Professional Documents
Culture Documents
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUMUL
EDUCAŢIEI COPIILOR DE VÎRSTĂ TIMPURIE
ŞI PREŞCOLARĂ (1-7 ANI)
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Chişinău 2006
Coordonatori: Eugen Coroi, dr. în pedagogie, Aglaida Bolboceanu, dr. habilitat în psihologie,
Stela Cemortan, dr. habilitat în pedagogie, Valentina Botnari, dr. în pedagogie
Recenzenţi:
Autori: A. Bolboceanu, dr habilitat în psihologie; Larisa Cuzneţov, dr. habilitat în pedagogie; Stela
Cemortan, dr. habilitat în pedagogie; Valentina Botnari, dr. în pedagogie; Maria Pereteatcu, dr. în
pedagogie; Galina Chirică, dr. în pedagogie; Eugen Coroi, dr. în pedagogie; Ala Stîngă, dr. în
pedagogie; Florica Rusu; Eufimia Musteaţă; Ion Boian, dr. în pedagogie
E.Coroi (coord.), A.Bolboceanu (coord.), S.Cemortan (coord.), V.Botnari (coord.), L.Cuzneţov et al.,
Сurriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani)
în Republica Moldova, Chişinău, 2006
2
CUPRINS:
CADRUL DE REFERINŢĂ.............................................................................................................................4
3
CADRUL DE REFERINŢĂ
Preambul
Conform National Association for the Young Children (NAYEC), educaţia timpurie este
definită ca „servicii destinate copiilor de la naştere la 7/8 ani în cadrul diferitelor tipuri de programe
(normal, prelungit, etc.) oferite în creşe, acasă, în grădiniţe şi şcoli primare, precum şi în cadrul
programelor de recreaţie”1. Educaţia timpurie vizează atît acţiunile desfăşurate în cadrul serviciilor
1
National Association for the Education of Young Children, Early childhood teacher education guidelines, Washington
DC, 1982 apud Seefeld, Carol, Barbour, Nita, Early Childhood Education. An introduction., 3rd ed., Macmillan College
4
oferite de instituţii cît şi a celor oferite de familie şi pentru familie, de aceea este foarte importantă
asigurarea unei pregătiri a părinţilor, îndeosebi a celor care nu apelează la servicii instituţionale, în
privinţa modului în care ar trebui să acţioneze ca instanţă educaţională.
Curriculumul educaţiei timpurii şi preşcolare, bazîndu-se pe periodizările efectuate de J.
Piaget, E. Erickson, D. Elconin, J. Bruner, A. Freud ş. a., vizează 2 perioade de vîrstă: copilăria
timpurie – 1-3 ani; perioada preşcolară – 3-7 ani.
Educaţia în aceste perioade presupune:
- asigurarea unui mediu securizant fizic şi afectiv, stimulativ din punct de vedere cognitiv şi
social pentru toţi copiii indiferent de sex, etnie, mediu de provenienţă, apartenenţă religioasă;
- considerarea particularităţilor de vîrstă şi individuale ale copiilor pentru a asigura atingerea
maximumului de potenţial de dezvoltare de care dispune fiecare copil;
- existenţa unui curriculum care să pornească de la cunoaşterea profundă a copilului pentru a
asigura progresul acestuia în toate domeniile dezvoltării;
- asigurarea pregătirii tuturor celor care participă direct la educaţia copilului pentru a oferi
coerenţă, consecvenţă şi unitate influenţelor educaţionale;
- asigurarea unui parteneriat între toate instituţiile care oferă servicii copiilor de la naştere la 7
ani;
- conştientizarea importanţei determinante pe care o are această perioadă de vîrstă pentru
întreaga dezvoltare de mai tîrziu a copilului, prin aceasta oferind servicii de educaţiei de
calitate.
2. De ce un nou curriculum?
5
această perioadă se pun bazele formării personalităţii şi a individualităţii copilului, a sănătăţii fizice
şi psihice.
Multe cercetări au indicat importanţa decisivă pe care o au intervenţiile asupra copilului încă
din perioada prenatală, continuînd apoi cu naşterea, primii trei ani de viaţă, pînă la finalul copilăriei
timpurii. Etapele parcurse de copil în aceasta perioadă pun bazele dezvoltării lui ulterioare şi sînt
cruciale.
Teoreticieni precum Dewey, Vîgotsky, Piaget, Erickson prin teoriile lor asupra dezvoltării
copilului, au contribuit la conturarea unei viziuni integrale asupra educaţiei acesteia, în care copilul
este autorul propriei lui învăţări parcurgînd mai multe stadii de dezvoltare. Sursa învăţării lui o
constituie diversitatea experienţelor (cognitive, sociale, emoţionale, fizice) pe care copilul le
trăieşte. De aceea este foarte importantă încurajarea trebuinţelor naturale ale acestuia de explorare,
de experimentare, a curiozităţii, a dorinţei de a comunica şi de a relaţiona. Asemenea viziune asupra
copilului modifică şi concepţia asupra esenţei procesului educaţiei, care, şi în perioadele timpurii,
trebuie considerată o interacţiune între subiecţi, între două părţi active, nu doar influenţa
educatorului asupra copilului educat.
Centrarea pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor naturale care există în copil,
pe care educatorul şi părintele trebuie sa le urmeze, sa le stimuleze si sa le valorifice in construirea
contextelor şi situaţiilor in care copilul învaţă.
Prezentul Curriculum al Educaţiei Timpurii valorizează perioadele copilăriei timpurii şi
preşcolare, apreciază importanţa lor pentru formarea unei personalităţi armonioase, promovează
abordarea holistică a dezvoltării şi egalitatea şanselor în conjugare cu respectul autonomiei
copilului, a nevoilor lui personale.
Actualul curriculum a fost elaborat pe baza noilor perspective asupra copilului şi a copilăriei
şi, totodată, a unei educaţii care promovează valorile societăţii secolului XXI. Viitorii cetăţeni ai
societăţii moldoveneşti au nevoie de competentele necesare adaptării la noile schimbări de ordin
social, economic, cultural. Aceste competente se construiesc începînd cu copilăria timpurie. De
aceea respectul pentru unicitatea fiecăruia, pentru nevoile şi interesele fiecăruia, acordarea de
oportunităţi egale de acces la educaţie şi dezvoltare, precum şi formarea unor personalităţi
autonome, capabile de a alege şi a decide, tolerante, responsabile, creative şi flexibile reprezintă
repere esenţiale în construirea acestui curriculum.
Principiile enumerate mai jos indică valorile fundamentale care au stat la baza elaborării
Curriculumului educaţiei timpurii şi preşcolare:
6
Acest document se distinge printr-o nouă perspectivă asupra:
- rolului acordat copilului în propria sa devenire;
- importanţei acordate dezvoltării personale a copilului şi educaţiei pentru sănătate;
- rolului primordial acordat jocului, în special, jocului cu subiect pe roluri în învăţare;
- rolului personalităţii educatoarei în procesul de învăţare, în interacţiunea cu copilul;
- modului în care situaţiile şi experienţele de învăţare trebuie construite în spaţiul instituţiei de
educaţia timpurie, acordînd libertate de manifestare copilului;
- modului în care mediul educaţional necesită a fi organizat;
- rolului important pe care îl deţine parteneriatul real şi deschis între educatori si părinţi.
Principiile aplicării Curriculumului educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară sînt cele care
orientează practica didactică a educatoarelor din instituţiile de educaţie timpurie şi preşcolară.
Acestea sînt principii care stau la baza opţiunilor metodologice ale educatoarei, a organizării tuturor
activităţilor în sala de grupă. În strînsa corelaţie cu valorile promovate de acest curriculum, aceste
principii sînt:
- principiul individualizării (organizarea activităţilor ţinînd cont de ritmul propriu de
dezvoltare a copilului, de nevoile şi interesele sale, asigurîndu-se libertatea copiilor de a
alege activităţi şi sarcini în funcţie de interesele şi nevoile sale),
- principiul învăţării bazate pe joc (jocul este activitatea fundamentală a copilului între 1-7
ani prin care acesta se dezvoltă natural; jocul, toate tipurile (jocuri didactice/jocuri spontane,
jocuri practice, jocuri manipulative, jocuri simbolice) trebuie să stea la baza conceperii
activităţilor didactice de toate tipurile),
- principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare (oferirea de către educatoare în
mediul educaţional de contexte şi situaţii de învăţare cît mai diverse, care să solicite
implicarea copilului sub cît mai multe aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric),
- principiul alternării formelor de organizare a activităţii: frontal, în grupuri mici, în perechi
şi individual şi a strategiilor de învăţare,
- principiul parteneriatului cu familia şi cu comunitatea (este necesar ca între educatoare şi
familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să asigure continuitate şi coerenţă în
demersul educaţional; familia trebuie considerată un partener activ, nu doar receptor al
informaţiilor furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate de copil; totodată e
importantă înţelegerea valorii educaţiei în perioadele timpurii şi preşcolare pentru
comunitate şi participarea comunităţii)
Strategii de predare-învăţare
Cadrul didactic dispune de libertatea de a alege strategiile didactice care răspund cel mai
bine exigentelor educaţiei centrate pe copil. În acest sens, respectarea particularităţilor individuale,
a ritmului propriu de învăţare şi valorificarea potenţialului fiecărui copil reprezintă cerinţe de baza.
Strategiile pe care le aleg cadrele didactice trebuie să se sprijine pe principiile
metodologice de aplicare a curriculum-ului enumerate mai sus.
Recomandările metodologice privind aplicarea acestui curriculum vizează, în special, următoarele
aspecte:
- Dezvoltarea integrală a copilului necesită un mod integrat de abordare de către cadru
didactic a activităţilor desfăşurate în creşe şi grădiniţe. Jocul, modul natural de a învăţa al
copilului, reprezintă un exemplu concludent de activitate integrata, interdisciplinară.
- Un alt mod de a integra experienţele de învăţare ale copiilor corespunzătoare diferitelor domenii
de dezvoltare îl constituie activităţile tematice. Proiectarea unor astfel de activităţi constituie
7
un sprijin pentru copil în înţelegerea integrata a lumii înconjurătoare. Învăţarea bazată pe
proiect (metoda proiectului) reprezintă un mod de proiectare a unei activităţi tematice şi
constituie o modalitate prin care copilul participă la o mare diversitate de experienţe de învăţare
şi care sprijină integrarea achiziţiilor de diferite tipuri dobîndite de copil.
- Învăţarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3–5 copii şi a învăţării in pereche)
reprezintă un mod natural prin care copiii învaţă unii de la alţii şi prezintă un mare avantaj din
punct de vedere al dezvoltării socio-emotionale a copilului.
- facilitator al învăţării: creează contexte de învăţare cît mai variate, cît mai stimulative,
cît mai adaptate particularităţilor individuale ale copiilor, oferind copiilor opţiuni diferite
şi lăsîndu-i pe ei să aleagă între ocazii şi materiale diverse;
- fin observator al progresului copilului, luînd în consideraţie particularităţile lui
individuale, interesele şi nevoile lui;
- reflexivitatea şi empatia cadrelor didactice, pentru a considera şi reconsidera permanent
rezultatele observărilor asupra copiilor, a analiza cu atenţie şi a lua decizii adecvate;
- adoptarea de către cadrul didactic a unor atitudini flexibile şi creative în faţa rezolvării
problemelor educaţionale cu care se confruntă;
- acceptarea noului, a soluţiilor variate şi flexibile, care să corespundă nevoilor diverse ale
copiilor; flexibilitatea în planificări, decizii şi activităţi;
- partener real al părinţilor prin schimbarea informaţiilor despre copil pentru a construi o
imagine cît mai fidelă despre progresul acestuia, vizite acasă, schimb de experienţe şi
practici;
- parteneriatul cadrului didactic cu colegii, cu specialiştii şi cu membrii din comunitate
care îi pot sprijini efortul educativ.
8
• Cooperarea dintre părinţi şi educatori este esenţială pentru a asigura coerenţa şi consecvenţa
acţiunii educaţionale a celor doi factori de educaţie asupra copilului, precum si a celor doua
medii in care copilul trăieşte cea mai mare parte din perioada lui timpurie.
9
Evaluarea iniţială se va face în lunile septembrie, octombrie pentru a evidenţia nivelul de
dezvoltare iniţială a copiilor.
În procesul educaţional o atenţie deosebită se va acorda evaluării formative. Ea se va realiza
în funcţie de obiectivele-cadru şi a celor de referinţă, prevăzute de Curriculum. Înregistrarea
progresul copilului se va raporta la performanţele lui anterioare de atingere a obiectivelor cadru şi de
referinţă şi nu la performanţele obţinute de alţi copii sau de grup.
Educatorii vor efectua evaluarea într-o atmosferă constructivă şi binevoitoare fără a-i stresa
pe copii.
Realizarea evaluării va fi supusă următoarelor cerinţe:
o Evaluarea se va promova pe un fond afectiv pozitiv, fără a provoca copilului emoţii
negative, consolidîndu-se încrederea în sine şi dorinţa de a persevera.
o Obiectul evaluării va fi conduita copilului, acţiunile, produsele activităţii sale într-o situaţie
concretă, copilul ca personalitate fiind tratat permanent cu respect şi dragoste.
o Copiii se vor implica în procesul de evaluare, fiind încurajaţi să-şi analizeze şi să-şi
aprecieze propriile performanţe.
o Comparaţiile se vor referi la rezultatele precedente şi cele actuale ale copilului, şi nu la
diferenţele dintre copii.
o Educatorul va observa şi va încuraja succesele fiecărui copil, fără a trece pe cineva cu
vederea.
Educatorii sînt liberi în alegerea metodelor şi modalităţilor de evaluare şi apreciere.
Important este ca evaluarea să aibă pentru cadrele didactice un rol proiectiv, iar pentru copii - o
funcţie constructivă, de încurajare şi să nu constituie un factor de inhibiţie, refuz sau blocaj.
Dintre metodele care pot fi utilizate, din punctul de vedere al specificului de vîrstă şi al
obiectivelor educaţiei preşcolare, sînt: observaţia, convorbirea, probele practice, portofoliul şi
testarea.
Observaţia curentă are un caracter permanent şi permite educatorilor să-şi culeagă
informaţii despre progresul fiecărui copil în parte, dar şi al întregului grup de copii.
