You are on page 1of 40

Terapia laptisor de matca,propolis si venin de albine

Cuprins

Argument ………………………………………………………

Capitolul 1 INTRODUCERE

1.1.Apiterapia de-a lungul timpului…………………………….

1.2.Scurt istoric al terapiei cu laptisorul de matca,propolis si venin de


albine………………..

Capitolul 2 LAPTISORUL DE MATCA

2.1. Producere si rol in stup………………………….

2.2. Recoltare si conservare ……………………………..

2.3. Propolis fizic si compozitie chimica…………………………….

2.4. Actiuni farmacologice si indicatii terapeutice……………………………..

2.5. Reactii adverse si contraindicatii. …………………………………….

2.6. Forme farmaceutice cu laptisor de matca…………………………………

2.7. Produse farmaceutice cu laptisor de


matca………………………………..

Capitolul III PROPOLISUL

3.1. Producere si rol in stup

3.2. Recoltare si conservare

3.3. Propietati fizice si compozitie chimica

3.4. Actiuni farmacologice si indicatii terapeutice

3.5. Reactii adverse si contraindicatii

3.6. Forme farmaceutice cu propolis


3.7. Produse farmaceutice cu propolis

Capitolul IV VENINUL DE ALBINE

4.1.Producere si rol in stup

4.2.Recoltare si consrvare

4.3.Propietati fizice si compozitie chimica

4.4.Actiuni farmacologice si indicatii terapeutice

4.5.Reactii adverse si contraindicatii

4.6.Forme farmaceutice cu venin de albine

4.7.Produse farmaceutice cu venin de albine

Capitolul V TERAPIA CU LAPTISOR DE MATACA ,PROPOLIS SI VENIN


DE ALBINE

5.1.Tatamente naturiste cu laptisor de matca si propolis

5.1.1.Tratamentul afectiunilor aparatului digestiv

5.1.2.Tratamentul afectiunilor oftalmice

5.1.3.Tratamentul aparatului respirator

5.1.4.Tratamentul afectiunilor cardiovasculare

5.1.5.Tratamentul afectiunilor renale

5.1.6.Tratamentul afectiunilor endocrinologice

5.1.7.Tratamentul afectiunilor dermatologice

5.2. Tratamente naturiste cu venin de albine

5.2.1.Tratamentul afectiunilor sistemului muscular si osos

5.2.2. Tratamentul sistemului nervos


5.2.3.Actiunea veninului de albine asupra sistemului cardiovascular si
circulator

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Capitolul I INTRODUCERE

1.1.Apiterapia de-a lungul timpului

Apiterapia este o ramura a medicinei alternative ce foloseste produse


apicole naturale (precum miere, polen, pastura, propolis, ceara, laptisor de
matca, apilarnil, capaceala sau veninul albinelor) pentru tratarea diverselor
boli. 
Produsele apicole contin minerale, vitamine, toti aminoacizii esentiali,
proteine, glucide, acizi organici, enzime, si nu necesita nici o prelucrare din
partea organismului, fiind perfect asimilabile. Ele au rol atat de aliment cat
si de medicament, fiind sursa de energie si hrana, si vinecand in acelasi
timp.
Atat mierea cat si celelalte produse apicole ajuta la reglarea functiilor
organelor, stimulează sistemul neuro-endocrino-metabolic si compenseaza
lipsa substantelor nutritive din organism. 
Se presupune ca apiterapia este eficienta in cazuri de scleroza multipla,
multi pacienti constatand imbunatatiri ale bolii in urma tratamentului; nu
exista insa studii stiintifice care sa demonstreze beneficiile produselor
apicole in acest sens.
Apiterapia a fost utilizata inca din cele mai vechi timpuri ca forma de
tratament, fiind cunoscuta in China, Egipt sau Grecia antica.
1.2.Scurt istoric al terapiei cu laptisorul de matca,propolis si venin de
albine.

1
Capitolul II LAPTISORUL DE MATCA

2.1. Producere si rol in stup

Laptisorul de mataca este o secretie produsa de albine care este utilizata


pentru a hrani reginele atat adulte cat si cele in stadiul de larva.

Este secretata in glandele hipofaringiene ale albinelor si este folosit pentru


a hrani toate larvele din colonie .

2.2. Recoltare si conservarea propolisului

Laptisorul de matca este colectat prin razuirea cu o spatula a continutului


botcilor,dapa inlaturarea larvelor.

Laptisorul de matca se ambaleaza in borcane de sticla de culoare inchisa


cu dop rodat,ce se umplu astfel incat sa nu ramana n interior un spatiu gol.

2.3. Propietati fizice si compozitie chimica

 Are efecte antioxidante si antiinflamatoare

In general, se stie ca laptisorul de matca reduce inflamatiile si stresul


oxidativ. Conform mai multor teste pe animale, se pare ca aminoacizii
specifici, acizii grasi si compusii fenolici prezenti in acest superaliment au
puternice efecte antioxidante.

In plus, s-a dovedit ca celulele sistemului imunitar, care fusesera tratate cu


laptisor de matca, au produs mai putine substante pro-inflamatorii.

