Capitolul 3 Stabilirea perimetrului de consolidare si organizarea procesului de consolidare a conturilor 3.1. Consolidarea conturilor — un proces de tipul Intrari — Prelucrari — lesiri Grupul de societati reprezinta, din punct de vedere economic, 0 entitate care, pentru a-si putea indeplini obiectivele propuse, trebuie si isi construiasca un sistem informational pe structura INTRARI > PRELUCRARI> IESIRI. Pentru ca sistemul si fie eficient si si-si justifice costurile, este necesar ca iesirile sa corespunda obiectivelor propuse, sa fie conforme cu strategia pe termen scurt si pe termen lung a grupului, toate armonizate, la randul lor, cu reglementarile in domeniu. Pornind de la general la particular, procesul de consolidare a conturilor reprezint’ unul din subsistemele componente ale sistemului informational general, find grevat pe aceeasi structura. O posibilitate de reprezentare graficé a sistemului informational privind consolidarea conturilor este urmatoarea: Intrari Preluiri lesiri Perimetru de Retratarea consolidare situatillor financiare Situatiile Natura controlului individuale ale [1 financiare entitifilor cuprinse |___ consolidate Situati financiare in perimetrul de individuale consolidare Figura 8. Sistemul informational privind consolidarea conturilor Utilizatorii situatiilor financiare consolidate sunt cei externi (actionarii - actuali sau potentiali, angajatii, creditorii financiari, partenerii de afaceri, autoritatile statului si publicul larg) si cei interni (managerii de la toate nivelurile de conducere ale “©. Pitutice, Teorie si practici privind grupurile de societati si situatile financiare consolidare, Editura Contaplus, Ploiesti, 2007, p. 70.64 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati grupului si componentele sale). Obicctivul situatiilor financiare este atins daca intrarile si prelucrarile sistemului respect o serie de conditii a, intrarile © stabilirea corecté a perimetrului de consolidare; © determinarea naturii controlului sau a influentei prin luarea in consolidare a principiului prevalentei economicului asupra juridicului: ‘© obtinerea in timp real a situatiilor financiare individuale; * intrarea unei intreprinderi in perimetrul de consolidare este efectiva: — fie la data achizitiei titlurilor de catre intreprinderea consolidanta; — fie la data preluarii controlului sau a influentei notabile, daca achizitia a avut loc in mai multe transe; - fie la data prevazuta prin contract, daca acesta prevede transferul controlului la o data diferita de cea la care a avut loc transferul titlurilor. b. prelucrarile ~ aplicarea in mod corect a proceselor de ajustare, conversie si retratare a situatiilor financiare individuale ~ utilizarea rationamentului profesional in alegerea metodelor de consolidare, acolo unde existé mai multe optiuni; ~ efectuarea prelucririlor in mod real, astfel inedt situatiile financiare sé indeplineasca conditia de oportunitate pentru utilizatori. Astfel, consolidarea conturilor este un proces care dezvolta o serie de avantaje, printre care se numara: — asigurarea unui instrument util de gestiune pentru administrarea grupului de societati; — stabilirea unor obiective si efectuarea unor analize previzionale ale grupului pe baza unui ,,circuit informational normalizat si controlabil”; — utilizarea in cadrul procesului de control intern al gestiunii filialelor; — eficientizarea analizei performantei societatilor din cadrul grupului, permitand, astfel, cunoasterea rezultatelor pe zone geografice si pe sectoare de activitate. 3.2. Aria de consolidare, procentajul de control si procentajul de interes 3.2.1. Perimetrul sau aria de consolidare a conturilor Perimetrul de consolidare sau aria de consolidare inconjoara toate societatile asupra cdrora intreprinderea consolidanta exercité un control exclusiv, un control conjunctiv ori concomitent sau o influenta notabila. A defini perimetrul de consolidare inscamna a stabili ce socictati vor fi retinute in ansamblul consolidat. intr-o alta definitie, perimetrul de consolidare reprezinta frontiera care delimiteazacapitolul 3 65 subansamblurile ce au intre ele legaturi destul de stranse, de o maniera incat consolidarea situatiilor financiare s& aiba sens.*° Pentru a delimita societitile ce urmeazi sa fie cuprinse in perimetrul de consolidare, este necesar sa fie definite tipurile de societati: — societatea~-mama; societatile dependente de grup; — societatile asociate grupului; — societiti comune de interes. Consolidarea se refer in special la grupul sau, mai precis, la entitatea formata de socictatea-mama gi societatile dependente de aceasta, si anume filialele. Dar, acestora li se mai alatur8, pe baza aplicarii unei metode de consolidare specifice, si societatile asociate grupului, deoarece societatea-mami are o influenta insemnata in acestea, $i societatile comune de interes. Toate acestea impreuna formeazi ansamblul de consolidat. Ansamblu consolidat_ ~— Societate Societate asociati comunad de interes Societate asociati Societate - asociata Societatea- mami B Figura 6. Ansamblul consolidat’” Societatea-mamé a grupului este societatea care se afla in varful grupului si exercita, in numele acestuia, puterile de conducere si control. Sociesdtile dependente de grup (filialele) sunt socictatile plasate direct sau indirect sub controlul durabil al societatii-mama si care poarti denumirea de filiale “1. Malciu. N. Feleagi, Reglememare si practici de consolidare @ conturilor, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004. p. 20 N. Farcane, D. Cotlet, Consolidarea conturilor, Editura ANTIB, Timisoara, 2001, p. 40.66 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati Acest control poate rezulta din: ~ dispunerea majoritatii drepturilor de vot; — dispunerea de puterea de a desemna mai mult de 1/2 din membrii administratiei sau organelor de conducere si supraveghere. Daca nu sunt indeplinite primele doua conditii, este posibil totusi si se realizeze controlul de fapt asupra acelei societati, care poate fi exercitat real chiar si in conditiile in care societatea ama” detine participatii minoritare. Societajile asociate grupului (participajiile) sunt acele societati care nu fac parte din grup, dar asupra carora grupul exercit2 o influenté notabilé, in mod permanent, prin participarea pe termen lung la capitalul Jor social, dar fara a detine controlul asupra gestiunii si politicii financiare a acestora, Fxercitarea unei astfel de influente poate fi efectuata in mai multe feluri: — prin prezenta in Consiliul de administratie: — prin participarea la elaborarea de procedu — prin schimbul de personal de conducere: — prin dependenta la accesul de