Cu ajutorul observaţiei educatorul poate urmări sistematic comportamentul copilului pe tot
parcursul zilei, de la venirea în instituţie pînă la plecare: în momentele de început al zilei, în timpul
activităţilor frontale, de grup sau individuale, al jocurilor spontane sau organizate, la masa, în
momentele de tranziţie de la o activitate la alta, la baie, la finalul programului.
Educatorul trebuie să urmărească progresul copilului sub toate aspectele dezvoltării
sale cognitiv, socio-emotional, motric:
- cunoştinţe, deprinderi, abilităţi;
- atenţie, memorie, gîndire, limbaj;
- interese, aptitudini, motivaţie;
- relaţiile cu copii de aceeaşi vîrstă, cu copii de altă vîrstă, cu adulţii
- dezvoltare motrică.
Chestionarea orală se efectuează în formă de conversaţie, joc. Ea permite educatorilor să
verifice cum au însuşit copiii anumite cunoştinţe despre un anume fenomen, obiect, calitatea lui;
despre deprinderile care s-au format; capacitatea de a opera cu reprezentările formate şi informaţia
însuşită; priceperea de a le aplica şi transpune în jocuri şi alte activităţi. Chestionarea orală este o
metodă reuşită pentru studierea individualităţii copilului preşcolar şi a nivelului obţinut în
dezvoltarea sa.
Probele practice (prin jocuri, exerciţii) permit verificarea aplicării cunoştinţelor acumulate.
Prin intermediul acestei metode se pot verifica cunoştinţele şi competenţele preşcolarilor în
dezvoltarea vorbirii, matematică, ştiinţele naturii, desen, literatură, muzică, educaţie fizică şi
alte domenii de cunoaştere.
Testarea. Această metodă de evaluare are structură şi caracteristici specifice. Testul oferă
posibilităţi de măsurare mai exactă a performanţelor obţinute de copii; are însuşiri de investigaţie
experimentală, permite să se verifice mai precis nivelurile obţinute; conţine un grad sporit de
10
obiectivitate în apreciere. Se va evita cu desăvîrşire crearea unei atmosfere tensionate la aplicarea
testului. El trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă destinsă de joc.
Portofoliul este o metodă ce constă în colectarea intenţionată şi sistematică a produselor
activităţii copilului, precizînde-se pe produse data realizării lor, cu comentariile educatorului
referitor la succesele acestuia vizavi de obiectivele educaţionale şi la reflectarea progresului
copilului în documentele colectate. Metoda portofoliului permite să obţinem indicatori clari
(ilustrate, documente) ai dezvoltării copilului într-un interval de timp, gradul implicării copilului în
activitate şi particularităţile dezvoltării lui individuale. Portofoliul reprezintă un instrument util de
cunoaştere a copilului şi pentru părinţi, care pot observa studiindu-l evoluţia copilului de-a lungul
anilor de educaţie timpurie şi aprecierile educatorului în raport cu aceasta.
Aprecierea rezultatelor evaluării se efectuează, de obicei, în instituţiile preşcolare prin
calificative de tipul: "foarte bine", "bine", "suficient", "nu este de ajuns" etc.
Educatoarea mai poate aprecia prin cuvintele "m-ai bucurat mult" sau "sunt sigură că
data viitoare vei reuşi mai bine", "sunt mîndră de lucrarea ta" ori „trebuie să mai lucrezi un pic şi va
fi foarte bine” etc. Utilizarea corectă a acestor calificative contribuie la:
- cultivarea motivaţiei copiilor faţă de învăţătură;
- oferirea unor repere de autoapreciere, autoevaluare;
- formarea maturităţii şcolare;
- exprimarea aprecierii rezultatelor;
- constatarea nivelului individual de dezvoltare a fiecărui copil.
Evaluarea va fi realizată şi în formă de jocuri didactice, mobile, exerciţii practice, activităţi
colective în sala de grup, la plimbare, în excursii. Nu vor fi utilizate aprecieri ale copiilor între ei, ci
încurajări ale copiilor între ei. De asemenea, părinţilor li va explica necesitatea ca aprecierile
propriilor copii să se raporteze întotdeauna la etapele anterioare de realizare de către aceştia a unor
activităţi, sarcini şi nu la performanţele altor copii.
Criteriul principal al succesului copilului în dezvoltarea sa va fi diferenţa dintre rezultatele
ultimei şi penultimei evaluări.
Obiectivele majore ale educaţiei preşcolare au fost specificate, stabilind obiective generale
pentru educaţia copiilor de vîrstă timpurie (1-3 ani) şi a preşcolarilor de la 3 la 7 ani.
12
EDUCAŢIA COPIILOR
13
Stimularea dezvoltării emoţionale. Comportamentul adecvat al adulţilor.
Să accepte fobiile copiilor şi să nu-i impună să facă lucruri de care se tem. Atunci cînd adulţii nu
reacţionează la semnalele emoţionale ale copiilor, aceştia îşi creează impresia că sentimentele lor nu
contează sau sunt greşite. Cînd copilul este forţat, încrederea lui de sine suferă o lovitură dureroasă.
Educatoarele recunosc temerile-fobiile copiilor şi le lasă să treacă cu timpul.
Să recunoască situaţiile dureroase şi să nu ascundă realitatea. Deseori, vrînd să-i protejeze pe copii
de trăiri puternice, adulţii nu spun ceea ce aşteaptă copilul. Înţelegînd cît de importante sunt
sentimentele copiilor mici, educatoarea va zice: „Ştiu că eşti trist fiindcă mama pleacă, dar ea se va
întoarce curînd“. Adevărul spus în cuvinte simple permite să se evite o miciună.
Să fie consecvenţi şi să nu-şi schimbe brusc comportamentul. Deseori copiii nu se miră de acţiunile
adulţilor, deoarece aceştia nu rareori se comportă inexplicabil. Totuşi, o schimbare bruscă a
dispoziţiei – cînd bucuria trece în supărare sau atenţia în indiferenţă – trezeşte la copii teamă şi
rezistenţă. Trebuie neapărat să le explicaţi copiilor ce vreţi să faceţi şi comportamentul
dumneavoastră să fie credibil şi predictibil.
Să vorbească cu copiii despre sentimentele lor. Întrucît mai înţelese sunt propriile sentimente trăite,
cel mai bine este ca ele să fie numite şi caracterizate atunci cînd apar. De exemplu, dacă
educatoarea, văzînd că Tincuţa este supărată, zice: „Tincuţa, îmi pare că eşti supărată“, ea face
legătura între sentimentul trăit şi conceptul de supărare. Adultul demonstrează că starea poate fi
exprimată prin cuvinte. Iar dacă sentimentele sunt discutate, copiii le înţeleg mai uşor şi le pot
stăpîni. Să-i observe cu atenţie pe copii. Fără contextul situaţiei este greu să-i înţelegi sensul.
Trebuie să fie urmărite cu atenţie expresia feţei copilului, tonul vocii, mişcările corpului, precum şi
14
tot ce spune copilul. Se întîmplă să fie manifestări mai vehemente şi mai moderate, emoţii pozitive
şi negative, dar toate trebuie discutate.
Să nominalizeze emoţiile. Numiţi scurt ce simte copilul. Exprimaţi-vă simplu: „Arăţi cam trist“ sau
„Pari mulţumit“.
Să descrie cît mai divers emoţiile. Prin cuvinte cît mai variate esprimaţi gama largă de sentimente.
Începeţi de la emoţiile de bază: fericit, supărat, trist şi speriat. Treptat treceţi la noţiuni înrudite:
mulţumit, nemultumit, plictisit, mişcat. Prin intermediul corpului, feţei şi a vocii încercaţi să
exprimaţi mai clar sensul cuvîntului necunoscut. Printr-o propoziţie suplimentară explicaţi cuvîntul
utilizat: „Ionel, pari trist. Nu merge ceva“. Chiar dacă micuţii n-o să înţeleagă sensul fiecărui cuvînt
care le descrie sentimentele, îi veţi obişnui că fie mai atenţi. Pe măsură ce copiii vor creşte,
cuvintele vor căpăta mai mult sens şi îi vor ajuta să-şi înţeleagă mai bine sentimentele.
Să-i ajute pe copii să observe emoţiile altora. Pentru ca să se înţeleagă bine cu alţii, copiii trebuie să
ştie cum se simt alţi oameni în diverse situaţii. Această deprindere se educă treptat, educatoarea
singură demonstrînd-o şi cultivînd-o la copii. Vorbiţi-le copiilor cum se simt alţii. Atenţionaţi-i la
semnele comportamentale concrete tipice pentru o stare emoţională sau alta şi numiţi-le: „Anişoara
rîde. Ea este fericită” sau „Ştefănel plînge, probabil e trist”. Atenţionaţi-i pe copii la evenimentele
care provoacă un sentiment sau altul: „Mama Soficăi vine astăzi să ne citească poveşti. Sofica este
foarte bucuroasă”.
Să-i ajute pe copii să-şi verbalizeze emoţiile. Copiii mici consideră eronat că ceilalţi înţeleg imediat
cum se simt ei într-o situaţie sau alta. De aceea adulţii urmează să-i încurajeze şi să-i ajute să-şi
exprime emoţiile prin cuvinte.
Să vorbească despre emoţii. Întrebaţi-i pe copii ce emoţii le provoacă nişte evenimente cotidiene:
„La gustare vom avea mere. Cui îi plac merele?”.
Să-i ajute pe copii să-şi exprime sentimentele, emoţiile verbal.. Trebuie să începeţi cu întrebări
simple, care solicită răspunsul „da” sau „nu”, dar care îi fac pe copii atenţi la emoţii: „Cornel ţi-a
luat pensula. Maria, ţi-a plăcut că a făcut aşa?”. Răspunsul Mariei îi va sugera lui Cornel că trebuie
să se gîndească mai bine şi să ţină cont de sentimentele altora.
15
CUNOAŞTEREA LUMII, DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ
Obiective cadru:
• Dezvoltarea comunicării şi constituirea sistemului de atitudini emoţionale faţă de
membrii familiei, alţi copii şi persoane adulte
• Formarea imaginii pozitive despre sine, dezvoltarea autonomiei
• Dezvoltarea bazei senzoriale, stimularea interacţiunii cu mediul, a cunoaşterii şi a
activismului cognitiv
• Formarea reprezentărilor generale şi a abilităţilor elementare de orientare în mediul
natural şi social
16
Să identifice însuşiri ale Jocuri de recunoaştere a culorilor, formelor, dimensiunilor,
obiectelor: culoarea, forma, temperaturii, gustului prin explorarea obiectelor din sala de grupă şi
dimensiunea, temperatura, a obiectelor din natură, din parc, de pe terenul de joacă etc.
gustul, etc. Jocuri de construcţii, construirea unor obiecte simple
Compunerea grupurilor din obiecte separate şi descompunerea în
elementele lor
Jocuri: „Dulce – mistreţ”, „Cald – rece”
Tablouri cu imagini din natură
Să opereze gruparea Selectarea obiectelor mari, mici, multe, puţine, albe, roşii, etc. din
obiectelor, seriere, sala de grupă
distribuire, selectare, în baza Acţiuni cu obiecte de culori contrastante: roşie-albastră; galbenă-
diverselor însuşiri ale verde
obiectelor Gruparea obiectelor, după culoare (roşie, galbenă, albastră, verde,
Să aprecieze global etc.)
cantitatea: unul, mult, puţin Jocuri didactice „Jucăria pierdută”, „Găseşte cubul mare”, „Dă
şoseta roşie”, „Găseşte păpuşile îmbrăcate în rochiţe galbene”
Distribuirea jucăriilor, a tacîmurilor, a hăiniţelor pentru păpuşi
Formarea reprezentărilor Explorarea în grup sau individual a unor imagini despre oameni,
despre diversitatea animale, plante şi discuţii pe baza ilustraţiilor
obiectelor naturii vii şi nerte Observări asupra obiectelor şi fenomenelor naturii: ploaie, vînt,
Evidenţierea omului din ninsoare
mediul ambiant Observări asupra procesului de îngrijire a plantelor de cameră
Examinarea florilor, a arborilor, a ierbii, a animalelor
Formarea unei atitudini Jocuri didactice: ”Cine înfloreşte, cine zîmbeşte”, „Ghiceşte
pozitive faţă de oameni, culoarea”, ”Floare, frunză”
plante şi animale Observări asupra obiectelor naturale din zona naturii din sala de
grupă, de pe teren, stradă, parc.
Observări asupra muncilor agricole ale adulţilor.
Exemple de conţinuturi2
Eu, familia mea şi societatea. În familie omul se simte bine. Membrii familiei. Numele şi
prenumele propriu, al mamei, tatălui, fraţilor, bunicilor. Ocupaţia părinţilor, bunicilor. Relaţiile
familiale: dragoste, stimă, grijă, ajutor reciproc. Localitatea şi cartierul nostru. În societate
trebuie să fii om educat.
În Moldova, acasă lîngă mama şi lîngă tata. Casa este locul de trai al omului. În curte, pe
stradă. În localitatea şi ţara noastră. Amenajarea casei. Munca de menaj casnic.
Eu merg la grădiniţă. În familie şi grădiniţă cresc copiii mari. Comportarea frumoasă: ce e
bine şi ce e rău. La grădiniţă am mulţi prieteni. Eu, familia şi grădiniţa de copii.
Viaţa şi comportarea în familie şi societate. Regimul zilei în familie. Regulile de comportare
în familie. Bucuria comunicării cu mama, tata, fraţii.
Munca în familie. Odihna în familie. Jocuri în familie. Bunătatea şi dragostea în familie şi
societate. Comportarea în societate. Moldova este ţara mea dragă.
În ospeţie la bunici. Bunicul şi bunica. Nepoţii. Relaţiile de dragoste şi stimă faţă de bunici. Cu
bunica la biserică. Ocupaţiile bunicilor. Poveştile bunicilor. În curte la bunici.
Anul Nou şi Crăciunul în familie. Pregătirea familiei de Anul Nou. Bradul de Anul Nou.
Jucăriile de brad. Moş Crăciun şi Alba ca Zăpada. Cadourile de Anul Nou. Crăciunul în familie.
2
Notă: Nu toate conţinuturile prezentate în acest curriculum sunt obligatorii. Ele servesc doar la atingerea obiectivelor
cadru şi de referinţă. De aceea, recomandăm cadrelor didactice să selecteze şi să utilizeze doar acele conţinuturi care
ajută cel mai mult la atingerea obiectivelor vizate în cadrul activităţilor desfăşurate, în funcţie de particularităţile
grupului de copii şi al particularităţilor individuale ale copiilor din grupă.
