| Celulele si fiziologia celulara CE VET! INVATA Acest capitol trateazi celula gi fiziologia acesteia. Parcurgand acest capitol, veti invata s identificaji organitele cclulare, componentele citoscheletului si prelungirile celulare; caracterizati membrana plasmatica; dcosebiti tipurile de migcéri moleculare prin membranele plasmatice; face(i diferente intre efectele pe care solutile izotonice, hipotonice gi hipertonice “Je au asupra celulei; identificaji caracteristicile enzimelor gi ale reactiilor enzimatice; identificafi rolurile ATP-ului; identificafi fazele ciclului celular gi ale mitozei; deosebiti tipurile de ARN; caracterizafi sinteza proteicd — transcriptia si translatia; rezumati reglarea sintezei proteice; aplicati cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz. HSUEH LHR a “4° Structuri celulare gi migcari moleculare + Celulele si energia ; ‘+ Mitoza si reproduceréa celular + Sinteza proteic& + intrebari recapitulative 45 Scanned with CamScanner48 Anatomie si fiziologie uman& pentru admitere ta facultijile de medicind Similar tuturor organismelor vii, corpul uman este alcatuit din atl ‘se poate SPUne> Cunoscut drept teoria cclulara, este un principiu de bazi al biolog Figura 3.4)- astfel,c& biologia corpului uman praviteazt in jurul biologie’ celulare (FIBIN gous Celulele reprezinta un erteriy important de clasificare a organismelO® Yop ‘rupuri majore: procariote si euearlate. Celulele procariote sunt lipsite 4° re, deosebire de cele eucariote, care au nucleu, in plus, celulele procariote nu au cOWr te celulareinteme numite organite, spre deosebire do celulele eucariote care a0 0° Celulele procariote mu se divid prin procesul de mitoz4, ins celulele eucariote ¢ cariotele includ bacteriile, iar dintre eucariote fac parte plantele, animalele si oamentt. le. Acest concept sma si mem- a. cu consis- tenga unui ge, fundamentald pentru celull. Ea confine cel mai mare component celular, nucleul. Membrana plasmaticd este membrana exterioari, ce separt celula de mediul extern, Toate celulele, inclusiv cele umane, au dowd componente de baz: citopla: brana plasmaticé (numiti gi membrani celular). Citoplasma este o substan Pen Protelnd globulars Strat lipidic nr 1 Strat lipidic ne. 2 Protein’ globular’ FIGURA 3.1 Modelul mozaicului fluid al membranei plasmatice care delimiteaza celula, Membrana este aledtuité din dowa straturi fosfolipidice in care pl ti lute: globulare, cee MEMBRANA PLASMATICA Membrana plasmatied (cunoscutt si sub denumirea de membran& celular) delimi teazA celulele. Este alcatuita in principal din proteine si lipide, mai ales fosfotiona.. Lipidele sunt agezate in doud straturi (structura bistratificat&), Proteinele globul: oe corporate in aceasttstructura par st pluteasc& printrelipide, Putem spune astfel deg membran cl are o structuri de mozaie fuid (Figura 3.1). Proteinele ee SP" membranei indeplinese numeroase functi, in structura Scanned with CamScanner‘eelulete gl ficiologia celularé ALCATUIRE Fosfolipidele din membrana plasmatici au un capit polarizat ce contine fosfor si unul nepolarizat aleatuit din Janguri de acizi grasi. Capatul polarizat este atras de apa si deci, este hidrofil (,,ii place apa”), in timp ce capatul nepolarizat interactioneaza cu alte sub- stante, de asemenea nepolarizate, respingind moleculele de apa. Acest al doilea capat este, astfel, hidrofob (,,se teme de apa”). ' Datorita acestor proprietiti ale fosfolipidelor, membrana plasmatic’ are © structura, ontact cu apa din exteriorul $i inte- de sandwich”, in care capetele polarizate intra in c+ ! riorul celulei, iar capetele nepolarizate se afla fa{a in fat in portiunea intern’ a mem- branei, Aceasta