informatii publice Societitile comune de interes (filialele paritare sau multigrup) sunt acele societati administrate in mod egal de catre dou’ sau mai multe socictati, al caror obiect este 0 activitate de exploatare in comun, conducerea si administratia fiind reglemen- tate in functie de proporlia participarii fiecrui membru, Pentru a stabili societatile care intra in perimetrul de consolidare, este necesar sa se determine natura fiecarei societati. Notiunea de contro] al unei societ&ti asupra unei alte societati semnifica puterea de decizie si se exprima prin procentajul controlului juridic. Teoretic, perimetrul de consolidare cuprinde toate societatile asupra cirora intreprinderea consolidanta (societatea-mama) exerciti un control exclusiv, un control concomitent sau 0 influent’ notabila. Schematic, el poate fi reprezentat astfel” Societatea-mama_ - Integrare Societatea-mama ere N 7 proportional Sain Integrate D Control} exclusiv globala Control concomitent Punere in echivalenta 7 B 1 Control exchusiv os c in afara —, perimetrului de Influent& notabila consolidare Pore | Figura 7. Perimetrul de consolidare *M. Gonthier, La vie de societes — gestion et comptabilite, Les Edition Fonchier, Paris, 1988,Capitolul 3 67 Determinarea perimetrului de consolidare este etapa in care are loc stabilirea organigramei grupului de consolidat, calculul procentului de control si al procentului de interes. Perimetrul de consolidare este modificat de operatiunile de fuziune prin reunire sau absorbtie gi de aportul partial de active. Data intrarii unei entiteyi in perimetrul de consolidare este. — data achizitici titlurilor de catre intreprinderea consolidanta; data preluarii controlului ori a influentei semnificative, daca achizitia a avut loc in etape succesive: — data prevazuta in contract, daca acesta prevede transferul controlului la o data diferiti de cea a transferului titlurilor. Data iesirii unei entitaji din perimetrul de consolidare este data pierderii controlului sau a influentei semnificative. In conditiile in care o institutie de credit este inclusi in perimetrul de consolidare a unei societiti nebancare, administratorii institutiei de credit au obligatia de a elabora situatiile financiare anuale individuale, precum $i situatiile financiare consolidate a nivelul filialelor sale si de a le raporta Bancii Nationale a Roménici, insotite de situatiile financiare consolidate ale intregului grup din care face parte institutia de credit respectiva, in cazul in care legislatia aplicabila prevede obligativitatea intocmirii acestora. fn cazul in care o filialA sau o alt persoand actioneaz’ in numele unei societiti-mam&, drepturile de vot si dreptul de a numi sau de a revoca ale acesteia trebuie adaugate la cele ale societatii-mama in momentul calcularii procentului de control. in scopul determinarii procentului de control al societatii-mama, drepturile sale vor fi reduse cu: drepturile aferente actiunilor detinute in numele unei persoane care nu este nici societatea-mamé, nici filiala a sa; ¢ drepturile aferente actiunilor detinute drept garantie, in situatia in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii ~ drepturile respective sé fie exercitate in conformitate cu instructiunile primite sau detinute in legaitura cu acordarea unor credite ca parte a activitatilor curente; « drepturile de vot sa fie exercitate in interesul persoanei care aduce garantia. in cazul in care societatea-mama are o filiala in care majoritatea membrilor echipei de conducere au fost numiti ca rezultat al exercitarii dreptului de vot sau are controlul deplin asupra acesteia, numérul total al drepturilor de vot trebuie redus cu numarul drepturilor de vot detinute de filiala insasi, de o filiala a acestei filiale sau de © persoana care actioneaza in numele acestor parti. Conform articolelor 11 si 14 din reglementirile comtabile conforme cu Directiva a Vll-a, prevederile derogatorii nu se aplica in cazul in care elaborarea de situatii financiare consolidate este impusi de o reglementare legal, in vederea obtinerii unor informatii cu implicatii de natura decizionala sau de analiza, ori cand aceste situatii financiare consolidate se intocmesc la solicitarea unor organe judiciare sau administrative. O entitate trebuie sa fie exclusé de la consolidare in situatia in care: — controlu] are un caracter temporar, intrucat entitatea este achizitionata si aistrata exclusiv in vederea cedarii ulterioare in viitorul apropiat;Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati — exist restrictii severe pe termen lung care impiedica exercitarea drepturilor societitii-mama asupra activelor sau conducerii entitatii ce urmeaza si fie consolidata. Perimetrul de consolidare poate suferi o serie de modificari de natura interna, astfel puténd si apari fuziuni ale intreprinderilor consolidate sau ,filializarea” activitatilor. Variatiile perimetrului de consolidare reflect, pe de o parte, oportunitatea de care di dovada grupul gi pe de alta parte, dorinta de optimizare financiara. Trecerea peste anumite praguri de consolidare poate avea ca efect declansarea integrarii fiscale, cu un eventual efect de micsorare a impozitului Ja nivel de grup, sau integrarea in conturile consolidate a unei trezorerii nete ,,abundente” sau, dimpotriva, abandonarea consolidarii pentru o entitate cu un grad ridicat de indatorare externa. Din perimetrul de implicare economic fac parte acele entitati in care grupul are participatii minoritare, nesusceptibile de consolidare. Prin intermediul acestor participatii, grupul si-a demonstrat interesul pentru cle, in mod amical sau ostil. Perimetrul de influenta depaiseste participatiile de capital, avand in vedere implicatiile asa-numite ..simbolice”. El este format din grup si partenerii sai consacrati: furnizorii privilegiati (integrati in procesul de productie), grupurile partenere de afaceri care desfasoara alte activititi, dar care pot deveni concurente, distribuitorii exclusivi, agentii comerciali, beneficiarii de licente. francize, co-actionarii cu care grupul a incheiat acorduri de colaborare. Cele trei delimitari expuse mai sus se pot prezenta sintetizat in felul urmitor”: Perimetrul de implicare economici Perimetrul de consolidare a conturilor “C Pitulice, Teorie si practicé privind grupurile de societagi si situafiile financiare consolidate, Editura Contaplus, 2007, p. 75.i, 5 Capitolul 3 69 Este limpede ca, referindu-ne la perimetrul sau aria de consolidare a conturilor, problema care trebuie clarificati vizeaz& notiunea sau conceptul de control si influenta pe care 0 exerciti socictatea consolidanta. Jn materie de consolidare, controlul poate imbraca forma