17
Sfintele Paşti în familie. Pregătirea familiei de Sfintele Paşti. Curăţenia, amenajarea casei.
Masa de Paşti: cozonacii, ouăle încondeiate. Aprindem candela la icoană. Obiceiurile de
Sfintele Paşti.
Însuşiri şi relaţii între obiecte. Însuşirile senzoriale ale obiectelor. Dimensiuni (mare-mic), forme
(rotundă, pătrată, triunghiulră). Culori contrastante: roşie-albastră; galbenă-verde. Gruparea
obiectelor după culoare (roşie, galbenă, albastră, verde). Obiecte de culori contrastante: roşie-
albastră, galbenă-verde. Figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi.
Omul. Corpul omenesc după înfăţişare, acţiuni. Alte corpuri ale naturii. Înfăţişarea oamenilor.
Stări fiziologice (foame, sete, somn) ale sale şi ale altor persoane. Obiecte de uz personal şi
elemente de utilizare a acestora. Denumirea unor mijloace de transport şi locomoţie, a sunetelor
emise de ele. Părţile corpului omenesc; înfăţişarea şi funcţiile organelor. Sesizarea unor procese
fiziologice (foame, sete, căldură, frig, durere, odihnă, somn). Reguli de conduită civilizată în parc,
pădure, faţă de plante şi animale. Activitatea omului: casnică, profesională.
Natura. Pămîntul, Soarele, apele, nisipul, unele însuşiri ale lor. Soarele încălzeşte, bate vîntul,
plouă, ninge. Arbori, plante cu flori. Fructe şi legume, calităţile lor gustative. Animale, părţile
corpului lor, sunetele emise de ele, acţiunile lor. Frumuseţea plantelor: culori, mirosuri, dimensiuni.
Pămîntul, apa, nisipul, lutul, soarele, luna şi unele însuşiri ale lor (nisipul şi lutul umed poate fi
modelat, soarele luminează ziua, luna noaptea etc.). Arbori, plante cu flori, ierbacee, denumiri de
fructe, legume, calităţile lor.
18
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII
Obiective cadru:
• Susţinerea dorinţei copiilor de a comunica, înţelege, învăţa
• Încurajarea copiilor de a se „juca cu limba”, să descopere şi să-şi clarifice sensul cuvintelor
• Sensibilizarea copiilor faţă de frumuseţea limbii: cîntînd, potrivind rime, recitînd poezii
declamînd poezii, spunînd poveşti, citindu-le copiilor
Să exprime doleanţele şi necesităţile sale în Jocuri „Cu ce vrei să te joci?”, „Care jucărie îţi
formă verbală. place cel mai mult?”, „Cine vrea să.....?”
19
Comentarea pozelor din cărţi.
Vorbire lentă şi articulată. Educatoarea îl ajută pe copil să înţeleagă mai bine şi să memoreze
cuvintele noi.
Cuvinte, propoziţii simple despre vestimentaţie, veselă, legume, fructe şi acţiuni cu ele
Adverbele: „aici”, „acolo”, „acum”, „atunci”, „bine”
Prepoziţii: „pe”, „sub”, „dup㔄lîngă”
Pronume personale, posesive
Substantive ce reflectă obiecte ale naturii vii şi nerte, mijloace de transport în mişcare
Substantive, verbe, adjective ce marchează acţiuni cu jucării şi obiecte, însuşiri ale acestora
Sunete, cuvintele onomatopeice
Vorbire pe rînd. E o modalitate prin care educatoarea reacţionează verbal la „propriul limbaj” al
copilului. De exemplu, copilul spune ceva în limba lui, iar educatoarea confirmă: „Vrei ursuleţul
acesta?” Copilul se bucură, iar educatoarea spune: „ Îţi place ursuleţul acesta etc.”
Vorbire paralelă şi numirea obiectelor. Copilul trebuie să coreleze cu propria activitate cuvintele
educatoarei :”Învîrte-te roticică, învîrte-te”. Copilului care se caţără pe scăunel educatoarea poate
să-i spună: ”Alecu vrea să se aşeze pe scaun”
Extinderea şi dezvoltarea gîndului. Atunci cînd copilul spune“ lampa“, educatoarea poate să adauge
fraza „Da, aceasta e lampă“, după care poate urma: “Da, aceasta e o lampa mare“.
Explicaţii. Copiilor trebuie să li se vorbească cît mai mult. „Acum mergem să ne spălăm mînuţele“.
Copiii încep să înţeleagă şi să memoreze ce trebuie să facă.
20
Întrebări şi răspunsuri deschise. Întrebările şi răspunsurile deschise dezvoltă la copil deprinderea de
a vorbi. Cînd copilul constată ceva educatoarea, prin întrebări deschise susţine convorbirea şi îi
oferă copilului posibilitatea să răspundă. Graţie întrebărilor deschise copilul este încurajat să se
perseapă ca persoană. De exemplu, întrebînd „Cine rîde?“, educatoarea îl ajută pe copil să realizeze
ceea ce face. Atunci cînd copilul o întreabă pe educatoare „Ce-i asta?“, educatoare, la rîndul său, îl
întreabă „Da tu ce crezi?“, dîndu-i copilului posibilitatea să vorbească despre frunze, păsărica din
copac sau alte lucruri. Spre desosebire de întrebările care solicită răspunsul „da“ sau „nu“,
întrebările deschise au mai multe răspunsuri, ele stimulează dezvoltarea limbajului şi cea cognitivă.
21
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Obiective cadru:
• Antrenarea întregului corp, a muşchilor mîinilor şi a încheieturilor
• Satisfacerea cerinţelor crescînde de mişcare în spaţii limitate şi mari
• Cultivarea plăcerii mişcării şi a încrederii în sine
Să poată efectua mişcările fizice Executarea variatelor forme de deplasări, treceri peste
de bază mers, alergare, căţărare, obstacole, a urcărilor şi coborîrilor de pe diferite obiecte, a
aruncare, prindere, escaladare, diferitor forme de mers, alergări, sărituri
sărituri, tîrît Exerciţii fizice de forţă, viteză de deplasare şi coordonare
a mişcărilor, simţului echilibrului
22
Să manifeste sentimente şi emoţii Exprimarea dispoziţiei proprii, reproducerea diferitelor
pozitive, în raport cu sine şi cu alte strări emoţiionale
persoane, tendinţe de cooperare Joc didactic :”Cum să-l ajutăm pe Dănuţ?”, „Cum trece
strada Dănuţ”, „Cine-l va ajuta pe Dănuţ să traverseze
strada?”
Exersarea abilităţilor de cooperare în procesul jocurilor şi
activităţilor pe tot parcursul zilei.
Exemple de conţinuturi
Jocuri de mişcare
Adă păpuşa; Vino spre mine; Aproprie-te de masă; În ospeţie la păpuşă; La plimbare; Păşeşte peste
pîrîiaşe; Urcă pe ladă; Păşeşte peste punte; Nu călca florile; Transportă săculeţul; Merge ursul prin
pădure; Încet ca şoricelul; Nu atinge clopoţelul; Treci prin portiţe; Treci peste banca de gimnastică;
Urcă pînă la jucărie; Strînge şi pune în coş baloanele; Rostogoleşte baloanele pe podea; Aruncă
mingea în coş; Aruncă mingea peste bancă; Creştem mari; Adă jucăria; Ajunge mingea; Transmite
mingea; Ajunge căţeluşul; Ascundem jucăria; Copacii se leagănă; Trenul; Soarele şi ploiţa; Trenul
vesel; De-a prinselea; Iepuraşii veseli; Iepuraşul şi vulpea; Puişorii beau apă; Suntem mici –
creştem mari; Prinde mingea; Păsărelele şi automobilul; Cloşca şi puii; Treci printre scaune; cuburi,
popice; Transmite obiectul; Ridică picioarele mai sus; Treci prin portiţe; Tragerea de sfoară a
automobilelor
Toate exemplele recomandate, adică exerciţiile de dezvoltare motorie, trebuie să fie încorporate în
joc. Copiii nu trebuie să simtă că sunt învăţaţi. Jucîndu-se, ei se transformă în iepuraşi, maimuţele,
în sportivi etc. Prin joc copiii vor dezvolta mişcarea şi nu se vor teme că îndeplinesc ceva greşit.
Copiii sunt diferiţi prin constituţia lor, prin gradul de mobilitate, activism, temperament şi fiecare
copil va îndeplini aceeaşi mişcare în mod diferit, dar principalul este că ei vor simţi bucuria
mişcării. Exemplele de mai jos trebuie să fie utilizate ţinînd cont de posibilităţile fiecărui copil.
23
Sărituri pe ambele picioare (pe un picior); sărituri în lungime pe loc; sărituri cu atingerea obiectului
suspendat; sărituri peste obiecte
Deplasare pe palme şi genunchi; tîrîre pe sub obiect; trecere peste obstacole; căţărare pe tobogan, pe
scăriţă; trecere prin cerc.
Mers pe suprafaţă înclinată; păşire peste obiect; rostogolirea obiectelor
Păşirea peste funie, baston situate la înălţime de 15-20 cm de la sol
Tîrîre în diferite poziţii şi direcţii
Executarea exerciţiilor (elementelor) de dans; jocuri şi exerciţii fizice în apă
Plimbare pe bicicleta cu trei roţi
Jocuri şi exerciţii fizice executate sub acompaniament muzical (mers, pas cu săritură, pas de
caracter, bătaia în palme, pas cu bătaie pe loc etc.)
Aranjări în coloană, în cerc, cîte doi, unul după altul, în linie pe un rînd; mers, alergare şerpuită
Exerciţii fizice pentru formarea ţinutei corecte (mers pe vîrfuri, rotirea trunchiului, mers cu
picoarele goale, tîrîre pe sub obstacole, exerciţii de dans, sărituri ca iepuraşii, mers pe sfoara pusă
pe podea etc.)
Jocuri şi exerciţii fizice executate la semnale
Aruncarea diferitor obiecte (mingi, săculeţe cu nisip, popice)
24
EDUCAŢIA PRIN ARTE
Obiective cadru:
• Dezvoltarea percepţiei şi a receptivităţii faţă de frumos
• Stimularea dorinţei de a participa la crearea frumosului prin activitatea artistică
• Explorarea şi aplicarea unor procedee specifice simple de creaţie artistică
• Dezvoltarea motricităţii fine, a expresivităţii motrice şi a coordonării psihomotorii
25
textele şi muzica audiată
Cînt şi dans liber
Să coordoneze mişcările Executarea mişcărilor ritmice simple de unul singur sau în
corpului sau părţile corpului cu comun cu alţi copii, în concordanţă cu caracterul şi ritmul
ritmul muzicii audiate, cu ritmul muzicii sau al textelor artistice audiate
poeziilor Recitarea poeziilor în grupuri mici, dezlegarea ghicitorilor
simple
Să comunice despre preferinţele, Alegerea în funcţie de dorinţă a participării la una dintre
necesităţile, dorinţele în legătură activităţile artistice desfăşurate în grupuri mici: desen,
cu arta plastică, literatura modelaj, cîntec, dans, recitări, reproducerea din proprie
artistică, muzica şi activităţile iniţiativă, a sunetelor, onomatopeelor, produse de fiinţele,
artistice obiectele, fenomenele din viaţa înconjurătoare
Să participe cu plăcere, Exersarea în modelarea independentă a unor obiecte simple
curiozitate, iniţiativă pentru Utilizarea elementelor însuşite la ornamentarea obiectelor de
pentru activitatea artistică joc
Îngînarea, fredonarea melodiilor cunoscute
Audierea unor fragmente muzicale, contemplarea operelor de
artă plastică din propria iniţiativă
Desenare, modelaj, construcţie la dorinţa proprie
Exemple de conţinuturi
Artele plastice
Instrumente şi materiale pentru artele plastice (carioca, creion, creioane colorate, vopsele nontoxice,
creta, pînza, lutul, plastelina, coca, etc.). Poziţia corpului faţă de suportul de lucru
Modalităţi de redare în desen a punctelor, petelor, urmelor: trasarea cu creionul, pensula, degetul tec
într-un spaţiu dat (orizontal, vertical, concentric)
Obiecte de artă plastică: sculpturi, tablouri, reproducţii, ilustrate
Vopseaua, procedee de utilizare
Obiecte de ornamentare, procedee de ornamentare
Proprietăţile materialului pentru modelaj (moale, plastic, poate fi rupt, din el se pot modela obiecte)
Procedeele de modelaj: frămîntare, rupere cu mişcări liniare şi circulare, reguli elementare de
modelare
Modalităţi de aplicare a materialului din natură (seminţe, pomuşoare uscate, frunze uscate) pe
obiectele modelate
Literatura artistică
Poezii din folclorul pentru copii, Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă, V. Romanciuc, G.
Vieru, L. Deleanu, S. Vangheli, O. Cazimir, T. Arghezi, E. Farago.
Texte de diverse specii literare: cîntece de leagăn, dezmierdări, poezii, poveşti, povestiri
Cîntece de leagăn (pentru băieţei şi fetiţe): Nani, nani puiul mamei, Hai liuliuţu cu mama, Dormi,
adormi etc .
Dezmierdări (pentru băieţei şi fetiţe): Băiatul mamei, băiat, Să creşti mare puişor, Fetica-
floricica, Joc etc.
Poezii amuzante: Tăpuşele, tăpuşele, Huţa, huţa, Degeţele, Gîdilici, etc.
Poezii despre animale, păsări, jucării, din folclorul pentru copii: Cine şi cum strigă, Gîşte,
gîşte, În curtea de păsări (folclor); Căţelul, Cine ce vrea de I. Filip, Maşina, Ursuleţul de G. Vieru,
Pisica, Grivei, Căluţul, Car, car, Căţeluş cu părul creţ, Raţa, Pisicuţă pis, pis, pis, Apuşoară
26
(folclor), Picioruşe de I.Filip, Balonaşul de P.Cărare, Mingea de A. Barto, Trenul, Mama, Tata,
Bunica de G. Vieru etc.