proprietate a fosfolipidelor fi permite membranei plasmatice siv-gi ma reasca suprafata atunci cénd veziculele aparatului Golgi fuzioneaz& cu €8. Unele dintre moleculele stratului lipidic situat spre exterior au atagate molecule de glucide; acestea se numesc glicolipide. Membrana plasmaticd mai contine si cantitati mari dintr-un lipid numit colesterol. Colesterolul stabilizeaz& lipidele din membran’, reducindu-i acesteia fluiditatea. Proteinele din membrana plasmatic& sunt atét transmembrenare, cat si periferice. Proteinele transmembranare ocupS intreaga grosime a membranei, proemina pe am- bele feje ale acesteia si servesc drept canale pentru transportul membranar, Ele pot servi, de asemenea, si ca transportori ai moleculelor organice. Moleculele de glucide se aso- ciazi de obicei cu proteinele situate inspre mediul extern al celulei; acestea se numesc glicoproteine. Glicolipidele gi glicoproteinele din exterioru! celulelor le permit acestora 4 se recunoaseti una pe cealalt, servind ca $i receptori pentru moleculele semnalizatoa- re, precum hormonii, Proteinele periferice se atageaz’ pe suprafata membranei, Multe dintre acestea acfioneazi ca i enzime, jar altele au rol in remodelarea celulara in timpul diviziunii gi contractiilor celulare. MISCARILE MOLECULARE ‘Membrana plasmaticd este semipermeabila, deoarece moleculcle mici (O,, CO, si apa) si lipidele pot aluneca printre moleculele fosfolipidice, in timp ce moleculele mari nu pot trece cu usurin{a inspre sau dinspre celula. Pentru ca citoplasma si comunice cu mediul extern, substantele trebuie s4 treacd prin membrana plasmatica. Sunt cdteva modalitAti prin care aceste treceri sé pot realiza. Una din aceste modalitii se numeste difuziune (Tabelul 3.1). Difuziunea reprezinti migcarea moleculelor dintr-o zona cu o concentrafie mare intr-una cu concentratie mic’, diferenfé numitd gradient de concentratie, Aceastt migcare apare deoarece molecu. Jele se aff intr-o continua coliziune una cu cealalté gi tind s& se deplaseze din zonele unde sunt foarte concentrate, inspre cele in care concentratia lor e mai.scazuti (confor gradientului de concentratic). in plamdn, moleculele de oxigen trec prin difuziune at alveolele pulmonare in globulele rosii, ren Oe Un tip de difuziunie este osmoza, Osmoza reprezinti difuzit printr-o membrand semipermeabil& dints-o reBlano‘cu'o Beatihente sane apt dizolvate (solvit) intr-una cu'o concentrafie mare. Membrana semipermeabilf StaNteT doar trecerea anumitor molecule (cum ar fi moleculele de apa). Un solyit este 3 a ma chimic& dizolvatt in lichid (solventul), Un exemplu de solvit este clorura de seat angi Scanned with CamScanner a748 Anatomie 5 fiiologie umand pentru admitere la facultaile de medicin& TABELUL 3.1 CELE ASE MECANISME ALE MISCARII MOLECULARE | PRIN MEMBRANA CELULARA | Mecanismul Caracteristich Exemplu e Difuziune ‘Trecerea moleculelor din zone Difuziunea ‘oxigenulul din cu concentratie mare in zone cu mani in capllare concentratie mics 5 jul tubl- Osmors Difuziunea apei Reabsorbtia ape’ la nivel lor renali Difuziune faclitatS—_Difulune eu ajutorul unel proter- _ Difuxiunea glucozel in hemat ne transportoare ; Transport activ Trecerea moleculélor dinzone Reabsorbfia sérurilor a nivel cuconcentratie mic in zone cu _tubilor renali concentratie mare cu ajutorul unei proteine transportoare sia energiei furnizate de ATP. Endocitoz’ Membrana nglobeaza substante _ Ingestia bacterillr de tre sile atrage in celula prin vezicule —_leucocite delimitate de membran’ : Exocitozs O vericuld citoplasmaticd delimi- _Eliberarea neurotransmit&torilor tat de membrand fuzioneaz’ cu de cdtre celulele nervoase membrana celulars