controlului exclusiv si a controlului conjunctiv sau comun. Controlul exclusiv poate fi la randul sau — de drept, — de fapt, — contractual sau statutar. a. Controlul exclusiv sau absolut de drept Acesta se manifest’ cand 0 societate detine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot intr-o alt societate, adicé mai mult de 50% in totalul drepturilor de vot in Adunarea general a actionarilor™, b. Controlul exclusiv de fapt Acesta rezulta din detinerea, pe durata a doud exercitii financiare consecutive, a majoritatii numrului de membri in Consiliul de administratie al societatii dependente, in virtutea unui acord incheiat cu ceilalti asociati sau actionari si care nu contravine intereselor grupului. Putem vorbi, de fapt, de existenta unui contro! exclusiv al unci societati, chiar dacé nu ne aflam in situatia detinerii unui procent de 50% (detinerea a mai mult de 40% din drepturi de vot, in conditiile in care niciun alt actionar nu detine mai mult de 40%) gi societatea respectiva influenteaz deciziile ce se iau la nivelul adunarii generale. ,,De fapt” evoca influenta pe care o socictate actionara 0 poate avea in cadrul altei societati, datorata dispersiei de capital. Atunci cand actiunile sunt tepartizate in anumite proportii, este suficient s& se detina un procent mic de drepturi de vot pentru a dirija 0 societate. in referentialul IAS/IFRS, controlul exclusiv de fapt apare atunci cand se indeplineste una dintre urmatoarele conditii — Societatea-mama (notati M in continuare) posed’ mai mult de 50% din drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu alti investitori, Uzantele arati c& in principiu M ar tebui si detina totusi mai mult de 40% din drepturile de vot; ~ M 8a realizeze in fapt dirijarea politicilor de exploatare si financiare ale filialelor, M sa influenteze majoritar consiliile de administratie ale filialelor F, adica sa aiba influent asupra membrilor sau ai unui organ de conducere echivalent; — M sa aiba majoritar membrii in Consiliul de administratie, avand puterea de a reuni majoritatea drepturilor de vot in consiliu, ¢. Controlul exclusiv contractual sau statutar Acesta se manifesté atunci cand o societate are dreptul de a exercita o influenté dominant asupra unei alte societti, in baza unui contract sau a unei clauze contractuale gi detinerea a cel putin o actiune sau participatic. Este cazul contractelor de concesiune, fransiza $i de exploatare. “N, Feleaga, L, Feleagi, Contabilitate consolidatd. O abordare europeana si internajionali, Editura Economic’, Bucuresti, 2007, p. 2570 Raportarea financiara !a nivelul grupurilor de societati in concluzie, apreciem cA 0 societate este controlata de catre o alta societate atunci cand aceasta din urma detine (de drept sau de fapt, direct sau indirect) puterea de decizie. Notiunile de control si de influenté dominanta sunt caracterizate prin posibilitatea de a dispune de patrimoniul socictitilor membre si de a le gestiona (de drept sau de fapt), Controlul poate fi exercitat direct asupra societatii detinute sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor societ&ti controlate. Orice participatie, chiar inferioara a 10%, care este detinuta de 0 societate controlata, este considerata ca detinuta indirect de societatea care controleazi asta societate, Controlul comun sau conjuncti Acest tip de control se manifesté atunci cind existi un numar limitat de societiti actionare sau actionari, iar acestia isi impart in mod egal controlul asupra unei societati detinute, deciziile fiind luate in baza unui acord comun. Pentru considerarea unui control comun, trebuie indeplinite doua conditii: — si se manifeste partajarea controluhuis — sa existe un numéar limitat de actionari sau asociati. Niciuna dintre societati nu poate exercita in mod singular controlul asupra societatii detinute, toate deciziile vor fi Juate numai in comun. Controlul conjunctiv (comun sau concomitent) reprezinti impartirea, printr-un acord contractual, a controlului asupra unei activit&ti economice sau asupra unei socictati, intre un numar redus de actionari, care 0 controleaza in comun, dar niciunul nu poate sé ia decizii fara acordul celorlalti’. Conform IAS 31 ,[nterese in asocierile in participatie”, controlul conjunctiv este partajul unei intreprinderi exploatate in comun de un numar limitat de actionari, astfel incat politicile financiare si de exploatare si rezulte din acordul lor. Influenta notabila (semnificativa) in reglementarile si practica internationala, se considera existenta influentei semnificative asupra gestiunii si politicii financiare a unei societati atunci cénd societatea-mama detine, direct sau indirect, o fractiune cel putin egald cu 1/5 din drepturile de vot ale respectivei societati (20%). Detinerea a 20% din drepturile de vot nu constituie decét prezumtia unei influente notabile, in mod real find necesara manifestarea efectiva a acestci influente. Din punct de vedere al doctrinei, o societatc are o influenta semnificativa asupra alteia, daca participa la deciziile acesteia. Aceasti participare se exprima prin reprezentare in organele de conducere: existenta unor operatiuni intre societ&ti: — schimbul de personal; shimbul de informatii Influenta notabilé sau semnificativa definita de 1AS 28 .,Contabilizarea participatiilor in intreprinderile asociate” este puterea de a participa la deciziile operationale si financiare ale unei intreprinderi, fara a se exercita controlul asupra acesteia. in practic’ si din punct de vedere juridic, influenta notabila nu este intotdeauna clara si necesita un rationament profesional; astfel, pentru a ajunge la un SUN, Feleaga, L. Feleag’, Contabilitate consolidaté. O ahordare europeand $i internationalé. Editura Economica, Bucuresti, 2007. p. 25.oy < ° so apitolul 3 n grad satisfacator de uniformitate in aprecierea influentei notabile, se prezuma ca se exercité o influenta notabilé, daci detinatorul de titluri posedi cel putin 20% din drepturile de vot ale unei societati, exceptand situatia in care aceasta influent nu se poate demonstra ca exista. Influenta notabila poate fi data de prezenta in Consiliul de administratic sau in organismul de conducere, existenta unor operatii semnificative cu societatea in cadrul c&reia se exercit& influenta, schimbul de personal din administratic, furnizarea de informatii tehnice importante. 