Poezii cu diverse teme: Mama mi-a luat creioane de P. Cărare, Creionaşul roşu de D. Matcovschi,
Mingea de G. Vieru, Mingea lui Ionel de G. Malarciuc, Mama mea e doctoriţă de G. Vieru, La
medic de Iu. Nicuţă
Poveşti: Găinuşa porumbacă, Ridichea (folclor), Capra cu trei iezi de I. Creangă, Trei urşi de
L.Tolstoi, Ţapii încăpăînaţi (folclor), Ursul păcălit de vulpe de I. Creangă
Povestiri: Guguţă de S. Vangheli, Ursulică de V. Prohin, Mingea lui Ionel de G. Malarciuc, La vie
Iu. Nicuţă, Mîinile, Toamna de S. Vangheli
Educaţia muzicală
Repertoriul a fost selectat din: „Muzica în grădiniţa de copii” de E.Coroi, „Voie bună la cei mici”
de M.Ungureanu, „Exerciţii muzical-ritmice, jocuri şi dansuri pentru preşcolari” de E.Coroi,
N.Şevciuc, „Să creşti mare” de G.Vieru, „Primul ghiocel” de D.Blajinu.
27
EDUCAŢIA COPIILOR
28
DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EDUCAŢIA PENTRU FAMILIE ŞI VIAŢĂ ÎN
SOCIETATE
Obiectivele cadru:
• Dezvoltarea imaginii de sine pozitive, a încrederii în sine, dezvoltarea independenţei, a
respectului de sine şi faţă de alţii, a emoţiilor şi sentimentelor pozitive faţă de alţii
• Formarea abilităţilor de comunicare eficientă, a atitudinilor de cooperare şi participare, a
conduitei civilizate
• Formarea atitudinilor pozitive faţă de familie, de rolurile familiale şi faţă de modul sănătos
de viaţă în familie
• Cultivarea valorilor moral-spirituale prin prisma relaţiilor familiale şi sociale
29
Participarea la munca familiei în grădină, în livadă şi în casă
Relatări despre relaţia cu familia, cu rudele
Diferenţierea regimului copiilor şi al adulţilor (programul zilei,
activităţi zilnice, responsabilităţi)
Să identifice, să accepte şi să Acţiuni de identificare a calităţilor pe care trebuie să le posede
respecte un stil de viaţă un creştin
familial sănătos Convorbiri despre sărbătorile tradiţionale ale familiei
Participarea la sărbătorile tradiţionale (bradul de Anul Nou,
Să manifeste interes şi urarea, ouă încondeiate, etc.); interpretarea urărilor,
tendinţe de participare felicitărilor de Sfintele Paşti, Anul Nou
permanentă în familie, Vizite la biserică; reproducerea rugăciunii “Tatăl nostru”
grădiniţă, comunitate Discuţii despre valorile sociale şi etice indiferent de credinţă
Serate şi sărbători împreună cu părinţii şi bunicii, cu alte rude
Exerciţii de identificare a ţării, capitalei, localităţii în care
Să împărtăşească valorile trăieşte, activităţi de familiarizare cu simbolica statului,
moral-spirituale familiale şi capitala Moldovei
sociale Elaborarea unor propuneri, acţiuni de colaborare între etniile
Moldovei
Proiecte tematice finalizate cu portofolii: „Fratele şi sora”,
„Rudele noastre”, „Albumul familiei”, „Sărbătorile familiale”,
„Familia armonioasă”, „Familia şi ocrotirea naturii”, „Familia
şi comunitatea”, „Sănătatea familiei”, „Tradiţiile neamului şi
ale familiei”
Excursii în locurile pitoreşti ale Moldovei
Excursii la policlinică, spital
Organizarea de şezători, clăci împreună cu părinţii, bunicii şi
alte rude.
Exemple de conţinuturi
30
Sărbătorile tradiţionale în familia mea şi la alte popoare. Sărbătorile: Crăciunul, Anul Nou,
Sfintele Paşti, Mărţişorul, Ziua mamei - 8 Martie etc. Pregătirea către sărbătorile tradiţionale. Masa
de sărbătoare şi obiceiurile de Crăciun, Anul Nou, Sfintele Paşti. Salutul, urarea, felicitarea la
sărbătorile tradiţionale. Cultura şi tradiţiile altor popoare.
Etica creştină şi familia. Ce înseamnă a fi creştin. Biblia – cartea cărţilor. Biblia pentru copii ne
vorbeşte despre Dumnezeu. Sfînta cruce. Omul credincios este un om blajin, mărinimos, care se
conduce de Poruncile lui Dumnezeu. Rugăciunile “Tatăl nostru”, “Crezul”, “Către îngerul păzitor”.
Sărbătorile religioase. Frecventarea bisericii. Credinţe şi religii în cadrul societăţii.
Albumul familiei. Albumul familiei – istoria neamului, familiei, părinţilor, copiilor. Fotografia
familiei în diferite perioade ale vieţii: nunta, naşterea copiilor, copiii pleacă la grădiniţă, la şcoală.
Fotografia bunicilor, rudelor.
Sănătatea şi familia. Sănătatea – patrimoniu personal, familial şi social. Regimul zilei.
Însemnătatea somnului, odihnei, culturii fizice pentru sănătatea omului. Igiena personală şi cultura
familiei. Igiena muncii. Natura şi sănătatea. Ocrotirea naturii. Călirea organismului şi factorii
naturali. Plimbarea în aer liber. Alimentaţia raţională. Scăldatul. Sportul.
Ocrotirea naturii şi familia. Noţiunea de ecologie, faună, floră. Noi iubim natura. Munca în
natură. Familia la odihnă în mijlocul naturii. Natura Moldovei: cîmpie, pădure, lac, rîu, livadă, vie.
Plantele care cresc la noi în grădină. Îngrijirea şi ocrotirea naturii. Părinţii mei iubesc natura. Eu
voi ocroti natura. Familia, natura şi societatea.
Familia - o părticică din Patria mea. Ţara noastră se numeşte Republica Moldova. Chişinău –
capitala Moldovei. Sărbătorile naţionale. Valorile poporului meu sînt şi valorile familiei mele.
Familia mea este o părticică din Patria mea. Moldova – ţară a livezilor şi viilor. Oamenii locuiesc în
oraşe şi sate. Locuitorii Moldovei sînt de diferite etnii. Poporul băştinaş al Moldovei – moldovenii.
Locurile pitoreşti ale Moldovei. Toate popoarele ce locuiesc în Moldova sînt deschise spre
colaborare.
Toţi copiii din lume să fie fericiţi. Copilul trebuie să se simtă cu adevărat fericit în familie lîngă
părinţi, fraţi, surori, bunici. Noţiunile: lume, pace, război, cataclisme naturale. Valorile universale:
Adevăr, Bine, Frumos, Sacru, Toleranţă. Valorile naţionale: limba maternă, istoria neamului,
tradiţiile şi obiceiurile moldovenilor şi ale altor popoare. Fenomenele negative: foamea, copiii
orfani, “copiii străzii”, criminalitate, război, terorism etc. Toţi oamenii din lume trebuie să
respecte Drepturile omului şi ale copilului.
Visul fiecărui om este să-şi creeze o familie bună, trainică, armonioasă. Ce înseamnă a avea o
familie bună. Armonia în familie. Înţelegerea între părinţi, părinţi şi copii. Solidaritatea şi ajutorul
reciproc. Calităţile unui tată bun. Mama - cea mai bună fiinţă din lume. Să ajutăm pe cei ce sunt în
dificultate. Să nu fie copii orfani. Fiecare dintre noi îşi va crea o familie frumoasă.
Relaţia familiei cu alte instituţii sociale. Grădiniţa de copii în viaţa familiei şi a copiilor.
Policlinica pentru copii. Medicul familiei şi sănătatea copiilor. Biserica în viaţa familiei.
Colaborăm cu instituţiile sociale şi cu alţi oameni.
31
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII
Obiective cadru:
• Dezvoltarea comunicării şi a vorbirii coerente
• Dezvoltarea lexicului
• Formarea structurii gramaticale a vorbirii
• Formarea culturii sonore a vorbirii
33
Evidenţierea intonaţională a unui sunet
Reproducerea textelor didactice, ce conţin cuvinte
onomatopeice
Recitarea poeziilor, frămîntărilor de limbă
Repovestirea operelor literare ce solicită eforturi în
modificarea diferitor aspecte ale laturii sonore a vorbirii
Exemple de conţinuturi
Părţi de vorbire ce desemnează obiecte din realitatea imediată a copilului, jucării, plante, fructe,
legume, mobilă, veselă, vestimentaţie, părţi constituente ale obiectelor, acţiuni şi stări.
Cuvinte ce desemnează fenomene, stări, relaţii spaţiale, însuşiri.
Antonime: mare-mic, puternic-slab, deştept, înţelept-prost; sinonime: pisică-mîţă; iepure-urechilă
Sensuri conotative şi denotative ale cuvintelor ce definesc acţiuni de cercetare pentru identificarea
calităţilor şi însuşirilor obiectelor (a mirosi, a netezi, a ridica, a sufla, a împinge, a strînge, etc.)
Forme gramaticale şi construcţii ce desemnează relaţii de cauză-efect, temporale, spaţiale.
Modele de substantive la numărul singular şi plural, de variate genuri, la deverse cazuri, verbe la
deverse timpuri şi moduri, propoziţii şi fraze cu subordonate temporale, cauzale, finale.
Mijloace gramaticale (desinenţele substantivelor specifice flexionării în dependenţă de caz,
sufixele: -ţel, -işor, -uţă etc. în cazul “creaţiilor” de cuvinte)
Cuvinte polisemantice (ochi, leu) etc. Comparaţii, epitete, cuvinte compuse.
Sunetele vorbirii.
Intonări diferite. Recitarea cu intonaţie. Rime.
Povestiri narative, descriptive, repovestirea cu imagini.
Cuvinte-reprezentări generale (gen-specie), de genul „jucării”, „vestimentaţie”, „mobilă”, „fructe”,
„legume”, „veselă”
Cuvinte de politeţe în comunicare cu semenii. Reguli de conduită în comunicarea cu alte persoane
34
FORMAREA PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII
Copiii nu încep să citească şi să scrie la fel de firesc ca cum încep să vorbească, de aceea la
grădiniţă, pe căi indirecte (astfel încât copilul să vrea şi să se străduiască singur), se va căuta să-i
fie stimulată necesitatea de a citi şi scrie. Grădiniţa constituie doar o etapă de pregătire. Această
etapă este foarte importantă pentru pregătirea de scris, întrucât motricitatea fină a copilului,
coordonarea ochi-mână încă nu sunt suficient de dezvoltate pentru ca acesta să poată scrie cu litere
mari şi mici şi în special „pe linie”. Înţelegând aceasta, educatoarele trebuie să stimuleze activismul
copiilor, interesul pentru cărţi, pentru textul scris şi încrederea în forţele proprii.
Obiective cadru:
• Să trezească dorinţa copiilor să înveţe să citească şi să scrie
• Să formeze la copii necesitatea de a asculta texte citite si a crea singuri
• Să-i încurajeze şi să-i susţină pe copiii care imită scrisul
• Să dezvolte coordonarea ochi-mână, motricitatea fină
35
Jocuri, exerciţii, antrenări în construirea,
modelarea literelor (din beţişoare, aţe, ceară etc.);
înlocuirea semnelor convenţionale prin litere
(includerea literelor învăţate în schemele
cuvintelor modelate).
Jocuri de rol în care să recunoască denumirea
unor nume, produse, etichete, indicatoare etc.
Să manifeste dorinţa de a citi independent Activităţi individuale sau în grupuri mici de
răsfoire a cărţilor cu discuşii despre conţinutul
acestora (personaje, evenimente, obiecte, trăiri
etc.)
Alegerea cărţilor preferate care doresc să le fie
citite şi discuţii pe marginea subiectelor lor.
Convorbire privind regulile de folosire a unei
cărţi, îngrijirea ei şi păstrarea ei în bune condiţii.
Jocuri de recunoaştere a cărţilor din biblioteca
clasei: coperta, titlu, autor, text scris, mărimea
literelor, imaginile.
36
etichete, anunţuri, a unor personaje preferate.
Explorarea literelor mici şi mari de tipar.
Recunoaşterea altor forme scrise: note muzicale,
cifre.
Necesitatea de a învăţa să citească şi scrie, începutul, tempoul şi durata acestui proces este diferit la
diferiţi copii (precum este diferită şi memoria auditivă şi cea vizuală). De aceea deprinderile acestea
se formează şi sunt formate individual. Copiii vor trece prin etapa aceasta cu atât mai uşor, cu cât
mai sistematic, mai calificat li se va acorda susţinere, cu cât mai bogat va fi vocabular folosit de
educatoare şi de cei apropiaţi; cu cât mai dezvoltată le este expresivitatea (grafică, muzicală), cu
atât mai bogată este experienţa copiilor.
Copiii de grădiniţă trebuie să ştie despre carte că ea are început şi sfârşit, că cititul furnizează
informaţie, că începem să citim sus în partea stângă a paginii; că citim de la stânga la dreapta, de
sus în jos; că intervalele între cuvinte şi propoziţii sunt importante; că ilustraţiile clarifică şi
completează textul.
Copiii trebuie să ştie despre scris că există diverse semne, nu doar litere (cifre, note muzicale); că
literele pot fi mari şi mici; că scrisul poate fi divers (de mâna, de tipar, trafaret, scrisul orbilor
(Brail); cuvintele sunt alcătuite din litere, că literele în diferite limbi sunt diferite; că ceea ce adulţii
citesc este text scris.