sil eliberea- 28 continutul in afara celulei Pentru a intelege osmoza, imaginati-va ce se intémplé cand celulele umane sunt intro- duse intr-o solutie cu concentratie de 5% sare. Concentratia normal a sarii in citoplasm’ este de aproximativ 1%, deci concentratia mai mare a solvitului (sare) se afla in afara celulei. Agadar, apa se deplaseaza din citoplasma, prin membrana celular’, in directia concentratiei mai mari de sare. Rezultaiul este micsorarea (,,zbarcirea”) celulei. (Figura 3.2a). Deoarece solufia are concentrafia de solvit (sare) mai mare, ea se numeste solutic hipertond. Imaginafi-va ce se intdmpl’ cand celulele umane sunt introduse intr-o solutie cu 0 concentrafie de doar 0,3% sare, Concentrafia sarii in citoplasma este tot de aproximativ 1%, astfel incat concentragia mai mare a solvitului (sare) se afl4 in interiorul celulei. Aga- dar, apa se deplaseaza inspre citoplasma prin membrana celulara, in directia concentrati- ei mai mari de sare. Osmoza face ca celulele s& se umfie sau s& se lizeze (s& explodeze) (Figura 3.2b). intrucét solutia de la exterior are concentratia mai sclzuti de sare, ea se numeste solutie Dac& concentratiile de sare ar fi la fel in interiorul si in exteriorul celulei (aproximativ 1%), solutia ar fi izotond, Osmoza nu se produce cnd celulele sunt plasate in solugie izoton’, deoarece concentratia sol- vitului este aceeasi de ambele parti ale membranei (Figura 3.2c), Oaltimodalitate de migcare moleculard prin membrana celulara este difuziunea facilitati. Acest tip de. difuziune este asistat de proteinele prezente in membrana. Acestea lasa s& treacd doar anumite molecule prin membrané gi permit migcarea dintr-o zona cu concentratie mare de tagatn ag PTE ETH ea} Rar pont CMC EN OMG} RIT DRT Ree Ure Scanned with CamScannerCelulele si fiziologia celulard molecule intr-una cu concentratie mica. Numérul proteinelor transportoare determin& rata cu care are loc difuziunea facilitata. (a) Hiperton (b} Hipoton (c} lzoton FIGURA 3.2. Procesul de osmozi in trei medii diferite. (a) Intr-un mediu hiperton, concen- tratia mai mare de solvit (sarc) se afla in afara cclulei, iar apa iese din cclulé producdnd zbarcirea acesteia. (b) intr-un mediu hipoton, concentratia mai mare de solvit se afid in interiorul celulei, apa patrunde in celuld, producind umflarea gi liza acesteia. (c) intr-o solutie izotond, concentratia solvitului este | aceeagi in ambele parti ale membranei plasmatice, asadar nu se produc misc&ri ale moleculelor de apa. FIGURA 3.3 Comparatic intre pinocitoza si fagocitoz&. (a) in pinocitoz’ celula preia in interiorul ei substante chimice dizolvate in ap&. (b) Fagocitoza implica prelua- ren de particule solide. O modalitate suplimentara de transport a substanfelor prin membrana este trans- portul activ. in cadrul acestui mecanism, proteinele transport’ compusii chimici prin membrani, dintr-o regiune cu concentrafie mica intr-una cu concentratie mare. Aceasta migcare se realizeaza ,,impotriva gradientului de concentratie” si necesita energie fur nizatd de adenozin trifosfat (ATP), De exemplu, transportul activ are loc in celulele nervoase unde ionii de sodiu sunt transportati in afara celulei, regiune care deja contine oconcentratie mare de ioni de sodiu. Similar difuziunii facilitate, rata transportului activ este limitata de numarul proteinelor transportoare. O ultima modalitate de transport prin membrana plasmatic’ este endocitoza. In tim- pul endocitozei, o mica portiune din membrana plasmatica se pliaz gi inglobeaza par- ticule sau mici volume de lichid de la suprafata celular. Mombrana se inchide, delimi- tand o vezicula ce se va desprinde si va migra in