Model Nou Promo Noiembrie Evaluare Clasa A Viii-A

NOUL MODEL EVALUARE NAȚIONALĂ CLASA A VIII-A / MESAJ PROMO
STIMAȚI COLEGI!
ÎN PERIOADA 07 NOIEMBRIE 2022 - 15 DECEMBRIE 2022, PUTEȚI ACHIZIȚIONA

PACHETUL PROMOȚIONAL DUPĂ NOUL MODEL PENTRU CLASELE VII-VIII CE
STUDIAZĂ ÎN ANUL ȘCOLAR 2022-2023:
VĂ PREZENTĂM PACHETUL PROMOȚIONAL
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASELE VII - VIII.

CARE CONȚINE:
 EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VII-A, CULEGEREA CONȚINE 30 DE TESTE

MODEL MEN, PLUS TESTE REZOLVATE/PREȚ 33 LEI
 EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VIII-A, CULEGERE DE 39 DE TESTE MODEL
MEN, PLUS TESTE REZOLVATE/PREȚ 33 LEI
 SUGESTII DE RĂSPUNSURI IN FORMAT PDF LA MODELELE DE TESTE PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ
 MODELE DE TESTE PENTRU LICEELE MILITARE ȘI TESTE GRILĂ RECAPITULATIVE PENTRU CLASELE V-VIII
LA COMENZILE PESTE 30 DE CĂRTI – EVALUAREA NAȚIONALĂ, PRIMIȚI GRATIS IN FORMAT PDF PE WhatsApp,
SUGESTIILE DE RĂSPUNSURI LA MODELELE DE TESTE-EVALUARE NAȚIONALĂ CLASA A VIII-A, TESTE PENTRU LICEELE
MILITARE ȘI TESTE GRILĂ DE GRAMATICĂ RECAPITULATIVE PENTRU CLASELE V-VIII.
VĂ MULȚUMIM FRUMOS PENTRU COLABORARE. AȘTEPTAM COMENZILE

DUMNEAVOASTRĂ LA NUMĂRUL DE TELEFON. 0731 982 278
VĂ DORIM Mult succes!
Editura Gabriel
VARIANTE DE SUBIECTE PROPUSE DUPĂ MODELUL
Ministerului Educației și Cercetării și Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
COORDONATOR: ANDREEA ARTAGEA

MIRELA STANCU  CORINA LUNGU  LENUȚA TANEF  FLORI BĂLAȘA
MĂDĂLINA STANCU  VALENTINA ȘANDRU  ALINA VANCICA
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
EVALUAREA NAȚIONALĂ
VARIANTE DE TESTE DUPĂ MODELUL
MINISTERUUI EDUCAȚIEI ȘI
CERCETĂRII PENTRU CLASA A VIII-A
AUXILIAR APROBAT MEN PRIN ORDINUL
3022 DIN 08.01.2018, POZIȚIA 712
Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 1

Lucrare elaborată în conformitate cu Programa pentru Evaluarea
Naţională,aprobată de Ministerului Educației și Cercetării ,și de Centrul
Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Referent ştiinţific: Prof. Dr. OCTAVIAN SOVIANY

Autori: Prof. MIRELA STANCU
Prof. VALENTINA ȘANDRU
Prof. CORINA LUNGU
Prof. LENUȚA TANEF
Prof. MĂDĂLINA STANCU
Prof. FLORI BĂLAȘA
Prof. ALINA VANCICA
Tehnoredactare și copertă: Florina Gavrilă
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MĂDĂLINA STANCU,
Limba şi literatura română: Evaluarea Naţională – modele de
teste pentru clasa a VIII-a / Lenuța Tanef, Alina Vancica, Mirela
Stancu, Valentina Șandru, Corina Lungu, Flori Bălașa - Bucureşti:
Editura Gabriel 2005, 2022.
ISBN 978-606-8177-81-6
I. Lenuța Tanef
II. Alina Vancica
III. Mirela Stancu
IV. Valentina Șandru
V. Corina Lungu
VI. Flori Bălașa
Pentru comenzi: EDITURA GABRIEL 2005

Telefon: 0731.982.278
0767.644.234
E-mail: edituragabriel2005@yahoo.com
Site: www.edituragabriel.ro

Argument
Lucrarea de faţă, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Evaluarea

Naţională – Modele de teste pentru clasa a VIII-a, se doreşte a fi un material
auxiliar pentru manualele alternative, conceput pentru a-i ajuta pe elevi în
aprofundarea noţiunilor de teorie literară, stilistică, gramatică şi comunicare.
Materialul este conceput în conformitate cu conţinuturile şi noile orientări
metodologice din prevederile elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi
Examinare, care a realizat Programa pentru Evaluarea Naţională pentru elevii
clasei a VIII-a, în vederea pregătirii elevilor pentru susţinerea probei de limba şi
literatura română.
Lucrarea a adoptat şi a transpus aspecte teoretice şi practice, temeinic şi
convingător motivate, ce orientează studiul limbii române din viziunea
comunicativ-pragmatică, prin abordarea funcţională şi aplicativă a cunoştinţelor, cu
un grad mediu de dificultate, dar propunând şi numeroase aplicaţii de creativitate.
De asemenea, testele au fost consecvent alcătuite pentru evaluarea competenţelor
generale: receptarea mesajului scris (înţelegerea unui text literar sau nonliterar,
pornind de la cerinţele date, sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a
categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a
categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei) şi redactarea
diverselor texte, cu exprimarea argumentată a unui punct de vedere, pornind de la
textul literar sau nonliterar suport (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea
sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de
vedere privind ideile, punctele de sprijin indicate sau structurarea textului etc.).
Considerând acest material un suport important pentru elevii de clasa a
VIII-a, le dorim mult succes şi rezultate deosebite la probele pe care urmează să le
susţină, în vederea înscrierii în învăţământul liceal.
Autorii


PARTEA I
TEORETICO-APLICATIVĂ

Conţinuturi utile pentru pregătirea examenului de

Evaluare Națională 2022
TEME GENERALE
- EU ŞI UNIVERSUL MEU FAMILIAR
- EU ŞI LUMEA DIN JURUL MEU
- ORIZONTURILE LUMII ŞI ALE CUNOAŞTERII
- REFLECŢII ASUPRA LUMII
TIPURI DE TEXTE POSIBILE PENTRU SARCINILE DE
REDACTARE:
(a) – scrisoarea, e-mailul, jurnalul;
(b) -texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi

circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale;
(c) -texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a
unei fiinţe reale/ imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui
fenomen, a unei emoţii;
(d)- texte descriptiv-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment
ştiinţific simplu);
(e) - texte explicative: definiţii, scheme;
(f) - interpretarea unor secvenţe din texte citite;
(g) - caracterizări ale personajelor;
(h) - text de opinie;
(i) - jurnalul de călătorie/intim;
(j) – cererea;
(k) – interviul.
(l)-rezumatul

SCRISOAREA
NOŢIUNI TEORETICE
Convenţiile tipului de text:
 Precizarea datei şi a locului;
 Menţionarea unei formule specifice de adresare către destinatar (Draga
mea, Stimate domnule, Iubiţii mei părinţi, etc.);
 Formula de introducere variază în funcţie de tipul de scrisoare (Îţi răspund
la precedenta scrisoare..., Întâmplarea care mă determină să-ţi scriu..., etc.);
 Conţinutul propriu-zis al scrisorii;
 Utilizarea unei formule de încheiere (Cu drag, Cu toată dragostea, Cu
sentimente alese, Cu toată consideraţia);
 Semnătura expeditorului (la finalul textului, spre dreapta);
 Poate fi adăugat şi un P.S (post scriptum -din latină ,,după ceea ce a fost
scris”), o menţionare suplimentară a unor aspecte care au fost omise pe
parcursul scrisorii.
 Tipuri de scrisori:
 amicală  de reproş
 de dragoste  de condoleanţe
 familială  de recomandare
 de mulţumire  de rugăminte
 de felicitare
Alte cerinţe în redactarea unei scrisori:
 Limbajul trebuie să respecte normele ortografice şi gramaticale.
 Exprimarea trebuie să fie cât mai coerentă.
 Ȋn cazul scrisorilor amicale, familiale sau de dragoste, se acceptă o mai
mare libertate stilistică; în cazul scrisorilor oficiale, adresate instituțiilor/
oficialităților, se folosește stilul juridico-administrativ/stilul oficial.
 Biletul şi telegrama fac parte din categoria textelor cu caracter epistolar.
APLICAŢII
Cluj, august 1950
Dragă Doamnă Daniello,
Mă gândesc cu multă plăcere la cele câteva zile petrecute la Gura-Râului.
Regret că n-am putut să mai stau o zi spre a-l întâlni şi pe domnul Daniello. Codul
muncii nu glumeşte! Şi luna nu are 31 de zile, ci numai 30! A fost totuşi timpul să

plec, căci la Sibiu Dorli (n.r. fiica lui Lucian Blaga) mă aştepta bolnavă. A păţit
cam ce a păţit Rodica. Ispitele necoapte ale sfârşitului de iulie.
Vă urez din toată inima vacanţă lungă, liniştită şi meritată. Şi cel puţin 4 kg în
plus, care să vă scoată din categoria «pană». Aceeaşi urare magică pentru Ionel.
Rodica, dacă vrea, poate să rămână cu status quo ante. Iar dlui Daniello îi doresc o
reducţie (echivalentă celor 4 kg despre care vorbeam mai sus), prin părţile neesenţiale.
Sărut mâinile,
L. Blaga
(Scrisoarea lui Lucian Blaga către doamna Daniello)
JURNALUL
NOŢIUNI TEORETICE
 Este un text de graniță, între proza literară și cea nonliterară.
 Este o specie fără reguli.
 Este o scriere subiectivă cu un discurs fragmentar, în care confesiunile
nu păstrează obligatoriu o legătură între ele.
 Există o identitate între autor-narator –personaj.
 Constă în însemnările zilnice ale cuiva, în care sunt înfăţişate anumite
experienţe.
 Este creaţie spontană, fără intenţia de rafinare a discursului pentru a
plăcea lectorului.
 Este utilizat, aproape în exclusivitate, monologul, ca modalitate de
exprimare.
 Se respectă sinceritatea prin utilizarea persoanei I ce oferă discursului
un grad mare de autenticitate și verosimilitate.
 Respectă condiţia calendarităţii (Legea lui Blanchot- un jurnal are
drept condiţie fundamentală respectarea calendarului).
 Legea simultaneităţii face referire la sincronizarea „timpului trăirii” cu
cel al „mărturisirii” (făra rescrieri, adăugiri ulterioare), menită să
sporescă autenticitatea confesiunii.
 Diaristul nu face literatură, el se confesează.
 Jurnalul intim are o anumită finalitate: aceea de a oferi o serie de date
exacte legate de propria viaţă. Mircea Eliade se întreabă şi el „dacă
acesta este cu adevărat rolul jurnalului: să mă cunosc mai bine sau să
mă confesez cu mai mare curaj în faţa eventualului cititor”.
APLICAŢII
JURNALUL DE ACTIVITĂȚI ZILNICE
Sâmbătă, 11 iulie 1942

Dragă Jurnalule,
Tata, mama şi Margot n-au putut să se obişnuiască nici până acum cu
ceasul mare de pe Westerturm, care bate fiecare sfert de oră. Eu însă da; îmi

place chiar, mai ales noaptea, îmi dă un sentiment de siguranţă. Îmi închipui
că ai vrea să ştii acum, dacă îmi place locul unde ne-am refugiat. Să-ţi spun
sincer, nici eu nu ştiu încă. Cred însă că niciodată nu mă voi simţi aici ca la
mine acasă. Dar cu asta nu vreau să spun că locuinţa e neprietenoasă şi
tristă. Uneori am impresia că mă aflu într-un pension neobişnuit. E o părere
cam ciudată, nu crezi ? Aripa aceasta secretă este într-adevăr o ascunzătoare
grozavă. Chiar dacă e umedă, cu odăile anapoda, nepotrivite pentru locuit, cu
greu vei găsi ceva mai confortabil în Amsterdam, poate nici chiar în întreaga
Olandă. Până acum camera noastră părea tare pustie. Din fericire însă, tata a
luat cu el întreaga colecţie de artişti de cinema şi de ilustrate şi eu am
împodobit pereţii, cu ajutorul pensulei şi al cleiului. Acum totul arată foarte
vesel. Când va veni aici şi familia van Daan, vom construi din lemnul care se
află în pod dulăpioare şi alte obiecte folositoare. […]Mă bucur foarte mult că
marţi va veni familia van Daan. Atunci va fi mai prietenos şi mai puţin
monoton. Liniştea mă enervează teribil, mai ales seara şi noaptea; aş da orice,
dacă vreunul din protectorii noştri ar dormi cu noi. Mă apasă gândul că nu
mai putem ieşi afară deloc şi mi-e teamă că vom fi descoperiţi şi împuşcaţi.
Simt că mă înăbuş. Chiar şi în timpul zilei trebuie să stăm în cea mai mare
linişte, n-avem voie să călcăm prea apăsat şi trebuie să vorbim aproape numai
în şoaptă, ca să nu fim auziţi jos, în magazie. În clipa asta am fost chemată.
Anne
(Jurnalul Annei Frank)
JURNALUL DE LECTURĂ
NOŢIUNI TEORETICE
 Reprezintă un instrument de eficientizare a lecturii.

 Este o scriere personală care serveşte la înregistrarea anumitor lecturi
parcurse.
 Se notează reacţiile spontane pe care anumite lecturi le generează.
 Ideile care atrag atenţia lectorului pot fi însoţite, în înregistrarea lor,
de ideile generate de întâlnirea cu textul.
 Structura jurnalului de lectură:
 Lista operelor care urmează a fi lecturate;
 Lista operelor, a materialelor citite;
 Notaţiile referitoare la conţinuturile parcurse;
 Datarea fiecărei intrări pentru fiecare titlu parcurs;
 La finalul texului, se trag nişte concluzii, exprimându-se opinii
personale asupra respectivei opere.
JURNALUL DE CĂLĂTORIE
APLICAŢII
În opera ,,Toate pânzele sus‖ de Radu Tudoran peripețiile se succed cu
repeziciune, aventura pe mare, pe ocean, pe țărm, în orașe va determina schimbări

fundamentale în viața fiecărui personaj, deoarece, pe lângă furia Mediteranei,
neliniștea Atlanticului, pericolul stâncos din strâmtoarea Magellan, echipajul se va
înfrunta cu viclenia și minciuna omenească și, nu în ultimul rând, cu propriile ispite
și neliniști.
 Completați o pagină din jurnalul de călătorie al lui Anton Lupan!
Oamenii știau încotro merg, de aceea, în clipa plecării stătuseră pe punte,

umăr la umăr, privind spre orizont, mândri, aspri și încordați. Acum, când corabia
se așternuse la drum, sub cerul senin, fiecare se dusese la treaba lui, fără însă ca
fierberea din sufletele lor să se fi terminat.
Anton Lupan coborâse în cabină să scrie Jurnalul de Bord, de grija căruia nu
trebuie să uite niciodată corăbierul, fie c-ar fi pe furtuna, fie pe timp bun:
,,15 iulie 1881, ora 9.30 farul de la Sulina s-a pierdut din vedere: navigăm spre
Stambul cu vânt de la vest, cu forța trei, cu toate pânzele sus, Gherasim si Cristea
Busuioc fiind în primul cart...”
Acest fel de a merge pe lângă coasta se numeste cabotaj. Anton Lupan se simțea
mai liniștit știindu-se departe de uscat. Într-adevăr, pentru cel care cunoaște marea
și știe să se lupte cu ea, primejdia nu e în larg, ci la mal.
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
TEXTUL NARATIV
NOŢIUNI TEORETICE

Textul narativ implică, în mod necesar, povestirea unei întâmplări
reale sau imaginare, desfășurate în timp şi spaţiu.
 Sunt prezente momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea
unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale.
 Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele
pentru că indică o cronologie a evenimentelor.
 Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul
simplu, perfectul compus.
 Relatarea se poate face la persoana I/ subiectiv sau a III-a/obiectiv.
 Se pot folosi procedee artistice, ca epitetul, comparaţia, hiperbola,
antiteza etc.
APLICAȚII
 Redactează o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă
prezentarea unei emoții/a unui sentiment, o secvență narativă, una
descriptivă și una explicativă.
Exemplu de răspuns

O zi de neuitat
Planul Redactarea compunerii narative
compunerii
I.Introducerea:
elemente privind Era iarnă, cu câteva zile înainte de Crăciun. De zile în
spaţiul, timpul, şir, ningea cu fulgi mari, iar zăpada se aşternuse peste tot.
personajele. Nămeţii creşteau în curtea casei, unde ieşeam să văd dacă
sania lui Moş Crăciun nu a lăsat urme pe zăpadă. Îl
aşteptam cu nerăbdare. Nămeţii mi se păreau nişte munţi
II.Cuprinsul: uriaşi, iar cerul era atât de aproape, încât aş fi putut să-l
-ordonarea ating cu mâna, dacă aş fi urcat pe vreunul dintre ei.
detaliată a ideilor; Planul meu era însă altul: să ies din carte şi să plec în
-respectarea unei întâmpinarea lui Moş Crăciun. Asta am şi făcut. Drumul alb
ordini logice şi se întindea în zare. Parcă auzeam nişte sunete îndepărtate
cronologice a de clopoţei. Am plecat cu hotărâre spre hotarul lui Moş
întâmplărilor, Crăciun.
- folosirea Un frig năpraznic făcea ca zăpada să scârţâie sub
consecventă a picioarele mele. Deodată, am început să simt nişte înţepături
aceloraşi timpuri ascuţite ca nişte ace într-una dintre mânuţe. M-am uitat cu
verbale. mirare: pierdusem una dintre mănuşi şi frigul îmi înroşise
mâna descoperită. M-am uitat în urmă. Mănuşa pierdută se
vedea ca o pată neagră pe covorul alb. Am avut un
sentiment de spaimă şi mii de întrebări au urcat dintr-o zonă
neştiută până atunci spre buzele mele.Ȋmi amintesc şi acum
întrebările care alergau în mintea mea: ”Unde sunt?”,
”Cine sunt eu?”, ”Cum voi recăpăta mănuşa pierdută?”,
”Unde este Moş Crăciun?”. Eram singur şi trebuia să
găsesc răspunsuri...
A fost ziua cea mai fericită din viaţa mea, ziua în care
am început să caut răspunsuri. După ce m-au găsit părinţii,
am devenit conştient(ă) de propria mea identitate şi de locul
meu în această lume, cu atâtea întrebări care aşteaptă
III.Încheierea răspunsurile mele.
RELATAREA UNEI EXPERIENȚE PERSONALE
APLICAȚII
 Redactează un text narativ de cel puțin 150 de cuvinte, în care să

povesteşti o întâmplare care te-a marcat, inserând o emoție/ un sentiment,
o secvență narativă și una explicativă.
Exemplu de răspuns:

Era o zi însorită de duminică. Cu o bucurie nemărginită, eu și bunicul am plecat
când geana zilei abia mijea spre Decathlon să cumpărăm o bicicletă pentru mine.
Când am ajuns la raionul cu biciclete, privirea mi-a fost atrasă de un
băiețel care analiza o bicicletă, plângând în hohote. Am aflat că își dorea foarte
mult acea bicicletă dar era prea scumpă și, din păcate, părinții săi nu aveau atâția
bani. În momentul când s-au îndepărtat de raionul mult visat, copilul plângea și
mai tare. Părinţii săi au încercat să-l liniștească, dar degeaba.
Ce era de făcut? Atunci m-am gândit că aș putea să-i fac copilului o mare
bucurie, că e mai important să dăruiești decât să primești. De ce să-mi mai cumpăr
o bicicleta când am acasă role, patine, skateboard? Probabil acel copil nu are
nimic din toate astea. I-am spus bunicului ce doream să fac și el, cu un zâmbet în
colțul gurii, a fost de acord. M-am apropiat de ei și le-am dat banii pe care îi
primisem de la bunicul de ziua mea, convins că îi voi face copilului o mare bucurie.
Surpriză! Părinții copilului au refuzat politicos, dar mi-au mulțumit din toată
inima pentru intenţie. Copilul s-a oprit din plâns, s-a uitat la mine întrebător și
parcă și-a dat seama că nu avusese un comportament prea frumos și că și-a făcut
parinții de râs.
Mi-a mulțumit și el și mi-a spus că i-am dat o lecție. Am fost fericit pentru
că am făcut o faptă bună.
APLICAȚII
 Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinţi o
întâmplare petrecută la bunici, inserând o secvență narativă și una
explicativă.
Era o zi de toamnă târzie. Prunii aveau deja fructe zemoase și erau numai
bune de mâncat. Mă aflam la bunici, într-un sat de la munte.
Cum am mâncat de prânz, m-am dus cu bunica în livadă.
- Hai să îți spun niște poveşti la umbra prunului! a spus bunica. Bunica este pentru
mine ființa cea mai dragă. Statura mijlocie, pașii ei ușori, chipul vesel și luminos
creionează imaginea bunicii Maria. Ochii ei cuprind imensa zare albastră. În ei
încape toată lumina dragostei, bunătatea cea fără margini, căldura ei ocrotitoare,
blândețea și duioșia.
Pe când stăteam cu capul în poala sa și priveam cerul, ascultând „Tinerețe
fără bătrânețe și viață fără de moarte”, am adormit. Bunica a fost surprinsă de
faptul că nu numai eu mă aflam pe aripi de vis, ci și Tom, motanul, care ne însoțea
peste tot. M-am trezit cu mirosul tomnatic al prunelor, al gutuilor și al merelor în
nări și cu palatul fermecat al împăratului întipărit în minte.
Trăiesc aceeaşi experienţă de fiecare dată când mă duc la bunici, dar nu
mă plictisesc niciodată. Prunul sub care eu și bunica stăm se numește Prunul cel
Bătrân, și cred că și el așteaptă, de fiecare dată, povestea care pe mine mă
adoarme. Este un copac minunat care știe să mă asculte, să mă ocrotească...

APLICAȚII
 Pornind de la fragmentul de mai jos, scrie o compunere narativă, de

cel puțin 150 de cuvinte, de tipul povestirii în ramă:
Sunt peste treizeci de ani de atunci! Era în timpul războiului. Aveam 12 ani şi
eram cel mai mare dintre cei trei băieţi ai unei familii de ţărani dintr-un sat
muscelean. Pe lângă noi, băieţii, părinţii mei mai aveau patru fete. Eram deci şapte
copii(...).
Mai erau cinci zile până la Anul Nou. După socoteala noastră, puteam să
ajungem acasă, dacă totul ar fi decurs bine, înainte de momentele ,,cumpenei
dintre ani”.Dar n-am avut parte de această bucurie!...
(Jarul din palmă, George Şovu)
NARAȚIUNI FICȚIONALE
APLICAȚII
 Redactează o compunere narativă, de cel puțin 150 de cuvinte, care să
surprindă întâlnirea cu un personaj fictiv.

Când geana zilei abia mijea, eram în avion zburând spre Barcelona,
privind vrăjit atmosfera năucitoare din exterior. Un zgomot ciudat m-a făcut să
tresar... Am privit cartea de pe genunchii mei, apoi am închis ochii ca și când asta
m-ar fi putut apăra...
În fața mea se afla Micul Prinț, faimosul personaj al lui Antoine de Saint-
Exupery, un băiețel firav și cam timid, cu părul lui blond și răvășit, cu o baghetă de
aur în mână și cu vestita lui haină albastră, imperială.Cu zâmbetul pe buze îmi
întinse o floare. De ce tocmai mie? O avalanșă de întrebări mă năpădea. Cu mâna
tremurândă de emoție am întins și eu mâna și am luat-o:
- Am nevoie de ajutorul tău. Am ajuns pe planeta Pământ și caut prieteni. Sunt
uimit de întinderea nemărginită a planetei voastre.
Dar cum era posibil? Cum mă găsise tocmai pe mine? Ar fi trebuit să o
întâlnescă pe vulpea cea înțeleaptă să-i spună care este diferența dintre floarea lui
și restul florilor. E drept, mi-ar fi plăcut să-i explic și eu ce înseamnă prietenie, dar
vulpea este mult mai îndreptățită decât mine...
Am simțit o mână ușoară pe frunte și am deschis ochii... Of... fusese doar
un vis. Mama încerca să mă trezească pentru că avionul aterizase deja. Cartea îmi
căzuse de pe genunchi, iar de pe copertă Micul Prinț îmi zâmbea misterioas. Ce
zbor neobișnuit!
APLICAȚII
 Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, cu titlul Cea mai
reuşită activitate a clasei mele.

 Povesteşte într-o compunere, de cel puțin 150 de cuvinte, o întâmplare
hazlie.
 Scrie o compunere narativă, de cel puțin 150 de cuvinte, pornind de la
proverbul: Unde nu-i cap, vai de picioare.
 Plecând de la lectura ta preferată, redactează o compunere narativă de cel
puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții sau a unui
sentiment, cu titlul O carte care mi-a schimbat viaţa.
TEXTUL DESCRIPTIV
NOŢIUNI TEORETICE
 Textul descriptiv evocă scene, persoane, obiecte, emoţii şi se
concentrează asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau
subiectiv.
 Descrierea poate apărea atât în texte literare (tabloul – descrierea unui
peisaj, a unor scene din viaţa socială, a unui interior sau a unui obiect,
etc.; portetul – descrierea fizică /morală a unui personaj), cât şi în texte
nonliterare (ghiduri turistice, texte ştiinţifice, prezentarea unor
produse etc.).
 Textul descriptiv nonliterar prezintă în detaliu un obiect, o ființă, un
peisaj din natură sau un fenomen al naturii, evidențiind părțile sale
componente și trăsăturile specifice acestuia.
 Spre deosebire de textul descriptiv literar, care prezintă impresii,
percepții subiective sau chiar descrieri bazate pe imaginație, în textul
descriptiv nonliterar sunt prezentate informații, date concrete și reale
privitoare la obiectul descris.
 Sunt prezenţi indici spaţiali.
 Frecvenţa substantivului şi a adjectivului, ca părţi de vorbire, dar şi a
verbelor care exprimă stări sufleteşti.
 Timpurile verbale folosite sunt prezentul şi imperfectul.
 Figurile de stil predominante: epitetul (în multiplele sale variante:
personificator, cromatic, metaforic), personificarea, comparaţia.
 Se creează câmpuri lexicale în jurul temei.
 Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemnează
obiectul descrierii şi părţile acestuia; adjectivele care au rolul de a
indica felul în care sunt percepute proprietăţile obiectului descris,
adverbele care precizează coordonatele spaţiale ale obiectului descris
sau ale perspectivei din care acesta este descris.

 Folosită în textele narative, descrierea are rolul unei pauze narative –

timpul naraţiunii avansează, în timp ce timpul acţiunii stă pe loc.
 Tonul folosit este neutru, iar limbajul este precis, cu multe cuvinte
aparținând câmpului lexical în care se încadrează tema descrierii.
PORTRETUL
 Descrierea unei persoane sau portretul se realizează prin stabilirea
elementelor (fizice și morale) care vor fi descrise și indicarea trăsăturilor
care particularizează ființa descrisă.
 După tipul de însuşiri evidenţiate, portretele sunt fizice, când este
reliefată înfătişarea exterioară a personajului, aspectul lui fizic, sau morale
(psihice) dacă avem în vedere trăsăturile de caracter ale personajului. Cele
mai multe portrete sunt însă mixte, deoarece cuprind atât trăsăturile fizice,
cât şi pe cele morale.
 Şi în funcţie de modul lor de realizare, portretele cunosc o mare diversitate,
deoarece scriitorii apelează la modalităţi diferite. Astfel, autorul se poate opri la
anumite detalii semnificative, cu importanţă deosebită şi atunci realizează un
gros-plan. Dacă trăsăturile fizice şi morale sunt prezentate sumar, portretul este o
schiţă sau un crochiu; în alte portrete trăsăturile fizice sau morale ale
personajelor sunt exagerate, de cele mai multe ori cu scopul de a-i amuza pe
cititori şi, în această situaţie, portretul se numeşte caricatură. Există şi un tip de
portret în care autorul se descrie pe sine însuşi, se autodefineşte şi, de aceea, un
astfel de portret poartă numele de autoportret.

DESCRIEREA UNEI FIINȚE REALE
APLICAȚII
 Scrie un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi
portretul unei colege antipatice.
O colegă antipatică
O bună parte din copilărie mi-am petrecut-o la şcoală alături de colegii

mei. Așa a trecut toată perioada gimnaziului. Cu bune, cu rele, cu greutăți și
bucurii, cu colegi pe care i-am îndrăgit, cu colegi care mi-au fost indiferenți pentru
că nu mi-au atras atenția în mod deosebit, dar și cu colegi nesuferiți… Cred că în
fiecare clasă există niște tipuri școlărești: cel care vorbește prea mult, leneșul
clasei, glumețul, fasonata, tocilarul, îngâmfatul… .
Poate că niciunul dintre aceștia nu m-a deranjat așa de mult cum a făcut-o
Adriana, colega mea de bancă din clasa a V-a , când doamna dirigintă ne-a așezat
în bănci după înălțime. Ştim cu toţii că, dacă eşti nevoit să ai langă tine un coleg
pe care nu-l agreezi, simpul fapt că interacţionezi cu el te distrage de la ceea ce ai
de făcut şi te stoarce de energie. Un coleg nesuferit îţi poate influenţa negativ
atitudinea şi performanţa. Așa mi s-a întâmplat și mie, îmi aduc aminte că în acea
perioadă eram foarte distrasă de la teme din această cauză. Adriana era mereu
îmbufnată, având mereu ceva de comentat la adresa oricui, de la colegi și profesori

până la femeia de serviciu, dar și la adresa mea. O altă problemă a Adrianei era
că nu reușea să țină nicio informație pentru sine. Curând mi-am dat seama că
orice secret îi împărtășeam îi scăpa, zicea ea, fără să vrea.
Ciudat era că atitudinea sa mereu negativistă era contagioasă și mi-am dat
seama că dacă îi voi mai sta mult în preajmă voi ajunge săi semăn. Am rugat-o pe
doamna dirigintă să mă mute cu un alt coleg și am scăpat de chin !
 Redactează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să
prezinţi portretul prietenului ideal.
 Redactează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să
prezinţi animalul preferat, folosind două personificări, două comparaţii, o
enumeraţie şi două epitete, pe care le vei sublinia.
 Pornind de la fragmentul dat, continuă descrierea personajului, în minimum
150 de cuvinte:
Băiatul…ieşise cu şase oi la murgul proaspăt al primăverii. Era un copilaş
palid şi mărunţel şi târa pe pământul ravăn nişte ciubote grele ale unui frate mai
mare. Ridică spre mine ochii trişti, învăluiţi ca -ntr-o umbră cenuşie şi-şi scosese
cu anevoie din cap pălărioara veche pleoştită ca o ciupercă. Îmi dădu bună –ziua
cu un glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie…
(Un om necăjit, Mihail Sadoveanu)
Planul compunerii Cerinţele realizării unui bun portret
I. Prezentarea generală a
personajului; - prezintă trăsăturile fizice şi morale ale
II. Surprinderea aspectul fizic persoanei respective;
(trăsăturile ce ies în evidenţă şi - pune accent pe însuşirile morale care
pot fi legate de însuşirile morale) trebuie motivate prin fapte de viaţă;
şi a însuşirilor morale - gradează-le, în funcţie de importanţa lor;
(bunătatea, cinstea, hărnicia, - arată preocupările, gândurile, preferinţele
inteligenţa, devotamentul etc.) etc. în concordanţă cu vârsta şi ocupaţia;
III. Formularea unei păreri - nu le enumera, ci prezintă-le prin fapte
personale, evidenţierea unei concrete.
impresii faţă de personajul
portretizat.
Redactarea compunerii de tip portret
E o femeie măruntă, măruntă, tare adusă de spate. Ai crede că are un gheb

în spate. Nici un gheb n-are, sau dacă are unul e ghebul anilor pe care
Dioaica i-a trăit şi care, unul după altul, ca nişte pietre grele i s-au lipit
dedesubtul cefei. Ochii Dioaichii sunt mici, rotunzi ca nişte ochi de viezure,
luminoşi; sunt partea cea mai vie din fiinţa ei.
(Z.Stancu, Desculţ)

DESCRIEREA UNEI FIINȚE IMAGINARE
NOŢIUNI TEORETICE
 Descrierea unei ființe imaginare prezintă trăsăturile fizice și morale ale
acesteia, accentuând caracterul ei fabulos prin aspecte surprinzătoare,
neobișnuite.
 Într-o descriere sunt folosite substantive pentru numirea obiectului
descris și a elementelor componente. Adjectivele sunt utilizate pentru
evidențierea trăsăturilor acestora, iar verbele apar, de regulă, la modul
indicativ, timpurile prezent și imperfect.
 Descrierea unei ființe, chiar fabuloase, se face respectându-se aceleași
etape urmate pentru descrierea unei ființe reale.
 Este important să fie respectate etapele scrierii și normele de ortografie
și de punctuație, iar textul să aibă introducere, cuprins și încheiere.
AUTOPORTRETUL
Autoportretul este un portret pe care un artist (scriitor, pictor) ori un om obișnuit
și-l face lui însuși. Într-un autoportret scris sunt evidențiate trăsături fizice și morale
care definesc persoana reprezentată.
DESCRIEREA UNUI LOC
Descrierea de tip tablou

- este asociată valorilor plastice: pictură, desen, gravură etc.
- formă a descrierii în care se prezintă, în versuri ori în proză, un colţ de
natură, un peisaj, o privelişte sau o scenă, un obiect, elemente ale unui spaţiu
anume.
Tabloul:
- text literar de sine stătător, specie literară (pastel)
- fragment dintr-o operă literară mai amplă.
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşază bolta cerului senină
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină(...)
(V. Alecsandri Miezul iernei,)
APLICAȚII
 Realizează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, care să
surprindă un peisaj de munte real/ imaginar.
 Scrie un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la
următorul fragment:

Arome dulci şi amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia
simţite, desluşite totuşi...
Soarele umed – adierile vântului de pe mirişti, şi grădini, şi alături – fructele şi
frunzele crengilor – trunchiurile pomilor – pământul – frunzele şi fructele căzute –
şi firele de iarbă-ncovoiate miroseau de-a valma toate-toate(...)
(La Medeleni, Ionel Teodoreanu)
 Redactează un text descriptiv cu titlul În inima pădurii, de minimum 150

de cuvinte, în care să foloseşti: două personificări, două epitete, o
comparaţie, două imagini artistice auditive.
 Inspirându-te din acest pastel, realizează un tablou în proză, de minimum
150 de cuvinte, în care să-ţi imaginezi o zi de vară la ţară.
Pe câmpii stăpână-i vara, şi se-ntrec în măiestrie
spicul grâului foşneşte, când cu triluri se încântă.
iar un mac aprins ca para Din înalt de ciocârlii
lanu-ntreg îl străjuieşte. Parcă-ţi vine să îmbii:
Sus, pe bolta azurie Vară, dragă, poţi să stai
păsările se avântă
cât mai mult pe-al nostru plai!
(Pastel de vară, Cezarina Adamescu)
 Include într-o compunere descriptivă, de minimum 150 de cuvinte,
următoarele cuvinte / structuri, aparţinând planului terestru, respectiv celui
cosmic: cărări şerpuite, trunchiuri de copaci decojiţi, apa vie, zare
albastră, sclipiri de argint, adiere caldă.
 Imaginează-ţi că ai vizitat un spaţiu extraterestru şi realizează descrierea
acestuia într-o compunere de minimum 150 de cuvinte.
 Realizează o compunere descriptivă, de minimum 150 de cuvinte, în care
să prezinţi un oraș din România sau din Europa.
Un loc plin de legende
În vacanța trecută am fost cu părinții la Paris. Se spune că orașele sunt

obositoare, aglomerate, că te poți pierde în vâltoarea lor. Însă o vizită la Paris te
poate face să-ţi schimbi perspectiva asupra orașelor.
Dincolo de atmosfera ușor agitată a unui oraș turistic, am găsit aici locuri
care mi-au umplut sufletul de liniște și încântare. Ceea ce m-a impresionat cel mai
mult a fost Marea Piramidă modernă din fața Muzeului Luvru. Acest obiectiv
turistic a făcut deja înconjurul lumii, fiind cunoscută datorită importanței sale
artistice. Marea Piramidă este o construcție de sticlă și metal care este înconjurată
de alte piramide mai mici, în inima Palatului Luvru. Cea mai mare dintre
construcții servește ca intrare principală în muzeu.
Această construcție a fost construită la inițiativa președintelui Franței,
Francois Mitterand, în anul 1989 și a devenit rapid un semn marcant al orașului
Paris.