3.2.2. Procentajul de control Procentajul de control detinut de o societate este un element important al operatiilor de consolidare, deoarece permite stabilirea listei societatilor retinute in perimetrul de consolidare. Procentajul de control este exprimat prin fractiunea drepturilor de vot detinute de societatea-mamd in cealalta societate si reflecté relatia de putere care exist. Daci actiunile ce formeaza capitalul social au acelasi drept de vot, procentul de control este egal cu procentul, partea din capital detinut’. Actiunea a carei detinere asigura un singur vot este numit actiune ordinara, iar actiunile fara drept de vot se regasesc sub denumirea de actiuni cu dividend prioritar. Pe langa aceste categorii de actiuni, mai pot exista si actiuni cu drept de vot dublu sau multiplu. in acest context, trebuie avut in vedere, in cazul existentei actiunilor fara drept de vot, ci acestea trebuie eliminate din calcul, iar in cazul existentei actiunilor cu drept dublu de vot, acestea trebuie luate dublu in calcul, De obicei, societitile in al caror capital exist si actiuni fri drept de vot prevad acest lucru in statutul lor si, in general, aceste actiuni sunt rezultatul conversici obligatiunilor emise, in actiuni. In practica internationala este stabilit un maxim de 25% din capitalul social ca numar de actiuni fara drept de vot. Actiunile cu drept de vot dublu sunt actiuni cotate oficial, detinute de actionari stabili ai societatii, care timp de cel putin cinci ani nu si-au cedat drepturile lor, A categorie intrand fondatorii societatii. Deci, detinerea unei fractiuni din drepturile de vot nu trebuie confundaté cu detinerea unei fractiuni din capital, deoarece pot exista decalaje intre participatiile la capital i drepturile de vot. Pentru calculul drepturilor de vot nu se iau in considerare actiunile fara drept de vot, actiunile proprii ale societatii rascumparate, achizitionate de ctre societate, actiunile pentru care nu s-au efectuat varsimintele exigibile intr-o lund de la somatic, certificatele de investitii, obligatiunile convertibile, drepturile pe care Je detine societatea asupra ei insegi Aceste aspecte au fost luate in considerare de cdtre legiuitorul roman. find cuprinse in Legea societatilor comerciale nr. 31/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Astfel, initial Legea nr. 311990 prevedea prin art. 63 ca: ,,Actiunile trebuie sa. fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale” si prin art. 67 ca: ,,Orice actiune di dreptul la un vot in adunarea societatii.” Ulterior, datoriti modificarilor survenite in contextul economic Toménesc, a migc&rilor de concentrare ce se fac simtite, cadrul juridic de functionare al72 Raportarea financiara ta nivelul grupurilor de societati societatilor comerciale a fost adaptat, in privinta raportului actiuni — drept de vot, cu urmatoarele completari — art, 63: ,Se pot emite totusi, in conditiile actului constitutiv, categorii de actiuni care confer titularilor drepturi diferite, astfel: art. 63.1: Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului: 2) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prevederi; b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor. ‘Actiunile cu dividend prioritar fir drept de vot nu pot depisi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominald ca si actiunile ordinare Reprezentantii, administratorii si cenzorii societétii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.” — art. 67: .Orice actiune achitati da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu se stabileste altfel.” — art, 69: ,,Valoarea actiunilor proprii, dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliul siu, nu poate depasi 10% din capitalul subsoris varsat. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat.” ‘Procentajul de control se calculeazé prin insumarea tuturor drepturilor de vot detimue direct sau indirect printr-o societate plasaté sub controlul exclusiv al socictijii dominante, Procentajul de control al societatii dominante asupra unei alte societati din grup se obfine adundnd procentele de control ale tuturor societitilor grupului ce detin participatii in ultima. Exist un lant de detinere direct sau indireota a drepturilor de vot numai daca asupra societatii prin care se exercité detinerea indirecta exist un procent de control de cel putin 50%, Totusi, daca aceste drepturi sunt inferioare procentului de 50% si daca socictatea este, cu toate acestea, asimilata ca filial (control de fapt), s-a convenit si se considere ca procentul de vot este superior pragului de 50% si c& lantul nu este intrerupt Procentajul de control reprezinta capacitatea societa{ii-mama de a controla, direct sau indirect, 0 societate susceptibilé sa intre in perimetrul de consolidare. Procentajul de control este calculat pe baza drepturilor de vot, fara st se tin’ cont de procentajul de participare la capital. Acesta se calculeaza ca raport intre drepturile de vot detinute intro societate $i numarul total al drepturilor de vot ale acesteia. Calculul procentajului de control permite definirea perimetrului de consolidare $i a metodei de consolidare utilizata: Natura Societatea consolidati Metoda de consolidare retinuti controlului : | Exclusiv Filial (F) __| Integrare globala dG) ‘Comun Toini-venture UV) Integrare proportional (IP) Ynfluenta noiabila | intreprindere asociata (1A) Punere in echivalenta (PE) Sursa: Sacarin M., Contabilitaica grupuritor multinationale, Editura Economici, Bucuresti, 2001. p. 34au al Capitolul 3 B Procentajul de control se determina prin adunarea procentajului de contro) detinut in mod direct de intreprinderea consolidanta si procentajele de control detinute de toate intreprinderile pe care aceasta le consolideaza de o maniera exclusiva; procentajele de control detinute de intreprinderile controlate in mod conjunctiv sau aflate sub influenta notabili nu trebuie sa fie retinute. Acesta nu trebuie sa fie confundat cu implicarea financiara, care se determina cu ajutorul procentajului de interes” Pentru exemplificare. Juim in considerare urmatoarele cazuri de legaturi directe: A. Fie o societate M ce detine 40% din actiunile unei socictiti F. Toate actiunile definate de societatea M sunt actiuni ordinare, cu drept de vot simplu. Capitalul societatii F este format in proportie de 20% din actiuni cu drept prioritar la dividende, deci fara drept de vot. Desi M detine in realitate 0 cot de 40% din capitalul lui F, procentul de control al societatii M asupra lui F va fi de: 40/(100 — 20) = 50%. B. Societatea M detine 40% din capitalul societatii F, iar aceste actiuni sunt singurele care au drept de vot dublu. La o participare efectiva de 40% in capitalul lui F,M va detine un procent de control de: (40 x 2)/(80 + 60) = 57%, Numarul actiunilor si descompunerea drepturilor de vot sunt urmatoarele: ~M detine 40 actiuni si 80 drepturi de vot alti actionari detin 60 actiuni si 60 drepturi de vot Total 100 actiuni si 140 drepturi de vot C. Societatea M