37
ŞTIINŢE, CUNOAŞTEREA MEDIULUI ŞI CULTURA ECOLOGICĂ
Obiective cadru:
• Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii prin acţiuni directe de observare, explorare,
experimentare, acţiuni cu obiecte, jucării, imagini;
• Formarea capacităţilor de soluţionare a problemelor cotidiene, operînd cu obiecte şi cu grupuri
de obiecte, cu însuşirile lor;
• Formarea reprezentărilor despre măsură, număr/cifre şi numeraţie în limitele 1-10(20);
• Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire şi utilizare a formelor geometrice
• Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza, comparaţia, clasificarea, serierea), a calităţilor gîndirii
(corectitudinea, promptitudinea, independenţa, flexibilitatea, reversibilitatea operaţiilor
intelectuale)
38
Să identifice şi să verbalizeze Jocuri didactice: „Cînd are loc aceasta”, „Continuă”,
adecvat părţile zilei: ziua, noaptea, „Numeşte cuvîntul omis”, „Ziua şi noaptea”, „ Părţile zilei”,
dimineaţa, seara, să identifice ”Ce a fost, ce este şi ce va fi”, „Ieri, azi, mîine”
succesiunea zilelor (ieri, azi,
mîine) şi succesiunea
evenimentelor, consecutivitatea
zilelor săptămînii, anotimpul
curent, luna curentă, lunile anului
şi calendarul
Să identifice numerele naturale în Acţiuni de raportare a numerelor la cantitatea obiectelor şi
concentrul 1-5, apoi în concentrul invers, de compunere şi descompunere a numerelor, de
1-10-20 şi să diferenţieze aspectul identificare a cifrelor în limitele 1-10-20, de identificare a
cardinal şi ordinal al numărului numărului 0, de denumire corectă a numerelor ordinale în
aceleaşi limite
Sarcini-problemă de identificare a cifrelor în limitele 1-5
Rezolvarea problemelor cotidiene de tipul „Căte scaune mai
trebuie”
Exerciţiu de distingere a locului fiecărui număr în şirul
numerelor de la 1-5
Jocuri didactice: ”A cîta jucărie lipseşte”, „Al cîtulea fluture a
zburat”
Dramatizarea poveştii „Ridichea
Să măsoare dimensiunile unor Aplicaţii practice: ex: utilizarea unei unităţi de măsură, precum
obiecte şi a capacităţilor unor vase o bucată de frînghie sau un beţisor, o fîşie de hîrtie în
aplicînd măsuri nestandardizate a măsurarea lungimii/lăţimii obiectelor din sala de grupă
lungimii, lăţimii, a corpurilor (măsuţele, covoraşele, dulapurile), utilizarea unui vas mic (o
friabile şi a lichidelor ceşcuţă) pentru măsurarea volumului unui vas mai mare.
Exerciţii de comparare a două obiecte prin intermediul celui de
al treilea – măsură convenţională
Jocuri didactice: „Păpuşile se duc în ospeţie”, „Aşezăm
beţişoare”, „Ghiceşte cum este”, „Găseşte o panglică la fel ca
lungime”
Să ordoneze obiectele în şir Exerciţii de aranjare în ordine crescătoare, descrescătoare,
crescător şi descrescător după după înălţime, mărime, grosime, etc.
diferiţi parametri ai dimensiunii Jocuri pe grupuri mici cu material didactic distributiv
manipulativ
Jocuri didactice: „Matrioştele la gimnastică”, „Găseşte locul
potrivit”
Să diferenţieze mişcările şi Exerciţiul „Căsuţa zilelor”
acţiunile după viteză (repede, Jocul-dialog „Cine se mişcă mai repede”
încet) Probleme – glume
Să divizeze întregul în părţi egale Jocuri de împărţire în grupuri mici de trei sau patru copii sau în
şi să reconstruiască întregul din perechi a diverselor obiecte (fructe, plastilină, făşii de hîrtie
părţile sale colorată etc)
Puzzle cu imagini
Să diferenţieze formele spaţiale şi Alcătuirea compoziţiilor şi construcţiilor din figuri şi corpuri
plane: ovalul, sfera, cubul, conul, geometrice
cilindrul şi proprietăţile lor Jocuri didactice: „Domino cu figuri”, „Ce figură nu
cunoaştem?”, domino „Forma şi obiectul”, „Ce s-a schimbat”,
„ Mozaic geometric”, „Loto geometric”
39
Jocuri didactice: „Unde sunt piticii?”, „Ştii ce se află în jurul
tău?”, „Ce s-a schimbat?”, „Jucăriile buclucaşe”
Să efectueze operaţii simple de Probleme în situaţii concrete (la magazin, la piaţă, la bancă etc.)
adunare şi scădere cu 1-2 unităţi şi Probleme după date desenate
să recunoaşcă simbolurile Probleme după imagini
matematice: plus, minus, egal; să Probleme din viaţa copiilor
identifice soluţia unei probleme pe Jocuri didactice: „Cine compune problema mai repede”, „Hai să
baza condiţiilor date în formă socotim”
intuitivă
Să măsoare cu măsuri Utilizarea centimetrului, a cîntarului în măsurarea obiectelor
standardizate lungimea, lăţimea, Excursie la magazin
înălţimea, grosimea, masa Jocuri didactice: „Panglici pentru păpuşi”,
corpurilor friabile şi a volumului „ Să servim păpuşile”
lichidelor cu ajutorul măsurilor
standardizate: metru, centimetru,
kilogram, litru
Să identifice clepsidra, ceasornicul Joc didactic „Ceasul”, exersare în determinarea orei exacte
şi funcţiile lor Aplicaţii practice, exersarea simţului timpului prin realizarea
activităţilor practice
Intuirea duratei timpului: 1-5 minute
Exemple de conţinuturi
40
EDUCAŢIA PENTRU MEDIUL NATURAL ŞI CULTURA ECOLOGICĂ
Obiective cadru :
• Dezvoltarea reprezentărilor elementare despre interacţiunea dintre om şi natură;
• Stimularea curiozităţii de a explora mediul înconjurător şi interacţiunea omului cu mediul;
• Încurajarea respectării regulilor de conduită în natură;
• Formarea conduitei moral-afective faţă de natură, axată pe cultura ecologică.
41
Să identifice cele patru Joc didactic: ”Ce anotimp este?”, „Cînd are loc?”
anotimpuri şi fenomenele Observări asupra schimbărilor din viaţa omului, plantelor,
specifice lor animalelor în funcţie de anotimp
Exerciţii de identificare a lunilor anului
Povestiri despre anotimpuri create de copii;
Exerciţii de recunoaştere a fenomenelor naturii (vînt, viscol,
ploaie etc.) în momentul producerii lor
Efectuarea de măsurări ale unor fenomene naturale (ploi,
schimbări de temperatură, direcţii ale vîntului etc.)
Vizionarea emisiunilor , consultarea enciclopediilor la tema
„Anotimpurile”
Să specifice particularităţile de Discuţii despre succesiunea anotimpurilor, schimbarea vremii,
adaptare ale unor grupuri de migrarea păsărilor, pregătirea animalelor către perioada de
animale şi plante la mediul de iarnă etc.
trai, la schimbările sezoniere, la Demonstrarea succesiunii zi-noapte; a anotimpurilor, a lunilor
succesiunea zi-noapte. anului
Demonstrarea ilustraţiilor, imaginilor atractive pentru a trezi
interesul copiilor faţă de diferite aspecte ale obiectelor din
natură
Excursii în natură şi agricole
Munca agricolă pe teren, în zona de cunoaştere şi conservare a
naturii
Exerciţii de stabilire a legăturilor între organismul viu şi
mediul de viaţă
Dramatizări pe baza textelor literare cunoscute
”Codrule codruţule”, „Mîndre păsări călătoare”
Să evalueze influenţa factorilor Experimentarea îngrijirii a plantelor şi discuţii despre îngrijirea
ecologici, abiotici şi biotici animalelor în baza unor imagini, cărţi, reviste, enciclopedii
asupra organismelor vii Alcătuirea compunerilor despre animale, plante
Realizarea lucrărilor artistico-plastice despre plante şi animale
în diferite anotimpuri
Exerciţii de stabilire a mediilor de viaţă ( acvatic, aerian,
terestru)
Să manifeste atitudine grijulie Jocuri privind respectarea regulilor de conduită în mediul
participativă în natură înconjurător (la munte, în pădure, în parc, la ţară, la mare)
Activităţi de constatare a efectelor intervenţiei
pozitive/negative ale omului în natură
Activităţi practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a plantelor,
animalelor, mediului
Jocuri didactice, discuţii la tema „Ce face natura pentru mine,
ce fac eu pentru natură?”
Exemple de conţinuturi
Omul - parte a naturii
Omul - fiinţă vie: se naşte, respiră, se nutreşte, creşte, se reproduce, îmbătrîneşte, moare.
Caracteristicile şi însuşirile omului:
- se deosebeşte după aspect fizic, sex, vîrstă, rasă;
- posedă raţiune, limbaj articulat , conduită, memorie;
- aude, vede, gîndeşte, iubeşte, inventează;
- activitatea de muncă, activitatea de învăţare, odihnă;
42
Elemente caracteristice figurii umane (aspecte multirasiale), aşezarea lor spaţială şi funcţiile
diferitor organe externe şi interne.
Senzaţii provocate de diverse procese fiziologice.
Necesităţile omului şi utilizarea igienizată a diferitor obiecte de uz personal.
Alimentele consumate de om şi rolul lor în creşterea şi dezvoltarea organismului.
Eu şi alte persoane.Conduita civilizată (salutul, relaţiile copil-copil, copil –societate).
Relaţiile: om-natură-societate. Activităţile omului în dependenţă de anotimp. Vestimentaţia în
diferite anotimpuri. Mijloacele de transport moderne şi problemele de protecţie a mediului
înconjurător.
Natura şi oamenii
Natura: cerul, aerul, pămîntul, apele, cîmpiile, dealurile, munţii, pădurile, animalele, oamenii.
Pămîntul, apa, soarele, aerul, focul - baza integrităţii naturii. Elemenele principale ale universului
(luna, soare, planete, Pămînt, vehicole cosmice ). Asemănări, deosebiri.
Recunoaşterea fenomenelor naturii ( vînt, viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ, grindină, fulger, furtună,
trăsnet, tunet) în momentul producerii lor.
Obiecte vii: respiră, se hrănesc, se mişcă, cresc, se înmulţesc, se adaptează la condiţii. Obiectele
nerte: nu respiră, nu se alimentează de sini stătător, nu cresc, nu se înmulţesc.
Patru anotimpuri, succesiunea şi fenomenele specifice lor.
Modalităţi de adaptare a organismelor vii la schimbările sezoniere din natură: scăderea temperaturii,
intensităţii luminii, ofilirea vegetaţiei, dispariţia insectelor, migrarea păsărilor călătoare ş.a.
Particularităţile de adaptare la mediu ale plantelor: rădăcină, tulpină, ramuri, frunze, moduri de
înmulţire, importanţa în natură şi în viaţa omului:
Particularităţile de adaptare la mediu ale animalelor (peşti, păsări, mamifere, insecte).
Plantele ca organisme vii, structura lor, rădăcina, tulpina, frunza, floare, seminţa; caracteristici,
medii de viaţă, nutriţie, importanţă. Plantele de cameră.
Animalele, ca fiinţe vii, pot fi din diferite grupuri: insecte, peşti, amfibii, păsări, mamifere;
caracteristici, medii de viaţă, hrană, importanţă, viaţa lor în natură şi întreţinerea în captivitate.
Activitatea omului în natură. Creşterea şi îngrijirea plantelor şi animalelor de către om, condiţiile lor
de viaţă: aer, lumină, căldură, apă curată, hrană, sol, adăpost.
Aplicarea măsurilor de ocrotire a naturii şi de protejare a mediului înconjurător.
Conduită civilizată în natură.
43
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
EDUCAŢIA FIZICĂ
Obiective cadru:
• Dezvoltarea calităţilor motrice şi funcţionale, a coordonării mişcărilor, a echilibrului, a
capacităţii de orientare în spaţiu;
• Formarea deprinderilor de organizare, susţinere şi colaborare, a spiritului de iniţiativă şi
perseverenţă în atingerea scopului;
• Formarea sentimentului de a trăi succesele şi insuccesele colegilor, de a dezvolta relaţii umane
pozitive cu semenii.
Să formeze deprinderi Mers şi alergare lentă, ritmică, păstrînd ţinuta corectă şi tempoul.
motrice de bază: mers, Jocuri şi exerciţii de deplasarei cu diferite mişcări ale braţelor,
alergare, sărituri, căţărare, picioarelor, corpului; mers, alergare în diferite direcţii; rostogolirea
aruncare, prindere, mingii mari; exerciţii cu mingea mică; deplasări pe mîini şi
escaladare picioare; exerciţii fizice cu bastonul de gimnastică; coarda, exerciţii
Să manifeste interes pentru fizice pentru formarea labei piciorului; căţărare pe peretele de
activitatea motorie gimnastică, pe scîndura pusă oblic; pe otgon; escaladarea
obstacolelor; tîrîre pe mîini şi picioare; pe sub obstacole; tîrîre pe
abdomen pe banca de gimnastică.
Mers cu ocolirea obiectelor; mers în perechi în cerc; mers cu
săculeţul de nisip pe cap; mers pe bicicleta cu trei roţi; paşi
alăturaţi; mers păşind peste obstacole; apucarea obiectelor puse pe
podea cu degetele piciorului; mers pe bicicletă; mers cu picioarele
goale pe prundiş; mers pe sprijin îngust; mers pe vîrfurile
picioarelor; mers pe partea internă (externă) a tălpii; rostogolirea
mingii cu talpa; mers pe bastonul pus pe podea.
Să manifeste calităţile Discuţii privind exteriorul corpului, corectitudinea executării
moral-estetice şi conduita exerciţiilor fizice: mersului, alergării, căţărării, exerciţiilor de front
civilizată în activitatea şi formaţie, săriturilor, aruncărilor, escaladării obstacolelor,
motrice exerciţiilor de echilibru; ţinuta corpului; conduita în timpul jocului,
spiritul de echipă; denumirea corectă a exerciţiilor fizice şi a
utilajului sportiv folosit la ocupaţie.
Activităţi de formare a trăsăturilor de conduită civilizată, a
calităţilor de personalitate; acţiuni motrice de educaţie a tendinţei, a
perseverenţei, a curajului în condiţii securizante pentru atingerea
rezultatului scontat.
Păstrarea ţinutei corecte în procesul de activitate motrice
Să-şi dezvolte coordonarea Executarea exerciţiilor fizice sub acompaniament muzical: mers,
mişcărilor, orientarea în pas cu săritură, pas de caracter, bătaie în palme, mişcări în circuit
spaţiu, simţul ritmului şi al în perechi; dansul „Hora mică”, „Sîrba”, dansul iepuraşilor.
echilibrului Băi cu aburi; băi de apă; băi de soare; duş; spălarea, udarea
picioarelor.
Executarea exerciţiilor fizice la diferite semnale (vizual, auditiv).
Să dezvolte calităţile Dezvoltarea vitezei, forţei, rezistenţei, îndemînării, detentei,
44
motrice, îndemînarea, coordonării, simţului echilibrului.
viteza, forţa, mobilitatea, Aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii;
detenta aruncarea mingii (altui obiect) în ţintă verticală (orizontală).
Alergare lentă şi de viteză; cu ocolirea obstacolelor, trecere peste
obstacole; alergare la deal – la vale; alergare ridicînd sus genunchii;
alergare în coloană; alergare „şerpuit”.
Sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri
cu ajungerea obiectului suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri
de la înălţimi cu aterizare moale pe saltea; sărituri de pe un picior
pe altul.