Ajuta la vindecarea ranilor


Folosita atat intern, cat si topic, substanta apicola poate fi de ajutor in
vindecarea leziunilor si a altor efectiuni inflamatorii ale pielii. Datorita
efectului antibacterian, mentine ranile curate, prevenind infectiile.
2
Astfel,s-a observat cresterea productiei de colagen in cazul
sobolanilor carora li se daduse acest supliment nutritiv, colagenul
fiind o proteina structurala vitala pentru regenerarea pielii.
Alte cercetari au aratat accelerarea capacitatii de reparare a
tesuturilor celulelor umane, care au tratate cu aceasta substanta.
Totusi, in cazul pacientilor tratati pentru ulcerul piciorului diabetic, nu
s-au observat diferente in ce priveste procesul regenerator cutanat,
ceea ce sugereaza necesitatea unor teste suplimentare.
Reduce presiunea sangelui
Proteinele din acest supliment contribuie la relaxarea celulelor
musculaturii netede de la nivelul venelor si arterelor, aducand astfel
beneficii organismului prin reducerea presiunii sangelui.
In urma testarii unui supliment care combina laptisorul de matca cu
alte substante derivate din produse apicole, s-a constatat o reducere
considerabila a presiunii sangvine.
Regleaza nivelul zaharului din sange
Acest supliment nutritiv poate imbunatati controlul nivelului glucozei
sangvine si sensibilitatea la insulina, deoarece combate stresul oxidativ si
inflamatia.
Mai multe studii, realizate pe animale care au consumat aceasta substanta,
au aratat o crestere a sensibilitatii la insulina, precum si efecte protectoare
asupra tesuturilor pancreatice, hepatice si reproductive ale sobolanilor
obezi, care sufereau de diabet.

In plus, printr-un mic studiu cu subiecti umani, desfasurat pe parcursul a 6


luni, s-a demonstrat o reducere cu 20% a nivelului zaharului din sange, in
cazul persoanelor sanatoase care isi suplimentasera dieta cu laptisor de
matca.
Sustine buna functionare a celulelor creierului

Binecunoscutul superaliment poate aduce beneficii si prin faptul ca


stimuleaza activitatea neuronala.
S-a descoperit ca sobolanii stresati, care fusesera tratati cu laptisor de
matca, au prezentat o reducere a nivelului de hormoni ai stresului, precum
si un sistem nervos central mai robust decat in cazul grupului de control.

De asemenea, s-a observat o imbunatatire a memoriei si atenuarea


simptomelor depresiei asociate postmenopauzei, dar si faptul ca sobolanii
tratati cu acest supliment alimentar au putut elimina mai bine anumite
depuneri de substante chimice din creier, asociate cu boala Alzheimer.
Majoritatea cercetarilor au dovedit deci efecte protectoare la nivel cognitiv,
datorate capacitatii antioxidante a produsului apicol.

Combate imbatranirea

Laptisorul de matca prezinta beneficii si prin incetinirea procesului de


imbatranire.

De exemplu, sobolanii care consumasera acest supliment alimentar au


beneficiat atat de prelungirea duratei de viata, cat si de imbunatatirea
performante cognitive.

De asemenea, substanta este uneori inclusa in produse cosmetice, pentru


a favoriza mentinerea unui ten cu aspect tanar si sanatos, deoarece
stimuleaza productia colagenului si protejeaza pielea impotriva efectelor
nocive ale expunerii la radiatiile UV.

Sustine sistemul imunitar


4

Datorita proteinelor importante si a acizilor grasi din compozitie, laptisorul


de matca poate stimula raspunsul imun al organismului in fata bacteriilor si
virusurilor.Atenueaza anumite simptome ale menopauzei

Menopauza determina reducerea productiei de hormoni, fenomen asociat


cu efecte secundare la nivel fizic si psihic, cum ar fi durere, probleme de
memorie, depresie si anxietate.

Un studiu care a vizat 42 de femei la menopauza, a aratat ca


suplimentarea zilnica a dietei cu 800 mg de laptisor de matca, timpde 12
saptamani, s-a dovedit eficienta pentru reducerea durerilor de spate si a
anxietatii.

Reduce efectele secundare ale tratamentului antitumoral

Chimioterapia si alte tratamente pentru combaterea cancerului prezinta


efecte secundare semnificative, printre care insuficienta cardiaca,
inflamatie si probleme gastrointestinale.

Unele studii au aratat ca laptisorul de matca diminueaza daunele induse


de chimioterapie la nivelul inimii sobolanilor testati, iar un studiu cu
subiecti umani a aratat ca aplicat topic, previne mucozita, un efect
secundar al tratamentului anticancerigen, manifestat prin ulceratii
dureroase.

Combate sindromul ochilor uscati

Administrat oral, acest superaliment prezinta beneficii pentru sanatatea


ochilor, deoarece creste secretia glandelor lacrimale. Studiile efectuate
pe oameni nu au raportat efecte adverse in aceasta privinta, deci
laptisorul de matca poate fi o solutie prietenoasa in cazul sindromului
cronic al ochilor uscati.

Laptisor de matca – efecte secundare si contraindicatii

Desi este considerat sigur pentru majoritatea oamenilor, laptisorul de


matca nu este complet lipsit de riscuri.

Fiind un produs apicol, se recomanda precautie in cazul persoanelor


alergice la intepaturi de albine, polen sau alti alergeni din mediul
inconjurator.

Anumiti agenti care contamineaza mediul, cum ar fi pesticidele, se pot


transfera in produsul apicol, determinand reactii alergice la utilizarea
acestuia. Astfel, ocazional s-au inregistrat cazuri de astm, anafilaxie si
dermatita de contact.
Daca dupa utilizarea unui astfel de supliment, observati vreunul dintre
urmatoarele simptome, trebuie sa va adresati medicului:

• urticarie;

• mancarime excesiva;

• respiratie suieratoare sau alte probleme respiratorii;

• tulburari digestive, cum ar fi dureri abdominale sau diaree;

• ameteli sau confuzie;

• greata si varsaturi.

Compozitia chimica

Azot aminic liber 0,128%

Acizi aminati,g%

Acid aspartic 1,92

Treonina 0,65

Serina 0,7

Acid glutamic 1,35

Prolina 0,72

Glicina 0,73

Alanina 1,06

Valina 0,67

Metionina 0,2

Cistina 0,13

Isoleucinu 0,64
Leucina 0,82

Tirosina 0,30

Fenilalanina 0,39

Lizina 0,94

Histidina 0,39

Arginia 0,61

Triptofanul 0,1Combate sindromul ochilor uscati

Administrat oral, acest superaliment prezinta beneficii pentru sanatatea


ochilor, deoarece creste secretia glandelor lacrimale. Studiile efectuate pe
oameni nu au raportat efecte adverse in aceasta privinta, deci laptisorul de
matca poate fi o solutie prietenoasa in cazul sindromului cronic al ochilor
uscati.