detine 80% din actiunile societatii F, dar 20% din acestea nu au drept de vot, in acest caz, desi societatea M detine 80% din capitalul lui F, ea va avea un procentaj de control de: (80% — 20%)/(100% — 20%) = 75%. Cazurile prezentate mai sus au avut la baz ipoteza c& intre societatea dominant M gi societatea F, filiala in care prima detine titluri de participare, exist 0 legatura direct&, procentajul de control corespunzénd procentului de capital detinut, in cazul actiunilor ordinare, sau fiind diferit in cazul actiunilor fara drept de vot sau cu drept dublu de vot. Daca intre societatea dominant si societatea filiali existi o legitur’ indirect, printr-un lant unic, controlul se determina palier cu palier, Daci apare 0 ruptura de lant (procentajul este inferior cotei de 50% sau se presupune cd nu se exercita control), procentajul anterior se anuleaza, iar societatea dominanta nu mai are niciun drept de control. in general, daci 0 societate din grup este controlata majoritar de catre grup, aceasta asiguré un control al grupului asupra societatii in care ea detine parti din capital. Existenta controlului majoritar este validataé cénd procentul de contro! al grupului este de cel putin 50%. in practica, dacd o societate este controlata in procent de 50% de catre dowd grupuri, fer ca unul dintre ele s& poaté exercita asupra celuilalt un ascendent, la consolidare se va aplica metoda integrarii proportionale, deoarece Puterea se partajeazi. Pentru exemplificare, prezentim urmatoarele doud cazuri © ***CECCAR. Institutul National de Dezvoltare Profesionalé Continua, Ghid practic de aplicare @ reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, aprobate prin OMFP nr. 3055/2009, Edivura CECCAR, Bucuresti, 2010, p. 940.4 Raportarea financiaré la nivelul grupurilor de societati intre cele trei societati aflate pe un lant unic exist urmatoarele legaturi: 80% 60% M |} —___, A -——__» B —l : fn acest caz, societatea M detine direct in A un procent majoritar de 80% $i indirect in B un procent de 60%, deoarece deline asupra societatii A un control exclusiv care implicit o va controla si pe B 60%. intre cele trei societati aflate pe un lant unic exist’ urmatoarele legaturi: 25% 90% : Teal Tea in acest caz apare o ruptura de lant, deoarece socictatea M nu mai controleazi in mod exclusiv socictatea A, deci procentul de control detinut direct in A este de 25%, iar indirect in B este de 0%. in cazul legaturilor indirecte prin mai multe lanturi, procentul de control se determina pe baza formulei aratate mai sus, adunand procentul detinut direct cu cel detinut prin filiala. Dac& apare ruptura de lant, procentul de control general va fi egal cu procentul ce] mai scazut. A. Legaturile dintre societiti se prezinta astfel: f 60% 80% =} 10% Societatea M detine in A un procent de contro] de 60%, iar in B detine un procent direct de 10% si unul indirect de 80%, deoarece are un control exclusiv asupra lui A, deci in total procentul de control asupra lui B este de 80% + 10% = 90%. B, Legaturile dintre societati se prezinta astfel: 40% 20% — K—————> 40% Societatea M detine in A un procent direct de control de 20%, iar asupra societatii B nu va detine control indirect prin A, deoarece apare o ruptura de lant, in schimb va define direct controlul de 40%, deci procentul total de control asupra lui B | va fi de 40%. |2a de se ‘el al un ra wa _ Capitolul 3 5 Dac’ legaturile din cadrul grupului arata astfel 80% 30% 20% Societatea M exerciti un control direct asupra Iui A de 80% si asupra lui C de 6. in raport cu B exercitl numai un control indirect prin A de 30%, deoarece prin C ceae o ruptura de lant. Utilitatea calcularii procentului de control rezulta din faptul ca: * permite stabilirea includerii sau nu a unei societati in perimetral de consolidare: dac& procentul de control al grupului in societate este de cel putin 20%, societatea este consolidabila, iar daca procentul este sub 20%, socictatea este exclusa: * stabileste metode de consolidare: — procent de cel putin 50% — integrare global, control exclusiv: — procent cuprins intre 20% si 50% ~ punere in echivalenta, influenta notabila; — procent egal cu procentul detinut de celelalte grupuri — integrare proportional, control comun (concomitent). Ca exceptie, avem cazul socictatii asupra cdreia procentul de control este inferior procentului de 20%, dar asupra careia participarea este considerata de catre gtup ca semnificativa, ea va fi consolidat’, urmand ca in anexa sa fie explicitata. in general, daca procentul de control este de peste 50%, exista un control exclusiv: dacd este intre 40% si 50%, si niciun alt actionar nu detine un procent mai mare sau egal, de asemenea exista un control exclusiv. Daca procentul de control este situat intre 40 si 20% inclusiv. se presupune existenta unei influente notabile. Deci, marimea procentului de control indica tipul de control exercitat de societatea-mama asupra socictatilor cuprinse in perimetrul de consolidare si natura legaturilor de dependenta directa sau indirecta dintre ele. 3.2.3. Procentajul de interes Puterea legaturii de dependent rezultatd din detinerea drepturilor de vot gi mésurataé cu ajutorul procentului de control nu trebuie confundaté cu puterea dependentei financiare rezultata din detinerea de actiuni, parti din capitalul social si care se masoara cu ajutorul procentajului de interes. Avand in vedere existenta in Practica a unor diverse tipuri de actiuni — actiuni ordinare, ce asigura cate un drept de Vol, actiuni fara drept de vot sau actiuni cu drept de vot dublu ori multiply — constatam a intre detinerea unei fractiuni de capital si drepturile care i se ataseazi poate si existe un decalaj. in timp ce dreptul de vot al grupului reflect exercitarea unei puteri,76 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati detinerea unci parti din capital reflect implicarea financiaré a unei societati in alta societate, Aceasti notiune strict financiaré se masoara cu ajutorul procentajului de interes. Procentajul de interes reprezinté cota-parte din capital, si implicit din patrimoniu, detinuid direct sau indirect de céitre societatea dominant in fiecare din societdfile retinute in perimetrul de consolidare. Pentru a calcula procentajul de interes al unei societati in alta societate, trebuie s& cunoastem urmatoarele elemente: = procentul de detinere directa a societatii ce detine nemijlocit 0 cota-parte in capitalul societatii studiate, DD = actiuni detinute/total actiuni; — procentul de interes al grupului in societatea ce detine direct 0 cota-parte in capitalul societatii studiate. Putem calcula procentul de interes pe baza formulei %IG(x) = %DDSD(x) x %IGSD(x) unde: °4DD = procent de detinere direct’; °4NG = procent de interes al grupului: SD(x) = societatea ce detine direct parti in capitalu) societatii studiate X. Deci, procentajul de interes trebuie calculat tinand cont de numarul de actiuni detinute si de tipurile de legdturi existente intre societati. Utilitatea procentajului de interes rezulta din faptul ca permite calcularea drepturilor societatii dominante in fiecare societate ce apartine ansamblului de consolidat, in vederea, in special, repartizarii capitalurilor proprii si a rezultatului intre interesele grupului si interescle celor din afara grupului. Este instrumentul esential pentru efectuarea inregistrarilor contabile de consolidare, deoarece permite punerea direct in evidenta a elementelor ce revin intereselor grupului si a celor ce revin socictitilor din afara grupului Utilizarea procentajului de interes intervine in diferite etape ale consolidarii, cum ar fi etapa integrarii, climinarii $i repartizarii Procentajul de interes corespunde cotei-parti pe care 0 detine mamé, direct sau indirect, in capitalul societiilor din cadrul grupului. Aceasta este un element esential in realizarea consolidarii, deoarece sti la baza_reparti; capitalurilor proprii sia rezultatului intre societatea-mamd si asociatii_ minoritari intrucdt complexitatea determinarii procentului de interes difera in functie de tipul legaturii ce existi intre societati, se studiazad pe rand fiecare tip de legatura. Spre deosebire de procentajul de control. pe baza caruia se determina tipu) de control sau influenta semnificativa, procentajul de interes este un mijloc de punere in practica a consolidarii Diferentele dintre procentajul de control si procentajul de interes pot fi sintetizate astfel:Capitolul 3 7 Notiune Natura Utilizare Procentayul de Exprima puterea Determinarea controlului, @ controlului control (Grepturile de vot) comun gia influentei semnificative Procentajul de Exprim dependental Mijloc de punere in practica @ interes fimanciara consolidarii —cumulul conturilor; — eliminarea operatiilor reciproce; repartizarea capitalurilor proprii gi a rezultatelor intre societatea-mama si interesele care nu controleaza. Sursa: ***CECCAR, Institutal National de Dezvoltare Profesionala Continu, .Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, aprobate prin OMEP nr. 3055/2009", Editura CECCAR, Bucuresti, 2010, p. 940. Determinarea procentajului de control si a procentajului de interes depinde de participatiile de capital existente intre societatile din, cadrul unui grup. Aceste participatii pot fi: directe, indirecte, reciproce si circulare™’. A. Societatile se afla pe un lant unic, avand urmatoarele legaturi financiare ° 70% 80% 7 60% A 7 Je Rezulté urmatoarele procente de interes (PI): PI detinut de socictatea M in A este egal cu cota de capital detinutd, adic& 60%, deci in cazul legaturilor directe, procentul de interes este egal cu procentul de control, daca capitalul societ&tii A este format din actiuni ordinare. Controlul exercitat de M este exclusiv, ceea ce implici utilizarea metodei de integrare globala: — Pi detinut de societatea M in B: 60% x 70% = 42%, controlul lui M prin A asupra lui B este exclusiv, deci B se va integra global, deoarece ceilalti actionari detin numai 30%: — PI detinut de societatea M in C: 60% x 70% x 80% = 33,60%, ceilalti actionari ai lui C detin numai 20%, deci si C se va integra global “In cazul participatiilor directe, procentajul de control este egal cu procentajul drepturilor de vot detinute de societatea-mama, in timp ce procentajul de interes este egal cu partea de capital detinut’ de Societatea-mama in cadrul filialei. De asemenea, atunci cénd nu existi actiuni cu drept de vot dublu sau/si actiuni cu dividend preferential, dar fara drept de vot, procentajul de control este egal cu procentajul de interes. Cand participatiile dintre societaile irul grupului sunt indirect, procentajul de control este determinat palier cu palier. Controlu! este intrerupt atunci cind o entitate este controlata in commun sau este Plasati sub o influenti semnificativa, Pentru determinarea procentajului de interes, se multiplica Drocentajul de capital detinut de fiecare societate. La data determinarii procentajului de control trebuie sk Se find seama $i de drepturile de vot potentiale. Astfel, atunci cand se evalueazi dac& o emtitate detine Control, control comun sau influent’ semnificativa, sunt luate in considerare si drepturile de vot Potentiale. Acestea sunt aferente unor instrumente care au potentialul, dac& sunt exercitate sau convertite, 82 ji confere detinatorului putere de vot aditionala sau si reduc puterea de vot a altei parti. ov privire le Politicile financiare gi operationale ale unei alte entitati. Cu ocazia acestei evaluat, nu sunt Iwate in calcul nici intentia conducerii entitatii care detine aceste drepturi de vot potentiale si nici capacitatea financiarl a Acesteia de a exercita sau de a converti aceste drepturi. .78 Raportarea financiard la nivelul grupurilor de societati Se observ c& pentru filialele controlate direct, fra ruptura de lant, procentul de interes nu prezinta dificultati de calcul B. Dac intre cele trei societati, legaturile financiare ar fi: 25% 90% M 4 A >| B aa amd —aairas Pentru ca societatea M sa poata exercita o influenti asupra societatii B ar trebui si exercite asupra societitii A un control exclusiv, ceca ce nu este valabil pentru cazul expus, unde exist& ruptura de lant. C. intre societati exista urmatoarele legaturi financiare: 60% 40% ——— 35% Se obtin urmatoarele procente de interes: PI detinut de M in A: 60%: — Pl detinut de M in B este de 59%, astfel: direct 35% si indirect prin A 60% x 40% = 24%, D. in grup exist urmatoarele legaturi financiare: 60% 30% M 4) A +| % 60% c Deci rezulta urmatoarele procente de interes: — Pl detinut de M in A 60%: PI detinut de M in C 20%; — PI detinut de M in B este de 30%: indirect prin A 60% x 30% = 18% si indirect prin C 20% x 60% = 12% E.“ Legaturile reciproce, in cazul existentei lor in cadrul grupului, presupun calculul procentului de interes prin calcule repetate, bazate pe formula urmatoare™ Interesele grupului in B = (i-bxa }-ab unde a si b reprezinta procentele directe de participare, Pentru exemplificare se considera ci societatea M detine o participare de 80% in capitalul socictatii F (IMF), iar F detine o participare de 10% in capitalul societatii “4 N. Farcane, D. Cotlel, Consolidarea conturitor, Editura ANTIB, Timisoara. 