citoplasma. Cand endocitoza implic&, material solid, procesul se numeste fagocitoza (Figura 3.3b), iar cand implica picdturi de lichid, se numeste pinocitoza (Figura 3.3a). Globulele albe, de exemplu, realizeaza endocitoza atunci cand indeparteazA microbii din circulajia sanguind. Scanned with CamScanner 4350 Anatomie 5 fiiclogie umand pentru admitere la facltile de medicin& a ozei, substantele se deplaseo2 tilizat pentru Saad jgatorilor 1a elul : 3 & 8 __Opust endocitozei este exocitoza. In timpul exocit din interiorul unei celule spre mediul extern celular. Proce hormonifor de catre celulele endocrine, pentra eliberarea terminafiilor celulelor nervoase si pentru secrefia de mucus organe. fn timpul exocitozei, vezicule cu memmbran& migreazi inspre mem’ yrana cel cu care fuzioneaz’, Regiunea fuzionatd se rupe, impristiind astfel continutul in mediul extern. Exocitoza este 0 modalitate importants de migcare ® molecu! celulele secretoare. Gast * Jeul este compus in eptia globulelor rogi, toate celulele umane au nucteu Nucle® Sry ul ; n tip de proteine) si acid dezoxiribonucle' : liniare numite cromozomi. Segmentele functionale ale cromo- {eli celulelor umane. His ADNGul pentru @ forma DERENINUT Pamala zomi alcatuiti din ADN si LIS Cus principal din histon este organizat in uni Zomilor sunt numite gene. Exist& circa 30.000 de gene in nucl tonele ofera un cadnu de sprijin pentru ADN. Ele se unesc cu structuri cu dimensiuni electronomicroscopice numite nucleozomi. Nu- cleozomii se inféigoara intre ei si formeazé cromozomul. Nucleul celulelor umane este inconjurat de o membran& numitd fnvelig nuclear. fnveligul nuclear este o structuri membranaré dublé, alcatuité din dou’ straturi duble de fosfolipide (lipide ce contin fosfor), dublu fapi de membrana plasmaticd, care confine un singur strat dublu de fosfolipide. Porii din membrana nuclear& permit mediului intern al nucleului s co- munice cu citoplasma celulei. Celuid ephe- [1 lial clindricd {"\y cumierovili Celuls Sy adipoast Nocatee Celula nervoasi N FIGURA 3.4. Diverse tipuri de celule din organismul uman. De refinut cf toate tun nucleu, variabil ca pozitie, forms si m&rime, ate celulele au Celuts mmusculard netedS In nucleu sunt doud sau thai multe mase dense numite nucleoli, Nucleolii contin aci ribonucleic sau ARN. Acest acid nucleic intervine in producerea subunitatilor ae Par- Scanned with CamScanner“Geluleie gi fiziologia celular’ = 54 ticule submicroscopice numite ribozoml. Subunitagile produse sunt mai apoi asamblate fn citoplasm&, rezultand ribozomii. CITOPLASMA $I ORGANITELE mental pentru celula. in citoplasma au Citoplasma este 0 substana semilichida, funda loc unele procese metabolice gi sinteze proteice. Ea contine mai multe componente mi- croscopice specializate numite organite (,mici organe”), in care se desfasoard diverse funofii celulare. Reticulul endoplasmatic este un organit alcdtuit dintr-un ansamblu de membrane ce se extind intracitoplasmatic (Figura 3.5). in uncle locuri, reticulul endoplasmatic prezin- 18 atasate structuri submicroscopice numite ribozomi. CAnd sunt prezenti ribozomii, reti- culul endoplasmatic se numeste reticulul endoplasmatic rugos, Cand ribozomii lipsese de pe suprafata reticulului endoplasmatic, el se numeste neted, Reticulul endoplasmatic rugos este sediul sintezei proteinelor, iar ribozomii sunt corpusculii in care aminoacizii sunt combinafi chimic pentru a forma proteine. fn reticulul endoplasmatic neted are loc sinteza lipidelor $i a membranei, precum si depozitarea calciului, ©" °* —s<” Unalt organit este corpul Golgi (aparatul Golgi), alcatuit din mai mulfi saci tutiti, de obicei curbafi la capete. Sacii