Vitamine ug /g
Tiamina [Bl]4,6
Riboflavina[B2]8,5
Ac.Nicotinic [PP]96,8
Piridoxina [B6]6,5
Ciancobalamina [B12]0,22
Ac. Pantotenic [B5]144,0
7
2.4.Actiuni farmacologice si indicatii terapeutice

⮚ Nutritiv

⮚ Afrodisiac
⮚ Antianemic

⮚ Antiinflamator

⮚ Anabolizant natural

⮚ Antisclerozant

⮚ Antidepresiv

⮚ Vitaminizant

⮚ Stimulează imunitatea

⮚ Stimulează secreția gonadotrofinelor

⮚ Combate insomnia

⮚ Scade nivelul triiodotironinei

⮚ Stimulează glandele suprarenale

⮚ Creste cortizolul in sânge

⮚ Creste consumul de oxigen

⮚ Îmbucățește memoria

⮚ Stimulează creșterea secreției de testosteron


⮚ Benefic in tratarea infertilității masculine si feminine

⮚ Reglează secreția glandelor sebacee

⮚ Benefic in menopauza si dureri menstruale

⮚ Stimulează producerea de colagen natural

⮚ Scade greutatea rinichiului si a ficatului in anumite afecțiuni

⮚ Previne apariția arteriosclerozei si a infarctului miocardic

⮚ Ajuta la creșterea si dezvoltarea copiilor

⮚ Benefic pentru unghii, par, piele

⮚ Îmbunătățește vederea

⮚ Tratarea impotentei

⮚ Reduce nivelul LDL

⮚ Benefic in protejarea ficatului

⮚ Boli de nutriție si metabolism

⮚ Boli neuropsihice
⮚ Boli oftalmologice

⮚ Afecțiuni stomatologice

⮚ Tulburări hematologice

⮚ Boli imunologice si autoimune

⮚ In geriatrie

⮚ Boli reumatologice

⮚ Boli infecțioase

⮚ Boli ale aparatului digestive

⮚ Obstetrica si ginecologie

⮚ Cosmetica

⮚ Dermatologie

10

2.5.Reactii adverse si contraindicatii

⮚ Lăptișorul de matca este interzis persoanelor cu alergie la miere si


celor care suferă de astm, reacțiile variind de la spasme si iritații ale
pielii pana la crize de astm si chiar moarte.
⮚ De asemenea, femeile gravide si cele care alăptează trebuie sa se
abțină de la utilizarea lăptișorului de matca.

⮚ Nici copiii care suferă de astm bronșic nu au voie sa consume


lăptișor de matca .

⮚ greţuri

⮚ arsuri la stomac

⮚ diaree.

2.6.Forme farmaceutice cu laptisor de matca

⮚ Sub forma naturala pur

⮚ Spray

⮚ combinat cu miere

⮚ supozitoare vaginale si rectale

⮚ unguente, creme

⮚ capsule, drajeuri, tablete

⮚ pudra uscata

⮚ injecție subcutanata
⮚ picături pentru ochi si nas

⮚ preparate cosmetice

11

Pudră de culoare crem cu miros fin specific


Solubil în apă, insolubil în uleiuri

⮚ Compuși principali: proteine, zaharuri, flavonoide, minerale,


oligoelemente.

⮚ Tratament pentru păr și piele

⮚ 50 gr lăptișor de matcă

⮚ 950 gr miere 

⮚ Se amestecă și se țin în baie într-un recipient închis ermetic.

⮚ Putem utiliza pe părul ud – se lasă să acționeze 10 minute, după care


părul se limpezește bine. Se poate folosi și ca gel de duș cu efecte
deosebite asupra pielii.

⮚ Mască de față cu efect regenerator și antirid – se aplică seara  pe fața


curată lăptișor matcă crud. Se lasă 15 minute după care se spală cu apă
călduță.

⮚ Mască de păr: de 2 ori pe an aplicați lăptișor de matcă pur direct pe păr


pentru o oră. Apoi șamponați și limpeziți.
12
37
38

38

Capitolul III PROPOLISUL

3.1.Producere si rol in stup

Albinele recolteaza propolisul de pe diferiti arbori (rasinoase, plop, arin,


cires, fag, etc) si il transporta in stup pentru a astupa crapaturile acestuia si
a acoperi cadavrele diferitilor daunatori din stup.

2.2.Recoltare si conseravre
Propolisul are culori diferite (in functie de arborele de pe care este cules) si
calitati deosebite, apreciate din cele mai vechi timpuri de catre oameni.
Cantitatea de propolis ce se poate obtine de la un stup variaza in functie de
o serie de factori dintre care amintim: rasa de albine (acesta este cel mai
important factor), perioada (albinele propolizeaza mai mult primavara si
toamna), zona geografica (stupii din zonele cu paduri produc mai mult
propolis).
Cantitatea de propolis ce se poate obtine de la o familie de albine variaza
intre 100 si 400 grame.
Colectarea propolisului necesita mult timp si uneori este o actiune destul de
anevoioasa daca apicultorul nu cunoaste unele metode mai eficiente.
Cei mai multi apicultori incepatori colecteaza propolisul prin razuire directa
de pe rame, scandurelele podisorului, peretii stupului (acesta metoda fiind
una destul de anevoioasa).

2.3.propietati fizice si compozitie chimice

Propolisul este o substanta rasinoasa, produsa de albine. Denumirea


produsului provine din limba greaca, fiind inspirata din faptul ca albinele
folosesc in constructia stupului aceasta substanta cu rol protector. De
asemenea, propolisul se mai numeste si „clei de albine”.