2001, pp. 51-52 55 G Langlois si calectivul, Compiabilité aprofondie, Les editions Foucher, Paris, 1991, p. 389.3 m Capitolul 3 79 (FM). Interesul grupului in M, deci al actionarilor majoritari ai lui M in societatea Jor, M, va fi 1-IFM —1-10% (0,90 _ 1-(IMFxIFM) 1-(80%x10%) 0,92 IGM = jar interesul grupului in societatea F va fi: (I-IFM)xIMF _ 90%x80% a we 18% 1-(IMFxIFM) 1-(80% 10%) La nivel international, 0 societate pe actiuni M nu are voie, conform legii posede actiuni intr-o societate F, dacd socictatea F detine o cota mai mare de 10% din capitalul societatii M. Se considera ca exist un autocontrol cand 0 societate controleazé o parte din actiunile reprezentative ale propriului sau capital prin intermediul unei alte societati in care ea detine direct sau indirect controlul, ceea ce implica privarea de drept de vot a actiunilor de autocontrol Valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris. Se pot dobandi numai actiuni integral eliberate si numai in cazul in care capitalul social subscris a fost integral varsat. Actiunile astfel dobandite nu dau dreptul Ja dividende. Pe toata durata detinerii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat. Exceptiile de la aceste restrictii privesc doar: dobandirea actiunilor proprii in scopul reducerii capitalului social, prin anularea actiunilor, cesionarea lor catre angajati, prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii, sau o hotarare judecitoreasca. de urmiarire siliti, cu titlu gratuit, pentru regularizarea cursului actiunilor proprii pe piata bursierd sau extrabursier cu aprobarea CNVM F, Legaturi circulare cu societatea dominanta inclusa, conform organigramei 80% | M A 70% Notim IMA ~ interesul lui M in A 80%, IAB — interesul lui A in B 70%, IBM interesul lui B in M 10%, IGM — procentul de interes al grupului in M, IGA - Procentul de interes al grupului in A, IGB — procentul de interes al grupului in B. Ca formule de calcul se generalizeaz’ formula aplicata in cazul participatiilor reciproce.80 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati - 10% \GM=9——1o3BM___ dN N% ___ gs 34, (IMAxIABxIBM) 1 -(80% x 70% x 10%) (1 —10% 0f, ica- IBM)xIMA____ (110%) 80% = 76.27% 1-(IMAxIABxIBM) _1-(80% x 70% x10%) - ~ 10%) «80% x 70% icp-L IBM)xIMAx1AB_ (I 10%) 80%% 70% _ 55 a004 1-(IMAxIABxIBM) 1-(80% x 70% x 10%) Legaturile circulare jintr-un subgrup apartinénd grupului. Organigrama erupului: Procentajul de interes al grupului in: A este direct 75%, independent de legatura circulara existenta, deci in formula in loc sé avem la numarator (1 — c) vom avea 75, 759 IGA=—_——_5*__g41% (60% x 90% x 20%) B, care este integral in legatura circulara 75% x 60% — (60% x 90% x 20%) IGB= = 50,4% iar diferenta de pani la 100% apartine intereselor din afara grupului, 49,6% % x 609 160 = 25% 60% X90% __ 45 404 1= (60% x 90% x 20%) C, interesele tertilor fiind de 54,6% Este foarte important de facut diferentierea intre procentajul de control si procentajul de interes. Pentru exemplificare luam urmatorul caz: | |sia capitolul 3 84 60% 60% 60% M | AL >| B | C i Tae ann ae Procentul de control al lui M in A este de 60%, al lui A in B tot de 60%, iar al jui B in C tot de 60%, altfel spus, M exerciti un control exclusiv in A, B si C. Procentul de interes al lui M in A este egal cu procentul de control, adic 60%, in timp ce procentul de interes al lui M in C este egal cu produsul procentelor de participare, adica 60% x 60% x 60% = 21,6%. Daca C distribuie dividende, partea din rezultatul societitii C, ce revine fiecarei societati, va fi in functie de procentul de interes: = catre B 60%; ‘atre A 60% x 60% = 36%; — catre M 60% x 60% x 60% = 21,6%, Diferentele dintre procentajul de interes si procentajul de control sunt: — diferente de natura, procentajul de control exprimand puterea controlului prin drepturile de vot, in timp ce procentajul de interes exprima dependenta financiara prin participarile in capital: - diferente privind utilizarea lor. Procentajul de control este utilizat la definirea perimetrului de consolidare, pe baza lui intocmindu-se lista societatilor ce vor face parte din ansamblul de consolidat, si la alegerea metodei de consolidare. Procentajul de interes este un instrument de punere in evidenté a tehnicilor de consolidare: integrarea conturilor, climinarea operatiilor reciproce, repartizarea capitalurilor proprii si a rezultatului intre interesele grupului si tertii din afara grupului. 3.2.4. Procentajul de integrare Pentru a cunoaste procentajul valorilor de consolidat, se procedeaz’ la determinarea procentajelor de integrare. Un atare procentaj depinde de metoda retinuti in consolidare. Dacé o societate este consolidald prin metoda integrarii globaie, procentajul de integrare este egal cu 100%. in caz contrar, se convine s& se tina cont de: procentajul de integrare aferent in mod direct societatii de consolidat; ~ procentajul de detinere directa a societatii care, la randul ei, detine direct societatea consolidata. De exemplu: intre trei societati exist urmatoarele legaturi financiare: 87% 34% be] LA 12] Pentru societatea A, procentajul de control si de interes este de 87%, de unde procentajul de integrare va fi de 100%, deoarece A se afla sub controlul exclusiv al Societatii M si se aplicd metoda integrarii globale. Pentru societatea B, societatea M exercité un control conjunctiv, daca partajeaza controlul cu alte societati sau o82 Raportarea financiard {a nivelul grupurilor de societati influenta notabila, daca este o societate asociat’ grupului. Procentajul de integrare va fi de 100 x 34% = 34%, Pentru societitile puse in echivalent&, procentajul de integrare poate fi numit fractiune pusa in echivalenja” in continuare, pentru exemplificarea si altor situatii posibile, consideram cazurile: 1. O societate detine, direct si indirect, participatii in societatile in cadrul grupului, conform organigramei: “| 90% E Procentajul | Metoda de Procentajul Tipul Societatea | de control al | consolidare sn de dependent ae de interes societitii M A 80% 1G 80% Filiala B 60% 1G 60% Filiala c 80% 1G 60% x 80% = 48% | Subfiliala D 25% PE 60% x 80% x 25% | intreprindere = 12% asociatd E 0% Societate ce nu 60% x 80% x 25% este inclusa in x90% =10,8% | perimetrul de _ consolidare in cazul legaturilor indirecte, pentru ¢2 societatea-mamé si exercite control exclusiv asupra tuturor societatilor, trebuie ca fiecare societate sé fie controlata exchusiv de cea care o precede. Astfel, in cazul exemplului prezentat, societatea M detine control exclusiv asupra societatii C prin intermediul societatii B. Desi societatea D controleaza exclusiv societatea E, aceasta din urma, datorita ruperii lantului de control intre societtile C si D, nu se mai afla sub influenta sau sub controlul lui MCcapitolul 3 83 2. Societatea M detine 85% din drepturile de vot ale societatii