se unesc intre ei partial si formeaz vezicule asemandtoare nor picdturi. In aparatul Golgi, proteinele si lipidele celulare sunt procesate si fmpache- tate in vezicule inainte de a fi transportate spre destinajia lor final’. Tnvelis nuclear Nucleol Nucleu Citoplasma ‘Aparat (corp) Golgi Vericul’ Reticul endoplasmatic rugos Reticul endoplasmatic neted FIGURA 3.5. Reprezentarea celulei umane tipice cu diverse organite. Pentru evidentierea detaliilor, unele dintre organitele foarte mici : deat gal te mici sunt reprezentate la o scal{ mai Scanned with CamScanner52 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medi Un alt organit este lizozomul, derivat din saci aparatului Golgi. Lizozomul este 0 Ve- ziculi cu enzime folosite in procesele de digestie ale celulei. Enzimele sale degradeaza Particulele nutritive pitrunse in celulé gi pun la dispozitia celulei produsii finali. Organitul in care este eliberatt cea mai mare parte a energiei provenind din alimente este mitocondria, Aici se degradeazi molecule de glucide, lipide, proteine, iar energia este folosit’ pentru a forma molecule de ATP (adenozin trifosfal), care servese nevoilor energetice ale celulei, Aceasta este o etapa important in respiratia celular’ (capito- lul 19). Deoarece sunt implicate in procesele energetice, mitocondriile mai sunt numite ngeneratoarele celulei”. in interiorul mitocondriei, respiratia celular& este complet cand oxigenul se combina cu hidrogen si electroni ca si formeze apa. Mitocondriile folosesc oxigenul provenit din aerul inspirat. Acesta este exact motivul pentru care trebuie si respiriim oxigen: fird oxigen, mitocondria produce insuficient ATP. Fara ATP in cantitate adecvata, celulele mor. Cand prea multe celule mor din cauza lipsei oxigenului gi a ATP- ului, organismul nu supraviefuieste. O alla siructura celulara este citoscheletul, o retea interconectat de fibre, filamente gi molecule fmbinate, care serveste drept structuri de suport a celulei. Componentele principale ale citoscheletului sunt: microtubulii, microfilamentele si filamentele interme- diare. Toate componentele citoscheletului sunt alcdituite din subunita{i proteice, Unele.celule umane au o extensie numité flagel, iar alte celule au cili, Flagelul este lung, asemanator unui fir de par, asigurand miscarea unor celule, precum spermatozoizii. Cilii sunt mai scurti si mult mai numerosi decat flagelii. In celulele umane care cAptugese caile aeriene superioare gi tractul respirator, cilii se onduleaz& in mod sincron, deplasind stratul de mucus cu particulele straine prinse in el. pi es Scanned with CamScannerSINTEZA PROTEICA roteinele sunt compusi organici folositi ca enzime, precum si ca materiale de structu- 14 in celulele corpului. Multe proteine sunt retinute intracelular pentru a fi folosite ca material structural. Proteinele apar in structura microtubulilor si a microfilamentelor, precum gi in alte parti ale citoscheletului, i se gasesc in membrana plasmatici si in alte memibrane iniracelulare, ca de exemplu reticulul endoplasmatic. in plus, multe proteine specializate din organismul uman sunt exportate spre a fi utilizate in diverse activitati extracelulare, De exemplu, anumite proteine alcatuiesc hormoni ca insulina, ligamentele gi tendoanele articulatiilor, dar si mare parte din par, piele si unghii. Scanned with CamScanner“Gelulele pi fizlologia celulard 58 Cea mai important component structural a unei proteine este secvenfa in care sunt legati aminoacizii, Aceasta secvent& este determinata de codul genetic din ADN. Codul genetic consti in ordinea bazelor azotate din ADN (Capitolul 2). Pentru ca’sinteza pro- teicd sf aiba loc, trebuie si fie