In procesul de preparare a propolisului, albinele aduna rasina de pe


frunzele, mugurii si scoarta a cel putin 20 de specii de arbori. Dintre
acestia, cele mai frecvente specii folosite sunt:

14

plopul;

arinul;

salcia;

prunul.

Dupa aceasta etapa, rasina culeasa de albine este amestecata cu:

secretii salivare;
ceara.

Procesul de formare a propolisului necesita o temperatura de aproximativ


20 de grade Celsius. Din punct de vedere chimic, propolisul are in
compozitie:

ulei;

ceara;

rasina;

polen

aminoacizi;

minerale;

zaharuri;

vitamine (B, C, E);

flavonoide;

fenoli;

compusi aromatici.

15

2.4. Actiuni farmacologice si indiicatii terapeutice

Propolisul este o substanta folosita frecvent in tratamentele naturiste.


Acesta si-a demonstrat utilitatea in afectiuni de tip:

gastrointestinal;

alergic;

antiviral;

antibacterian;
dermatologic;

ginecologic;

infectios;

oncologic;

oral.

De asemenea, propolisul are rol antioxidant. Prin urmare, acesta este


folosit sub forma de supliment alimentar, la recomandarea unui medic
specialist.

• Propolisul in afectiunile genitale

• In afectiunile ginecologice, medicul specialist poate prescrie unguente


pe baza de propolis. Acestea ajuta la vindecarea mai rapida a
afectiunilor. Printre patologiile in tratamentul carora s-au folosit produse
ce au in compozitia lor propolis se regasesc urmatoarele tipuri de
herpes:

• labial;genital.

• Pe langa vindecarea leziunilor produse de virusul herpetic,


unguentele,combate sindromul ochilor uscati

16

Administrat oral, acest superaliment prezinta beneficii pentru sanatatea


ochilor, deoarece creste secretia glandelor lacrimale. Studiile efectuate

pe oameni nu au raportat efecte adverse in aceasta privinta, deci


laptisorul de matca poate fi o solutie prietenoasa in cazul sindromului
cronic al ochilor uscati.

• au si alte actiuni.

• Printre acestea se regasesc:

• scaderea incarcarii virale din organismul gazda;


• protectia impotriva recurentelor infectiilor virale.

• Este importanta vizita la medic, in cazul persoanelor care prezinta acest


tip de afectiuni.

De asemenea, diagnosticarea precoce si urmarea tratamentului corect vor


duce la o vindecare rapida a leziunilor

• Rolul propolisului in tratarea plagilor (ranilor)

• Datorita compozitiei sale, propolisul a fost folosit pentru tratarea


ranilor, inca din timpul civilizatiilor antice. In urma aplicarii acestuia,
se pot constata efecte:

• antiinflamatorii;

• antifungice;

• antibacteriene;

• antivirale;

• anticancerigene;

• de stimulare a refacerii tesutului sanatos.

17

Studiile care au folosit propolis prelevat din satul Hunasamaranahalli, de


langa Bangalore, au demonstrat activitatea antimicrobiana a amestecului
de propolis si clorhexidina impotriva Streptococcus mutans.

Tipurile de leziuni in vindecarea carora se foloseste propolisul sunt:

arsurile;

leziunile rezultate in urma chirurgiei orale.

Rolul propolisului in igiena cavitatii orale


Solutia de propolis, diluata in apa, este utila pentru igiena corespunzatoare
a cavitatii bucale. Inainte de achizitionarea acesteia, pacientilor le este
recomandata vizita la medicul dentist. Acesta poate oferi informatii despre
modul de utilizare a solutiei si cantitatea optima care trebuie folosita.

Utilizarea apei de gura care contine propolis poate aduce urmatoarele


beneficii:

efect cicatrizant rapid;

actiune antibacteriana;

previne aparitia cariilor dentare;

actiune anti-tartru;

protejarea cavitatii bucale impotriva infectiilor (gingivite,


stomatite, afte dentare).

• Mod de administrare

• In functie de tipul de afectiune, propolisul poate fi administrat astfel:

• sub forma de unguent, pentru leziuni localizate la nivelul pielii;

• oral, sub forma de supliment;

• sub forma de solutie pentru igiena dentara, diluat in apa.

18

• Inainte de a utiliza propolisul in tratamentul unei afectiuni, este


recomandata vizita la medicul specialist. Acesta realizeaza
anamneza pacientului si apoi stabileste diagnosticul. Dupa aceste
etape, medicul va instrui pacientul cu privire la:

• tipul de preparate cu propolis necesar in tratamentul afectiunii


diagnosticate;

• modul de administrare a preparatului.


• Doza de propolis administrata pe cale orala de persoanele adulte
este de pana la aproximativ 500 de miligrame pe zi, timp de 13 luni.

• In cazul persoanelor care doresc sa foloseasca solutia de propolis


diluata in apa, pentru igiena orala, este recomandata efectuarea unui
amestec optim intre cele doua ingrediente.

• Astfel, concentratia de propolis trebuie sa fie de aproximativ 30%.

• 2. Persoanelor care doresc sa foloseasca preparate pe baza de


propolis le este recomandata vizita la medicul specialist. Acesta va
realiza anamneza si examenul clinic, pentru a diagnostica patologia
pe care pacientul o prezinta. Prima etapa cuprinde intrebari despre:

• debutul simptomatologiei;

• factorii declansatori;

• istoricul medical al pacientului;

• antecedentele heredocolaterale (istoric familial de boala);

• alergii.

● reactii alergice

● iritatii;

● ulcere bucale.

19

In cazul persoanelor cu tulburari circulatorii, administrarea de propolis


determina incetinirea procesului de coagulare a sangelui. Astfel, riscul de
sangerare al acestor pacienti este crescut. De asemenea, persoanelor care
vor fi supuse unui act chirurgical nu le este recomandata administrarea de
preparate cu propolis, cu doua saptamani inainte de operatie.

