Professional Documents
Culture Documents
Monografie Ploiesti
Monografie Ploiesti
Asezare geografica
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura
acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile
inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie
confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit,
a celor economico-gepgrafice. Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp
(1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un
numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune
suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate.
Istorie
Ploiestiul, ca localitate, este atestat documentar pentru prima data in
1545, dar numeroase sunt dovezile care arata faptul ca asezarea este mai
veche. Sapaturile arheologice efectuate in perimetrul orasului au scos la
iveala un câmp de urne funerare dacice.
Straveche asezare, ridicata intre stejarii seculari ai legendarului codru al
Vlasiei, Ploiestiul apare in documente abia in anul 1503 – ca sat mosnesc -,
iar din 1597, prin hrisovul dat de primul fauritor al unitatii nationale, Mihai
Viteazul, ajunge “Cetate de scaun” a voievodului si targ, care, cu trecerea
vremii devine tot mai prosper. Orasul Ploiesti a fost infiintat de catre Mihai
Viteazul in 1597 pe locul satului Ploiesti, ai caror locuitori au capatat mosia
din jur, luata de domnitor in schimbul mosiei sale Baicoi de la cei ce o
stapaneau.
Dincolo de mentiunile scrise, dintre care multe s-au spulberat in
parjolul contopirilor, iar altele s-au pierdut, exista marturii de necontestat ca,
pe acxtuala vatra a „cetatii aurului negru” si a comunelor sale suburbane,
oamenii si-au intemeiat asezari inca din epoca bronzului. Vestigiile
descoperite in c artierele Bereasca, Ploiesti Nord si Ploiesti Vest, apartinind
cultirilor Cris, Boian si Gumelnita, castruyl roman de la Targusorul Vechi,
precum si asezarile daco-romane din secolele III – IV e.n. si pro-romane din
secolele V – VII e.n atesta ca istoria acestor locuri este mult mai veche decat
cea consemnata de documentele de arhiva.
Orasul s-a dezvoltat mai intens incepand cu secolele XVII – XVIII. La
sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, odata cu trecerea la
exploatarea industriala a petrolului, orasul Ploiesti a cunoscut o dezvoltare
rapida, devenind in scurt timp unul dintre cele mai mari si dinamice orase
industriale ale tarii si un puternic centru al miscarii muncitoresti. De numele
Municipiului Ploiesti se leaga activitatea unora din militantii de frunte ai
miscarii socialiste, ca: Constantin Dobrogeanu – Gherea si Stefan
Gheorghiu.
Unii cercetatori ai trecutului Ploestilor cred ca acest sat (poate chiar oras)
dateaza dinainte de 1400. In sat era o bisericuţa de lemn,- un schit de maici
cum zice tradiţia. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat in 1639
Biserica Domneasca, cu hram la Sf. Petru si Pavel.
Satul n-a ramas izolat. Intre Ploesti si Brasov au existat demult legaturi
comerciale. Carausii din Ploesti aduceau din vechime marfuri brasovene,
mai intai pe drumul Teleajenului, apoi de-a lungul raului Prahova. Astfe, in
socotelile orasului Brasov pe anii 1500 - 1550 sant trecuţi in listele de plata
caţiva carausi ploesteni: la 1503 Radu, la 1543 Dragoi, la 1545 Berivoi,
Tudor, Avrut, Draghici si Neagu. Printr-un document din 1567, Petru Voda -
fiul lui Mircea Voda - recunoaste logofatului Coresi cumpararea a cinci
razoare de mosie de la Avrut din Ploesti..."
"Targul Ploesti este legat de numele lui Mihai Viteazul - acel care s'a
razvratit impotriva Turcilor si care, pentru un moment a unit intr-un singur
corp toate provinciile romanesti..
Cum s'a intemeiat targul Ploesti, asa s'au intemeiat toate targurile romanesti -
si asa iau ele fiinta chiar subt ochii nostri... Dupa 1600 se tineau intre
Teleajen si Prahova doua targuri saptamanale: unul la Targsor si altul la
Ploesti... Desvoltarea Ploestilor continua metodic. La mijlocul veacului
XVIII Ploestiul e numit "oras de capetenie". "In Ploesti stateau acum, - scrie
d. Zagorit , - capii judetului Prahova, isparvnicii. Mosnenii urmau sa
stapaneasca nesuparati mosia si targul Ploesti...."