Să manifeste emoţii pozitive Utilizarea corectă a terminologiei exerciţiilor fizice executate
şi curiozitate în cadrul
jocurilor de mişcare
În centrul atenţiei educaţiei fizice a copilului trebuie să fie nu doar îndeplinirea cu precizie a unor
exerciţii şi dezvoltarea deprinderilor motorii, ci însăşi copilul şi necesităţile lui de mişcare şi de
expresie creativă. Adulţii, cu multă responsabilitate, trebuie să se îngrijească şi să fortifice sănătatea
fizică a copilului. Pentru aceasta ei trebuie să:
Înţeleagă dezvoltarea fizică şi psihică a copilului, posibilităţile lui;
Să diferenţieze posibilităţile fizice ale băieţilor şi fetiţelor;
Să selecteze diverse modalităţi de mişcare pentru a garanta dezvoltarea fizică a copilului;
Pentru dezvoltarea motorie să apeleze la joc ca metodă universală de dezvoltare.
Copilul îşi exprimă impresiile, trăirile prin mişcări spontane ale corpului (mimica feţei, gesticularea
cu mâinile şi picioarele, sărind în sus etc.). Copiii trebuie să fie lăsaţi să încerce cum „vorbeşte”
corpul:
Cum se mişcă corpul (încet, repede, greu, uşor etc.)
Încotro se mişcă (în sus, în jos, înainte, înapoi etc.)
Cum se mişcă diferite părţi ale corpului (mâinile, picioarele, gâtul etc.)
Cum se poate mişca corpul ritmic (bătând un ritm)
Cum se mişcă corpul cu un obiect (cu o minge, cordă)
Mişcare stând locului, şezând, culcat etc.
Mişcare cu muzică, redând caracterul muzicii
Improvizarea „dansului”, redând ritmul şi caracterul dansului
Cu ajutorul „limbajului” corpului să redea bucuria, tristeţea (unui personaj concret)
într-o situaţie concretă
Copiilor trebuie să li se creeze condiţii pentru a se transforma prin joc într-o plantă,
pasăre, vietate, maşină.
Expresivitatea motorie trebuie să fie însoţită de sunete, plastică, dramatizare. În dezvoltarea culturii
corpului educatoarele trebuie să evite extremele şi să caute să respecte un ritm anume: să combine
activităţile dinamice cu cele liniştite, în aer liber şi în încăpere; să evite muştruluiala, comenzile
stricte etc.
Dacă este cazul, exerciţiile de cultură fizică (în mod firesc încorporate în joc) pot fi organizate de 2-
3 ori pe săptămână; să aibă grijă ca necesităţile de mişcare ale copilului să fie satisfăcute pe
parcursul întregii zile (şi nu doar prin exerciţii).
Jocuri de mişcare
Jocuri de mişcare: „Găseşte-ţi căsuţa”, „Pisica de pîndă”, „La vînătoare”, „Tîrîie-te pînă la
jucărie”, „Nu călca pe linie”, „Fii atent”, „Maimuţele”, „Mingea în cerc”, „Ţinteşte în portiţe”,
45
„Căluşeii”, „Prinde ţînţarul”, „Vînătorul şi iepuraşii”, „Nu uda picioarele”, „Prinde-mă”, „Copiii şi
mîţîşorii”, „Lupul şi iezişorii”, „Puişorii în cuib”, „Mingea în cerc”, „În sus – în jos”, „Furnicile
harnice”, „Găseşte-ţi steguleţul”, „Limuzinele”, „Transportă săculeţul”, „Alb – negru”, „Petişoare”,
„Alergare în perechi”, „Caraşii şi ştiuca”, „Vulpea şireată”, „Locul gol”, „Iepuraşii”, „Cine mai bine
a sări”, „Undiţa”, „Cine a executat mai puţine sărituri?”, „Urşii şi albinele”, „Ţinteşte în cerc”,
„Mingea conducătorului”.
46
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Obiective cadru:
• Cunoaşterea şi respectarea regulilor igienico-sanitare;
• Formarea deprinderilor de igienă individuală şi colectivă;
• Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de aplicarea regulilor igienico-sanitare;
• Cunoaşterea şi respectarea regulilor de protecţie a vieţii proprii şi a altora.
• Să le ofere copiilor cunoştinţe elementare despre comportamentul sănătos.
47
Exerciţii de grupare a alimentelor în: legume, fructe,
produse din carne, lactate, peşte etc.; de respectare a
regulilor sanitar-igienice (spălatul pe mîini, spălatul
fructelor, legumelor)
Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii corecte,
importanţa cunoaşterii şi respectării regulilor de conduită
în timpul mesei
Activităţi practice în grup de menţinere şi efectuare a
ordinii şi curăţeniei,utilizarea corectă a veselei, tacîmurilor
Vizionarea emisiunilor, desenelor animate etc.
Să argumenteze necesitatea de Studii de caz vizavi de alimentaţia sănătoasă.
alimentare corectă şi să relateze Simularea (joc de rol) a unor situaţii corecte/incorecte în
despre alimentaţia corectă legătură cu regimul de activitate şi odihnă, comentarea
Să aplice reguli sanitar-igienice în acestora, stabilirea unor concluzii.
timpul servirii mesei Poezii şi povestiri privind alimentaţia şi programul zilnic
Să determine elementele principale sănătos.
ale unui regim al zilei pentru sine, Participare la aşezarea mesei şi aplicarea regulilor sanitar-
alternarea perioadelor de activitate igienice în timpul mesei.
cu odihnă Analizarea efectelor influenţei mediului înconjurător
asupra sănătăţii individului şi a grupului
Exerciţii în grupuri mici de elaborare corectă a programului
zilnic
Să identifice elementele unui mod Exerciţii de descriere a situaţiilor de risc, de elaborare a
sănătos de viaţă, situaţiile de risc regulilor de prevenire, comportare în situaţii de risc
pentru sănătatea personală şi a Desprinderea unor mesaje ce se referă la din proverbe,
altora zicători, filme privind modul de viaţă sănătos
Organizare de întîlniri cu persoane din comunitate
Confecţionarea unor materiale necesare acordării primului
ajutor
Elaborarea schemei-desen a surselor, persoanelor care ajută
în diferite situaţii
Exerciţii de autoevaluare a propriei conduite în raport cu
fortificarea sănătăţii;
Jocuri şi convorbiri la tema „Omul vesel – omul trist”,
Redarea emoţiilor în desen,
Convorbire: „Muzica şi emoţiile”;
Formarea unor deprinderi de Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu social nou:
securitate socială şi fizică grădiniţă, policlinică, teatru, în vizită etc.
personală Jocuri de rol/povestiri pentru recunoaşterea semnificaţiei
culorilor semaforului, traversarea străzii, comportarea pe
stradă; găsirea de soluţii pentru a se adresa cuiva dacă se
pierde pe stradă, într-o mulţime de oameni etc.;
Reguli de protecţie în utilizarea unor obiecte precum:
foarfecele, ciocanul, cuţitul, cu obiectele ascuţite,
instrumentele, chibritele. Povestiri privind utilizarea
chibritelor, încercarea de alimente necunoscute,
interacţiunea cu persoane necunocute.
Convorbiri, discuţii, lecturi din literatură, excursii, întâlniri
cu lucrători ai poliţiei, medicii, excursii la staţia de
pompieri, observaţii: cum merg maşinile, pe care străzi etc.
La invitaţia membrilor familiei, excursii la locul de lucru al
părinţilor.
48
Să-l încurajeze să fie atent şi să ajute persoanele cu nevoi
fizice şi psihice; să-i ajute să înţeleagă că pot fi atât
oamenii, cât şi animalele şi plantele; să le educe simţul
empatiei, să-i înveţe să aibă grijă şi în caz de nevoie să
ofere ajutor.
Exemple de conţinuturi
Construcţia corpului uman. Unicitatea omului prin corpul său, diferit de altele. Atitudinea grijulie
faţă de corpul său. Trebuinţele ( fiziologice, de comunicare, etc.) şi dorinţele omului. Schimbarea
lor de la o vîrstă la alta. Corpul sănătos. Importanţa îngrijirii şi protecţiei corpului uman, a organelor
de simţ, satisfacerii necesităţilor şi dorinţelor. Ordinea şi acurateţea vestimentaţiei (curăţire, uscare,
periere, aranjare pe umeraş, cuier, dulap etc.)
Reguli de igienă personală în diferite momente ale zilei.
Obiecte de uz personal, obiecte de toaletă în funcţie de modul de utilizare a lor, de necesităţi.
Ţinuta vestimentară. Importanţa vestimentaţiei adecvate pentru păstrarea sănătăţii.
Igiena locuinţei, sălii de grupă, străzii, mediului natural, familiei. Activităţile gospodăreşti socio-
utile, socio-familiale, participare.
Factori naturali de călire a organismului (apă, aer, soare); educaţie fizică, plimbări în aer liber,
sport, mers pe jos, jocuri în aer liber, excursii, înot, scăldat, duşuri, exerciţiile de respiraţie etc.
Alternarea perioadei de activitate şi cele de odihnă. Momente de regim şi părţile zilei (dimineaţă,
ziuă, seară, noapte). Necesitatea respectării regimului zilei pentru sănătate.
Igiena alimentaţiei. Norme de conduită la masă. Obiecte pentru servirea mesei, ţinuta, bunele
maniere. Alimentarea corectă, varietatea produselor, modul de preparare a bucatelor. Noţiunea de
aliment. Clasificarea alimentaţiei după provenienţă. Alimentele de bază folosite de om, diferenţierea
după aspecte, caracteristici (gust, miros, culoare, formă). Locurile de procurare a produselor
alimentare, condiţiile de păstrare. Importanţa consumului sării iodate pentru dezvoltarea intelectuală
şi menţinerii sănătăţii, pericolul consumului de alcool, dulciuri în exces.
Programul de activitate şi odihnă Proporţii adecvate între perioadele de activitate şi odihnă
(igiena somnului, mişcare, cultură fizică, plimbări, joc, învăţare). Importanţa respectării regimului
zilei.
Situaţii de risc pentru sănătate. Infecţii, viroze, gripă, varicelă. Căile de infectare, efectele negative
asupra organismului. Căile de răspîndire a microbilor. Măsurile elementare de profilaxie a bolilor
infecţioase (evitarea contactului cu oamenii bolnavi, respectarea regulilor igienice, respectarea unui
mod de viaţă sănătos etc.).
Accidente casnice. Modalităţi de preîntîmpinare, eliminare şi evitare. Reguli de protejare proprie şi
colectivă (chibrituri, obiecte electrocasnice, medicamente, obiecte ascuţite, apă fierbinte,
deschiderea uşii persoanelor necunoscute, consumul substanţelor periculoase pentru sănătate etc.).
Reguli de protejare şi prevenire a accidentelor: în mediul natural, pe stradă, în afara locuinţei, pe
terenul de joc cu obiecte admise pentru joacă.Evitarea contactului cu cîinii vagabonzi etc.
Accidente rutiere. Consecinţele încălcării regulilor de circulaţie. Conduită civilizată în mijloacele
de transport, respectarea normelor morale şi igienico-sanitare în transport.
Persoane, surse de ajutorare. Conduită în situaţii de risc. Serviciile telefonice: 911, 903, 902, 901.
Elemente de autoapărare.
Controlul emoţiilor şi sentimentelor proprii. Stăpînirea de sine.
49
EDUCAŢIA PRIN ARTE
EDUCAŢIA LITERAR-ARTISTICĂ
Obiective cadru:
• Dezvoltarea interesului faţă de carte, faţă de literatură, faţă de teatrul pentru copii
• Dezvoltarea capacităţilor de percepere artistică a textului literar şi a creativitatăţii literare
• Familiarizarea şi memorarea unor texte de mic volum din folclorul şi literatura pentru copii
• Dezvoltarea capacităţii de a îşi exprima sentimentele prin intermediul creaţiilor literare
(povestiri, poezii, dramatizări)
Să recite expresiv poezii simple, să Recitare expresivă cu utilizarea intonaţiei, mimicii, gesturilor
repovestească, în baza întrebărilor, ce corespund textului
conţinutul unei poveşti scurte, Jocuri-dramatizări, exerciţii de redare a conţinutului textului
povestiri prin mişcări respective cu utilizarea intonaţiei
corespunzătoare
Exerciţii de recitare, repovestire în baza imaginilor din cărţile
ilustrate
Să poată compune, cu sau fără Jocuri didactice, exerciţii de utilizare a cuvintelor noi, a
ajutorul adulţilor, în baza însuşirilor.
imaginilor, poveşti scurte, povestiri, Realizarea de cărticele de poveşti, de poezii create de ei cu
ghicitori desene, imagini decupate.
50
Exemple de conţinuturi
Poezii din folclorul pentru copii, texte în versuri, proză (cu conţinut real şi fantastic), literatură
pentru copii. Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă, V. Romanciuc, G. Vieru, L. Deleanu, S.
Vangheli, O. Cazimir, T. Arghezi, E. Farago.
Cărţi de diverse tipuri pentru copii: carte cu ilustraţii, carte pliantă, carte-teatru, carte pentru
colorat, cărţi de format mare, cărţi de format mic, carte-crestomaţie etc.
Texte de diverse specii literare: poveşti, poezii, povestiri, ghicitori, proverbe, snoave,
legende, numărători, frămîntări de limbă (vezi cărţile „Copilul şi literatura”, „Literatura în
grădiniţa de copii”, „Creşte-n casă scump odor”, Să colorăm” etc.).
Poezii
Cocoşul de G. Vieru, Cucul de G. Vieru, Piţigoiul de V. Roşca, Am o casă printre ramuri de
G. Vieru, Bună vreme, Moş Martine de G. Vieru, Leneşul de V. Roşca, Vine, vine iarna de L.
Deleanu, Iese tata la balcon de G. Vieru, Ciuperca de V. Romanciuc, Coţofana de P. Zadnipru, Puii
de G. Vieru, Piţigoiul de V. Roşca, Ninge de Cazimir sau Vine, vine iarna de L.Deleanu, Mama de
G.Vieru, Mîndre păsări călătoare de P.Cărare, Căţeluşul şchiop de E. Forago, Cireşele de
N.Roşioru, Bluza de I. Anton, Rămurica păcii de A.Suceveanu, Costică şi Grivei de P.Cărare, Casa
părintească de V. Romanciuc, Moldova de V. Romanciuc, Cît e ora? de L. Deleanu, Spicul cu
prietenii lui de I. Filip, Ce te legeni? de M. Eminescu, Ploaia de G. Coşbuc, Somnoroase păsărele
de M. Eminescu, Zilele săptămînii de C. Dragomir, Soare, soar,e domn bălai de G. Vieru, Fulg de
nea de P. Cărare, Cîte litere ştii de G. Vieru, Revedere de M. Eminescu, Mama de G. Vieru, Cele
mai frumoase flori de G. Vieru, Sfîrşit de toamnă de V. Alecsandri.