Propolisul este un compus de origine apicola. De-a lungul timpului, acesta


si-a dovedit utilitatea in tratarea plagilor, infectiilor virale si bacteriene. De
asemenea, propolisul poate fi folosit si in igiena cavitatii orale. Persoanelor
care doresc sa foloseasca produse pe baza de propolis le este indicata
vizita la medicul specialist, pentru a diagnostica in mod corect patologia si
a stabili tratamentul optim. Astfel, se evita progresia bolii sau aparitia unor
complicatii.

2.6. Forme farmaceutice cu propolis

Se comercializează în diferite forme de prezentare: tinctură de propolis,


comprimate pentru supt, capsule, spray pentru administrare orală și
cutanată, supozitoare, creme și unguente.

Capitolul IV Venin de albine

4.1.Producere si rol in stup

Veninul de albine este o substanţa complexă, un produs de secreţie al


albinei lucrătoare şi al mătcii, un amestec al secreţiei glandelor de venin
care concură la formarea aparatului vulnerant.

20

2.6. Forme farmaceutice cu propolis

Se comercializează în diferite forme de prezentare: tinctură de propolis,


comprimate pentru supt, capsule, spray pentru administrare orală și
cutanată, supozitoare, creme și unguente.

Capitolul IV Venin de albine

4.1.Producere si rol in stup


Veninul de albine este o substanţa complexă, un produs de secreţie al
albinei lucrătoare şi al mătcii, un amestec al secreţiei glandelor de venin
care concură la formarea aparatului vulnerant.

21

4.2.Recoltare si conservare

Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării,


servind împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un
ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor
(mătcilor concurente, a albinelor hoaţe, a animalelor şi insectelor care
vreau să prădeze stupul, etc.).
Înţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare şi se
materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de
apărare, format din partea vulnerantă cu punga de venin, partea motoare şi
glandele secretoare de venin.
Cantitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de
venin dezvoltată este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunzând la circa
0,1 mg substanţă uscata. Cantitatea de venin este determinată de vârsta
albinelor, de hrană şi de sezon. Cantitatea maximă de venin se obţine de la
albinele în vârstă de 15-20 de zile, după care glandele secretoare
degenerează treptat.
În general se afirmă că odată folosită rezerva de venin nu se mai reface.
Dimpotrivă, unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare
rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului
specializat să nu fie deteriorată.
Biologia secreţiei de venin are particularităţile ei, cantitatea de venin variind
de la o rasă la alta, de la o populaţie la alta şi chiar de la un individ la altul,
atingând o cantitate maximă secretată de circa 0,3 mg.

Numeroasele cercetări efectuate până în prezent arată că veninul de albine


are o structură complexă, în el fiind prezente atât substanţe de natură
organică cât şi anorganică, substanţe ce-i conferă proprietăţi particulare,
specifice.

22

4.3.Propietati fizice si compozitie chimica

Veninul de albine se caracterizează prin următoarele proprietăţi fizice: este


un lichid dens, transparent (incolor), cu miros particular, înţepător, gust
amărui-acid, astringent, arzător şi cu însuşiri de a cristaliza într-un interval
scurt de timp.
Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale veninului de albine
cristalizat:  

Caracteristici Condiţii de admisibilitate


Aspect masă pulverulenta omogenă
Culoare alb-mat, uşor cenuşiu
Consistenţa pulbere afânată
Miros iritant, caracteristic
Gust amar, înţepător
Puritate fără impurităţi
Solubilitate solubil în apă, insolubil în
sulfat de amoniu şi alcool
Aciditate (pH) 4,5-5,5,
Conţinut în apă 6-7%

Conţinut în substanţa uscata 93-94%

Proteine total 65-75%


Cenuşa 3,5-4,0%
Greutate specifică 1,131

23

Compozitia si puterea veninului de albine difera la fiecare specie de albine,


fiind gasite chiar si mici particularitati in functie de locatia albinelor.

Veninul contine o varietate de peptide precum melitina, apamina,


adolapina, peptida MCD, enzime (cum ar fi fosfolipaza), anime biologic
active (histamina si epinefrina) si nonpeptide.

Aceasta compozitie unica a veninului de albine are efecte multiple asupra


corpului uman. Componentele naturale ale veninului au fost izolate si
studiate de catre cercetatori, iar cea mai importanta a fost identificata ca
fiind melitina. Melitina ocupa aproape 50% din compozitia veninului de
albine si este recunoscuta ca fiind un puternic antiinflamator.

4.4. Actiuni farmacologice si indicatii terapeutice

Veninul de albine a fost folosit ca remediu traditional pentru tratarea artritei,


reumatismului, durerilor de spate sau chiar si boli ale pielii, iar o serie de
studii confirma eficienta veninului in acest sens. Una din explicatii este
continutul bogat de melitina cu propietati antiinflamatorii, inflamatia fiind
principala cauza care duce la aparitia acestor tipuri de afectiuni.

Ca ingredient cosmetic, veninul de albine este util ca si agent topic in


regenerarea pielii si tratamentul diferitelor afectiunii ale epidermei, dupa
cum spune un studiu publicat in Coreea de Sud, in anul 2015. Acest studiu
a aratat ca tratamentele folosite in clinici cu ser ce contine venin de albine
au imbunatatit aspectul tenului prin diminuarea numarului si adancimii
ridurilor de pe intreaga suprafata a fetei.

Mecanismul prin care serul pe baza de venin isi exercita efectele antirid
este inca necunoscut, desi actiunea terapeutica a veninului a fost studiata
in special pentru efectele sale asupra pielii. Atunci cand bacteriile cutanate
au fost incubate cu veninul de albine, a fost demonstrata o actiune
bacteriostatica a veninului sustinuta in continuare de activitatea sa
antiinflamatorie prin suprimarea secretiei de citokine proinflamatorii. Acelasi
studiu a aratat ca persoanele care sufera de acnee au avut parte de
rezultate benefice in urma tratamentului cu venin de albine.