prezente céteva materiale esentiale: o rezerva de 20 de aminoacizi ce compun majoritatea proteinelor, enzime, ADN si ARN (acid ribonucleic). ARN-u! transport instructiuni de la ADN-ul nuclear in citoplasm’, unde se sinte- tizeaz& proteinele. ARN-ul este similar ADN-ului, cu doud excepfii: ARN-ul confine glucida ribozi in loc de dezoxiribozi, iar nucleotidele ARN confin baza azotata uracil fn loc de timina. TIPURI DE ARN Exist patru tipuri de ARN, cu functii diferite in sinteza proteica. Primul tip, numit ARN- ul ribozomal (ARNr), este parte a ribozomilor. Ribozomii sunt particule citoplasmatice de ARN gi proteine care leag’ intre ei aminoacizi pentru a forma proteine. In celulele umane, ribozomii se gisesc liberi in citoplasmé, dar si atagati membranelor reticulului endoplasmatic rugos. ? : ‘Al doilea tip esential de ARN este ARN-ul de transfer (ARN¢). Aceste molecule se giisesc libere in citoplasma celulelor gi transport’ aminoacizii la ribozomi in.timpul sintezei proteice, A\treia forma este ARN-ul mesager (ARNm). Acesta primeste codul genetic al ADN- ului si il transport’ in citoplasm’. Informatia genetica este astfel transferata din molecula de ADN pe cea de ARNm, iar ARNm foloseste informatia pentru a sintetiza o proteind. Ultima forma este ARN-ul de reglare, ARN-ul de reglare controleazi expresia geni- cd gi sinteza proteic4 prin metode care inci se afld in stadiu de cercetare. TRANSCRIPTIA prima etapa a sintezei proteice este transcriptia, fn acest proces; 0 catent de ARNm este sintetizati pe baza complementaritiii bazelor azotate din ADN. Procesul incepe cand enzima ARN-polimeraza se leaga de una dintre moleculele ADN ale dublului helix (cealalta catend riméne dormant) la Jocul unde gena va fi exprimaté gi se deplasea- ZA de-a lungul catenei de ADN, citind nucleotidele una cate una, Enzimele selecteazi nucleotidele disponibile cu baze complementate gi le dispun astfel incdt si formeze o moleculé de ARNm conform principiului complementarititii bazelor: = azotate (Figura 3.9). De exemplu, dac& in ADN exist citozina, in ARN, DE RETINUT: este inserati o molecula de guanina gi viceversa, Dac in ADN este o Base eR ER etn moleculé de timind, in ARN va fi plasaté o adenin’, iar dack in ADN RaeeRuGe RCE IT este o adenin&, atunci in ARN se va insera o moleculA de uracil. Lanful MURR ReMenen de ARNm se extinde pani cénd se primeste un semnal de terminare a MREOEV UTC procesului, BRO GUu nn aac aay Nuclectidele catenei de ARNm se citesc in grupe de céte trei, numite pe codon. De exemplu un codon poate fi CGA (citozina-guanina-adenina) * al sau CUC sau AAA sau orice combinatie a celor 4 nucleotide, Cénd sin- Scanned with CamScannerr icin’ 7 80 Anatomie si fiziologie uman’ pentru admitere la facultagile de medi rane nucleate mem entra intr-un por al teza ARNm este complet, molecula ARNm trece printr-un po! risuceste la loc ae DN se ajunge in citoplasma, la ribozomi. Intre timp, molecula de A\ forma din nou un dublu heli Lanjulinsetv de DN ARN-potimereza Cetena ADN (matets) FIGURA 3.9 Transcriptia in procesul sintezei proteice, O eaten de ARNm se formeazit fonform secventei de baze complementare dintr-o catent de ADN. Prin aceas.- {8 sinteza, se transcrie informayia ADN-ului pe o molecula ARN. Apoi, mole- cula ARNm transports mesajul genetic in citeplasma pentru sintece proteic’, TRANSLATIA Translafia este un proces prin care codul genetic este ,decodificat” intr aminoacizi din proteina. Procesul incepe cu atagarea molecule de ARN Ia ribozom. fntre timp, moleculele ARNt se ataseazi de ami- noacizii specifici pe care fi transportd la ribozomi, pentru a intalni ARNm (Figura 3.10). Dupit ce ajunge Is ribozomi, molecula de ARNm isi expune bazele in soturi de cate trei (codoni). O molecula de ARNt are un anticodon care se imperecheazi eu bazele din codonul complementat. Cing co- donul moleculei de ARNm isi intalneste anticodonul de pe molecula de ARNt, bazele lor se imperecheazi. Apoi urmatorul codon al bazelor © seeventi de OE RETINUT MCUNEt} Lert iey Na} OCHS Uae LUE Seoventa de cotoni a LOE SUNT BUTS ey CGH Tha Scanned with CamScannerCelulele si fiziologia celulara. 