Obosiți, dar încântați de minunățiile Parisului, am decis la plecare să ne
reîntoarcem în acest oraș- muzeu, în care îmbinarea dintre vechi și modern este
mereu posibilă. Un loc plin de legende, magie și istorie totodată...
APLICAȚII
 Descrie, într-o compunere de minimum 150 de cuvinte, un tablou real
sau imaginar, pe care l-ai admirat când ai mers într-o vizită la Muzeul
de Artă din oraşul tău.
DESCRIEREA UNUI TABLOU
Realizati un joc de rol având următoarele repere:

Locul descrierii: muzeu de arta, la o expozitie de pictura
Emitatorul prezinta un tablou pictat de W Turner, Vasul de lupta,,Temerarul’’
Receptorul pare interesat însa nu prea are cunoștinte despre pictură
 Descrieti tabloul folosind : substantive abstracte, epitete, imagini
artistice, verb la diateza reflexiva .
În realizarea descrierii, încercați să răspundeți la urmatoarele întrebări:
 Ce reprezintă? Când judecam o pictură mai întâi ne întrebam ce
reprezintă ea (portrete, peisaje, scene istorice, naturi statice....)
 Cum este compusă scena? (prim plan, plan indepartat,centru, figurile
importante mai mari,luminoase..)
 Ce poate sa însemne?(simboluri)
 De ce a fost facută?(a decora un palat, a atarna într-o biserica, a fi
expus într-o galerie de artă....)-MESAJ
 Cum a fost pictat?(materiale si tehnici)
 Îți place?da/nu De ce? Tu decizi ce crezi despre picturile pe care le vezi.
DESCRIEREA UNUI FENOMEN

APLICAȚII
 Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să descrii
o furtună pe mare imaginară / despre care ai citit.
Exemplu de răspuns
Planul compunerii Cerinţele realizării unei descrieri
I. Prezentarea -peisajul sau fenomenul care va fi descris trebuie

generală a observat atent şi îndelung pentru a i se descoperi
aspectului descris. elementele specifice;
II. -descrierea trebuie să aibă unitate, o idee centrală, din
1.Surprinderea care decurg ideile principale şi secundare;
momentlui zilei sau -descrierea trebuie să fie gradată, să ordoneze elementele
a anotimpului care alcătuiesc peisajul sau fenomenul(în spaţiu),
descris momentele(în timp), mişcările, sunetele, culorile şi
2. Perspectiva din atmosfera (răcoare, căldură, frig, miresme etc.);
- stările sufleteşti trebuie să corespundă aspectului
19
care se descrie. descris.
3.Evidenţierea Exemplu de răspuns
planurilor tabloului Furtună pe mare
(plan apropiat, plan Capricioasa mare, plictisită uneori de atâta linişte, îşi
îndepărtat) remodelează întreaga fiinţă. Cere ajutor Cerului şi
4.Prezentarea Pământului pe care le tiveşte de când e Lumea.
elementelor Pacea este tulburată mai întâi de glasul cerului ce, cu
tabloului: tunete prevestitoare de săgeţi de fulgere, face toate
-elemente esenţiale;străfundurile mării să tremure. Păturile fine de nisip se
-detalii încreţesc în dune sub degetele Vântului prevestitor de
semnificative. furtună şi fac scoicile să îşi spună misterul perlelor cu
5. Evidenţierea unorsacrificiul suprem: rămân pe mal.
stări sufleteşti şi a Dantela fină a valurilor se transformă într-o adevărată
unor împletire aspră de creste muntoase ce dezvăluie privitorului
gânduri
determinate de acestun nou regat al mării ce frânge totul în calea sa. Pescăruşii îşi
tablou. uită şi ei lecţia prea bine învăţată, a zborului, părând sub
biciul furtunii bieţi fluturi supuşi efemerului.
Vârtejul de ape cu cosiţe de alge, smulse şi ele în
furia furtunii, plesnesc aerul convingându-l să spulbere
III. Impresii şi pontoane, mărturii ale nimicniciei omului în faţa
emoţii de neuitat, naturii. Clocotul mării este asurzitor, iar fulgerele şi
trezite de acest tunetele par să ostoiască în sfârşit bătrâna mare.
aspect. Aceasta îşi vrea înapoi liniştea.
Furtuna încetează.O nouă filă a cărţii naturii este
întoarsă.
Printre picăturile de vară…

Pădurea freamătă !E vie ! Inima ei e precum vântul. Există atâta timp cât bate.
Un cer violet, departe, într-o dimineaţă aspră de august…Se spărgeau în el
firimituri de raze blânde, calde, ce aduceau cu ele începutul unei zile de cuptor.
Curgea o lumină limpede şi rece ca apa unui izvor, punând întreg peisajul, pentru o
fracţiune de secundă, sub o gheată în care zările îndepărtate aveau şi ele limpezimea unui
colţ de basm rupt de realitate.
Sub atingerea fină a unei uşoare şi eterne adieri,simţită numai de ele, florile se
clătinau încet pe tulpinile lor subţiri şi înalte, în străfulgerări de roşu, alb şi auriu.
Pe alocuri, cicoarea domina puternic,iradiind un abur albastru ca un voal
împotriva soarelui arzător.
Departe, în singurătaţi adânci, munţii cei din urmă - aproape nori alb-
translucizi în gloria infinitului se ridicau de nicăieri, parcă din ce în ce mai mari şi
ascuţiţi, încremenind apoi sub clopotul cerului sprijinit de orizont.
La amiază, ploaie măruntă şi rece.Tăcere pretutindeni. Parcă n-a fost niciodată
sunet şi viaţă.
Aplicaţii
 Redactează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, pornind de
la următorul fragment:
20
Ploaia începu să cadă în stropi mari, tunetele începură să răsune de-a lungul
văii cu nişte zguduituri puternice şi tot mai puternice; fulgerele sfâşiau mai în lung,
pe-ntrecute noaptea căzu în pripă.
(Moara cu noroc, I.Slavici)
 Redactează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să
prezinți un peisaj marin.
Răsărit de soare la mare
Introducere (precizăm locul care va fi descris şi momentul din zi/anotimpul sau alt
reper temporal. În plus, o imagine ne poate introduce în atmosfera peisajului).
Poate că niciodată natura nu mă încântă atât de mult ca atunci când merg la mare…
Când geana zilei abia mijea, iar pleoapele mele încă musteau de somn, m-am trezit
brusc în mijlocul unui miraj și nu știam de-i vis ori realitate.
Răsăritul soarelui apăruse peste marea albastră, care se aşternea în faţa
ochilor cu o lumina puternică, iar ceaţa uşor-uşor se pregătea să plece. Ajuns la
malul mării, am devenit dintr-o data visător, privind către întinderea nesfârşită,
unde fantasmele păreau că prind contur.
a) planul depărtat-perspectiva din care privim peisajul.
Vedeam cum în depărtare, o barcă, precum o jucărie abandonată, părea să
stea în loc. Parcă nici marea nu se mai vedea prea bine, iar apa începea să prindă
diferite culori.
b) planul apropiat
Mirosul sărat al apei şi jocul valurilor parcă mă purtau în alte lumi, iar
câteva scoici colorate, aruncate pe mal, se jucau cu picioarele mele. Razele
soarelui erau îndrăzneţe şi şi-au făcut loc pe bolta cerească, străpungând-o. Pe
plajă, insectele, pescăruşii sau păsările se perindau bucuroase făcând zarvă, încât
vocile oamenilor abia se mai auzeau.
Se reia o imagine/un detaliu care subliniază o anumită perspectivă, cea mai
importantă în perceperea spaţiului descris.
Parcă eram suspendat deasupra tuturor. Nisipul fin ca mătasea îmi gâdila
tălpile, iar briza îmi şoptea ce va urma: soarele avea să pună stăpânire încet-încet
peste întreagă suflare. Observam cum frânturi de bucurii se topeau şi se ascundeau
în nisipul care înghiţea apa.
Încheiere
Marea mi-a dat impresia că natura respiră, că totul este plin de magie,
deoarece aceasta săruta nestingherită cerul…
În textul literar, descrierea apare frecvent împreună cu naraţiunea. În anumite

texte, contrastele dintre naraţiune şi descriere se atenuează, ajungându-se la
construcţii mixte denumite descrieri narative.
21
TEXTUL EXPLICATIV
 Textul scurt, concentrat, convingător.
 Se precizează numai datele foarte importante.
 Structură simplă.
 Sensul cuvintelor este cel de bază, pentru a nu stârni ambiguităţi.
APLICAȚII
Te-ai gândit cum ai putea să câştigi un venit suplimentar navigând 5 sau 10
min/zi pe internet?
1. Mai întâi copiază http://10bux.net/?r=julia_dumi
2.Următorul pas e să te înscrii (Register), completând toate căsuţele.
3. Te loghezi, după care faci click pe "Surf" şi pe link-urile care îţi apar acolo.
Pentru fiecare site trebuie să aştepţi 30 de secunde, după care apeşi pe unul din
codurile care se vor afişa.
Pentru fiecare site vizitatat primeşti 0.01$. Fiecare site poate fi accesat o singură
dată în 24h. Poţi verifica balanţa de încasări dând click pe "Stats".
Pentru informaţii suplimentare trimiteti un e-mail.
Cum se construiește o barcă?
Materiale:
■ carton ■ o scobitoare ■ lipici ■ foarfecă ■ creion ■ rigla ■ magnet
1. Pe un carton se desenează un dreptunghi cu lungimea de 3 cm și înălțimea de

un 1 cm. Apoi, un dreptunghi cu lungimea de 3 cm și înălțimea de 2 cm.
Lângă acesta se desenează un pătrat cu latura de 2 cm
2. Se decupează cu foarfeca figurile geometrice .
3. Se înjumătățește pătratul.. Se lipește apoi de dreptunghiul mare, după model
4. Pe o scobitoare, se lipesc dreptunghiul și cealaltă figură geometrică.
5. Barca astfel obținută se poate plimba pe orice hartă doriți să navigați.
22
CARACTERIZĂRI ALE PERSONAJELOR

(algoritm pentru redactarea compunerii)
Introducere
1. Locul şi rolul personajului în operă; tipologia, relaţia cu tema

operei.
2. Plasarea personajului în timpul şi spaţiul operei literare.
Cuprins
3. Realizarea portretului personajului (fizic şi moral) prin modalităţi
de caracterizare:
directă - de către narator
- de către alte personaje
- autocaracterizare / monolog interior
indirectă - prin fapte
- mediul în care trăieşte
- acţiuni la care participă
- tipuri de conflict
- modul în care se exprimă (limbajul), gîndeşte
- numele
- îmbrăcămintea
Alegerea secvenţelor relevante din text, prezentarea a cel puţin
patru trăsături şi argumentarea lor cu citate din text; sublinierea
trăsăturilor desprinse prin intermediul figurilor de stil.
4. Simbolul, tipul reprezentat
(Personajul X - întruchipează ...
- simbolizează ...
- reprezintă ...
-transfigurează în literatură imaginea omului)
5. Compararea (două asemănări şi o deosebire) cu personaje din alte
opere şi galeria de personaje (arhetipuri) unde ar putea fi plasat, încadrat
(din literatura naţională şi cea universală).
Încheiere
6. Sentimentele autorului / naratorului faţă de personaj.
7. Argumentarea opiniilor proprii.
23
Prâslea cel voinic
caracterizare
Prâslea este protagonistul basmului, personaj central, pozitiv, complex, urmărit în

toate etapele iniţierii sale. De-a lungul basmului dezvăluie atributele eroului excepţional.
Imaginea artistică a mezinului este construită în funcţie de indicii de timp şi de spaţiu:
incipitul şi intriga creionează imaginea unui personaj dinamic, urmărit în mişcare, în
stop-cadrele esenţiale ale evoluţiei lui. Traiectoria sa în basm este una iniţiatică.
Prâslea este caracterizat direct de naratorul omniscient chiar din titlu.
Personajul nu are nume, „prâslea” fiind un apelativ familiar, denumindu-l pe cel
mai mic dintre fraţi, iar determinantul „cel voinic” sugerează vitejie, dându-i
personajului o aură magică. Tot direct este caracterizat de tatăl său, care-l
consideră nematurizat: ”...şi tocmai tu, un mucos, o să izbucnească” şi de alte
personaje: pentru argintar este „un om prost şi trenţăros”, iar pentru fata cea mai
mică „viteaz”- Tată, acesta este viteazul care ne-a scăpat din mâna zmeilor!”.
Personajul se autocaracterizează, dovedind modestie şi cumpătare: „- Eu nu mă
încumet... a prinde hoţi, ci zic că o încercare de voi face şi eu, nu poate să-ţi aducă nici
un rău”. Faptele contrazic însă această opinie. Astfel, măsurile pe care şi le ia pentru a
nu dormi, scot în evidenţă isteţimea lui Prâslea, tot aşa cum hotărârea de a urmării
hoţul se aseamănă cu dorinţa de a-şi duce misiunea până la capăt: pleacă pe tărâmul
celălalt, se luptă cu zmeii, eliberează fetele de împărat şi se întoarce victorios.
Caracterizarea indirectă, rezultată din fapte, gesturi, modul de a gândi şi a acţiona,
din relaţiile cu alte personaje. Toate desăvârşesc profilul moral al protagonistului. Drumul pe
celălalt tărâm, acesta fiind un spaţiu al naşterii şi al regenerării, constituie o a doua treaptă a
iniţierii lui Prâslea. Ca orice om, Prâslea are şi defecte şi calităţi. E temător, sfios, dar se
încurajează şi duce la bun sfârşit misiunea asumată: omorându-i pe zmei şi eliberând pe cele
trei fete de împărat capturate de aceştia. Încrederea în victorie, vitejia, credinţa în Dumnezeu
sunt calităţi care se relevă în această situaţie. Folosindu-şi curajul şi îndrăzneala,
pământeanul va izbuti să-i ucidă pe zmeii mai mari, pregătindu-se pentru întâlnirea decisivă
cu mezinul zmeilor. Vitejia şi credinţa în Dumnezeu sunt calităţile care se relevă cu această
ocazie. Motivul călătoriei şi motivul luptei, frecvent întâlnite în basme, pun în antiteză, de
obicei, personaje aparţinând unor lumi diferite: eroii pământului şi zmeii.
E curajos în episoadele luptei drepte cu zmeii. Caracterizarea indirectă
este marcată mai ales prin verbe ce joacă rolul de stop-cadru cinematografic:
„Atunci se apucară la trântă, şi se luptară şi se luptară, până când zmeul băgă pe
Prâslea în pământ până la glezne...”. Rămas pe tărâmul celălalt, este cuprins de
deznădejde, iar faptele lui bune îl ajută să scape de necaz. În aceste lupte, eroul
este ajutat de păsări înzestrate cu grai. Suntem în faţa unui episod ce dezvăluie
relaţia specială cu păsările, iar în cazul zgripsoroaicei, cu animalul fabulos:
mulţumind eroului pentru salvarea puilor ei, îl transportă pe tărâmul oamenilor.
Prâslea, însă, trebuie să se confrunte şi pe tărâmul pământenilor cu răul,
reprezentat prin fraţii mai mari. Inteligent, intuieşte gândurile fraţilor săi mai mari
care vor „să-l piardă” şi găseşte mijlocul de a le verifica cinstea, legând de
frânghie o piatră căreia îi pune deasupra o căciulă. Este o etapă a iniţierii când
feciorul de împărat înţelege că pe lume sunt şi oameni răi de care trebuie să se
ferească. O trăsătură ce conferă personajului o aură specială este capacitatea lui
de a-i ierta pe fraţii cu comportament inuman.
24
Spiritul de prevedere îl va însoţi şi când va ajunge pe pământ. Se
angajează ca ucenic la un argintar şi aşteaptă răbdător momentul revenirii la
palat. După ce îndeplineşte dorineţele fetei celei mici, aceasta îi divulgă
identitatea. Cinstit, corect, generos lasă ca fraţii săi să-şi primească pedepsa de la
forţa divină: „- Tată, eu îi iert şi pedepsa să o ia de la Dumnezeu”.
În final, eroul maturizat, îşi primeşte răsplata însurându-se cu fata cea
credincioasă, iar după moartea tatălui său va fi pregătit să preia împărăţia, iubit
fiind de toţi supuşii care „se mândrea, fălindu-se, de vitejiile ce făcuse el”.
Înzestrat cu calităţi extraordinare, Prâslea cel voinic se distinge de alte
personaje de basm prin îmbinarea unor calităţi reale cu cele imaginare, fabuloase:
este singurul dintre fraţi care coboară pe tărâmul celălalt, se metamorfozează
într-un foc, înţelege graiul păsărilor şi este ajutat de acestea.
O altă calitate specială a eroului este aceea că el reprezintă binele, constant
triumfător în poveşti, ieşind învingător în lupta cu forţele adverse: reuşeşte să pună capăt
mâhnirii împăratului, generată de forţele obscure ale Răului, ducând lupta până la capăt
şi învingând în luptă dreaptă. El reprezintă tipul învingătorului.
Supunerea la probe grele are în vedere nevoia de maturizare, condiţie
supremă pentru titulatura de împărat. Posesor al unor astfel de calităţii, evoluând
mai întâi în spaţiul unei împărăţii, apoi pe celălalt tărâm, revenind simetric, în
împărăţie, într-un timp vag precizat, personajul de basm nu poate fi confundat cu
personajul niciunei alte specii literare.
TEXTUL DE OPINIE
Textul de opinie este un text nonliterar în care autorul (de regulă, un