24

• Apitoxinoterapia. Actiunile si indicatiile terapeutice ale tratamentului cu


venin de albine.

• Veninul de albine este un lichid produs de albine in glande speciale


si depozitat in vezica de venin lichid, pe care il elimina cu acul (cu
vezica cu tot) cand sunt in pericol.

Putini sunt cei care stiu ca veninul de albine este o substanta organica
foarte complexa, formata din proteine toxice, lipide, acizi organici, uleiuri
volatile, saruri minerale si apa. Este un lichid incolor, dens, usor solubil
in apa, se solidifica in 20 de minute in contact cu aerul.

• Actiuni farmacologice venin de albine

• Dr. Langer (chimist german), in 1897, descrie urmatoarele trei actiuni ale
veninului de albine:

• -hemolitica (produce distrugerea globulelor rosii)

• -hemoragica (produce iesirea sangelui din vase)

• -neurotoxica (produce blocarea nervilor)

• Indicatii terapeutice venin de albine

• Tratamentele cu venin de albine sunt poate mai vechi si mai faimoase


decat acelea cu miere.

-in bolile reumatismale (poliartritele infectioase si de alta origine,


spondilartroza, poliatrita deformanta, nevrite, radiculo-nevrite, nevralgii
rebele – sciatica, trigeminala – ulcere trofice ale pielii, plagi atone). S-a
demonstrat ca veninul este un bun stimulent circulator, are proprietati
anticoagulante, fluidifica sangele si s-a folosit, de exemplu, in arteriopatii, in
arterite, si a reusit sa restabileasca circulatia sangelui chiar si in cazuri in
care trebuiau amputate picioarele;

veninl de albine este util si in boli sistemice, ca lupusul eritmatosistemic;

25

-numeroase studii au demonstrat veninul de albine poate aduce ameliorari


in scleroza multipla, o boala care provoaca degradarea constanta a
nervilor. In tara noastra insa legislatia nu permite folosirea pe scara larga a
tratamentelor cu venin de albine;
-studii recente au demonstrat ca melitina, o substanta din veninul albinelor,
ajuta si la distrugerea virusului HIV;

-maladii chirurgicale ale vaselor periferice (flebite nesuportate, endarterite);

-infiltratii inflamatorii nepurulente;

-astm bronsic;

-migrene;

-boala hipertonica vasculara;

• irite;

• -iridocicite;

• -tireotoxicozele;

-cele mai bune rezultate se obtin insa in tratamentul bolilor neurologice


(nevrite, nevralgii, miosite)

• -mai putem considera rezultate interesante, dar inca experimentale


cu venin de albine comunicate in nevrozele climacteriale (de
menopauza), in boli infectioase la ochi (trahom, ulceratii corneene
sau panus).

• Veninul albinelor este produsul apicol cel mai bine studiat. Deosebit
de toxic, mai ales pentru mamifere, nu declanseaza fenomenele de
aparare, deci nu are antidot (autorul indica propolisul drept antidot)
recunoscut, creand la apicultori nu rezistenta, evident nici imunizare,
ci o scadere a fenomenelor de reactivitate de raspuns. 

26

•  Folosirea lui empirica (nestiintifica) integrala in medicina, dupa o


epoca de voga, in fata rezultatelor contradictorii, si a reactiilor
adverse, incepe a fi abandonata, in timp ce creste impunerea
protectiei impotriva intepaturii de albine, dovedite a fi toxice,
patogene si pentru oameni si chiar mortale in anumite conditii.
• Atentie, insa, acesta poate fi si periculos. Oricand se poate declansa
o alergie care poate pune in pericol viata. De aceea, o astfel de
terapie trebuie facuta doar de medici specialisti.


Aplicarea de unguente si creme pe baza de venin de albine

• Unguentele si cremele pe baza de venin de albine au fost utilizate cu


succes in tratamentul poliartritei. Acestea au reusita sa reduca
durerea musculara, durerea sciatica si durerilor nervilor intercostali si
bronsici. Cazuri de flebite si tromboflebite tratate cu venin de albine in
aplicatii locale au inregistrat o crestere a temperaturii pielii, cu o
modificare a circulatiei sanguine.

• Rezultate foarte bune s-au obtinut si in afectiunile nervului sciatic si in


cele cu dureri de origine nervoasa sau musculara. Acestea ajuta la
incetarea durerilor si duc la o recuperare partiala a miscarii.

• Sub forma de unguent, veninul de albine se aplica timp de 4-5 zile, dupa
care se face o pauza de 2, 3 zile, iar apoi tratamentul este reluat.

Prof. Dr. N.M. Artemov stabileste din practica sa de 20 de ani ormatoarele


contraindicatii: hipersensibilitate alergica individuala la veninul de
albine, tuberculoza, maladiile infectioase acute, hepatitele, nefritele, bolile
venerice, anumite boli psihice, infectiile purulente acute, insuficientele
acriovasculare, starile de epuizare a organismului, diabetul zaharat si
starea de graviditate.

4.5. Reactii adverse si contraindicatii

27

Din punct de vedere fiziologic, toate actiunile veninului de albine sunt


toxice. Nu exista vaccin impotriva veninului de albine, insa exista un antidot
– solutia apoasa de propolis, stabilizata si standardizata – Propolis H4.
• Fiecare procedură are o latură negativă. Uneori, tratamentul albinelor
are și daune și beneficii. Trebuie să știți că nu toți oamenii beneficiază
de venin de albine, precum și de tratament cu intepaturi de albine.
Există anumite contraindicații. 2% din populația planetei noastre este
complet contraindicată să folosească venin de albine și mușcătura lor ca
tratament, deoarece acest lucru poate fi dăunător sănătății. Înainte de a
utiliza această terapie este necesar să se ia în considerare prejudiciul și
beneficiile. Și în niciun caz nu ar trebui să contactați un specialist fără
experiență care poate agrava simptomele doar din cauza unei intepaturi
de albine și a otravă. Apiterapia este interzisă:

• Copii care nu au împlinit încă 14 ani.

