREA EFICIENTE ENERGETI nedrcrs cat rpdren! cragiima nbirert winriin wace ‘SCOALA PROFESIONATASo. Fo cow SRL. PROIECTARE CONSTRUCTI! Evaluarea indicatorului R1 tine seama de regimul de indltime al cladirii, rigiditatea planseelor la actiuni in plan orizontal si regularitatea geometrica si structurala. R1 poate lua valori intre 1 si 100. Valoare R1=100 corespunde unei cladiri care indeplineste integral toate conditiile de alcatuire. Notarea se va face prin apreciere, cu urmatorul punctaj: ~ Criteriu indeplinit - 10 pet. ~ Neindeplinire minora - 8+9 pct. ~ Neindeplinire moderata - 57 pct. ~ Neindeplinire majora - 074 pct. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica R1- C1 Criteriul nu este indeplinit Criteriu ‘Abateri] Abateri | Abateri _[ingeotint ° minore |_moderate_| majore PUNCTAS ACORDAT 10 8. 5-7 0-4 7. Calitatea sistemulul Eficienta conlucrarii spatiale a elementelor structurii- Ty legaturi intre peretii ortogonali Eficienta conlucrari spatiale a elementelor struturii -legaturi intre pereti si planseu Existenta ariilor de zidarie suficienta pe ambele directii si aproximativ egale criteriu 2. Calitatea zidariei Calitatea elementelor 7 ‘Omogenitatea feseri, regularitate rosturi, grad de umplere 7 cu mortar Existenta unor zone slabite 7 Punctaj realizat 2 3, Tipul planseelor Rigide in plan orizontal 5 Eficienta legaturii cu peretii 5 ‘4, Configuratia in plan Compactitate si simetrie exprimata prin raportul laturilor si dimensiunile retragerilor _ Existenta sau absenta bovindo-urilor 6 Punctaj realizat 4 6 5. Configuratia in elevatie Uniformitate in elevatie exprimatd prin retrageri la niveluri 3 succesive Uniformitate in elevatie exprimata prin existenta de I [3 RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICK: REABILITARE TERMICA $1 CRESTEREA EFICIENTE] ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONAL BRAESTI, SAT BRAESTI, COMUNA BRAESTI, JUDETUL JAS! 7Sc. TRO[LCON SRL. PROIECTARE CONSTRUCT proeminente la ultimul nivel iscontinuit3ti pe verticala (goluri mai mari in etaj decat parter) Punctaj realizat 5 6. Distanta intre pereti Distanta intre pereti 7. Elemente care dau impingeri laterale Existent& arce, bolti, cupole, sarpante si elemente care dau 3 impingeri Punctaj realizat 7 8 a 8, Tipul terenului de fundare Natura terenului de fundare 6 | Capacitate fundatii 6 | Eforturi provenite din tasari diferentiale si din seismului 6 Punctaj realizat 8 9. Interactiuni cu cladir adiacente Risc de ciocnire cu cladirile aldturate 9 9 ——T inaltimile cladirilor vecine Risc de cadere al unor componente vecine Punctaj realizat 9 9 a 10. Elemente structurale Existenta elemente de zidarie majore (calcane, frontoane, 9 TT timpane) sau placaje grele cu risc de prabusire Punctaj realizat 10 9 PUNCTAJ TOTAL R1 7 Pe baza caracteristicilor enumerate mai sus se stabileste valoarea coeficientului R; pentru corpul A: R:=71. Clasa de risc seismic asociata indicatorului R: se stabileste astfel: T Clasa de risc seismic Valorile Rs <30 | 30£R,<60 [6OSR:<90| 902/3 | <1/3_| $1/3+2/3 | >2/3 nesemnificative | 70 | 70 70 30 30 30 moderate 65 [comm 50 20 15 “grave 50 45 35 20 15 10 foarte grave 30 25 15 15 10 5 Pe baza caracteristicilor enumerate mai sus se stabileste valoarea coeficientului R (gradul de afectare structurala): R2=85. Clasa de risc seismic asociata indicatorului R, se stabileste astfel: Clasa de risc seismic | I Vv Valorile Rz <50_ | 50 7 Te T 0.008 0-103 0-106 632 Ozer O13 O78 0744 g 1.0! o7106 O83 0 oa Crt 0204 a OE O76 tir S11] 0.375 3725 | 10884 0.135 rie 350__| 0.375 3207 8632 106,REABILITARE TERMICA SI CRESTEREA EFICIENTE! ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALA BRAESTI, SAT BRAESTI, COMUNA BRAESTI, JUDETUL IASI - CORP 2 situatia existenta 5. DISTRIBUTIA EFORTUBILOR Spalet bse Le i oe po ee ee ee daNom EE LocoEe 327,798 Lares p oor} 2,603 309 are 2] [rapa a] 7.204408 [ears | [337820 7500 | a0 780] a A 733 [“ros06 [0.0257 | 2.667] [338 eato Poors 270 [7 [os 380 0a oe 3 8] SO ME traf 37s | 2087688 [360 6rd [0.036 [3.967] [375405 | rece [36001 | 20783 [0.0504 [5,205] [tears 95 |r 360 [08 19280 0,080 | 4,962] k Pas 37s] 218 | 8175 | 300] 165 | 8002 | ousis | 2221 | 709.588 Torrat 7-000 103367 372063 72877 _| 0.0321 7o72__| 0.0798 ee] a 70362] 0.0258 | 2,665 _| 767 217, 520,904 3,418,620 321,844 1,873,767 7,786,329REABILITARE TERMICA SI CRESTEREA EFICIENTEI ENERGETICE LA SCOALA PROFESIONALA BRAESTI, SAT BRAESTI, COMUNA BRAESTI, JUDETUL IASI - CORP 2 situatia existenta 6, MOMENTE INCOVOIETOARE CAPABILE + FORTA TAIETOARE ASOCIATA A A A [verona Cas ery 112,467 205.678,we eA ow! oY ep revo 3 sopeyoedeo curs EE NEP L/8Gb P sOINEHOedES EUNS 90. sjeuipny! Sud} ezzt01 seco. aE pemeerenee cn] ea oa ra a aT sea —| eset | eset 2059 087 7avi[oseroor | veeor [e7e [ste 217 ees | oseh | vser_[avcor zat Zsa [ecreact [osest [Sze | seat zais| 201s] 2018 [50567 S05 epeae_[vavesat-| erzaz | e7e [ape 517 weoe | geae | eee] ssiz ro coer [oooezrl Torr [ere | sot wast [ust [ust s2o9 72st sris-| eele0s| cous | eue—| ore] 7 sel sel [sez | ease ran ceas—| rosso [-vare—| seer 20 aeor | wia0r | atsor_fasssz Fee Tepe [eevsere [oars | —s¢ [eer ce a0 ae aeeer[ weaize | sure[ se eo Ort Taz aaa aor speae [osoeire [vies | —gz—[s51 [67 sor ri Tees | vosoes | veas| Se a Sra cure arazi-| ssese6_[ anos | “Se Zi rr 1292 Beso] reese [ooror [eve [ett [a Zea S082 ores | ossess | zoeor_| S76 1 aise Tele Bevel | oveier| vaee | Se 7 oie i502 Tez sessed | tues |e a Te zite areae [estes [user [Ste a Ls sabez [sorvact [oe iT iz oe oveci“|-ccvere [zoe [sue oot [9a rte est 7aver [eoreaee [eeise | sue | ~st—[ a tacz 7m eeso| seuze | opee | ~ee ous [a sae 086 ar-ze6-[eoneese [eoee | —e¢—| “ost Tak S118 3196 Zi 17a [9eeere so ft azz ue cesar seule st B18 aH si vee | or0zt8 a oP Tee Za¥01 zocor wife ey Bes ‘ozs. sv95 | L6ces61 Lb TE MT a ie Sa a Tou f eedmy | den Zzin [on Tso [ao | can) Eu VOLVOIGNI + SEVOLa a1uOS OWS Z equaysixe enenys Z a4O9- IsviINiaaar ‘ILSAVUA VNNINOD ‘LLS3VUM LVS ‘LLSAVHE VIVNOISS4OUd V1V09S V7 39LL3OUINA ISLNSIOISA VSYSLSANO IS VOINYSL TUVLITIGVaY