Relief
Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica
varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu
altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de
1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai
inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza
treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de
70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in
partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).
Intre cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in
zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.
Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii,
26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari
trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.
Muntii
Campiile
Altitudinea medie a aşezării este de 150 m, oraşul fiind deci plasat într-o
zonă de câmpie. Aspectul solului şi subsolului este determinat de aşezarea sa
pe structurile vechiului con de dejecţie al râului Prahova, ce trece prin albia
situata în prezent la circa 25 km - vest şi de vecinătatea râului Teleajen
(latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din
nord-est.
Clima
Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt
punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si
dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul
de mult pe verticala si de la regiune la regiune.
Clima, influentata de relief si de asezare, are in partea de sud a
judetului un caracter temperat – continental de silvostepa, de dealuri si
coline. Temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar valorile minime şi
maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30°C la 25 ianuarie 1942 şi
respectiv de 39,4°C la 10 august 1945. În medie, pe an sunt 17 zile geroase,
26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.
Temperatura medie anuala a aerului pe teritoriul Municipiului Ploiesti
(in regiunea de campie) este de peste 10ºC, de unde rezulta si amplitudinea
de circa 13ºC. Mai importanta pentru viata omului si pentru activitatiele
socio-economice este insa variatia anuala a temperaturii. In luna ianuarie,
temperatura aerului coboara sub -3ºC, in timp ce in luna iulie ea este
cuprinsa intre 21-22ºC.
Mediile lunare ale temperaturilor extreme zilnice se deosebesc de cele
mai mari si de cele mai mici valori orare medii, ingloband valorile
momentane, care se pot produce si intre diferite ore din cursul zilei. De
aceea, diferenta lor este cu mult mai mare amplitudinea medie diurna a
valorilor orare. Mediile lunare ale temperaturilor maxime zilnice, in luna
ianuarie, sunt pozitive si jumatatea de sud a tarii, dar in partea centrala si
sudica a Campiei Romane, unde se stratifica aerul rece, mediile maximelor
zilnice sunt mai mici (0-1º). Incepend cu luna februarie, mediile lunare ale
temperaturilor maxime zilnice cresc de la o luna la alta, mai accentuat la
inceputul primaverii (in medie cu 7-9º) si mai moderat in prima parte a verii
(cu 2-4º). Astfel, in Municipiul Ploiesti se inregistreaza in luna martie o
temperatura de 4,7ºC, continuand sa creasca treptat pana la 19,9ºC in luna
iunie. In iulie, mediile lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt, pe
aproape tot teritoriul tarii, cele mai mari din cursul anului: fac exceptie
varfurile muntilor, unde medile cele mai mari se produc in luna august.
Astfel, in Ploiesti in luna iulie se inregistreaza o medie lunara de
aproximativ 22ºC.
Pozitia geografica a statiei de observatii climatice a Municipiului
Ploiesti este la 44º 57’ latitudine Nordica si 26º01’ longitudine Estica,
altitudinea in metrii fiind de 164.
In functie de deplasarea ariilor ciclonare si anticiclonare s-au
inregistrat, de-a lungul anilor, temperaturi extreme. Astfel in judetul Prahova
cele mai mici temperaturi s-au intregistrat la Varful Omu, pe data de 10
februarie 1929 (-38,0ºC), in conditiile unei invazii de aer polar, cu numai o
jumatate de grad mai putin decat cea mai scazuta temperatura inregistrata
vreodata in Romania (-38,5ºC la Bod, pe data de 25 ianuarie 1942). Cea mai
ridicata temperatura s-a inregistrat la Ploiesti si la Valea Calugareasca la 10
august 1945 si respectiv, la 7 septembrie 1946, ca urmare a unei invazii de
aer tropical, cu 5,1ºC mai putin decat temperatura maxima absoluta
inregistrata la noi (44,5ºC la Ion Sion, in Baragan, la data de 10 august
1951).