• Femeile însărcinate, precum și cele care alăptează.

• Pesoanele care au diabet de tip 1.

• Cei care suferă de hepatită, ciroză hepatică, icter obstructiv.

• Persoanele care suferă de boli de sânge.

• Cu tuberculoză în orice stadiu.

• Persoanele care suferă de tulburări psihice și psihosomatice.

• Cu boală a rinichilor și a glandei suprarenale.

• Persoanele alergice la albine

28

5.1. Tratatamente naturiste cu laptisor de matca si propolis

5.1.1Cercetarile sugereaza ca rasina poate fi benefica si in cazul colitei


ulcerative, cancerului gastrointestinal si ulcerului. Studiile pe animale si
culturi de celule au aratat ca esterul fenetilic al acidului cafeic (CAPE),
artepilina C, kemferolul si galanginul din produsul apicol elimina eficient
agentii patogeni, inclusiv Helicobacter pylori.

5.1.2.Administrat oral, acest superaliment prezinta beneficii pentru


sanatatea ochilor, deoarece creste secretia glandelor lacrimale. Studiile
efectuate pe oameni nu au raportat efecte adverse in aceasta privinta, deci
laptisorul de matca poate fi o solutie prietenoasa in cazul sindromului
cronic al ochilor uscati.

5.1.3. Produsele apicole, datorita proprietatilor antibacteriene si


antiinflamatoare, ofera rezultate bune in tratarea diferitelor afectiuni
bronhice si pulmonare.
Astfel, propolisul, asociat cu alte produse apicole (cum ar fi mierea din
diferite sortimente) intervine cu succes in tratamentul bronsitei
cronice,faringitei, laringitei, astmului bronsic, tuberculozei, alergiilor
rino-sinusale, amigdalitelor, otitelor, gutiraiului, etc.
Mierea, datorita actiunii sale antitusive, fluidifiante si expectorante,
coroborat cu proprietatile sale antibacteriene, este folosita din cele mai
vechi timpuri in tratamentul tusei, laringitelor, faringitelor si durerilor in
gat.
Principalele sortimente de miere manifesta efecte benefice diferite:
– mierea de salcam – este emolienta pentru tractul digestiv, usor
expectoranta si favorizeaza transpiratia
– miere de lucerna – ajuta in astm, guturai, aerofagie, atonie gastrica
– mierea de trifoi -este calmanta, expectoranta, emolienta, ajuta somnul si
circulatia venoasa
– mierea de rasinoase – recomandata in infectii respiratorii (datorita
proprietatilor sale antiseptice), digestie, somn, depresii nervoase

29

– mierea de floarea soarelui – recomandata pentru dureri in gat si stari


febrile
In comert se gasesc produse ce au la baza diferite produse apicole, insa
calitatile acestora nu se compara cu produsele apicole specifice.
Cateva retete ce pot fi la indemana oricui:
1.  Tuse
– o lingurita de miere, doua de seminte de anason, sare gema si 250 ml
apa se amesteca si se fierbe, dupa care se consuma rece cate doua linguri
la fiecare doua ore.
– timp de zece minute se fierbe o lamaie intr-o cantitate mica de apa, apoi
se taie in jumatate si se stoarce sucul. Peste acest suc se adauga doua
linguri de glicerina si miere. Se consuma cate o lingurita inainte si dupa
mese
– intr-o ridiche neagra se face o scobitura in care se pune miere. Se lasa
de seara pana dimineata. Sucul format se consuma cate o lingurita inainte
de mese.

5.1.4 Oxidul nitric este o substanta foarte importanta pentru mentinerea


sanatatii inimii. Reducerea biodisponibilitatii oxidului nitric are un rol
important in cresterea tensiunii arteriale. In lipsa oxidului nitric, ati avea un
atac de cord. In organism, exista o enzima (tirozin hidroxilaza) care
limiteaza productia de oxid nitric. Consumul acestui produs al stupului
poate reduce nivelul enzimei respective, ajutand la reglarea presiunii
sangvine in cazul hipertensiunii.

30

5.1.5. Afectiunile renale beneficiaza si ele de efectele benefice


ale produselor apicole. Astfel mierea de albine, in special cea poliflora si de
mana, stimuleaza diureza, intervine in aportul caloric al bolnavilor cu
insuficienta renala cronica, etc.
Propolisul, datorita efectelor sale antimicrobiene si antiinflamatoare,
intervine eficient in inflamatiile si infectiile urinare de tot felul.
Cateva retete care s-au dovedit eficiente in timp:
* pentru infectii urinare – propolis capsule(100mg) timp de 10 zile (de trei
ori pe zi), apoi inca 20 de zile cate doua capsule de trei ori pe zi, si o
singura capsula de trei ori pe zi inca 330 zile.
* pentru calculi renali, si de vezica urinara, cistita – 100 g miere si un
pahar de suc de lamaie (amestec) de doua ori pe zi, impreuna cu
eliminarea condimentelor, a zaharului, tutunului, carnii, alcoolului.
* pielonefrite cronice – cate 30 picaturi de tinctura de propolis 30% in 100
ml apa, de patru ori pe zi, acompaniat de regim specific pacientilor cu
afectiuni renale. Dupa o perioada, daca nu apare intoleranta, se
administreaza 40 picaturi de trei ori pe zi, cu o ora inainte de mese.
Tratamentul se administreaza timp de 30 zile.