1 ARNm se imperecheazii cu anticodonul complementar din ARNt. Aminoacidul purtat de a doua moleculd de ARNt este pozitionat lang’ primul aminoacid, iar primul aminoacid este legat de al doilea cu ajutorul unei enzime ribozomale. Prima molecula de ARNt revine apoi in citoplasma pentru a cauta alt aminoacid. : ‘Dupa ce primu! aminoacid este plasat in continuarea celui de-al doilea aminoacid gi primul ARNt se indeparteaza, ribozomul se deplaseazi pe ARNm cu un codon, Un al treilea ARNt cu aminoacidul sau leagd urmatoru! codon. Ribozomul deplaseaza peptidul alc&tuit din primii doi aminoacizi pentru a putea atasa un al treilea aminoacid, adus deo alta moleculd de ARNt. Ulterior, al doilea ARNt pleacd fn cSutarea unui alt aminoacid, iar ribozomul se deplaseazi pe ARNm cu inc& un codon. Acest proces continua, adau- gand lanfului peptidic cate un singur aminoacid pana se intalneste un codon stop. Exist trei codoni stop, care nu codificd aminoacizi; in schimb, acestia anunfa ribozomul s& nu mai adauge aminoacizi cand proteina este completa (Figura 3.11). Lant proteic increstere FIGURA 3.10 Transltia din sinteza proteicd. O catend de ARNm soseste la ribozom, und imalneste molecule de ARNt ce transportd aminoacizi, Moleculele de’ ARNe au o seeventl de trei baze azotae (nticodoni), complementard cu seeventa trei baze (codoni) de pe ARNm. Aceasti potrivire plaseazd aminoseiot yg auth poi; apo’ aminoaci sunt taafilanjulu protic cae eres ie acest fel i a i : Bae ‘ul genetic este translatat intr-o secventa de aminoacizi a unei Scanned with CamScanner62 Anstones fini unan pentru admire a facut de medi ranscriptic ‘Ann spre ctoplas™s translatie ‘tie ty lasarea FIGURA 3.11 Prezentare generala a sintezei proteice: (®) transcriptie in nucleu, (b) dep! [ARN in eitoplasma gi (6 translajia la ribozomul celle dats sintetizat4 proteina este indepirtat® din ribozom pentra fi procesata in con- tinuare: ea poate fi modificat’ in aparatul Golgi si depozitaté in veziculele secretoare Inainte de of eliberata de cfr celuli, poate fi trimist lizozomilor pentru a servi enzima digestiva sau, poate fi folosita de celul& ca si component structural celular. Mo- reoula de ARNm este degrada, iar nucleotidele sale se intore ia nucleu. Moleculele de 'ARNt asteaptt in citoplasma si se uneasca cu noi molecule de aminoacizi, iar ribozomii anticipeaz’ sosirea unei molecule de ARNm pentru a sintetiza o nou’ protein8. CONTROLUL GENETIC Expresia genic este reglati gi controlaté de celuld, deoarece ar i neeconomic ca celula s& produc’ in permanenfi toate tipurile de proteine. De exemplu, o anumité enzima di- gestiva este produsi cdnd se consumé un anumit tip de aliment. in plus, anumite tipuri de celule produc doar anumite tipuri de proteine. De exemplu, o celul& pancreatic’ produce hormonul insulin in cantitate mare, pe cdnd o celula cerebral nu produce acest harmon. Controlul expresiei genice apare la cAteva niveluri in celula. De exemplu, genele sunt inute sub control in timpul mitozei deoarece cromozomul este compactat gi supraspira- lizat, iar aceast& supraspiralizare controleaza accesul la gene, P Controlu! genic poate aptirea in timpul transcripfiei sau d anumite segmente de