specialist) își expune opiniile legate de o temă, cu scopul de a convinge cititorii de
adevărul unei idei.
Orice text de opinie presupune:
• susținerea opiniei cu argumente raționale (fapte, dovezi, deducții logice) și
emoționale (impresii);
• utilizarea unor strategii, precum obiecția (formularea unei idei care se opune celei
afirmate de autor, pentru a o respinge), concesia (acceptarea parțială a unei idei
opuse), analogia (găsirea unor asemănări între propria teză și alte idei sau situații),
examenul critic (evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe ale opiniei) etc.
• folosirea unor conectori pentru a evidenția ierarhia argumentelor (mai întâi…, apoi…,
în cele din urmă…) sau legătura dintre idei: adaosul (mai mult), analogia (la fel), concesia
(totuși, cu toate acestea), concluzia (așa că, așadar), confirmarea (într-adevăr),
consecința (astfel, în consecință), exemplificarea (de exemplu), explicația (pentru că, de
aceea), obiecția, opoziția (din contră, în schimb), rectificarea (de fapt, mai bine zis) etc.
În textele de opinie predomină structurile argumentative și explicative, dar
pot exista și secvențe de dialog fictiv (de exemplu, dacă autorul se raportează la
publicul cititor sau dacă discută în contradictoriu cu un eventual adversar de idei)
sau structuri narative și descriptive, cu rol de exemplificare.
25
SCHEMĂ
Structură:
I.Formularea ipotezei (un alineat):
 Consider că ……….., fiindcă…;
 Opinia lui…. surprinde una dintre problemele/temele întâlnite în…;
 Afirmaţia lui … mi se pare semnificativă, dovedind o profundă
înţelegere a fenomenului…….
 Consider că afirmaţia scriitorului...., conform căreia.........are o
bază reală, deşi pot exista unele rezerve în această privinţă. Totuşi,
putem afirma că...;
 Afirmaţia conform căreia…..o consider adevărată, deoarece……
II. Susţinerea argumentelor ( argumente pro sau contra)
- În primul rând, ....................................................................................................
- În al doilea rând, .................................................................................................
- La fel se întâmplă….............................................................................................
- Este adevărat că……..........................................................................................
- În plus, pot afirma că…......................................................................................
- Pe de o parte, …......................................................................................................
- Pe de altă parte, …..................................................................................................
III. Formularea concluziei( un alineat)
Prin urmare, ........................
În concluzie, ……………….
TEXT DE OPINIE
Crezi că succesul la un examen depinde de noroc sau de ghinion?
Ipoteză: Sunt de părere că succesul la un examen nu depinde de noroc sau de ghinion.
Argument 1 Argument 2
În primul rând, succesul depinde în mare În al doilea rând, de noi depinde
măsură de felul nostru de a fi, de ceea ce cât de norocoşi suntem sau nu în
întreprindem noi. viaţă pentru că norocul trebuie
creat prin muncă şi perseverenţă.
De exemplu, nu poţi da vina pe noroc sau pe

ghinion dacă nu ai învăţat suficient şi ai luat o
notă mică. O atitudine pasivă, leneşă, fără
dorinţa de a realiza ceva, aşteptând doar ca
norocul să fie de partea ta, cu siguranţă nu îţi va
garanta succesul la școlă.
Concluzie: În concluzie, norocul fiecăruia depinde de felul său de a fi. Dacă ne
implicăm în ceea ce facem ne vom considera norocoşi. Prin urmare, norocul ţi-l
faci cu mâna ta.
26
CEREREA
 Cererea este un tip de text prin care cineva adresează oficial o

solicitare unei persoane dintr-o instituție.
 O cerere conține trei părți, fiecare cu elementele sale specifice:
 Partea inițială sau adresarea, cu menționarea funcției persoanei
căreia îi este destinată cererea; adresarea se plasează centrat, la
aproximativ 10 cm de marginea de sus a paginii, spațiu rezervat
pentru notarea rezoluției;
 Cuprinsul cererii, cu două paragrafe; în primul sunt precizate:
numele complet al solicitantului (in formula „Subsemnatul,
prenume + nume de familie, …―), statutul solicitantului, cu date
generale de identificare, și scopul cererii (ce solicită petiționarul);
al doilea paragraf cuprinde o explicație, o motivație pentru cererea
formulată;
 Partea finală, în care se precizează: pe același rând, data la care a
fost redactată cererea, în partea stangă, după text, și semnătura
petiționarului, în partea dreaptă; în partea de jos a foii, în stanga,
este menționată persoana căreia i se adresează cererea, cu funcția
pe care o deține în cadrul instituției
Domnule Director,
Subsemnatul, ………………………............................, elev în clasa
………………. la Școala …………………………….., vă rog să-mi aprobați
eliberarea unei adeverințe din care să reiasă că sunt elev.
Menționez că adeverința îmi este necesară pentru a mă putea înscrie la
Clubul de Teatru din localitate.
Data ……......…….....……… Semnătura ……......…….....………
Domnului Director al Școlii Nr. .......... din .................................

APLICAȚII
 Scrie o cerere adresată unui director de teatru, în care îi soliciți
să îţi împrumute costume pentru un spectacol organizat de
școală.
27
REZUMATUL
Rezumatul este o compunere pe baza unui text literar, care are ca scop
reținerea esențialului, eliminându-se aspectele secundare și detaliile.
 Doar operele epice și cele dramatice pot fi rezumate, acestea având
acțiune, personaje. Operele lirice nu pot fi rezumate, acestea exprimă
stări sufletești, sentimente, convingeri.
Etape care preced redactarea unui rezumat:

 Citirea integrală, cu atentie a textului literar ( epic sau dramatic).
 Identificarea momentelor acțiunii, după citirea fragmentelor.
 Identificarea elementele de legătură dintre aceste fragmente.
 Subliniaţi indicii de timp şi de loc din text.
 Întocmirea planului simplu de idei, care cuprinde ideile principale în
ordinea lor din textul literar.
Redactarea rezumatului:
 Respectaţi succesiunea întâmplărilor( fără comentarii, aprecieri);
 Textul trebuie să fie mai scurt decât cel inițial;
 Se respectă structura compunerii (introducere, cuprins și încheiere);
 Relataţi la persoana a III-a;
 Utilizaţi timpurile verbale adecvate (prezent sau perfect compus) -
( fără imperfect și perfect simplu);
 Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă;
 Evitaţi repetiţiile;
 Excludeţi figurile de stil;
 Redaţi textul în propriile cuvinte;
 Răspundeţi la întrebările Cine? Ce face? Când?;
 Nu răspundeţi la întrebările Unde? Cu cine? În ce scop?;
 Nu utilizaţi termeni precum „autorul”, „naratorul”, „personajul”;
 Nu se folosesc linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării sau
punctele de suspensie.
 Este foarte important să se respecte relația cauză- efect, iar legătura dintre
evenimente să se realizeze prin cuvinte și expresii, precum: apoi, la
început, după aceea, de aceea, deoarece, pentru + verb la infinitiv.
 În redactarea rezumatului se evită folosirea datelor despre autor sau
despre operă, rezumarea portretelor personajelor. De asemenea, este
important să nu folosim citate, figuri de stil, cuvinte regionale, argotice;
arhaismele sunt de evitat, precum și utilizarea, în mod excesiv, a
verbelor la gerunziu, iar repetițiile pot fi reduse prin sinonimie.
28
PARTEA A II-A
TESTE
RECAPITULATIVE
29
TESTUL 1
Citește cu atenție textul de mai jos:
Printr-a VI-a, citisem pentru a doua oară Cireșarii și visam numai la expediții și
exploratori. Tare aș fi vrut să plec, să explorez și să fac descoperiri, dar nu știam
unde și cum. De fapt, nu puteam pleca niciunde, că trebuia să merg la școală, iar
drumurile mele erau scurte și mereu aceleași: traversam Calea Moșilor pe la
intersecția mare de la Eminescu, mai mergeam vreo două sute de metri pe trotuarul
de vizavi de blocul meu, pe lângă Librărie și Pâine, și făceam dreapta pe strada
școlii. Alte drumuri – ocazionale – mă purtau pe străduțele din spate sau până la
intersecția cu Republicii, la cinema Miorița. Însă nicăieri, în toate aceste locuri, nu
era nimic care să merite explorat sau descoperit. […]
În expedițiile lui Jules Verne mereu plecau cel puțin doi oameni, asta poate și ca
să existe dialoguri, căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase.
— Nu vreți să facem o echipă? le-am întrebat în șoaptă pe Vulpe Nicoleta, Crăciun
Anamaria, Duță Corina și Căpățînă Liliana, adică pe fetele în care aveam cea mai
mare încredere.
Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră,
care era mereu gol și părea locul potrivit pentru întruniri secrete.
— Ce fel de echipă? De baschet? spuse cu voce tare Căpățînă, care nu era deloc
pătrunsă de importanța momentului.
Vocea ei ușor hârâită de la mononucleoza pe care o avusese într-a V-a se sparse în
ecouri, în laborator. Ceva sinistru și necunoscut începu să fojgăie în spatele tablei.
Am tras aer în piept și am așteptat ca fojgăitul să înceteze.
— Ei, de baschet! O echipă de exploratori. Ca în Cireșarii, dacă vreți, am adăugat
repede, ca să le captez atenția și ca întrunirea noastră să nu se transforme din
greșeală în ceva banal, cum era moda cu baschetul.
Știam însă că o să le impresionez cu Cireșarii. Vulpe deschise gura și o închise la
loc.
— Oau! făcu ea, și atât.
— Și când să plecăm ca să explorăm? întrebă Duță Corina, care își planifica mereu
lucrurile din timp.
Dacă e în vacanță, eu nu pot să vin, că merg la țară... și oricum mai sunt trei luni
până atunci.
— Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.
Fetele se uitară surprinse în jur, ca și cum ar fi văzut laboratorul de chimie pentru
prima oară. Afară se lăsa întunericul și umbrele serii de aprilie se insinuau în școala
noastră printre ferestrele cu grilaj. Copiii ieșiseră de la ore, abia dacă li se mai
auzeau glasurile îndepărtate.
— Nu văd nimic de explorat aici, spuse sec Crăciun Anamaria, care era cea mai
realistă dintre toate. Cumva mă așteptasem la asta și eram pregătită, căci de ceva
vreme îmi încolțise în minte o idee
demnă de un explorator.
30
— O să explorăm chiar școala noastră, care e veche de cel puțin o sută de ani. Dacă
nu mă credeți, citiți pe placa de marmură de la intrarea profilor. […]
(Adina Popescu, Exploratorii de pe Calea Moșilor, în vol. 8 povestiri de pe Calea Moșilor)
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

informațiile din text:
1.O idee identificată în text este:

a. Fetița consideră că sunt mai interesante cărțile care conțin dialog.
b. Pentru a le atrage atenția colegelor, fetița le vorbește despre Cireșarii, roman
citit pentru prima oară în clasa a VI-a.
c. În expedițiile lui Jules Verne mereu plecau Vulpe Nicoleta, Crăciun Anamaria,
Duță Corina și Căpățînă Liliana.
d. Explorarea clădirii va începe în vacanța de vară.
Răspuns corect:
2.Cinematograful din cartier se numește:

a. Eminescu.
b. Miorița.
c. Moșilor.
d. Republicii.
Răspuns corect:
3. În secvența „ Printr-a VI-a, citisem pentru a doua oară Cireșarii și visam

numai la expediții și exploratori. Tare aș fi vrut să plec, să explorez și să fac
descoperiri, dar nu știam unde și cum.‖ tiparul textual este:
a. narativ.
b. explicativ.
c. dialogat.
d. argumentativ.
Răspuns corect:
4.Conțin hiat toate cuvintele din seria:

a. dialoguri, puteai.
b. ecouri, impresionez.
c. geniului, reconstituire.
d. huruia, expedițiile.
Răspuns corect:
31
5. Seria care conține doar diminutive este:

a. cireșarii, minuțiozitate.
b. Miorița, greșeală.
c. plicticoase, nepăsătoare.
d. străduțele, ușița.
Răspuns corect:
6. Cuvintele, fiecare, plicticoase, oricum s-au format în ordine prin:

a. conversiune, compunere, derivare.
b. compunere, derivare, ccompunere.
c. compunere, conversiune, derivare.
d. derivare, conversiune, derivare.
Răspuns corect:
7. Numărul literelor este egal cu numărul sunetelor în toate cuvintele din seria:
a. expediții, cinema,chimie.
b. exploratorii,veche,șoaptă .
c. echipă, vocea, aici.
d. citisem, cercetător, citisem.
Răspuns corect:
8. Modul verbelor subliniate din secvența ,,Fetele se uitară surprinse în jur, ca

și cum ar fi văzut laboratorul de chimie pentru prima oară. Afară se lăsa
întunericul ...‖este corect marcat , în ordine, în seria:
a. indicativ, condițional-optativ, indicativ.
b. conjunctiv, condițional-optativ, conjunctiv .
c. indicativ, infinitiv, conjunctiv.
d. conjunctiv, condițional-optativ, condițional-optativ.
Răspuns corect:
9 . Felul adjectivelor subliniate din secvența ,, Cumva mă așteptasem la asta și

eram pregătită, căci de ceva vreme îmi încolțise în minte o idee demnă de un
explorator. / — O să explorăm chiar școala noastră, care e veche de cel puțin o
sută de ani.”este corect marcat, în ordine, în seria:
a. adjectiv propriu-zis, adjectiv pronominal posesiv, adjectiv propriu-zis.
b. adjectiv propriu-zis, adjectiv propriu-zis, adjectiv propriu-zis.
c. adjectiv propriu-zis, adjectiv pronominal posesiv, adjectiv participial .
d. adjectiv propriu-zis, adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv propriu-zis.
Răspuns corect:
32
10.Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența ,,În

expedițiile lui Jules Verne mereu plecau cel puțin doi oameni, asta poate și ca să
existe dialoguri, căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase.‖, sunt în ordine:
a. atribut substantival genitival, subiect, subiect.
b. atribut substantival prepozițional, subiect, complement direct.
c. atribut substantival genitival, complement direct,subiect.
d. subiect, atribut adverbial, complement indirect.
Răspuns corect:
B. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat:

1.Care este tema textului?
2. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a textului epic, ilustrându-o cu o
secvență relevantă.
3.Ce trăsătură morală a personajului principal reiese din text? Ilustrează cu un
exemplu comentat din text.
4.Asociază fragmentul din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu cu
un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50
– 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text.
5. Imaginează-ți că tocmai te-ai întors dintr-o expediție.
Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai
frumoasă întâmplare din expediție, incluzând o secvență descriptivă, de minimum
30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.
33
TESTUL 7

ACTUL I
SCENA 5
DECEBAL, GENA*, apoi DINU
GENA: Atunci să ne facem lecţiile pentru luni... Ce v-a dat la aritmetică?

DECEBAL: Ne-a dat tot problemele alea pe care le-am mai avut...
GENA: Le-ai scris?
DECEBAL: Da.
GENA: Ia dă caietul încoace, să vedem... (Decebal îi dă un caiet.) Unde sunt
scrise?
DECEBAL: Pe caietul celălalt, că ăsta e nou. Ieri mi l-am cumpărat.
GENA: Şi cel vechi unde e?
DECEBAL: L-am uitat la şcoală... (Se aude o bătaie sfioasă în uşă.)
GENA: Cine e? (Se duce de deschide.) A! Domnu’ Dinu! (Se emoţionează.)
DINU: Sărut mâna. Vă deranjez?
GENA: Deloc... Poftiţi, domnule Dinu... (Cu un gest de cochetărie modestă îşi
scoate şorţul şi-l ascunde repede sub sulul canapelei.)
DINU (stingherit, nu poate ascunde că tot ce spune e minciună şi că adevăratul
scop al vizitei sale e Miza): Am venit să spui numai două vorbe lui Traian şi plec...
GENA: Traian a plecat în oraş...
DINU: De mult? Poate îl pot ajunge...
GENA: Imposibil... A plecat de-un ceas...
DECEBAL: Ăăăăăăă! Auzi că de un ceas! Nici de zece minute n-a plecat.
DINU: Nu v-a spus unde se duce?
GENA: Nu...
DINU: Atunci, n-aş vrea să vă deranjez... (Gest spre masa cu cărţi.)
GENA: Nu ne deranjezi deloc... Tocmai terminaserăm să ne facem lecţiile.
(Decebal e radios.) Cred că Traian se-ntoarce dintr-un moment în altul...
DECEBAL: Minte! A spus că nici nu vine la masă...
GENA: N-ai auzit tu bine... Trebuie să vie... Ia loc, domnule Dinu...
DINU: Mulţumesc... (Se aşază.)
GENA: Îţi dau voie să te duci la joacă... Un ceas...
DECEBAL: Şi lecţiile când mi le fac? Am ora-ntâi aritmetica, ora a doua istoria,
ora a treia geografia şi după-masă am gramatica şi intuiţia...
GENA: Lasă, lasă... nu mai fi aşa de silitor, să-ţi faci lecţiile de azi pentru luni...
Pentru azi ai învăţat destul... [...]
(Tudor Muşatescu, Titanic vals)
*Gena – sora lui Decebal
A. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând
34
1. Gena vrea să îl ajute pe Decebal la temele pentru:

a. luni.
b. vineri.
c. sâmbătă.
d. duminică.
Răspuns corect:
2. Când vine în vizită domnul Dinu, Gena:

a. îi spune că Miza nu e acasă.
b. îl trimite pe Decebal în oraş.
c. își aranjează emoționată ținuta.
d. se preface că este ocupată.
Răspuns corect:
3. O idee identificată în text este:

a. Decebal susține că și-a uitat caietul de matematică la școală.
b. Dinu recunoaște că a venit în vizită special pentru Miza.
c. Decebal și Gena se contrazic în ceea ce privește momentul plecării lui Traian.
d. Decebal a devenit cel mai bun elev.
Răspuns corect:
4.În secvența „ DECEBAL: Minte! A spus că nici nu vine la masă...