A, societate care, la randul ci, detine 34% din drepturile de vot ale societatii B. Societatea B este getinuti in mod comun cu alte dow’ grupuri. a. Pentru determinarea procentajelor de control: Procentajul de contro! al societitii-mama M in filiala A (integrare globala) = 85%; — Procentajul de control al societ&tii-mama M in filiala B, detinuta in comun (integrare proportionala) = 34%. b. Pentru determinarea procentajelor de interes: Procentajul de interes detinut de societatea M in A = 85%; Procentajul de interes detinut de societatea M in B = 85% * 34% = 28,90%. c. Pentru determinarea procentajelor de integrare: — Procentajul de integrare al filialei A = 100% (deoarece consolidarea se realizeaz& prin integrare globala); — Procentajul de integrare al societitii B, care este controlati comun este 100% (procentajul de integrare al filialei A) x 34% (procentajul de detinere al filialei Ain B)= 34%. Daca societatea B nu ar fi fost detinuta in comun cu alte doua grupuri, ea ar fi fost pusa in echivalenta. Procentajele de control si de interes ar fi fost identice cu cele determinate mai sus. Procentajul de integrare, pe care uzantele internationale il numese, in aceast din urma ipoteza, ,,fractiune pusi in echivalent&” (Feleag’ N., Feleaga L., 2007), ar fi, de asemenea, egal cu 34%. Aceasta fractiune pusa in echivalenta va fi impartita intre grup 28,90% si minoritari, Partea minoritarilor rezulti din diferenta intre procentajul de integrare al societatii B si partea care revine grupului: 34% — 28,90% = 5,10%. 3. Se considera urmatoarea organigrama de grup: M t 80% Fl I 33% F2 Societatea F2 este detinuta in mod comun cu alte doud grupuri de societiti. Vom determina procentajul de control. procentajul de interes si procentajul de integrare al celor doua societati. a. Procentajul de control detinut de M in Fl = 80% Procentajul de control detinut de M in F2 = 33% b. Procentajul de interes detinut de M in Fl = 80% Procentajul de interes detinut de M in F2 = 26.4%84 Raportarea financiard la nivelul grupurilor de societati ¢. Procentajul de integrare pentru Fl = 100% se consolideaz& prin integrare globali Procentajul de integrare pentru F2 = 33% se consolideazé prin integrare proportionala 4, Se considera urmatoarea organigramé de grup: Fl 20% 55% Determinam procentajul de control detinut de societatea M in FI si in F2 si procentajul de interes al socictatii-mami M in cele doua societiti Fl si F2, ce fac parte din acelasi grup de societati. a. Procentajul de contro] detinut de M in Fl = 70% Procentajul de control detinut de M in F2 = 55% + 20% = 75% b. Procentajul de interes detinut de M in Fl = 70% Procentajul de interes detinut de M in F2 = 58,50% 5. Fie urmatorul grup de societati 10% Fl Procentajul de control detinut de M in FI si in F2 si procentajul de interes al societitii-mama M in cele doua socictati Fl si F2, ce fac parte din acelasi grup de vor fi: a. Procentajul de control detinut de M in F1 = 70% = integrare global Procentajul de interes detinut de M in Fl = 10% + (30% x10%) _ 74,49% 100% — (20% x 10%) Procentajul de control detinut de M in F2 = 30% + 20% = 50% = integrare globala 30% + (70% x 20%) Procentajul de interes detinut de M in £2 = —————_——_ 100% — (20% x 10%) = 44,90%apitolul 3 85 6. Fie urmatorul grup de societati: 30% Vom determina procentajul de control detinut de societatea M in Fl, F2 si in | £3, procentajul de interes al societafii-mam& M in cele trei societati Fl, F2 si F3, ce fac parte din acelasi grup de societiti. a, Procentajul de control detinut de M in Fl = 70% => integrare global f Influenta exercitati de F2 asupra Fl nu este luata in considerare pentru | determinarea procentajului de control al grupului asupra Iui Fl, deoarece exist o rupturd a lanfului de control la nivelul lui F2. Procentajul de interes detinut de M in F1 = 70%. Procentajul de control detinut de M in F2 = 30% => punere in echivalenfa. b. Procentajul de interes detinut de M in % x 50% x 309 20% x 50% x 30% 10,66% ~ 100% — (50% x30% x10%) Procentajul de control detinut de M in F3 = 50% => integrare globala Procentajul de interes detinut de M in 70% x 50% = — 10% 50% = 35,54% 100% — (50% x 30% x 10%) 7. Fie urmatoarea organigrama de grup: a M_ 3m Si iE $4 j 6%) 20a 132% 82 $5 » 8 y86 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati Natura legaturilor financiare identificate in cadrul grupului de societati si metodele de consolidare conturilor sunt prezentate in tabelul urmator: Societatea | Procentajul de Metoda de Procentajul de interes control consolidare Si 78% Tniegrare globaki_| 78% S2 63% Integrare globali_| 78% x 63% = 49.14% S3 25% + 12% + 14% | Integrare global | (78% x 63% x 25%) + 12% + = 51% (20% x 14%) + (87% x 32% x 14%) = 30,97 4 8% Inlegrare globali_| 87% $5 32% 420% = 52% | Integrare globala | 20% + (87% x 32%) = 47.84% _| 8. Fie urmatoarea organigrama de grup: $3 si $7 sunt detinute, in mod comun, cu alte dou’ grupuri de societati. Sa se identifice natura legaturilor financiare din cadrul grupului de societati si sa se determine metodele de consolidare a conturilor. i Procentajul Metoda aac Societatea de contol de consolidare Procentajul de interes SI 73% Tntegrare globala__| 75% S2 82% Integrare globala__| 82% S3 30% Integrare 30% proportionala SE 62% Integrare globala_| 75% x 62% = 46.50% S5 20% + 47% = 67% | Imegrare global x 20%) + (82% 47%) = Sb 28% Punere 190) = 34 30% echivalenta 7 33% + 3% = 36% | Integrare T5% x 62% X 33%) + (82% % proportionala SF 31% Punere in (75% x 20% X 31%) + (82% & echivalenta AT% x 31%) + (28% x 5%) (30% x 21% x SY) = 18,29 i | i i t } ¥ t }i Capitolul 3 87 9. Se considera urmiitoarea organigrama de grup* pentru care se cere identificarea naturii legaturilor financiare gi indicarea metodelor de consolidare a conturilor: Procentajul de - 5 - contral al Procentajul de interes al | TPul de dependenti Societatea «ez, oe . (control sau influent societatii-mama societatii-mama M . x, M semnificativa) Fl 40% 40% Influenté semnificativa F2 35% 55% ; Control exclusiy © F3 60% 60% Conirol exch © Fa 0% 40% x 20% = 8% Societatea nu este j inclusa in perimetral de consolidare FS 30% + 60% =90% | (55% x 30%) + (60% x | Control exclusiv 60%) = 52,50% F6 25% 60% x 25% = 15% Influenja semmnificativa FT 10% + 20% =30% | (40% x 60%) + (55% x | Influenti semnificativ 30% x 20%) + (60% x 60% x 20%) + (60% x | 10%) + (60% x 25% x | 10%) = 42% Z FB 15% 15% Societatea nu este inclusa in perimetrul de | consolidare Se “***CECCAR, Institutul National de Dezvoltare Profesional’ Continua, Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, aprobate prin OMFP nv. 3055/2009, Fditura CECCAR, Bucuresti, 2010, p. 941