Diferentieri pe verticala ale temperaturii aerului se constata si in ceea
ce priveste apartia si disparitia ingetului. Astfel, in timp c primul inghet
apare, in judetul Prahova, in Bucegi in jurul datei de 1 septembrie, iar in
muntii mai scunzi intre 1 si 10 octombrie, in regiunea de campie apare abia
dupa 21 octombrie.
Diferentieri evidente intre regiunile inalte si joase ale judetului Prahova se
constata si in ceea ce priveste durata stralucirii Soarelui (sub 1.800 de ore in
regiunea de munte si peste 2.100 de ore in cea de campie) si in ceea ce
priveste nebulozitatea (6,5 – 7,0 zecimi la munte si sub 5,0 zecimi la
campie).
Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat
pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de
conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii
se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual ,
iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai
jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm
anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de
conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in
sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si
nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele
expuse spre sud si est.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600 mm; anul cel mai
ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe
an sunt in medie 104 zile cu precipitartii licide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer
senin, 131 cu cer noros si 122 cu cer acoperit. Vantul predominant este cel
din directia nord-est. In medie, sunt 11 zile pe an cu vant cu viteza de peste
11mm/s si numai 2 zile cu vant de peste 16mm/s. Presiunea atmosferica este
de 748,2mm.
Reteaua hidrografica
Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului
hidrografic al Prahovei, numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului,
la obarsie si la varsare. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei
numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare.
In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului
apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea
in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului,
iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului
Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova,
Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi
nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe
teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti
raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.
Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si
numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul,
Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas.
Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea,
Mislea si Dambul.
Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful
Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Municipiul Ploiesti este asezat la nord-vest de configuratia raurilor
Prahova si Teleajen, rauri care marginesc orasul la vest si la est. In schimb o
fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si de sud ale judetului apartin
bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; de asemenea, in
partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar
in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului
Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care
constituie bazinul Prahovei (Prahova, Doftana, Teleajenul, Varbilau si
Cricovul Sarat) au in general directie nord-sud sa nord-vest sud-est si
concorda cu panta generala a reliefului.
Se remarca trei zone de convergenta actuala a apelor si anume: la
Magurele, pe Teleajen, la Apostolache, pe Cricovul Sarat si in zona de
confluenta Prahova – Teleajen – Cricovul Sarat, care stau in legatura cu
evolutia cuaternara a retelei, dictata de arii de afundare lenta.
Densitatea scade si variaza de la 0,10 km/km² la suprafata conului de
dejectie al Prahovei si 0,30 – 0,50 km/km² la marginea acesteia, in Campia
Gherghitei.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si
anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca,
iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se
adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in
incaperile vechilor ocne de la Slanic.
Solurile
Varietatea reliefului, substratul litologic, conditiile climatice,
vegetatia, care atrag dupa sine diversificarea celorlalte conditii fizico-
geografice in ansamblu, fac astfel ca solurile sa prezinte numeroase tipuri in
cuprinsul judetului.
Solurile din regiunea de campie sunt si ele diversificate, in functie de
predominarea aluviunilor grosiere sau fine si de vechimea acestora. In
Campia Ploiestilor, pietrisurile conului prahovean, prelunginte in amonte cu
terasa de la Campina si Breaza, sunt acoperite cu cernoziomuri rendzinice
levigate, iar la vest de Prahova, de soluri brune.
In judetul Prahova, ca si in celelalte judete ale tarii, cu exceptia solului
montan, celelalte soluri sunt in generale profunde, contin suficiente
substante nutritive si insusiri favorabile unei folosiri variate.
Vegetatia
Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca
existenta celor trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.
stejar penduncular
(Quercus robur)
Flora si Fauna
Varietatea formelor de relief si a vegetatiei a favorizat prezenta unei
faune bogate si diverse ca numar si specii. Privita in ansamblul judetului,
fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de
animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor, dar si a dealurilor si
campiei. Dintre ierbivore, caprioarele, cerbul, alaturi de mistret, se intalnesc
atat in zonele montane, cat si in padurile de deal si campie. Arealul silvo –
stepic este comun rozatoarelor : popandai, harciogi, iepuri. In padurile de
campie, dintre numeroasele pasari, fazanul a fost colonizat in padurile de la
Gherghita. Aici si in padurile de le Sicrita, au fost colonizate, de asemenea,
caprioarele.
Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de
forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai
podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei.
Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in
zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila
de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului
intalnim “covoarele” cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla
gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim
cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha,
corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii. Arealul silvo-
stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. In padurile de
campie intalnim fazanul si caprioara .
Haina vegetala a judetului Prahova apartine provinciei dacice
reprezentate printr-o flora central-europeana (paduri de stejari, paduri mixte
specifice pentru zona noastra colinara). Partea de S-E a judetului apartine
provinciei pontice reprezentate prin elemente de stepa, in special graminee
corespunzatoare zonei de silvostepa (Biografia Romaniei, 1969). Cele doua
zone de forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si
faunistice care, din cele observate, se intrepatrund. In zona Magureni deal, in
1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avand si livezile cu pomi
fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). In
zona de campie se cultivau cereale (ovaz, secara, grau, porumb).
Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan,
mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse
nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc.
Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci,
berze etc.
Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul,
vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere,
cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice
din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.
Paduri
Odinioara o parte din teritoriul, in special in zona dealurilor, era
acoperita de paduri seculare. Inainte de 1848, padurile apartineau
diversilor proprietari - marilor proprietari si proprietatilor taranesti.
Dupa actul de nationalizare din 1948, toate padurile au trecut in
patrimoniul statului. In 1954, conform HCM 23115/1954, padurile
taranesti au fost date in folosinta comunelor. Se remarca de specialistii
silvici in formatiuni geologice din substrat in afara pietrisurilor de
Candesti apar si sisturi bituminoase.
Padurile noastre au facut parte din grupa a II-a, considerata cu rol
principal de productivitate si nu de protectie.
Animale
Speciile de vanat in sunt: caprioarele (numeroase in trecut, fiind
protejate la vanat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. In prezent se
observa o slaba posibilitate de ingrijire din partea specialistilor pentru
aceasta mare bogatie economica ce a existat dintotdeauna. Padurea, prin
masa lemnoasa, fructe, animale, aer, adapost pentru om, a adus si aduce
o mare contributie. E pacat ca noi nu stim sa protejam acest mare izvor
de bogatie. Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite pana la cele
mai mici si variate forme, o intalnim in zona padurii. Pe sol, pe scoarta
copacilor, in coroana lor, se gasesc nenumarate insecte vatamatoare
reprezentate prin fluturi, carabusi, urechelnite, purici de plante etc, care
rod frunzele copacilor, lastarii tineri, semintele si fructele. Prin frunzisul
cazut, care cu greu se transforma intr-un sol fertil, intalnim gargarite,
greieri, melci etc.
Pasari
Pasarile caracteristice sunt: mierlele, ciocanitoarele pestrite, cucul,
porubeii salbatici, turturelele, ciuful de padure etc. Printre pasarile de
prada intalnim uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soparla, gusterii.
Iarna in padurile noastre sosesc de multe ori matasarii si scatiile, iar din
campie cotofana.
Fauna stepei (campiei) este mai putin bogata decat a padurilor; de altfel,
exista la zona de contact a celor doua mari unitati morfologice o zona de
intrepatrundere atat a florei cat si a faunei. Apele sunt destul de bogate in
peste si broaste. Dupa profesorul Raul Calinescu, acesta zona apartine
subprovinciei carpatice a padurilor de foioase (provincia central
europeana).
Pasunile sunt alcatuite din specii ierboase putin valoroase din punct
de vedere nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului
(achillea millefolium), ghizdeiul (lotus corniculatus), paiusul de livada
(festuca sulcata). Ca specii de cultura, tinand seama de conditiile pedo-
climatice, ce mai bine se cultiva: graul, porumbul, secara, mazarea,
fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfacator floarea soarelui,
trifoiul, vita de vie, inul, canepa.
Coada soricelului (achillea millefolium) ghizdeiul (lotus corniculatus)
REZERVATII NATURALE