Poveşti
Poveşti de mic volum cu utilizarea seturilor de jucării (a teatrului de jucării, de imagini, de
păpuşi).
Povestea populară nemţească Cucul, Poveştile populare Ciocîrlia, vulpea şi ogarul, Ursul
păcălit de vulpe de I. Creangă, povestea populară Ţapii încăpăţînaţi, Avionul de V. Beşleagă,
povestea populară rusă Gogoaşa, Povestea populară rusă Ridichea, Capra cu trei iezi de I. Creangă,
povestea populară Cizmele ogarului, Scufiţa Roşie de Charles Perrault, Motanul Încălţat de Charles
Perrault, povestea populară rusă Foişorul, Povestea populară Ulciorul cu galbeni, Punguţa cu doi
bani de I. Creangă, Domniţa de A. Busuioc, Fata babei şi fata moşneagului de I. Creangă, Ridichea
fermecată de L. Deleanu, Povestea populară Fraţii.
Povestiri
Mama de D. Gabe, Mama mea – aroma pîinii de V. Suhomlinski, Doi ursuleţi lacomi, A spus
adevărul de L. Tolstoi, Săniuţa nouă de G. Gheorghiu, Motănaşule L. Tolstoi, Mingea de
G.Malarciuc, A spus adevărul de L. Tolstoi, Bobocel de I. Druţă, Soră de I. Druţă, Iepuraşii de
cîmp de P.Cărare ori Cuşma lui Guguţă de S.Vangheli, Prietenul de la fereastră de S. Vangheli,
Pîine cu rouă de G. Vieru, Leul, Girafa, Măgăruşul de A. Scobioală, Copăcelul de S. Vangheli,
Drum de ţară de A. Ciocanu, Piticii de la geam de S. Vangheli, Cizmele cocostîrcului de A.
Busuioc.
Snoave, legende populare
Păcală şi Tîndală, Păcală şi zarzărele, Tîndală şi cîrnaţul, Păcală face cumpărături, Tîndală
şi luna, Leneşul etc.
Legende
Ce este mai tare decît cetăţile, Fluierul ciobanului, Baba Dochia, legenda mărţişorului,
legenda ghiocelului, Pasărea păcii, Legenda ciocîrliei etc.
Balade
Mioriţa
51
EDUCAŢIA MUZICALĂ
Obiective cadru:
• Dezvoltarea receptivităţii emoţionale pentru muzică
• Cultivarea deprinderilor de interpretare corectă a muzicii
• Familiarizarea copiilor cu unele procedee elementare de creativitate muzicală în sinteză cu
alte arte
• Însuşirea unui vocabular elementar necesar pentru caracterizarea muzicii
• Formarea şi consolidarea atitudinii pozitive faţă de activităţile muzicale
52
Realizarea unor studii coregrafice, studii cu diferite roluri,
pantomime pentru dezvoltarea mimicii, a elocvenţei gesturilor şi
a expresivităţii corporale
Să recunoască sonoritatea Jocuri muzical-didactice: „ Ghici al cui e glasul ? ”, „Cuşma lui
diferitelor instrumente Guguţă ”ş. a.
muzicale identificîndu-le la Contemplarea imaginilor cu instrumente muzicale
auz din ţesătura muzicală, să Exersarea la instumente muzicale ( fluieraş, tobiţe, tamburine,
povestească cum se produce clopoţei, trainglu, xilafon, etc.)
sunetul, unele amănunte Audierea înregistrărilor cu instrumentele tarafului şi ale
despre întrebuinţarea orchestrei simfonice
instrumentului Exerciţii de identificare a instrumentelor muzicale la auz
Povestiri, legende despre apariţia, crearea instrumentelor
Relatări despre specificul sonorităţii instrumentelor şi
posibilităţilor de imitare a sunetelor din natură
Memorarea poeziilor, ghicitorilor, legendelor despre
instrumentele muzicale
Să diferenţieze sunetele Jocuri de rol
produse prin mişcări Jocuri muzical-dramatice
corporale, de suntele produse Scenete muzicale-literare
de obiecte sonore, sunetul Pantomime
vorbit de sunetul cîntat Improvizări muzical-ritmice
Conversaţii privitoare la conţinutul muzicii audiate şi caracterul
Să exprime, prin mişcări şi personajului
sunete caracteristice, conduita
unor personaje (fiinţe )
conform conţinutului
poveştilor, cîntecelor,
poeziilor, etc.
Să improvizeze/creeze ritmuri, Acompanierea la instrumentele de rit şi la cele cu efecte sonore
scurte motive ritmico- (bice, clopoţei, harapnice, buhai, toacă etc.) a cîntecelor
melodice, mişcări şi figuri de colindelor
dans, poezii, povestioare ce Dialoguri/replici ritmico-melodice bazate pe ritmuri cunoscute
reflectă conţinutul muzicii de dans, marş, cîntec practicate între copil-copil, copil-grup,
audiate sau al cîntecelor copil-educator
învăţate Interpretări în patru mîini la xilofon, pian ş.a.
Participarea la jocuri muzical-ritmice, la scenete, pantomime etc.
Organizarea orchestrei pentru copii cu diferite instumente la
îndemîna lor
Exemple de conţinuturi
53
„Fusul” – muz. M.Negrea, „Dansul florilor” – muz. A.Ranga, „Greieraşul” muz. Iu.Ţibulschi,
„Cîntă ţapul la ţambal” – muz. C.Rusnac, „Ursul” – muz. Z.Tcaci, „Cîntecul ciocîrliei”, „Păpuşa
nouă” – muz. P.Ciaikovski; „Ursul” – muz. Z.Tcaci, „Vals – glumă” – muz. D.Şostacovici”;
„Rîndunică, rîndunea” – muz. A.Tamazlîcaru, „Ieduţul”, „Trompeta” – muz. M.Ungureanu ,
„Vulpea si cocoşul”, „La pădure” – din folclorul. copiilor „Nani, nani”, „Cărăbuş”, „Susai”,
„Ceata, ceata”, „O găina cu doi pui”, „Melc, melc, cotobelc” – din folclorul. copiilor, „Toamna” –
muz. I.Macovei, „Moşul şi cocoşul” – din folclorul copiilor., „Iepuraşul” – muz. de D.Gheorghiţă,
“Limba romînească” – muz. I.Cartu, „Fulguşorul”, „Sorcova” –din folclorul copiilor, „Răsună,
codrul iarăşi” muz. I.Chirescu, „Mama” – muz. E.Doga, ”Racheta” – muz. D.Gheorghiţa, „Sosirea
rîndunicii” – muz. D.Voiculescu, „Fluturaşii” – muz. Gr.Vieru. „Tricolorul” – muz. de
C.Porumbescu, „Marşul soldăţeilor de plumb” – muz. P.Ciaikovski, „Moldova” – muz.
M.Ungureanu, „Dimineaţa în sat” – mel.pop., „Dimineaţa” - muz. E.Grieg, „Fusul” – muz.
M.Negrea, „Pui de lei” – muz. I.Bratianu, „Oastea lui papuc” – muz. M.Negrea, „Cîntecul
ciocîrliei” – muz. P.Ciaikovski, „Cîntec vechi francez” – muz. P.Ciaikovski. „Toamna” – muz.
I.Macovei, „Furnicuţa” – muz. D.Radu, „Toamna” – muz. M.Ungureanu; „Ţărişoara mea” – muz.
Gr.Vieru, „Moşul si cocoşul”- cînt. pop., „La moară” – din folclorul copiilor, „Casa noastră” – muz.
I.Macovei, „Iepuraşul” – muz. D.Gheorghiţă, „Steaua sus răsare”- muz. D.Chiriac, „Moş Crăciun” –
muz. D. Chiriac, „Sorcova”, „Căpriţa” – mel.pop., „Cîntec pentru mama” – muz. I.Macovei,
„Sosirea rîndunicii” – muz. D.Voiculescu, „Bunicuţa” – muz. D.Radu, „Păsărica” – muz.
A.Tamazlîcaru, „Răsuna codrul iarăşi” – muz. I.Chirescu, „Fluturaşii” – muz. Gr.Vieru. „Căsuţa din
pădure” – muz. I.Nicolescu, „Bun rămas” – muz. Z.Tcaci, „La scoală” – muz. M.Ungureanu.
Analiza şi caracterizarea muzicii: ritm, melodie, tempou, dinamică, caracter, înălţime şi durată a
sunetelor. Cuvinte şi expresii de caracterizare a muzicii: vesel, trist, săltăreţ, de glumă, duios,
gingaş, visător, liniştit, solemn, de sărbătoare, misterios, ciudat, dîrz, de marş, de dans, liric,
cantabil, grăbit, neliniştit etc.
Jocuri muzical didactice. “Mirosim florile”, “Cîntă ca mine”etc; “Punguţa cu instrumente”,
“Cuşma lui Guguţă”, “Joc Moldovenesc”, “Sîrba” melodii populare în interpretarea orchestrei de
muzică populară, “Tobe mari şi tobe mici”, “Ghici al cui e glasul”, ”Vino, vino, ploaie!” – muz.
D.Kitenco, „Vulpea si cocoşul”, „La pădure” – din folclorul copiilor „Nani, nani”, „Cărăbuş”,
„Susai”, „Ceata, ceata”, „O găină cu doi pui”, „Melc, melc, cotobelc” din folclorul copiilor, „Capra
si iezişorii”, „Ecoul” – muz. I.Macovei „Clopiţeii”, „Floarea şi soarele” - muz. De M.Ungureanu,
„Ploaia şi soarele” - din folclorul copiilor.
Mişcări muzical ritmice şi dansuri: “Uite-aşa” - muz. de M.Ungureanu, “Dans în cerc”, “Dans cu
băsmăluţele”, “Dans cu panglici”, “Facem hora mare – din folc.cop., “Sîrba” – mel.pop., “Dans în
doi” – mel.pop., “Hora si sîrba” – mel.pop, “Ursul si vulpea” – muz. M.Ungureanu, “La plimbare”
– joc.muz.did., “Podul de piatra” - din folclorul copiilor, “Dans vesel” – joc.muz.did pe o mel.pop.,
“Ursul si ursulică” – muz. de M.Ungureanu, “Mergem vesel şi dansăm”, “Sîrba celor mici” – muz.
M.Ungureanu, “Cine-i mai atent” - din folc.cop. „Hora”, „Alunelu”, „Raţa”, „Polca”, „Hora cu
bătăi”, „Sîrba”, „Ciuleandra”, „Hostropăţul”, „Hai, Ileană, la poiană”, „Trageţi hora” – mel. pop.,
„Polca în perechi” – dans popular, „Hora fulgilor” – M.Ungureanu.
Interpretare/improvizare coregrafică, la instrumente muzicale, muzical-dramatică, muzical-
literară
Exerciţii–jocuri: ”Zborul pasărilor”, „Vesel – trist – vesel”, „Ba la fugă, ba la pas”, „Lanţul”,
„Cercul prieteniei”, „Cloşca şi puii”, „Ecoul” – joc cu bătăi din palme, „Vulpea prinde iepuraşul”,
”Cîntec de leagăn”, „Lie, lie, păpădie” – din folclorul copiilor; ”Soarele” – muz. I.Macovei. „Hora”,
„Sîrba”, „Hai, Ileană, la poiană”, „Trageţi hora” – mel. pop., „Polca în perechi” – dans popular,
„Hora fulgilor” – M.Ungureanu. „Alunelu” mel. pop. „Marş” – muz. Z.Tcaci, „Hora”, „Joc” ,
“Sîrba” –mel.pop.
Repertoriul a fost selectat din: „Muzica în grădiniţa de copii” de E.Coroi
„Voie bună la cei mici” de M.Ungureanu
„Exerciţii muzical-ritmice, jocuri şi dansuri” pentru preşcolari de E.Coroi, N.Şevciuc
„Să creşti mare” de G.Vieru
54
„Primul ghiocel” de D.Blajinu
Rămurele-nemurele. Editura „Lumina”, Chişinău, 1992
„Stupul vesel” de Z.Tcaci, Ed. „Carte moldovenească”, Chişinău, 1968
„Clopoţelul de argint” de D.Radu, Ed. „Făt-Frumos”, Chişinău, 1994
„Metodă de acordion” de D.Chiroşca, P.Neamţu, Ed. „Hyperion”, Chişinău, 1992
„Luci soare luci” de N.Ionescu (folclorul copiilor), Ed. Muzicală, Bucureşti 1981
Manual de muzică pentru clasa I, de E.Coroi, Ed. „Lumina”, Chişinău, 1994
„Cîntece şi jocuri pentru copii” de A.Scornea, Bucureşti Ed. Muzicală, 1986
„Dreptatea izvolului” Culegere de cîntece pentru copii, Chişinău, 1990
55
ARTA PLASTICĂ
Obiective cadru:
• Formarea deprinderilor de lucru utilizînd instrumente, tehnici şi materiale diverse în cadrul
activităţilor artistico-plastice
• Dezvoltarea capacităţii de exprimare a gîndurilor, a emoţiilor şi sentimentelor prin mijloace
artistico-plastice
• Stimularea creativităţii şi a simţului estetic
• Dezvoltarea musculaturii fine a mîinilor
56
plastice (desene, modelaje, colaje etc).