GENA: N-ai auzit tu bine... Trebuie să vie... Ia loc, domnule Dinu...‖, tiparul
textual este:
a. narativ.
b. dialogat.
c. argumentativ.
d. descriptiv.
Răspuns corect:
5.Rolul virgulei din secvența ,, Poftiţi, domnule Dinu ..‖, este:

a.de a izola o apoziție dezvoltată.
b.de a marca un raport de coordonare prin juxtapunere.
c. de a izola termenii unei enumerații.
d. de a izola un substantiv la cazul vocativ.
Răspuns corect:
35
6.Rolul cratimei din secvențele ,, am ora-ntâi cântatul‖ și ,,de zece minute

n-a plecat ‖, este explicat corect în seria:
a. marcheazădispariția unei silabe, marchează căderea unei vocale.
b. marchează evitarea unui hiat, marchează despărțirea a două cuvinte.
c. marchează căderea unei vocale, marchează căderea unei vocale.
d. marchează căderea unei vocale, marchează rostirea legată a două cuvinte.
Răspuns corect:
7.Cazul pronumelor subliniate din secvența ,, Ne-a dat tot problemele alea pe
care le-am mai avut...‖, este corect marcat , în ordine, în seria:
a. dativ, nominativ, acuzativ.
b. acuzativ, nominativ, acuzativ.
c. nominativ,dativ, dativ .
d. dativ, acuzativ, acuzativ.
Răspuns corect:
8. Timpul verbelor subliniate din secvența ,,GENA: Lasă, lasă... nu mai fi

aşa de silitor, să-ţi faci lecţiile de azi pentru luni... Pentru azi ai învăţat destul...
[...]‖este corect marcat, în ordine, în seria:
a. prezent, imperfect, perfect simplu.
b.prezent, mai-mult-ca-perfectul, perfect compus.
c.prezent, perfect simplu, perfect compus.
d. prezent, prezent, perfect compus.
Răspuns corect:
9.Modul verbelor subliniate din secvența ,, nu poate ascunde că tot ce

spune e minciună şi că e de calculat‖este corect marcat , în ordine, în seria:
a. indicativ, indicativ, conjunctiv.
b. infinitiv, indicativ, supin.
c. indicativ, indicativ, participiu.
d. infinitiv, indicativ, supin.
Răspuns corect:
10. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența ,,Cu un
gest de cochetărie modestă îşi scoate şorţul şi-l ascunde repede sub sulul
canapelei..‖, sunt în ordine:
a. complement prepozițional, atribut adjectival, atribut substantival genitival.
b. atribut substantival prepozițional, atribut adjectival, atribut substantival
genitival.
36
c.complement prepozițional, atribut adjectival, complement direct.

d. atribut substantival prepozițional, atribut adjectival, complement direct.
Răspuns corect:

2.Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a textului dramatic, ilustrându-o cu
o secvență relevantă.
3.Care sunt personajele implicate în dialog?
4. Asociază fragmentul din Titanic vals de Tudor Muşatescu cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte,
o valoare morală / culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text.
5. Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți cum ai
fost prins cu o minciună de părinții tăi. Textul narativ va cuprinde prezentarea
emoțiilor din timpul zilei, o secvență narativă, una descriptivă și una dialogată.
37
TESTUL 8
Se făcură codrii iarăşi de aramă,

Frunzele căzură, iar s-au ofilit.
Tot ce-a fost lumină astăzi se destramă,
Dar ca altădată tot n-ai mai venit. [...]
Stau în orice noapte, aşteptând la masă,
Cu lumina-aprinsă până către zori,
Şi-ţi aştept zadarnic pasul de mătasă
Ce preschimbă vorba-n aur şi culori.
N-ai venit de secoli, parcă niciodată,
Mi-ai uitat tristeţea, gândul mi-ai uitat,
Nu mai ştii când singuri şedeam noaptea toată
Şi plângea cu frunze teiu-nfiorat.
Pun şi-acuma cheia tot la locu-n care
O găseai pe vremuri, tot acolo-n cui.
Plopu-aprins de toamnă ca o lumânare,
Luminează locul cu lumina lui.
Îţi aduc aminte, iar se face rece,
Nu mai pot rămâne dacă întârzii,
Stau şi-acum în strada Mierlei, cincisprezece,
În aceeaşi curte cu aurării…
(Virgil Carianopol, Poeziei)
A. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

1.În textul Poeziei de Virgil Carianopol se evidențiază:

a. bucuria de a scrie proză scurtă.
b. dorința de a scrie despre vară.
c. melancolia zilelor de iarnă.
d. regretul pierderii inspirației.
Răspuns corect:
2. În plină toamnă, se aude plânsul

a. codrului.
b. mierlei.
c. plopului.
d. teiului.
Răspuns corect:
38
3. O idee identificată în text este:

a. Odaia artistului nu are nicio sursă de lumină.
b.Așteptarea este însoțită de amintiri.
c.Tastatura este asemenea unui instrument .
d.Simfonia animalieră‖ este un amestec de proză şi naraţiune în versuri.
Răspuns corect:
4. În secvența ,, Se făcură codrii iarăşi de aramă, / Frunzele căzură, iar

s-au ofilit. ”. tiparul textual este:
a. narativ.
b. explicativ.
c. dialogat.
d. descriptiv.
Răspuns corect:
5.Se regăsesc mărci ale eului liric în ambele secvențe din seria:
a. tot ce-a fost lumină ; și-ţi aştept zadarnic pasul;
b. n-ai venit de secoli ; îţi aduc aminte;
c. și-ţi aştept zadarnic; și plângea cu frunze;
d. stau şi-acum în strada Mierlei; mi-ai uitat tristeţea;
Răspuns corect:
6. Din punct de vedere stilistic în versurile ,,Plopu-aprins de toamnă ca o

lumânare,/ Şi plângea cu frunze teiu-nfiorat.”, există în ordine:
a. enumerație și comparație.
b. comparație și personificare.
c. enumerație și personificare.
d. comparație și epitet.
Răspuns corect:
7. Măsura versurilor ,, Pun şi-acuma cheia tot la locu-n care / O găseai pe

vremuri, tot acolo-n cui. ” este de :
a. 12 silabe și 11 silabe.
b. 12 silabe și 12 silabe.
c. 11 silabe și 11 silabe.
d. 11 silabe și 12 silabe.
Răspuns corect:
39
8. Cazul substantivelor subliniate din secvența ,, Stau şi-acum în strada

Mierlei, cincisprezece, / În aceeaşi curte cu aurării.‖, este corect marcat , în
ordine, în seria:
a. acuzativ, dativ, acuzativ.
b. acuzativ, genitiv, acuzativ.
c. nominativ,dativ , acuzativ.
d. nominativ, acuzativ, nominativ.
Răspuns corect:
9.Modul verbelor subliniate din secvența ,, Mi-ai uitat tristeţea, gândul

mi-ai uitat, / Nu mai ştii când singuri şedeam noaptea toată ,”este corect marcat
, în ordine, în seria:
a. indicativ, indicativ, indicativ.
b. indicativ, condițional-optativ, conjunctiv.
c. indicativ, indicativ, conjunctiv.
d. condițional-optativ, condițional-optativ , conjunctiv .
Răspuns corect:
10.Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența ,, Şi-ţi

aştept zadarnic pasul de mătasă/ Ce preschimbă vorba-n aur şi culori.” , sunt în
ordine:
a. atribut adjectival, complement prepozițional, atribut substantival genitival.
b. complement direct, atribut substantival prepozițional, complement
prepozițional.
c. complement direct, complement prepozițional, complement prepozițional.
d. atribut adjectival, atribut adjectival, atribut substantival apozițional.
Răspuns corect:

2.Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a textuluiliric, ilustrându-o cu o
secvență relevantă.
3. Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în text, pe
care o vei preciza.
4. Asociază cu un alt text literar Poeziei de Virgil Carianopol prezentând, în
70 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.
5. Imaginează-ți că ai participat la un concurs de literatură. Redactează un text
narativ-descriptiv de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți întâmplare ce a
avut loc în timpul concursului. Textul va cuprinde și prezentarea unei emoții/a unui
sentiment din timpul întâlnirii, o secvență narativă, una descriptivă și una
explicativă.
40
ȘTIU? -APLIC!
A. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect:
1.În fraza ,,Lui Vulpe îi lucesc un pic ochii, dar celelalte fete ascultă
nepăsătoare, holbându-se la pereții albi și goi care li s-ar părea imposibil să îi
exploareze, deși poate exista comori care să le atragă‖, există:
a) trei propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, o propoziție
completivă directă;
b) două propoziții principale, o propoziție subordonată completivă directă, trei
propozițiii subordonate atributive;
c) o propoziție principală, două propoziții subordonate completive directe, trei
propoziții subordonate atributive ;
d) trei propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, o propoziție
completivă prepozițională ;
Răspuns corect:
2.În fraza ,,Tare aș fi vrut să plec, să explorez și să fac descoperiri, dar nu știam
unde și nu puteam pleca pe drumurile mele care erau scurte și care erau mereu
aceleași. ‖ , există:
a) patru propoziții principale, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, două propoziții subordonate atributive;
b) trei propoziții principale, trei propoziții subordonate completive directe, două
propoziții subordonate atributive;
c) două propoziții principale, patru propoziții subordonate completive directe,
două propoziții subordonate atributive;
d) trei propoziții principale, două propoziții subordonate completive directe, trei
propoziții subordonate atributive;
Răspuns corect:
3. În fraza ,,Sania care era în frunte s-a hartoit, s-a prăvălit, și noi, și ceilalți
care veneau pe urmă ne-am încurcat, ne-am izbit, ne-am răsturnat.‖, există:
a) cinci propoziții principale, două propoziții subordonate atributive;
b) patru propoziții principale, trei propoziții subordonate atributive;
c) trei propoziții principale, patru propoziții subordonate atributive;
d) cinci propoziții principale, două propoziții subordonate completive directe;
Răspuns corect:
41
4. În fraza ,,Nu ne deranjezi deloc...iar Decebal e radios. Cred că Traian se-

ntoarce dintr-un moment în altul...cui să-i povestesc ce lecţii va face pentru luni”, există:
a) trei propoziții principale, două propoziții subordonate completive directe, o
propoziție subordonată completivă indirectă;
b) patru propoziții principale, o propoziție subordonată completivă indirectă, o
propoziție subordonată completivă directă;
c) trei propoziții principale, o propoziție subordonată completivă prepozițională,
o propoziție subordonată completivă indirectă, o propoziție subordonată
o propoziție subordonată completivă directă, o propoziție subordonată atributivă;
Răspuns corect:
5. În fraza ,,Schimbând câteva mesaje pe Facebook, mi-am dat seama că este o

persoană foarte deschisă, dornică să-i ajute pe ceilalți, în special, pe tinerii care
sunt pasionați de literatură, lectură, scris.”, există:
a) o propoziție principală, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, o propoziție completivă directă;
b) două propoziții principale, o propoziție subordonrtă completivă directă, o
propoziție subordonrtă atributivă;
c) o propoziție principală, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, o propoziție subordonată atributivă ;
d) o propoziție principală, două propoziții subordonate atributive, o propoziție
Răspuns corect:
6. În fraza ,,Descoperi aici primul tău caiet de biologie pe care abia mi-l
amintesc, îi plăcea tatălui meu, care avea și o teorie în acest sens, spunea că
dacă scrii clar înseamnă că gândești clar.”, există:
a) trei propoziții principale, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, două propoziții subordonate completive;
b) patru propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, două
propoziții subordonate completive directe;
c) patru propoziții principale, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, două propoziții subordonate completive directe;
d) două propoziții principale, patru propoziții subordonate atributive, două
Răspuns corect:
42
7. În fraza ,,Luaserăm obiceiul de a sta-ntr-o rână la umbra unui arin, din care
cădeau arome amărui peste noi, care acopereau puii de gâscă, cu un dulce
gâgâit, conversau întinzându-și gâturile lungi unul spre celălalt și se împrăștiau
în căutând oricui erau necesare ierbii..”, există:
a) două propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, două
b) două propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, două
propoziții subordonate completive indirecte;
c) trei propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, o propoziție
subordonată completivă indirectă;
d) două propoziții principale, două propoziții subordonate atributive, două
propoziții subordonate completive indirecte;
Răspuns corect:
8. În fraza ,, M-am uitat la tata, care avea și el părul ondulat și care era
pieptănat pe spate, acesta scotea la iveală o frunte care era înaltă.”, există:
a) două propoziție principale, două propoziții subordonate completive directe, o
propoziție subordonrtă atributivă;
b) două propoziții principale, trei propoziții subordonate atributive;
c) o propoziție principală, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, trei propoziții subordonate atributive;
d) trei propoziții principale, trei propoziții subordonate completive directe.
Răspuns corect:
9. În fraza ,,Am venit să spui numai două vorbe lui Traian şi apoi plec.... Tocmai
terminaserăm să ne facem lecţiile pe care abia le-am primit.”, există:
a) trei propoziții principale, două propoziții subordonate completive
prepoziționale, o propoziție subordonată atributivă;
b) patru propoziții principale, o propoziție subordonată completivă directă, o
propoziție subordonată atributivă;
o propoziție subordonată completivă indirectă, o propoziție subordonată
atributivă;
o propoziție subordonată completivă directă, o propoziție subordonată atributivă;
Răspuns corect:
43
10.În fraza ,, Mi-ai uitat tristeţea, gândul mi-ai uitat, / Nu mai ştii când singuri
şedeam noaptea toată / Şi plângea cu frunze teiu-nfiorat ‖, există:
a) patru propoziții principale, o propoziție subordonrtă atributivă;
b) patru propoziții principale, o propoziție subordonată completivă directă;
c) o propoziție principală, patru propoziții subordonate completive directe;
d) trei propoziții principale, două propoziții subordonate completive
prepoziționale;
Răspuns corect:
B. APLIC!
1. Precizează numărul de propoziții din enunțul următor și tipul de raport sintactic
existent între prima și a doua propoziție: „Cred că avea umor mi se părea câteodată
în ochii umezi și catifelați că văd ca o lumină de râs omenesc. ‖
Numărul de propoziții:
Tipul de raport sintactic:
2. Precizează raportul sintactic din fraza următoare, precizând și felul propozițiilor

identificate: ,,O să explorăm chiar școala noastră, care e veche de cel puțin o sută
de ani.”
3.Completează enunțul în așa fel încât să obții o frază alcătuită din două propoziții
aflate în raport de coordonare adversativă:
Anii au trecut prea repede,
4. Completează enunțul în așa fel încât să obții o frază alcătuită din două propoziții
aflate în raport de coordonare copulativă:
Am avut un vis cu oamenii perfecți
aflate în raport de coordonare disjunctivă:
De mult îmi doresc a vizita muzeul de artă
aflate în raport de coordonare concluzivă:
Admiterea este destul de grea
7.Menționează modalitățile prin care se realizează coordonarea în următoarea frază:

„Învățătoarea m-a privit lung, a zâmbit puţin şi mi-a răspuns.‖
8. Scrie opinia ta despre literatură sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție
principală și o propoziție subordonată completivă directă.
44
9. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul lor:
„Schimbând câteva mesaje pe Facebook, mi-am dat seama că este o persoană foarte
deschisă, dornică să-i ajute pe ceilalți, în special, pe tinerii care sunt pasionați de
literatură, lectură, scris.‖
10. Completează cu o propoziție enunțul ,,Simularea a avut un grad mediu de

dificulate.”, precizând raportul sintactic din fraza astfel obținută.
11. Rescrie enunțul ,,Soarele se înălțase pe cerul catifelat.‖, transformând atributul