ADN controleazi acti seul acon eee transcripfia genic&. Mai mult, dupa ce transcripfia a avut loc, molecula di modificdnd modifick pentru a regla activitatea genic&. S-a descoperit, de exemplu, le ARNm se ‘ARNm confine mai multe seevenfe intercalate, necodante numite int de par a define nici o informatie genetica legata de sinteza proteica, 4 introni, Intronii nu © celulele umane. Intronii sunt indepirtati cdnd se produce molec " ins& se giisesc fn toate ula de ARNm final, Pir- file care mai simén din ARNm, numite exon, sunt unite pentru af ‘orma molecula fi . inal Scanned with CamScannerCeluiele gi fiziologia celularé = 63 de ARNm. Exonii sunt regiunile functionale din structura genelor folosite efectiv pentru codificarea proteinelor unei celule, Ei alc&tuiesc circa 5% din totalul materialului genetic al unei celule umane si reprezint& partea exprimat a genomului uman. Prin indep&rtarea intronilor si pastrarea exonilor, cella modificl mesajul primit de la ADN gi controleaza k expresia genic, De asemenea, si ARN-urile de reglare controleazi expresia genic’. INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A — Completare: Addugaji cuvantul sau cuvintele corecte care completeazd fiecare dintre urmatoarele afirmafit. 1, Organismele ale c&ror celule au nucleu gi organite se numesc 2. Membrana plasmatica celular este alcdtuita in principal din lipide, mai ales 3. Migcarea moleculelor dintr-o zona cu concentratie mare intr-uina cu concentrate mick se numeste 4, Moleculele de apa se deplaseazi prin membrana plasmaticx dint-o zona cu © concentratie micé a solvitului in una cu concentrafie mare prin procesul de . Difuuziunea facilitaté prin membrana plasmatic8 este facilitatt de Ze s Cand substanfele chimice sunt transportate dintr-o zoni cu concentratie micd in- tr-una cu concentratie mare, procesul se numeste os Endocitoza implicd fagocitoza, cind anumite materii solide sunt inglobate fn celu- 15 dar, cand se inglobeaza picaturi de lichid, procesul se numeste, = . Nucleul este prézent in toate celulele corpului uman, cu exceptia oo Proteinele care ofera un cadru de sprijin pentru ADN in cromozomi se numesc ° 10. Masa densi din nucleu, ce contine acidul ribonucleic, sé numeste 11, Cand pe reticulul endoplasmatic sunt prezenti ribozomi, reticulul endoplasmatic se numeste 12, fnainte de a fi transportate spre destinajiile finale, proteinele si lipidel aa sate intr-un organit celular numit . $1 Upidele sunt proce- 13. Organitele care elibereazi energia celulard din molecule alimentare

You might also like

• Colindul Celor Adormiti - George Nicolae Jerdea

  

  Document2 pages

  Colindul Celor Adormiti - George Nicolae Jerdea

  flaviana apucaloaiei

  100% (6)
• Colindul Celor Plecați

  

  Document2 pages

  Colindul Celor Plecați

  flaviana apucaloaiei

  100% (3)
• Ana Aslan

  

  Document12 pages

  Ana Aslan

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Ana Aslan

  

  Document12 pages

  Ana Aslan

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet
• Emil Palade

  

  Document10 pages

  Emil Palade

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet
• Barrons Cap 8+grile

  

  Document23 pages

  Barrons Cap 8+grile

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet
• Proiect Didactic Muzica Si Miscare L Copie Copie Copie

  

  Document6 pages

  Proiect Didactic Muzica Si Miscare L Copie Copie Copie

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet
• Wa0000

  

  Document11 pages

  Wa0000

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet
• 26.05.2021 Istorie

  

  Document25 pages

  26.05.2021 Istorie

  flaviana apucaloaiei

  No ratings yet