Să dezvolte spiritul de Antrenarea capacităţii de orientare pe suprafaţa foii de hîrtie
observaţie, al memoriei Exerciţii de diferenţiere a formelor şi a culorilor diferitelor
imaginative şi motrice părţi ale obiectelor, denumirea lor
Modelarea obiectelor de aceeaşi formă cu mărime diferită şi
obiecte ce constau din cîteva părţi
Expoziţie „Sculpturi în raionul nostru”
Să realizeze corespondenţe Convorbire despre emoţiile copiilor şi despre culori preferate
între procedeele de reflectare Exerciţii de identificare a culorii ca unul din mijloacele de
artistico-plastică a obiectelor expresie a produselor de artă plastică
din mediul înconjurător, Identificarea mijloacelor expresive în ilustraţiile din cărţile
diverse mijloace de expresie pentru copii
(formă, structură, culoare, Evidenţierea modalităţilor de aranjare a formelor în spaţiul
punctul, linia, ritmul, plastic (lucrări decorative, picturale, sculpturale)
compoziţia plastică) şi Evidenţierea mijloacelor plastice expresive: culori, forme,
conţinutul operelor de artă îmbinări de forme şi culori în natură şi artă
plastică Descrierea emoţiilor trăite la activităţile de artă plastică,
asociindu-le cu culori şi forme
Examinarea tablourilor, analiza mijloacelor plastice de redare a
dispoziţiei
Selectarea independentă a temelor, mijloacelor de expresie şi
procedeelor de redare a unui gînd, emoţii, în lucrări de artă
plastică
Să manifeste creativitate şi Relatări despre importanţa artelor plastice în viaţa cotidiană
dorinţa de autoexprimare a Experimentarea utilizării elementelor tehnice specifice
emoţiilor, gîndurilor prin modelajului la redarea unor teme plastice şi a elementelor
desen, pictură, modelaj, tehnice specifice picturii la redarea unor teme de modelaj,
aplicaţie, construcţie aplicaţie
Redarea formelor şi dimensiunilor diferite prin aplicarea unor
tehnici alternative
Elaborarea compoziţiilor simple, aplicînd materiale diverse
Asamblarea ozoarelor din flori şi frunze – „coroniţa”
Experimentare în îmbinarea culorilor, elementelor
Confecţionarea unor obiecte preferate (la alegerea copiilor)
Convorbire „Cum să redăm bucuria”
Jocul didactic „Comunicăm prin culori”
Să îşi exprime emoţiile faţă de Relatări ale copiilor referitor la emoţiile trăite în momentul
fenomenul, chipul redat, buna perceperii operelor de artă, al lucrărilor colegilor
dispoziţie cauzată de Asocierea culorilor primare cu emoţiile şi atitudinile trăite în
frumuseţea şi farmecul naturii, momentul perceperii tablourilor
al operelor percepute sau Desenarea unor obiecte din lumea înconjurătoare la dorinţă
create Asocierea operelor percepute, a personjelor, peisajelor cu
versuri şi melodii cunoscute, cu persoane dragi
Activităţi individuale, în perechi şi individual în zonele de
creaţie
Să aplice independent şi Coordonarea mişcărilor ambelor mîini
conştient unele tehnici simple, Exersarea liniilor, în duct continuu, din diferite poziţii
procedee specifice desenului, Experimentarea procedeelor ciupirii, netezirii, a procedeelor
modelajului, construcţiei, elementare de decupare, a procedeului turtirii, a tehnicii
aplicaţiei, desenului. mozaicului
Exercitarea procedeelor de modelare a mai multor obiecte
dintr-o singură bucată
57
Completarea independentă prin desen sau pictură siluete,
forme tăiate din hîrtie
Exersarea procedeelor de lipire a formelor pe hîrtie, realizarea
de colaje
Temă liberă „Să desenăm din poveşti”
Exersarea tăiatului fîşiilor mai late, apoi înguste, crearea din
fîşii a imaginii obiectelor şi lipirea lor
Să respecte conştient regulile Explorarea diverselor materiale, instrumente de lucru pentru
de utilizare a materialelor şi pictură, modelaj, aplicaţie
instrumentelor la activităţile de Discutarea regulilor de pregătire a locului de muncă
artă plastică Aplicarea cleiului pe detalii, forme gata, utilizînd planşeta,
muşamaua sau şerveţelul
Exersarea modelării cu toată palma şi cu degetele
Exersarea utilizării corecte a foarfecelor
Să aplice elemente ale Utilizarea corectă a expresiilor: „culori vii”, „deschise”,
limbajului plastic în activităţile „închise”, culori reci, şi culori calde, „elementul decorativ”,
de arte plastice şi în situaţii „ozor (motiv)”, „ornament”, etc.
diverse Exercitarea expresiilor: „în faţă”, „cîte două”, „la acelaşi nivel”
Exemple de conţinuturi
Desenul
Genuri de artă, opere de pictură ce conţin peisaje, portrete, genul social, natura moartă etc.
Procedee de desenare a obiectelor de formă rotundă (mari şi mici
Modalităţi de compunere a ozoarelor. Elemente simple din tezaurul artei populare moldoveneşti
Împodobirea cu trăsături de penel, cerculeţe, dunguliţe, siluetele formelor tăiate din hîrtie
Procedee de utilizare a materialelor de lucru şi respectarea regulilor de protecţie a sănătăţii
Modele de amplasare a obiectului în pagină
Culori primare (roşu, galben, verde, albastru, alb, negru) a nuanţelor lor. Fuziune de culori.
58
Elemente de ozoare caracteristice pentru înfrumuseţarea obiectelor din ceramică: pete colorate,
puncte, linii drepte, cercuri, inele. Procedee de alcătuire a ozoarelor pe forme ce redau obiecte
uzuale, prin alternări de linii drepte, oblice, curbe, frînte, spiralate întrerupte, puncte, pete. Aşezarea
ozorului în funcţie de forma hîrtiei. Reguli de plasare a ornamentului pe margini, în mijloc, pe la
capete. Elemente decorative asemănătoare care se repetă, alternarea amplasărilor simetrice,
sensurile şi schimbarea inversă a acestora. Ornamentare cu elemente specifice romîneşti. Îmbinarea
culorilor, amplasarea elementelor ozorului în obiectele de artă decorativă aplicată. Ozoare ţesute,
brodate, vopsite, crestate etc.
Tehnica aşezării ritmice a elementelor componente (la mijloc, prin părţi, în colţuri)
Procedee de îmbinare a formelor spontane
Pictura pe material din natură
Instrumente şi materiale
Calităţile estetice ale obiectelor, fenomenelor
Elemente de limbaj artistic plastic. Culorile cromatice - deosebiri şi asemănări. Mesajul artistic şi
culorile
Utilizarea materialelor şi a instrumentelor de lucru în exprimarea gestului grafic. Caracteristicile şi
transformările materialelor în timpul lucrului (şablon, amprentă, colaj, stropire, haşurare, lipire,
îmbinare, amestec, frămîntare, decorare, fuziune de culori)
Elemente de analiză a lucrărilor prin examinarea culorilor (primare, reci, calde), a formelor şi
liniilor
Modalităţi de creare a imaginii plastice prin intermediul punctelor, liniilor, petelor
Compoziţii tematice – plasarea elementelor compoziţionale
Modelarea
Procedee de modelare: mişcarea translatorie a palmelor faţă de planşetă; împreunarea capetelor prin
lipire; adîncire, apăsare, turtire, modelarea cu vîrful degetelor; mişcare circulară; aplatizare, mişcări
liniare şi circulare ale palmelor. Modelarea vaselor din ceramică
Procedee de redare a particularităţilor diverselor obiecte de formă rotundă (mere mari, mici; vişine
etc.), procedeul alternării formelor şi culorilor, procedee de unire a detaliilor, procedeul turtirii,
procedee de modelare a obiectelor decorative. Procedee de construire a obiectelor din materiale
ocazionale
Reguli de folosire a lutului, tehnica întinderii lutului la modelarea părţilor mărunte (ciocul păsării),
(tortiţa la cănuţa pentru piticul din poveste)
Lucrul cu aluatul - împletitul colacilor, sfinţilor, garnisirea bucatelor etc.
Tehnica punerii şi procedee de lipire (brăduţul e verde, puişorul e galben etc.), ciupirea şi netezirea
Modalităţi de folosire a spatulei, metoda modelării dintr-o bucată şi din bucăţi aparte, folosind
spatula
Modalităţi de alcătuire a ozoarelor, cu ajutorul modelatorului, la înfrumuseţarea obiectelor.
Modalităţi de înfrumuseţare a vaselor şi a siluetelor cu ozoare specifice pictate, crestate, aplicate şi
prin alte procedee. Motivele ceramicii populare moldoveneşti şi aplicarea lor
Modalităţi de utilizare în lucru a materialelor din natură: scoici, seminţe etc.
Tehnici de amplasare a figurilor de oameni, animale, de modelare dintr-o bucată
Sculptura
Chipuri de animale, oameni, sculpturi monumentale ce se găsesc în localitate
Materiale de construcţie, proprietăţile lor
Aplicaţia
Aplicaţie decorativă. Procedeul amplasării pe foaia de hîrtie
Procedee de alcătuire a ozoarelor din figuri geometrice decupate (pătrat, dreptunghi, triunghi, oval)
pe suprafaţa obiectelor propuse
Denumirea instrumentelor şi a materialelor.
Noţiunile „între”, „la aceeaşi distanţă”, „la margine” etc.
59
Lucrul cu cleiul
Foarfecele şi perfecţionarea deprinderii de a lucra cu ele
Procedee de decupare a hîrtiei după linie, oblic, de formă rotundă. Procedee de decupare din hîrtie,
paie şi alte materiale ale elementelor decorative
Tehnica de decupare a obiectelor de formă rotundă şi ovală de alcătuire a unor imagini din cîteva
părţi; metoda rotunjirii colţurilor
Tehnici de alipire a părţilor de diferite forme şi culori
Procedee de utilizare în aplicaţia diferitor materiale: textile, piele, seminţe etc.
Procedee de alcătuire a ozoarelor din forme vegetale şi geometrice în fîşii, cerc, pătrat, lipindu-le
consecutiv
Tehnica aranjării imaginii pe părţi, îmbinarea procesului decupării cu cel al ruperii detaliilor
Schiţele şi modelele pentru ţesutul şi brodarea băsmăluţelor, a şerveţelelor şi a altor obiecte prin
procedee de aplicaţie
Procedee de decupare a unor figuri identice din hîrtie, strînse în formă de armonică şi a celor
simetrice – din hîrtie îndoită în două
Tehnica colajului, structură, culoare, formă, volum, mărime în redarea obiectelor din jur
Tehnica mozaicului prin rupere
Valorile culturii naţionale, meşteşuguri populare din localităţi, motive populare.
Limbaj plastic – vişiniu, roşu, roşu-aprins, portocaliu etc.
60
Standardele implementării curriculum-ului educaţiei timpurii şi preşcolare
Individualizare
Bazîndu-se pe cunoştinţele teoretice despre dezvoltarea copiilor, precum şi pe experienţa
interacţiunii cu copiii şi cu familiile acestora, cadrele didactice apreciază specificul fiecărei grupe
de copii şi ţin cont de nevoile unice şi de potenţialul de dezvoltare al fiecărui copil.
Mediul stimulativ
Cadrele didactice creează un mediu securizant, stimulativ şi incluziv, organizîndu-l astfel încît
copiii nu se tem de riscuri în propria învăţare, se comportă în mod democratic, învaţă să lucreze în
cooperare şi independent.
Participarea familiei
Cadrele didactice stabilesc parteneriate cu familiile copiilor în scopul asigurării unui sprijin optimal
învăţării şi necesităţilor de dezvoltare ale acestora.
Planificarea şi evaluarea
Cadrele didactice planifică procesul educaţional respectînd standardele naţionale, scopurile
instituţiei educaţionale, nevoile individuale ale copiilor şi rezultatele observările lor permanente,
precum şi metodele moderne de evaluare.
Dezvoltarea profesională
Cadrele didactice îşi evaluează permanent calitatea şi eficienţa lucrului şi tind să le îmbunătăţească
continuu, conlucrînd cu colegii, perfecţionînd programele şi metodele utilizate destinate copiilor şi
familiilor acestora.
Incluziunea socială
Cadrele didactice modelează şi încurajează incluziunea socială reieşind din respectul pentru
valorile bazate pe drepturile omului, principiile unei societăţi democratice deschise, formînd astfel
toleranţă pentru ce este diferit, acceptarea divesităţii.
61
De la grădiniţă la şcoală.....
O înţelegere generală despre sănătate, modul sănătos de viaţă, igiena personală, nutriţie, o
recunoaştere a posibilităţilor fizice ale propriului corp şi a capacităţii de a se autoexprima
prin mişcare; copilul va cunoaşte unde şi la cine să se adreseze după ajutor în caz de
accident sau o nenorocire în caz că alături nu sunt adulţi; va respecta copiii şi adulţii care
sunt diferiţi, au probleme de sănătate, de locomoţie; va fi conştient de limitele propriilor
posibilităţi, după putinţă va avea grijă de propria securitate şi de securitatea celorlalţi.
Deprinderi şi abilităţi cognitive caracteristice unui copil de şase ani care: explorează
activ şi se interesează de lumea ce îl înconjoară, este curios; reieşind din posibilităţile
individuale; studiază lumea din jur (prin simţuri, observare, punînd întrebări,
experimentînd, soluţionînd probleme, căutînd informaţii în cărţi, auscultînd istorisiri,
lecturi, sunetele naturii şi ale muzicii); manifestă deprinderi incipiente de gîndire critică şi
de soluţionare de probleme; poate aplica cunoştinţele căpătate în activitatea cognitivă
cotidiană (să observe asemănările, să compare, grupeze, să ordoneze, să măsoare obiecte şi
persoane); să îndeplinească sarcini simple de adunare şi scădere folosind diverse obiecte;
să recunoască şi să folosească după posibilităţi calculatorul.
62
satisfacţie şi realizare artistică; în dependenţă de capacităţi, va avea dezvoltate imaginaţia
şi autoexpresia în cadrul diverselor activităţi artistice; prin intermediul variatelor mijloace
artistice – sunet, voce, cuvînt, mişcare, linie, culoare, formă – va putea crea şi autoexprima
în mod individual şi unic; copilul va poseda deprinderi artistice elementare – de a desena,
picta, modela, construi, precum şi capacitatea de a crea, reda în plan şi în spaţiu, lucruri
importante pentru sine – nuanţe emoţionale, obiecte, reprezentări, lucrări etc.; copilul va
avea experienţa unei activităţi artistice variate şi a utilizării diverselor mijloace, materiale
şi tehnici artistice.
Predispoziţie pozitivă şi pregătit pentru a deveni elev, exprimate în: dorinţa de a merge
la şcoală, curiozitate şi sete de cunoştinţe, creativitate, autoexpresie, deprinderi elementare
de gîndire critică, independenţă, deprinderi de soluţionare a problemelor, de
experimentare, interesul pentru cărţi, pregătire pentru scris, reprezentări matematice
elementare, o apreciere pozitivă a propriei persoane şi a propriilor posibilităţi, încredere în
propria reuşită.
63