într-o propoziție corespunzătoare.
Atribut:
Rescrierea enunțului
13. Rescrie enunțul ,,Îi era groază de făcut tema.‖, transformând complementul
direct într-o propoziție corespunzătoare.
Complementul direct:
Rescrierea enunțului:
14. Rescrie enunțul ,,Le-a răspuns prietenilor răspicat.‖, transformând

complementul indirect într-o propoziție corespunzătoare.
Complementul indirect:
Rescrierea enunțului:
15. Realizați fraze care să respecte următoarele condiții:

a. propozițiile să se afle în raport de coordonare disjunctivă.
b. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie
introdusă prin conjuncția subordonatoare ca ... să.
c. propozițiile să se afle în raport de coordonare copulativă.
d. propozițiile să se afle în raport de coordonare prin juxtapunere.
e. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie
introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
f. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie
atributivă.
C. APLIC!
1.Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul „captiv” să fie la gradul
comparativ de egalitate (1) și un enunț interogativ, în care substantivul
„constructor” să aibă funcția sintactică de subiect (2).
2. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „teren” să aibă funcția de

circumstanțial de loc (1) și un enunț imperativ, în care substantivul „exercițiu” să
aibă funcția sintactică de complement indirect (2).
3.Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „prieten‖ să fie în cazul

genitiv (1) și o propoziție afirmativă, în care pronumele demonstrativ de depărtare
„acelea” să aibă funcția sintactică de complement indirect (2).
45
4. Alcătuiește o propoziție negativă, în care pronumele posesiv cu funcția

sintactică de complement indirect din enunțul ,,Le povestesc alor tăi isprava
mea.”să fie atribut.
5.Alcătuiește o propoziție asertivă, în care adjectivul pronominal demonstrativ cu

funcție sintactică de atribut din enunțul ,,Bunica sa a certat-o pe fata aceasta." să
fie complement direct.
6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

complement prepozițional din enunțul ,,Ne certăm pentru participarea la
concurs.” să fie atribut.
7. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care adjectivul cu funcție sintactică de

atribut din enunțul ,,Îmi plac fructele aromate în timpul verii.” să fie nume
predicativ.
8. Alcătuiește o propoziție exclamativă, în care pronumele personal cu funcție

sintactică de complement direct din enunțul ,,Nu o ascult pe ea.” să fie complement
indirect.
9. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

subiect din enunțul ,,Aerul era plăcut.” să fie complement indirect.
10. Alcătuiește o propoziție negativă, în care adjectivul pronominal posesiv cu

funcție sintactică de atribut din enunțul ,,Mi-au plăcut poveștile voastre.” să fie
complement prepozițional.
11.Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcția sintactică de
atribut din enunțul ,,Lacrima cerului și-a făcut apariția miraculoasă.” să fie
circumstanțial de loc.
12.Alcătuiește o propoziție asertivă, în care substantivul cu funcție sintactică de

circumstanțial de loc din enunțul ,,Plimbarea pe plajă m-a trimis la terasă." să fie
subiect.
13. Alcătuiește o propoziție simplă, în care substantivul „băiat‖ să aibă funcția

sintactică de subiect (1) și o propoziție dezvoltată, în care verbul „a ieși‖ să fie
copulativ (2).
14. Alcătuiește un enunț afirmativ, în care pronumele personal „el‖ să aibă funcția
sintactică de complement indirect (1) și un enunț negativ, în care substantivul
„Emil‖ să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (2).
15. Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele „acesta‖ să aibă funcția

sintactică de atribut (1) și un enunț asertiv în care verbul „a fi‖ să facă parte dintr-o
construcție pasivă (2).
46
PARTEA A III-A
APLICATIVĂ
MODELE DE TESTE
47
VARIANTA NR. 1
SUBIECTUL I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor
formulate.
Textul 1
Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale,
catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă.
După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi
de nerăbdare. Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. Nu
merita nici o privire. Pentru dânșii, acum o singură făptură omenească era: femeia
din mijlocul arenei, înfăşurată în rochia cu solzi aurii şi cu pietre scânteietoare.
Ochii ei luceau tot aşa de arzători ca ochii tigrilor. Numai că ochii verzi ai
femeii erau poruncitori şi neînduraţi, pe când în ochii fiarelor se citea o mare şi
istovită supunere. Privirile lor se căutau, se aşteptau, se întâlneau. Era destul atât ca
să se înţeleagă. Ochii femeii străpungeau; ochii fiarelor coborau în pământ. În mâna
întinsă se legăna un bici cu canaf de mătase. Vârful biciului arăta locul fiecăruia:
— Tu aci!... Tu dincoace!... Tu dincolo!... Iar tigrii îşi luau fiecare locul
ştiut, fără împotrivire, înaintând cu paşii lor de gumă, balansându-și cozile grele şi
lungi. Şase mingi uriaşe de lemn se aflau înşirate de o parte. Şase de cealaltă
parte.Tigrul pipăia cu laba rotundul lemnului. Se înălţa cu o zvâcnire uşoară şi lină.
Se aşeza ca o pisică pe vârful unui stâlp de poartă. Pe urmă aştepta rândul celorlalţi.
Căsca. Îşi zbârlea mustăţile ţepoase, arăta cerul gurii şi colţii. În inima privitorilor
tremura un fior.
Toţi ştiau că, într-o singură clipă, dinţii aceştia tăioşi şi puternici, labele cu
ghearele de fier ar putea sfâşia, ca pe un pui de vrabie, pe femeia cu rochie. Numai
cu atât ea prefăcea doisprezece tigri de Bengal în douăsprezece pisici blânde şi
ascultătoare.
— Toată puterea îmblânzitoarei e în ochi! vorbi un domn bătrân, chiar în
faţa gratiilor, către nepoţica de alături. Dacă privirea slăbeşte o singură dată, dacă
tigrii simt că dresorul se gândește în altă parte sau că îl prinde frica, atunci toţi se
năpustesc şi...
— Eu mă tem! Nu vreau să vorbeşti aşa... Mă tem! şopti copila,
strângându-se de braţul bunicului.
48
— Ssst! Linişte... Toţi au tăcut. Dar miss Ellian surâdea. Aşa o chema.
Miss Ellian surâdea nepăsătoare. În mijlocul sălbăticiunilor se afla singură. Fără
nici o armă. Atât doar: un bici cu şfichi de mătase şi privirea ei.
(Cezar Petrescu , Fram Ursul Polar)
Textul 2
Puterea și caracteristicile maiestuoase ale acestor tigri le-au făcut să fie apreciate
la nivel național. În zilele anterioare existau opt subgrupuri de tigri. Cu toate
acestea, trei au dispărut. Au rămas doar cinci. Fiecare dintre ei are propriul nume
științific. De exemplu, Tigerul indian (Panthera Tigris) este și un animal național
din India Bangladesh. În timp ce, tigrul malayan (Panthera Tigris Malayensis) este
animalul național al Malaeziei. Mai mult, animalul național din Coreea de Sud este
Tigrul Siberian (Panthera Tigris Atlantica). Nu numai în India, ci și tigrii pot fi
observați în țări SAARC, cum ar fi Bangladesh, Bhutan, China și Birmania. India a
luat măsuri adecvate pentru a restabili populația de tigri.
India este singurul loc în care puteți vedea tigri care trăiesc în pustie. Mai mult,
prin amabilitatea conservatorilor, jalnicul număr de Tigri Bengali Regali sau Tigru
Indian s-a îmbunătățit. Proiectele de conservare a tigrilor sunt în plină desfășurare.
Mai mult, SAVE TIGERs a devenit o prioritate absolută. În plus, activitățile ilegale
precum vânătoarea, comerțul cu piele, braconajul etc. împotriva animalelor sunt
interzise complet. Orice vătămare a animalelor este considerată jignitoare, activiștii
pentru bunăstarea animalelor sunt destul de activi în zilele noastre. Nu numai Tigrii
Indieni, ci și celelalte locuri unde pot fi văzuți regii junglei.
În 1969, World Wildlife Fund India a fost fondat pentru a preveni daunele și a
asigura viața viitoare a naturii, precum și a oamenilor. Cu toate acestea, în 1987,
și-au schimbat numele în World Wide Fund for Nature India. Mai mult, în 1973,
WWF India a ales Sundarban pentru dezvoltare sau prioritate. Sundarban este o
deltă în India, cu o mulțime de biodiversitate. Mai mult decât atât, numărul
varietății aproape dispărute de tigri regali din Bengal s-a îmbunătățit în ultima
vreme.
(www.yoair.com/ro/blog/majestic-royal-bengal-tigers-of-the-sundarbans/
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.
1. Notează, din textul 2, doi termeni din câmpul lexical al țărilor. 2 puncte
49
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 1.
Cu câți tigri se prezenta Miss Ellian în fața publicului?
a. 12 pisicuțe
b. 12 tigri
c. nu este precizat
d. 6 tigri
Răspuns corect: 2 puncte
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

din textul 1.
Cum controla îmblânzitoarea tigrii?
a. îi lovea cu biciul
b. cu recompense
c. cu o privire covingătoare
d. le spunea poezii

din textul 2.
Numele științific al tigrului Malayan
a. Panthera Tigris Atlantica
b. Panthera Tigris
c. Panthera Tigris Malayensis
d. Panthera Tigris Malayanisia
50
5. Notează „X‖ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunț Adevărat Fals
Tigrii erau înșirați câte trei pe un rând.
Nepoțica se ascunde drept în brațul bunicului.
Îmblânzitoarea purta un costum închis la culoare pentru a
nu deranja privirea tigrilor.
Textul 2
În zilele noastre, există până la 6 subgrupe de tigri.
India este singurul loc în care putem găsi tigri care trăiesc
în pustiu.
În 1996, World Wildlife Fund India a fost fondat pentru a
preveni daunele și a asigura viața viitoare a naturii,
precum și a oamenilor
6. Transformă următoarele două replici în vorbire indirectă. 6 puncte

,,— Toată puterea îmblânzitoarei e în ochi! vorbi un domn bătrân, chiar în faţa
gratiilor, către nepoţica de alături. Dacă privirea slăbeşte o singură dată, dacă
tigrii simt că dresorul se gândeşte în altă parte sau că îl prinde frica, atunci toţi se
năpustesc şi...
— Eu mă tem! Nu vreau să vorbeşti aşa... Mă tem! şopti copila strângându-se de
braţul bunicului.‘‘
51
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte
date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8.Crezi că poți influența atitudinea oamenilor din jurul tău prin modul în care îi privești?
Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6puncte
9. Asociază fragmentul din „Fram Ursul Polar” de Cezar Petrescu „ cu un alt text
literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de
cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text. 6 puncte
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1 . Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt despărțite corect ambele cuvinte din seria:
a. ascul-tă-toare, ma-ies-tu-os
b. as-cul-tă-toa-re, ma-ies-tuos
c. a-scul-tă-toa-re, ma-ie-stu-os
d. as-cul-tă-toa-re, ma-ies-tu-os
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a. douasprezece, ascultătoare, nepăsătoare.
b. douasprezece, zvacnire, tigrii.
c.vrabie, cozile, ascultatoare.
d.nepăsătoare, ascultătoare, zvâcnirea.

Cuvântul ,,a reflecta” este utilizat corect în enunțul:
a. Oglinda reflectează chipul meu.
52
b. Dresorul reflectează la următoarea manevră.

c. El reflectă încă asupra problemei.
d. Salcia se reflectează în clarul apei.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: După gratii,
mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare. Dar
pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime.
a. terase, dispărea
b. gradene, nu exista
c. balcoane, exista
d. loje, nu se găsea
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la timpuri diferite, pe care le
vei preciza: ,, Se înălţase cu o zvâcnire uşoară şi lină. Se aşeză ca o pisică pe vârful
unui stâlp de poartă. Pe urmă aştepta rândul celorlalţi. Căscă. Și-a zbârlit
mustăţile ţepoase....” 6 puncte
Verbul selectat Timpul verbului selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „tigru” să fie în cazul

genitiv (1) și un enunț interogativ, în care substantivul „privirea” să aibă funcția
sintactică de complement indirect (2). 6 puncte
53
(1)
(2)
7. Scrie atenționarea ta pentru un prieten, față de pericolul pe care îl presupune

întâlnirea cu un tigru sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală și o
propoziție subordonată atributivă. 6 puncte
8. Enunțul următor reprezintă mesajul primit de un scriitor pe o rețea socială.

Rescrie-l, corectând greșelile de orice natură! 6 puncte
Da de sigur că putem înnota înpreună. Trebuie doar să-mi spui când vrei ca să
mergem. Scriemi când ai timp.
SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o semnificație
a textului selectat din. „Fram Ursul Polar” de Cezar Petrescu.
54
În redactarea textului:
 vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
 vei prezenta două argumente potrivite, valorificand textul dat;
 vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul epic,
justificându-ți alegerea.
 vei avea un continut adecvat cerinței;
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

 conținutul compunerii – 12 puncte
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct;
coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie –
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct)
Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare
se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă
subiectul propus.
55
VARIANTA NR. 12
formulate.
Textul 1
Atunci o înfiorare cuprinde pe fiul craiului, rămânând uimit de spaimă și
mirare, dar pe urmă, venindu-i inima la loc și plin de încredere în sine că va izbuti
la ceea ce gândea, se înfățișază înaintea tată-său, zicând:
— Dă-mi voie ca să mă duc și eu pe urma fraților mei, nu de alta, dar ca să-mi
încerc norocul. Și ori oi putea izbuti, ori nu, dar îți făgăduiesc dinainte că, odată
pornit din casa d-tale, înapoi nu m-oi mai întoarce, să știu bine că m-oi întâlni și cu
moartea în cale.
— Lucru negândit, dragul tatei, să aud așa vorbe tocmai din gura ta, zise craiul.
Frații tăi au dovedit că nu au inimă într-înșii, și din partea lor mi-am luat toată
nădejdea. Doar tu să fii mai viteaz, dar parcă tot nu-mi vine a crede. Însă, dacă vrei
și vrei numaidecât să te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumva să te întâlnești cu
scârba în drum și să dai și tu cinstea pe rușine, c-apoi atunci curat îți spun că nu mai
ai ce căuta la casa mea.
— Apoi dă, tată, omul e dator să se încerce. Am să pornesc și eu într-un noroc și
cum a da Dumnezeu! Numai, te rog, dă-mi calul, armele și hainele cu care ai fost d-
ta mire, ca să mă pot duce.
Craiul, auzind aceasta, parcă nu i-a prea venit la socoteală și, încrețind din
sprâncene, a zis:
— Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela:
Voinic tânăr, cal bătrân,
Greu se-ngăduie la drum!
D-apoi calul meu de pe atunci cine mai știe unde i-or fi putrezind ciolanele! Că
doar nu era să trăiască un veac de om! Cine ți-a vârât în cap și una ca aceasta, acela
încă-i unul... Ori vorba ceea: Pesemne umbli după cai morți să le iei potcoavele.
— Tată, atâta cer și eu de la d-ta. Acum, ori c-a fi trăind calul, ori că n-a fi trăind,
aceasta mă privește pe mine, numai vreau să știu dacă mi-l dai ori ba.
— Din partea mea, dat să-ți fie, dragul tatei, dar mi-i de-a mirarea de unde ai să-l
iei, dacă n-are ființă pe lume.
— Despre aceasta nu mă plâng eu, tată, bine că mi l-ai dat; de unde-a fi, de unde n-
a fi, dacă l-oi găsi, al meu să fie.
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
56
Textul 2
În admirabilul „Dicționar general al limbii române― elaborat de Vasile Breban
este definit cuvântul „paremiologie―, prin care putem înțelege și disciplina care se
ocupă de studiul proverbelor, dar și „Totalitatea proverbelor dintr-o limbă―
(p.731). Diferența dintre proverb și zicătoare este destul de delicată. În esență,
proverbul implică și un nucleu alegoric („Când pisica nu-i acasă/ Șoarecii joacă pe
masă―), pe când zicătoarea este un enunț universal („Ziua bună se cunoaște de
dimineață―). Proverbul poate fi ritmat și chiar rimat, zicătoarea este ca o axiomă,
concisă și cuprinzătoare
Marele nostru B.P. Haşdeu considera că paremiologia poporului roman nu
este numai a poporului român, că ea poate fi regăsită (în diverse formulări-
formule) şi împrejurul ţării noastre, până la Marea Baltică. Specific românească ar
fi numai zicătoarea Apa trece, pietrele rămân. Ȋnclinăm să credem că există şi un
nucleu tare al paremiologiei, nucleu care poate fi regăsit pe întreaga suprafaţă
zbârcită a Pământului. La arabi, avem Câinii latră, caravana trece. Deşi are, ca
mişcare exterioară, un sens inversat, ea rimează interior cu Apa trece, pietrele
rămân.Dar în Spaţiul mioritic, nu există cămile, ci numai mioare şi cai
(şi ciobani,desigur).Cele două zicători au însă un nucleu tare comun, care poate fi
exprimat şi aşa:valorile autentice sunt esenţiale şi constante.
În schimb, pseudo-valorile sau non-valorile sunt exterioare și superficiale
(că apa care curge sau câinii care latră).
Nu este doar surprinzător, ci și uimitor, gândul lui Brâncuși de a elabora un
Cod etic, alcătuit exclusiv din proverbele și zicătorile românilor. Dar marele
sculptor nu a avut suficient timp și pentru „Coloana infinită― și pentru Codul etic.
Probabil că putem identifica urma gândului menționat, în sculpturile lui, în
formele statuare.
(https://revistacultura.ro/nou/2013)
1. Notează, din textul 1, două personaje care iau parte la acțiune. 2 puncte
57

din textul 2.
Diferența dintre proverb și zicătoare:
a. nu există.
b. este greu de precizat.
c. este însemnată.
d. este ușor de identificat.
Răspunsul corect: 2 puncte

din textul 2.
Constantin Brâncuși dorea să realizeze :
a. un nucleu al paremiologiei.
b. o serie de sculpturi.
c. un Cod etic.
d. „Coloana infinită―.
4. Menționează, în 30-50 de cuvinte, tema textului 2, justificându-ți opțiunea cu

două informații din text. 2 puncte
58
Textul 1
Paremiologia se ocupă cu studiul zicătorilor.
Haşdeu crede că zicătoarea „Apa trece, pietrele rămân―
este specifică poporului român.
Împăratul nu-i dă voie fiului să plece.
Textul 2
Diferența dintre proverb și zicătoare este destul de radicală.
―Coloana infinitului‖ este opera lui B. P. Haşdeu.
Brâncuși și-a creat operele conform Codului etic la care a visat.
6. Transcrie două figuri de stil identificate în fragmentul de mai jos:

,,Atunci o înfiorare cuprinde pe fiul craiului, rămânând uimit de spaimă și mirare,
dar pe urmă, venindu-i inima la loc și plin de încredere în sine că va izbuti la ceea
ce gândea, se înfățișază înaintea tată-său, zicând:
— Dă-mi voie ca să mă duc și eu pe urma fraților mei, nu de alta, dar ca să-mi
încerc norocul....” 6 puncte

8.Crezi că proverbele au farmec la orice vârstă? Motivează-ți răspunsul,
valorificând textul 1. 6 puncte
59
9. Asociază fragmentul din Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă cu un alt text
cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text. 6 puncte

Există numai cuvinte derivate în seria
a. mâncărică, turcesc, rânduială.
b. capitală, grecesc, războinic.
c. fiecare, pisicile, războinic.
d. amintirile, Timpul, sănătate.