5.1.7.Mierea de albine, datorita componentilor specifici, are numeroase


valente antimicrobiene, ceea ce o indica in tratarea diferitelor afectiuni ale
pielii.

Incepand de la pansamente pentru rani si arsuri, continuand cu boli ca


dermatita, psoriazis, pitiriazis, seboree, matreata, hemoroizi, fisuri anale,
mierea de albine a dovedit in timp actiunea sa vindecatoare fiind un
adevarat adjuvant in tratarea acestor tipuri de afectiuni dermatologice.

Datorita acestor efecte benefice mierea de albine este folosita din ce in ce


mai mult in industria farmaceutica (in unguente pentru buze, sampoane,
lapte de curatare, lotiuni tonice, unguente de protectie solara etc.), in
componenta unor produse ajungand chiar in proportie de 70% (combinata
cu diferite uleiuri).

31

Si sursa botanica a mierii de albine este importanta, studiile facute indicand


anumite tipuri de miere de albine pentru anumite tipuri de afectiuni.
Cercetarile ulterioare vor descoperii cu siguranta si alte intrebuintari,
folosirea mierii de albine fiind indicata in dermatologie datorita sursei
naturale a acesteia si absentei substantelor chimice ce produc si unele
efecte adverse pentru organism.

Important este ca mierea de albine folosita in componenta produselor


farmaceutice sa fie o miere de calitate, iar concentratia acesteia sa fie cea
inscrisa pe ambalaj (sa nu fie doar o chestiune de promovare a produsului
– mierea fiind practic inexistenta din unele produse).

5.2. Tratamente naturiste cu venin de albine

Formulă unică din 12 ingrediente naturale rare şi cu o biodisponibilitate


ridicată, Crema-balsam JIVOKOST® contribuie la protecţia şi menţinerea
confortului la nivelul articulaţiilor şi muşchilor, la reducerea disconfortului
articular şi muscular şi la o mobilitate sporită.

Adjuvant în:

disconfort articular (genunchi, şold, umăr etc.) şi la nivelul coloanei


vertebrale (zonele cervicală, toracala, lombară, dorsală, sacrală)

articulaţii rigide

redoare articulara

circulaţie deficitară la nivelul articulaţiilor

articulaţii umflate sau înţepenite

meteosensibilitate articulara

accidente musculare

32

accidente musculare

spasme musculare
febră musculară

disconfort muscular

traumatisme ale pielii

iritaţii ale pielii

fracturi (postoperator)

Se realizeaza aplicatii locale printr-o miscare circulara timp de 3-5 minute


de 2-3 ori pe zi la nivelul zonelor afectate.

In caz de necesitate, zona afectata se va bandaja.

Dupa ce se absoarbe, se poate aplica din nou.

Durata curei este de 3-5 saptamani.

Contraindicatii:

Intoleranta individuala la oricare dintre componente.

Nu s-au semnalat efecte secundare.

Totusi, in eventualitatea aparitiei unor reactii alergice, se va intrerupe


utilizarea cremei si se va consulta medicul.

Mod de prezentare:

Tub 125 ml

33

5.2.Tratamente naturiste cu venin de albine


5.2.1. Utilizarea pe scară largă găsește veninul de albine în tratamentul
bolilor articulare inflamatorii. În comparație cu alte mijloace, are
avantajul de a nu provoca edem și nu perturba secreția de hormoni
proprii.
5.2.2.Veninul de albine vindecă adesea cu succes boli cum ar fi nevrita,
nevralgia, sciatica (inflamația sciatică, femurală și a altor nervi),
radiculita (inflamația rădăcinilor măduvei spinării) chiar și în cazurile în
care metodele medicamentoase convenționale s-au dovedit a fi
neputincioase.
De regulă (deși nu întotdeauna), după una sau două injecții subcutanate
de venin de albine, a existat o scădere a durerii, după trei până la patru
injecții a existat o îmbunătățire semnificativă, iar după opt a venit
recuperarea.
În cazul tratamentului bolilor sistemului nervos periferic prin înțepături,
albinele sunt introduse în cursul leziunilor nervoase. În sciatică, albinele
sunt plasate pe regiunea lombosacrală. Numărul de albine nu trebuie să
depășească 8 – 12 pe procedură. Trebuie remarcat faptul că, uneori, după
2-3 luni după tratament, se observă recidive ale bolii.

5.2.3. Veninul de albine reduce coagularea sângelui, crește cantitatea de


hemoglobină, ameliorează spasmele vaselor de sânge, creează un efect
analgezic, reduce activitatea trombocinazei sanguine, nu afectează
trombina.

34

Bibliografie
Ahangari Z. et al., 2018 Propolis: Chemical Composition and Its
Applications in Endodontics, Iran Endod. J., 13(3):285-292., accesat la data
de 19.10.2022;
Pasupuleti R. V. et al., 2017 Honey, Propolis and Royal Jelly: A
Comprehensive Review of Their Biological Actions and Health Benefits,
Oxid Med. Cell Longev, doi:10.1155/2017/1259510, accesat la data de
19.10.2022;
Wagh D. V., 2013 Propolis: A Wonder Bees Product and Its
Pharmacological Potentials, Adv. Pharmacol, Sci, doi
10.1155/2013/308249, accesat la data de 19.10.2022;
www.medicalnewstoday.com,
https://www.medicalnewstoday.com/articles/propolis#insufficient-evidence,
accesat la data de 19.10.2022;
www.webmd.com,
https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-390/propolis, accesat
la data de 19.10.2022;
www.verywellhealth.com,
https://www.verywellhealth.com/propolis-what-should-i-know-about-it-88313
#toc-uses-and-benefits-of-propolis, accesat la data de 19.10.2022.

• Surse:

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5549483/

• https://www.healthline.com/nutrition/royal-jelly#TOC_TITLE_HDR_1
3

• Autor: OANA STAMAT

35

You might also like