Sunt despărțite correct ambele cuvinte din seria:
a. ex-clu-siv, sculp-tor.
b. e-xclu-siv, sculp-tor.
c. ex-clu-siv, scul-ptor.
d. exc-lu-siv, sculpt-or.

Cuvântul subliniat în secvența „ fiecare pe la vatra lui.‖ este
a. articol hotărât.
b. pronume personal.
c. pronume posesiv.
d. adjectiv pronominal posesiv.
60

Conjugarea și funcţia sintactică a verbului subliniat în enunțul „ că nu pot striga
văleu. […]‖ sunt:
a. conjugarea I, predicat verbal.
b. conjugarea a III-a, predicat verbal.
c. conjugarea I, complement direct.
d. conjugarea a II-a, predicat nominal.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei pronume diferite, precizându-le felul:

,,Cine ți-a vârât în cap și una ca aceasta, acela încă-i unul... Ori vorba ceea:
Pesemne umbli după cai morți să le iei potcoavele.” 6 puncte
Pronumele selectat Felul pronumelui selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul comun „fiul” să aibă funcția

sintactică de atribut și un enunț interogativ în care pronumele personal „ea” să fie
circumstanţial de loc .
61
7. Formulează o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare

copulativă, care să exprime admirația față de opera lui Ion Creangă. 6 puncte
8. Rescrie corect enunțul, corectând greşelile de orice natură. 6 puncte

Ion Creangă a fost un dascăl care și-a iubit elevii și care a înțeles, că între
copiii trebuie să fi și tu copil, să intrii în jocul lor.

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să povestești o
întâmplare al cărei personaj principal să aibă ca trăsătură morală definitorie
curajul, inserând o secvenţă descriptivă, de minimum 40 de cuvinte şi o secvenţă
argumentativă.
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct) .
 Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru
redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
62
VARIANTA NR. 19
formulate.
Textul 1
Într-o zi, mama m-a dus de mână la şcoala de fete şi m-a înscris în clasa întâi.
În ascuns, am spus o rugăciune. Eram tulburată, speriată, ca în ajunul unei călătorii
cu trenul. Am dormit puţin, m-am sculat devreme şi am început să mă rog lui
Dumnezeu, murmurând la fel cu bunica. Mi-era teamă. [...]
Sofia, sora mamei (parc-o văd- sfrijită, oacheşă, cu ochii totdeauna ca după
plâns), mi-a cusut un şorţ negru de satin lucios. Ea avea să mi-l coasă, la începutul
fiecărui an, până la bacalaureat. Aveam cu mine, când m-am dus în prima zi la
şcoală, tot ce mi se ceruse pe listă, chiar şi partea a doua a abecedarului, şi toc, şi
peniţe, şi cerneală, adică lucruri de care urma să am nevoie abia în trimestrul al
treilea. Şi tare mi-era frică să nu mi se pună o întrebare la care să nu ştiu să
răspund. Şi la gândul că nu ştiu de acasă să scriu şi să citesc, m-a cuprins o
adevărată panică. [...]
Curtea era plină. Fetele [...] se plimbau câte două, vorbeau între ele în şoaptă
sau, dimpotrivă, tare şi fără sfială. Dar iată că ochii uneia dintre profesoare se
opresc asupra mea. Nu încăpea nicio îndoială, nu mai era nicio scăpare. O să-mi
pună o întrebare din cărţile pe care le am în ghiozdan. Sau mă va mustra că am
venit la şcoală, deşi n-am împlinit şapte ani. Într-adevăr, mie mi-a vorbit
profesoara:
- Să-i spui mamei tale să te pieptene cu două codiţe strânse bine pe cap, că aici
suntem la şcoală, nu la bal.
Picioarele mi-au tremurat. Obrajii mi s-au încălzit. Am răspuns tare şi desluşit:
- Da, doamnă.
Atunci, altă profesoară s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe obraz şi m-a
întrebat cum mă cheamă. Era profesoara clasei întâi.
(Cella Serghi, Pânza de păianjen)
63
Textul 2
Guvernul canadian sprijină continuitatea în vorbire şi cultură a tuturor
comunităţilor existente pe teritoriul ţării. O astfel de inţiativă are la bază formarea
claselor cu predare în limba română de la şcoala Milne Valley din Toronto, din
cadrul programului Internaţional Heritage Program. La finalul fiecărui an se
desfăşoară Serbarea de Crăciun, o încununare a muncii micuţilor din decursul
anului.Sala de spectacole a şcolii Milne Valley Public School a fost locul unde
sâmbătă, 12 decembrie 2009, începând de la ora zece, a avut loc programul copiilor
români.Organizatoarea, profesor Minodora Grigorescu, a reuşit să alunge tracul
micuţilor, delectându-ne cu o reprezentaţie foarte reuşită. Isabela Teodorescu a dat
tonul manifestării cu poezia ―Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim‖. Au
urmat micuţii de la grădiniţă, costumaţi precum fulgii de nea. Sceneta următoare a
claselor întâi şi a doua a fost intitulată ,,Naşterea Minunată‖, urmată de o serie de
colinde şi urări ale clasei a treia. Profesoara Cristina Mareş a pus în scenă,
împreună cu clasa a patra, basmul ,,Harap Alb-Modern şi Capra‖. [...]
Apărut pe neaşteptate, Moş Crăciun şi-a cărat sacul urcând cu greu
treptele scenei. După urările tradiţionale, ―La mulţi ani cu sănătate‖ şi ―Sărbătoarea
lui Cristos să vă fie de folos‖, actoraşii s-au aşezat la coadă în faţa moşului, pentru
a primi darurile binemeritate.
(Cezar Popescu, Sărbătoare de Crăciun la Şcoala Românească din Toronto, în
Observatorul, 20 decembrie 2009)
1. Notează, două reacții ale fetei în momentul în care i se adresează profesoara, aşa
cum reiese din textul 1. 2 puncte
64

din textul 1.
Pe lista cerută de la școală se aflau
a) cretă, burete, toc.
b) abecedarul, ghiozdan, cărți.
c) cerneală, penițe, toc.
d) umbrelă, pălărie, șorț.

din textul 2.
Elevii clasei întâi și a doua au pus în scenă
a) ,,Harap Alb-Modern şi Capra‖.
b) ,,Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim‖.
c) ,,Sărbătoarea lui Cristos să vă fie de folos‖.
d) ,,Naşterea Minunată

din textul 1.
În fragmentul citat se evidențiază
a) impactul negativ pe care ultima zi de școală îl are asupra unei fetițe.
b) impactul emoțional pe care prima zi de școală îl are asupra unei fetițe.
c) rolul școlii și al profesorului.
d) educația fetiței.
65
5. Notează „X‖ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau
incorectitudinea acestuia bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
În textul literar se relatează o scenă din seara
premergătoare primei zile de şcoală.
Ajunsă în curtea şcolii, pe fetiţă o cuprinde o adevărată
panică, generată de mai multe motive.
Fetița nu este speriată în prima zi de școală.
Textul 2
Spectacolul copiilor români de sfârșit de an școlar s-a
desfășurat în sala de spectacole a şcolii Milne Valley
Public School.
După serbare, fiecare dintre actorași a plecat acasă.
Cristina Mareș a dat tonul manifestării cu un cântec.
6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a fetei, identificată în fragmentul de

mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă
„- Să-i spui mamei tale să te pieptene cu două codiţe strânse bine pe cap, că aici
suntem la şcoală, nu la bal. Picioarele mi-au tremurat. Obrajii mi s-au încălzit. Am
răspuns tare şi desluşit:
- Da, doamnă.” 6 puncte
66
8. Crezi că emoțiile primei zile de școală transformă experienţa într-o amintire
eternă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte valorificând textul 1.
6 puncte
9. Asociază textul narativ literar Pânza de păianjen de Cella Serghi cu un alt text
literar citit sau studiat, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare culturală /
morală comună, prin referire la câte o secvență din fiecare text. 6 puncte

În enunţul Atunci, altă profesoară s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe obraz şi
m-a întrebat cum mă cheamă. există
a. 4 diftongi.
b. 2 diftongi și un hiat.
c. 3 diftongi și un hiat.
d. un ditong și un hiat.

Există numai cuvinte din câmpul semantic al școlii în seria:
a. clasa, predare, profesoară.
b. română, elev, mama
c. lecție, bancă, curte.
d. emoție, bucurie, teamă.
67
3. Alcătuieşte o propoziţie cu omonimul cuvântului subliniat: avea să mi-l coasă.

2 puncte
4. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:
tracul, oacheşă. 2 puncte
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le
vei preciza: ,,Am dormit puţin, m-am sculat devreme şi am început să mă rog lui
Dumnezeu, murmurând la fel cu bunica.‖ 6 puncte
Verbul selectat Modul verbului selectat
6. Transcrie, din primul text, o construcție reflexivă și una activă, iar din al doilea
text, o construcție pasivă. 6 puncte
68
7. Realizează expansiunea părţii de propoziţie subliniate în structura Apărut pe

neaşteptate..., precizând felul propoziţiei subordonate obţinute. 6 puncte
8. Rescrie textul, corectând greşelile de orice natură. 6 puncte

Pericolul fiind eminent membrii echipajului după vapor sau salvat cu ajutorul
unor bărci.

Imaginează-ți că retrăiești emoțiile primei zile de școală.
Scrie o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinţi experienţa,
incluzând o secvență narativă şi una descriptivă. Data redactării jurnalului este 15
septembrie 2022.

1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru
redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte
și dezvoltă subiectul propus.
69
VARIANTA NR. 30
formulate.
Textul 1
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Mureşului, e mănăstirea minorităţilor, vestita
Maria Radna. Din turnurile bisericii mari şi frumoase se văd pe Mureş la deal
ruinele acoperite cu muşchi ale cetăţii de la Şoimoş; în faţa bisericii se întinde
Radna cea frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane
al bisericii româneşti, iar pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării
Ungureşti. Mara însă le trece toate cu vederea: pentru dânsa nu e decât un loc larg
în faţa mănăstirii, unde se adună lumea cea multă, grozav de multă lume.
Căci e acolo în biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică Precistă care
lăcrămează şi de a cărei vedere, cei bolnavi se fac sănătoşi, cei săraci se sâmt
bogaţi şi cei nenorociţi se socotesc fericiţi.
Mara, deşi creştină adevărată, se duce şi ea câteodată la biserica aceasta, dar se
închină creştineşte, cu cruci şi cu mătănii, cum se cuvine în faţa lui Dumnezeu. Că
icoana face minuni, asta n-o crede, ştie prea bine că o Maică Precistă nemţească nu
e o adevărată Maică Precistă. E însă altceva la mijloc. Călugării, care umblă raşi c
a-n palmă şi se strâmbă grozav de urât, au o ştiinţă tainică şi ştiu să facă fel de fel
de farmece pentru ca boala să-şi vie la leac, săracul să-şi găsească sprijoana şi
nenorocitul să se fericească. Bine face dar lumea care vine la Maria Radna să se
închine, şi Marei îi râde inima când pe la Sânte Mării timpul e frumos, pentru ca
lumea să poată veni cale de o săptămână de zile, cete-cete, cu praporele în vânt, cu
crucile împodobite cu flori şi cântând psalmi şi litanii. Acum, când vin sutele şi se
adună miile pe locul cel larg din faţa mănăstirii, acum e secerişul Marei, care
dimineaţa iese cu coşurile pline şi seara se întoarce cu ele goale. De aceea se
închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care întotdeauna îi poartă cu
dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: ,,Închinaţi-vă şi voi , sărăcuţii mamei !‖
Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată, e săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui,
Doamne, ar putea să-i lase, când se duce la târg? Cum ar putea dânsa să stea de
dimineaţă până seară fără ca să-i vadă? Cum, când e atât de bine să-i vezi?!
Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se
mai ia şi de cap câteodată, plânge şi se plânge c-a rămas văduvă şi apoi se uită
împregiur să-şi vadă copiii şi iar râde.
70
,,Tot n-are nimeni copii ca mine!‖ îşi zice ea, şi nimeni nu poate s-o ştie aceasta
mai bine decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii şi mame şi nu poate să vadă
fiinţă omenească fără ca s-o pună alăturea de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni,
voinici şi plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, răi sunt, mare minune, şi e lucru ştiut că
oameni de dai, Doamne numai din copii răi se fac. Mai sunt şi zdrenţăroşi şi
desculţi şi nepeptănaţi şi obraznici, sărăcuţii mamei, dar tot cam aşa e şi mama lor
ea însăşi;cum altfel ar putea să fie o văduvă săracă? cum ar putea să fie copiii
săraci, care îşi petrec viaţa în târg, printre picioarele oamenilor?
Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt, Mara
stă ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce. La stânga, e
coşul cu peşte, iar la dreapta clocoteşte apa fierbinte pentru,,vornovişti‖, pentru care
rade din când în când hreanul de pe masă. Copiii aleargă şi îşi caută treabă, vin
când sunt flămânzi şi iar se duc după ce s-au săturat, mai se joacă voios, mai se bat
între dânşii, fie cu alţii, şi ziua trece pe nesimţite.
Serile, Mara, de cele mai multe ori mănâncă ea singură, deoarece copiii, obosiţi,
adorm, în vreme ce ea găteşte mâncarea. Mănâncă însă mama şi pentru ea, şi pentru
copii. Păcat ar fi să rămâie ceva pe mâne.
Apoi, după ce a mai băut şi o ulcică de apă bună, ea scoate săculeţul, ca să facă
socoteala. Niciodată însă ea n-o face pentru ziua trecută, ci pentru toată viaţa.
Scăzând dobânda din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de mâne, se duce
la căpătâiul patului şi aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de bătrâneţe şi pentru
înmormântare, altul pentru Persida şi al treilea pentru Trică. Nu e chip să treacă zi
fără ca ea să pună fie şi măcar numai câte un creiţar în fiecare din cei trei ciorapi,
mai bucuros se împrumută pentru ziua de mâne. Când poate să pună florinul, ea-l
sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe în
cele din urmă să plângă.
Nu doară că i-ar fi greu de ceva, când sâmte greul vieţii, Mara nu plânge, ci sparge
oale ori răstoarnă mese şi coşuri. Ea îşi dă însă seamă cât a avut când a rămas
văduvă, cât are acum şi cât o să aibă odată. Şi chiar Mara să fii te moi când sâmţi că
e bine să fii om în lumea aceasta, să alergi de dimineaţa până seara şi să ştii că n-o
faci degeaba.
Peste zi ea vede multă lume, şi dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place şi ca fire,
şi ca stare, şi ca înfăţişare, ea-şi zice cu tainică mulţumire: ,,Aşa are să fie Persida
mea!‖ Iar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-şi zice: ,,Aşa are să fie Trică al meu!‖
( Ioan Slavici, Mara)
71
Textul 2
Iubirea părinților stimulează creierul copilului.
Serge Lebovici susține că dragostea mamei, a părinților, este cea care stimulează
creierul copilului, care îl ajută pe nou-născut să relaționeze și îl învață să se
adapteze la lumea din jur. Sunt de notorietate exemplele copiilor abandonați, care
aveau tot, dar erau privați de dragoste. S-a constatat ca au fost incapabili să aibă o
dezvoltare normală.
Este demonstrat că efectele pozitive ale dragostei materne (care presupune nu doar
afectivitate, ci și comunicare, implicare, interes și o preocupare constantă pentru
copil), sunt cele care stimulează și susțin dezvoltarea psiho-somatică.
Interacțiunea dintre mamă și copil, adaptată nevoilor acestuia din urmă, în fiecare
din etapele lui de dezvoltare sunt suportul cel mai important pe care trebuie să-l
primească. Iar toate acestea nu sunt doar vorbe. În spatele acestor afirmații se
ascund interacțiuni psihice demonstrate. Se poate spune deci, fără teama de a
exagera, că dragostea mamei poate să miște lumea și că este elementul fără de care
copilul nu poate crește.
(http://www.eva.ro/casă-și-familie/copii/importanța-relației-părinte-copil)
1. Notează numele celor doi copii ai personajului principal din primul text. 2 puncte

din textul 1.
Mara era o femeie
a) credincioasă, harnică, săracă.
b rea, egoistă, tânără.
c) credincioasă, frumoasă, leneșă.
d) neînțelegătoare, bătrână, zgârcită.
72

din textul 1.
Când se înserează, Mara
a) spune o rugăciune și se închină la icoane.
b) calculează câștigul și îl împarte în trei părți egale.
c) pleacă la târg să vândă marfă.
d) își privește copiii cum dorm.
4.Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile

din textul 1.
În fragmentul extras din textul narativ Mara de Ioan Slavici, se evidențiază
a) dorința de a avea cât mai mulți bani.
b) dragostea pentru copii.
c) munca Marei.
d) istoria familiei Marei.
Textul 1
Persida și Trică își petrec timpul prin târguri alături de
mama lor.
Mara aleargă de dimineața până seara pentru a le asigura
viitorul copiilor.
Gândurile Marei se îndreaptă către biserica lângă care vinde produse.
73
Textul 2
Textul este literar.
Dragostea mamei stimulează creierul copilului.
Copiii abandonați, care aveau tot, dar erau privați de
dragoste, s-au dezvoltat normal.
1. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului

identificat în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență:
,, Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt,
Mara stă ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce.”
6 puncte
7.Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte

8. Crezi că efortul pe care Mara îl depune este suficient pentru a le asigura copiilor
reușita în viață? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând
textul 1. 6 puncte
9.Asociază fragmentul din ,,Mara” de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat la
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare
morală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
74
1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ,,bolnavi" și ,, dragostea ". 2 puncte

bolnavi
dragostea

Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) mamă, fiică, sat .
b) biserică, icoană, psalmi.
c) Mureș, Lipova, părinți.
d) sănătoşi, voinici, efecte.

Cuvântul „stimulează‖ este corect utilizat în enunțul:
a. Ai noștri stimulează în fața batalioanelor dumneavoastră retragerea.
b. Muntele e calcaros, stimulînd cetăți fantastice de piatră.
c. El la stimulat oferindui nota nouă la matematică.
d. Stimulează... răspunse colegul cu glas tare.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: ,, Peste zi ea vede
multă lume, şi dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place şi ca fire, şi ca stare, şi ca
înfăţişare, ea-şi zice cu tainică mulţumire...”sunt:
a. puternică, misterioasă.
b. vastă, misterioasă.
75
c. îmbelșugată, dezvăluită.
d. întinsă, zgomotoasă.
5. Rescrie fragmentul următor, trecând substantivele nearticulate în substantive

articulate:
,,Nu doară că i-ar fi greu de ceva, când sâmte greul vieţii, Mara nu plânge, ci
sparge oale ori răstoarnă mese şi coşuri.” 6 puncte
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

complement direct din enunțul „ Peste zi ea vede multă lume.‖ să fie complement
indirect. 6 puncte
7. Scrie o frază alcătuită dintr-o propoziție principală și o propoziție subordonată

atributivă în care să menționezi unde dorești să îți petreci vacanța. 6 puncte
76
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând valori ale familiei,
cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
1. (a fi-indicativ, prezent, pers. I, pl.)……………….atenți la nevoile celor din jur.
2. Bunicii (pronume relativ care-genitiv)…………..nepoți sunt sănătoși sunt fericiți.
3. Avem încredere în bunicii (adjectiv pronominal posesiv)…………..

Crezi că părinţii pot influenţa succesul copiilor în viaţă?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susţii
răspunsul la întrebarea de mai sus, valorificând textul 1 şi experienţa personală/de
lectură.
Ȋn scrierea textului, vei avea în vedere:
- formularea unei opinii;
- prezentarea a două argumente care să susţină opinia formulată;
- enunţarea unei concluzii;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare.
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct)
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru
redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte
și dezvoltă subiectul propus.
77
VARIANTA NR. 40
formulate.
Textul 1
NECUNOSCUTA: Dar ești sigur că e acolo?

PROFESORUL: Da.
NECUNOSCUTA: De ce?
PROFESORUL: Pentru că stelele nu se abat niciodata din drumul lor.
NECUNOSCUTA: Dar Ursa Mare e mereu noua, nu?
PROFESORUL: Da.
NECUNOSCUTA: Chiar si pentru dumneata, care o cunosti asa de bine?
PROFESORUL: Chiar si pentru mine. Sunt seri când e rece, depărtată,
indiferentă… Şi atunci parcă simt toată umilinţa, toată dizgraţia de a locui pe o
biată planetă mizerabilă, pe lângă care marile stele trec fără să o vadă.
NECUNOSCUTA: Fără să o vadă?
PROFESORUL: Dar sunt alte seri, când o simt aici la fereastră , vie, protectoare,
atentă, aşa de atentă, încât dacă aş striga mi se pare că m-ar auzi.
NECUNOSCUTA: Ar trebui să încerci… Cine ştie?
PROFESORUL: Sunt seri când tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte,
într-un univers absurd, în care numai noi în marea noastră singurătate, ne zbatem pe
o planetă de provincie, că într-un târg în care nu curge apă, nu arde lumina şi unde
nu opresc trenurile rapide… Dar sunt seri când tot cerul foşneşte de viata … seri în
care tot cerul e plin de semne şi de chemări, ca şi cum de pe o planetă pe alta, de pe
o stea pe alta, fiinţe care nu s-au văzut niciodată, se caută, se cheamă…
NECUNOSCUTA: Si se găsesc?
PROFESORUL: Niciodată.
NECUNOSCUTA:De ce?
78
PROFESORUL:Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta. Pentru că
nicio stea nu se abate niciodată din drumul ei.
NECUNOSCUTA: E păcat. E trist.
PROFESORUL: E putin trist. Dar e frumos. Cel puţin ştii că nu eşti singur sub
bolta asta imensă, că undeva, în altă lume, în altă constelaţie… în Ursa Mare, sau
pe Steaua Polară , sau pe Vega…
NECUNOSCUTA: Sau pe steaua d-tale fără nume.
PROFESORUL: Da… Sau pe steaua mea fără nume… Aventura asta ridicolă, care
se numeşte viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar cu alt
noroc. Poate că acolo tot ce aici e greoi şi apăsător, devine uşor. Tot ce încercăm
fără să izbutim nici pe jumătate, tot ce am fi vrut să cutezăm si n-am cutezat, să
iubim și n-am iubit, tot, tot, se împlineşte, se simplifică, se împarte. Când te-am
văzut astăzi seara, intrând acolo, în gara aceea afumată, când te-am văzut, albă,
limpede, strălucitoare…, am crezut o clipă că vii din altă lume.
NECUNOSCUTA:Poate ca vin din altă lume.
PROFESORUL:Nu… nu…
NECUNOSCUTA: De unde ştii ?…
PROFESORUL: Pentru că nicio stea nu se opreşte niciodată din drumul ei.
NECUNOSCUTA: Eu sunt o stea care se opreşte.
PROFESORUL: Cum te cheama?
NECUNOSCUTA: Mona.
PROFESORUL: Ce nume frumos. Parcă ar fi un nume de stea…Dar e un nume de
stea Alcor si… Mona.
(Steaua fără nume – Mihail Sebastian)
79
Textul 2
Ursa mare
Ursa mare este cunoscută sub numele de Carul mare. Carul mare este constelaţia
cea mai proeminentă pe cerul de noapte şi această constelaţie foarte mare poate fi
observată de-a lungul întregului an. În limbaj tehnic, este numită ,,circumpolară‖.
Ursa Mare este formată dintr-un număr foarte mare de stele. Cele şapte stele mai
strălucitoare din constelaţie au o formă similară cu cea a unui car. Întreagă
constelaţie, cu toate acestea, arată ca un urs. În sine nu este considerată o
constelaţie ci un asterism. Ursa mare este formată din mai multe galaxii
strălucitoare, inclusiv perechea Messier 81 (care este una dintre cele mai
strălucitoare galaxii din cer) şi Messier 82. Ascensia dreaptă: 14h 08m la 8h 04m
Declinaţia: +28° la +7
Cea mai strălucitoare stea: Epsilon Ursae maioris (Alioth) Mitologie:
Mitologia din spatele constelaţiei Ursa mare este destul de tragică. În mitologia
greacă, Zeus s-a îndrăgostit de o tânără pe nume Callisto. Ei au avut un fiu pe nume
Arcaş. Plină de pizmă, Hera, soţia lui Zeus, a transformat-o pe frumoasa femeie
într-un urs. Ulterior, Callisto, în timp ce încă purta formă de urs, l-a întâlnit pe fiul
ei, Arcaş. Arcaş nu şi-a dat seama că este mama lui şi chiar a încercat să tragă în ea.
Pentru a o salva pe Callisto, Zeus i-a transformat pe amândoi în urşi şi i-a pus în
cer, formând Ursa mare. Cel mai bun timp să fie observată: Tot anul, dar mai ales
iarna Constelaţii vecine: Dragonul, Linxul, Leul, Cositele Berenicei, Câinii de
vânătoare, Boarul, Ursa mică
https://www.starling.ro/blog/ursa-mare/
1. Notează numele numele participanților la dialog din textul 1. 2 puncte
80

din textul 2.
Cea mai strălucitoare stea este:
a) Dragonul
b) Epsilon Ursae maioris
c) Boarul
d) Ursa mică

din textul 1.
Care este steaua mereu nouă?
a) Vega
b) Ursa mare
c) Steaua Polară
d) Mona

din textul 2.
Tema textului este:
a) Ursa mare
b) Natura
c) Călătoria
d) Mitologia
81
Textul 1
Profesorul simte toată umilinţa, toată dizgrația de a locui
pe o biată planetă din cauza fetei.
Necunoscuta se compară cu o stea care se oprește.
Necunoscuta afirmă ,,Ce nume frumos. Parcă ar fi un
nume de stea…Dar e un nume de stea Alcor si… Mona.”
Textul 2
Mitologia din spatele constelației Ursa mare este de
origine latină.
Ursa mare este formată, conform mitologiei, din doi urși.
Callisto i-a transformat pe amândoi în urşi şi i-a pus în
cer, formând Ursa mare.
6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a Profesorului, identificată în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
PROFESORUL: Chiar si pentru mine. Sunt seri când e rece, depărtată,
indiferentă… Şi atunci parcă simt toată umilinţa, toată dizgraţia de a locui pe o biată
planetă mizerabilă, pe lângă care marile stele trec fără să o vadă. 6 puncte
82
8. Crezi că se pot găsi ființe care nu s-au văzut niciodată? Motivează-ți răspunsul,
în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textele date. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din Steaua fără nume de Mihail Sebastian cu un alt text
cuvinte, o valoare culturală / morală comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte

În secvența: ”Da… Sau pe steaua mea fără nume… Aventura asta ridicolă, care
se numeşte viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub acelaşi cer, dar cu alt
noroc.”, există:
a) cinci diftongi
b) patru diftongi
c) șase diftongi
d) trei diftongi

Omonimul lexico-gramatical al cuvântului subliniat în secvența: ,,Sunt seri când
tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, într-un univers absurd, în care
numai noi în marea noastră singurătate, ne zbatem pe o planetă de provincie.”, este
regăsit în enunțul:
a) Două care cu fân se îndreaptă spre sat.
b) Care copertă a fost pătată?
c) Căruțele sunt mijloacele de transport cele mai folosite în secolul trecut.
d) El știe care stea strălucește mai tare.
83

Rolul cratimei din secvența „... această constelaţie foarte mare poate fi observată
de-a lungul întregului an.‖ este:
a) de a lega două părți de vorbire diferite
b) de a marca elidarea unui sunet
c) de a forma un hiat
d) de a conserva ritmul și măsura secvenței

Scrierea corectă a numeralului cardinal din secvența: ,,... inclusiv perechea
Messier 81‖, este:
a) opt zeci și unu
b) optzeci și unu
c) optezecișiunu
d) opt zeci și unul
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le
vei preciza: ,,Tot ce încercăm fără să izbutim nici pe jumătate, tot ce am fi vrut să
cutezăm si n-am cutezat, să iubim și n-am iubit, tot, tot, se împlineşte, se simplifică,
se împarte.” 6 puncte
Verbul selectat Modul verbului selectat
84
6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de

subiect în enunțul „ Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta.” să
fie complement direct. 6 puncte
Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:
Enunțul:
7. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul acestora și raportul

care se realizează între ele. 6 puncte
,,Arcaş nu şi-a dat seama că este mama lui şi chiar a încercat să tragă în ea.
8. Rescrie textul de mai jos, corectând greşelile de orice natură. 6 puncte

Luna și stele, apare pe bolta cerească în fiecare noapte în care cerul este senin.
Dacă vei privii cu atenție, vei putea identifica și Carul mare, una dintre cea mai
frumoase constelații. Aceasta este numită astfel din cauza formei sale asemănătoare
cu ale unui car.
85

Imaginează-ți că ai ai fost în vizită la Planetariu cu clasa.
Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinţi o
întâmplare petrecută în ţimpul vizitei, inserând o secvență descriptivă de minimum
30 de cuvinte şi una explicativă.
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct) .
 Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru
redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
86
CUPRINS
Argument ……………............................................................................................... 3
PARTEA I
NOȚIUNI TEORETICE
PARTEA I
NOȚIUNI TEORETICE
TEME GENERALE EVALUAREA NAȚIONALĂ……………......................... 5
SCRISOAREA……………................................................................................. 6
JURNALUL……………......................................................................................... 7
TEXTUL NARATIV……………......................................................................... 9
RELATAREA UNEI EXPERIENȚE PERSONALE……………........................ 11
NARAȚIUNI FICȚIONALE……………........................................................... 12
TEXTUL DESCRIPTIV…………….................................................................. 13
TEXT EXPLICATIV……………......................................................................... 21
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI……………........................................... 21
TEXTUL ARGUMENTATIV……………........................................................... 24
CEREREA……………......................................................................................... 26
REZUMATUL.................................................................................................... 27
PARTEA A II-A TESTE RECAPITULATIVE

Testul nr. 1……………............................................................................................ 29
Testul nr. 2…………….............................................................................................. 32
Testul nr. 3…………….............................................................................................. 36
Testul nr. 4…………….............................................................................................. 39
Testul nr. 5……………............................................................................................. 43
Testul nr. 6……………............................................................................................. 46
87
Testul nr. 7……………............................................................................................. 50
Testul nr. 8……………............................................................................................. 53
ȘTIU?-APLIC! ................................................................................................. 56
PARTEA A III-A TESTE APLICATIVE

Varianta nr. 1……………........................................................................................ 64
Varianta nr. 2……………......................................................................................... 69
Varianta nr. 3……………......................................................................................... 76
Varianta nr. 4……………......................................................................................... 81
Varianta nr. 5……………........................................................................................ 88
Varianta nr. 6……………........................................................................................ 93
Varianta nr. 7……………........................................................................................ 98
Varianta nr. 8……………...................................................................................... 104
Varianta nr. 9……………....................................................................................... 110
Varianta nr. 10……………...................................................................................... 115
Varianta nr. 11……………..................................................................................... 121
Varianta nr. 12……………..................................................................................... 127
Varianta nr. 13…………….................................................................................... 132
Varianta nr. 14…………….................................................................................... 138
Varianta nr. 15……………..................................................................................... 143
Varianta nr. 16……………...................................................................................... 149
Varianta nr. 17……………...................................................................................... 154
Varianta nr. 18 …………....................................................................................... 159
88
Varianta nr. 19……………...................................................................................... 164
Varianta nr. 20……………..................................................................................... 170
Varianta nr. 21……………..................................................................................... 175
Varianta nr. 22……………...................................................................................... 181
Varianta nr. 23……………..................................................................................... 186
Varianta nr. 24…………….................................................................................... 192
Varianta nr. 25……………...................................................................................... 198
Varianta nr. 26……………....................................................................................... 204
Varianta nr. 27……………....................................................................................... 211
Varianta nr. 28 …………......................................................................................... 216
Varianta nr. 29……………....................................................................................... 222
Varianta nr. 30……………........................................................................................ 228
Varianta nr. 31……………....................................................................................... 234
Varianta nr. 32……………........................................................................................ 240
Varianta nr. 33……………........................................................................................ 246
Varianta nr. 34……………....................................................................................... 252
Varianta nr. 35……………....................................................................................... 258
Varianta nr. 36……………........................................................................................ 264
Varianta nr. 37……………....................................................................................... 271
Varianta nr. 38 …………......................................................................................... 277
Varianta nr. 39……………...................................................................................... 283
Varianta nr. 40……………........................................................................................ 288
89

Model Nou Promo Noiembrie Evaluare Clasa A Viii-A

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Model Nou Promo Noiembrie Evaluare Clasa A Viii-A

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

NOUL MODEL EVALUARE NAȚIONALĂ CLASA A VIII-A / MESAJ PROMO

ÎN PERIOADA 07 NOIEMBRIE 2022 - 15 DECEMBRIE 2022, PUTEȚI ACHIZIȚIONA

VĂ PREZENTĂM PACHETUL PROMOȚIONAL

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU CLASELE VII - VIII.

 EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU CLASA A VII-A, CULEGEREA CONȚINE 30 DE TESTE

VĂ MULȚUMIM FRUMOS PENTRU COLABORARE. AȘTEPTAM COMENZILE

COORDONATOR: ANDREEA ARTAGEA

MĂDĂLINA STANCU  VALENTINA ȘANDRU  ALINA VANCICA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 1

Referent ştiinţific: Prof. Dr. OCTAVIAN SOVIANY

Tehnoredactare și copertă: Florina Gavrilă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Pentru comenzi: EDITURA GABRIEL 2005

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 2

Lucrarea de faţă, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Evaluarea

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 3

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 4

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 5

Conţinuturi utile pentru pregătirea examenului de

(b) -texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 6

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 7

Sâmbătă, 11 iulie 1942

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 8

 Reprezintă un instrument de eficientizare a lecturii.

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 9

Oamenii știau încotro merg, de aceea, în clipa plecării stătuseră pe punte,

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 10

RELATAREA UNEI EXPERIENȚE PERSONALE

 Redactează un text narativ de cel puțin 150 de cuvinte, în care să

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 11

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 12

 Pornind de la fragmentul de mai jos, scrie o compunere narativă, de

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 13

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 14

 Folosită în textele narative, descrierea are rolul unei pauze narative –

O bună parte din copilărie mi-am petrecut-o la şcoală alături de colegii

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 15

Planul compunerii Cerinţele realizării unui bun portret

E o femeie măruntă, măruntă, tare adusă de spate. Ai crede că are un gheb

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 16

DESCRIEREA UNUI LOC

Descrierea de tip tablou

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 17

 Redactează un text descriptiv cu titlul În inima pădurii, de minimum 150

În vacanța trecută am fost cu părinții la Paris. Se spune că orașele sunt

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 18

DESCRIEREA UNUI TABLOU

Realizati un joc de rol având următoarele repere:

DESCRIEREA UNUI FENOMEN

I. Prezentarea -peisajul sau fenomenul care va fi descris trebuie

Printre picăturile de vară…

În textul literar, descrierea apare frecvent împreună cu naraţiunea. În anumite

1. Pe un carton se desenează un dreptunghi cu lungimea de 3 cm și înălțimea de

2. Se decupează cu foarfeca figurile geometrice .

3. Se înjumătățește pătratul.. Se lipește apoi de dreptunghiul mare, după model

4. Pe o scobitoare, se lipesc dreptunghiul și cealaltă figură geometrică.

5. Barca astfel obținută se poate plimba pe orice hartă doriți să navigați.

CARACTERIZĂRI ALE PERSONAJELOR

1. Locul şi rolul personajului în operă; tipologia, relaţia cu tema

Prâslea este protagonistul basmului, personaj central, pozitiv, complex, urmărit în

Textul de opinie este un text nonliterar în care autorul (de regulă, un