S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

INSTRUCTIUNI
de Aparare Impotriva Incendiilor la Depozite in cadrul
S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

1.Depozitarea materialelor solide, lichide, gazoase,materiilor explozive si a altor

materiale sau substante, precum si a deseurilor si ambalajelor se face in raport cu natura,
forma, dimensiunea, modul de ambalare si proprietatile fizico-chimice ale acestora din
punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor (grupa sau clasa de combustabilitate,
tendinta de autoaprindere, autoinflamare, explozie, comportare in contact sau in prezenta
altor produse, substantele stingatoare compatibile si eficienta la interventie in caz de
incendiu etc.), cu respectarea instructiunilor producatorului si proiectantului.
2. Depozitele vor fi marcate cu inscriptii privind continutul.
3. Depozitarea se face numai pe categorii de materiale sau de produse, in perfecta ordine,
lasandu-se spatii pentru manipulare si circulatie.
4. Spatiile de depozitare vor avea precizate riscul (categoria) de pericol de incendiu,
determinata conform prevederilor reglementarilor tehnice si clasa de periculozitate a
meterialelor si substantelor depozitate.
5. Este interzisa depozitarea ambalajelor cu produse de natura necunoscuta la un loc cu
alte produse.
6. Depozitarea si manipularea materialelor si a substantelor combustibile se face in
ambalaje adecvate, realizate si inscriptionate corespunzator, in vederea indentificarii
naturii, riscurilor de incendiu si a procedeelor de stingere si de neutralizare adecvate.
7. Se interzice depozitarea in aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care dau
nastere la reactii periculoase la incendiu si explozie sau necesita substante de stingere
incompatibile, cum ar fi:
a) recipiente de gaze sub presiune cu substante care degaja gaze toxice sau vatamatoare,
corozive si/sau radioactive, la un loc cu cele combustibile
b) substante sau materiale care degaja gaze corozive, impreuna cu echipamente, aparataje
etc. sensibile la coroziuni.
c) materiale ce reactioneaza periculos cu substantele stingatoare utilizate in caz de
incendiu pentru stingerea celorlalte materiale din compartiment
d) substante inflamabile (vopsele, diluanti, prenandez etc.) impreuna cu carbid sau acizi.
8. Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii
adecvate naturii lor, luandu-se masui de control destinate preintampinarii fenomenului de
autoincalzire.
9. Materialele, substantele, produsele si obiectele de valoare sau cu risc mare de incendiu
se depoziteaza pe cat posibil in incaperi compartimente, separate fata de restul
constructiei prin elemente rezistente la foc.
10. Materialele din aceeasi grupa sau clasa de periculozitate cu forme geometrice sau
dimensiuni similare se depoziteaza in stive care vor avea inaltimea, latimea, si culoarele
de circulatie si evacuare atfel incat in caz de incendiu sa fie posibila mainpularea lor cu
usurinta, precum si accesul personalului de interventie pentru stingere si evacuare.
Este interzisa depozitarea ambalajelor, a marfurilor sau a altor materiale combustibile in
vecinatatea ferestrelor si a peretilor neprotejati impotriva focului.
11. La depozitarea materialelor solide, lichide, a gazelor,explozive si a altor substante
combustibile, precum si a ambalajelor se asigura distantele de siguranta stabilite prin
intructiuni, reglementari tehnice etc. fata de:
a) instalatiile, mijloacele si elementele de incalzire, precum si fata de instalatiile, utilajele,
agregatele tehnologice care functioneaza la o temperatura mai mare decat temperatura
mediului ambiant
b) capetele sprinkler (de tava sau de raft), drencere, duze de pulverizare a apei sau de
refulare a altor substante stingatoare, pentru a nu reduce eficienta acestora
c) avertizoarele si detectoarele de incendiu, de orice tip
d) corpurile electrice si alte mijloace de iluminat sau de incalzit, astfel incat sa nu se
produca aprinderea materialelor ori a substanelor sau deteriorarea instalatiilor si
mijloacelor respective.
12. Materialele ambalate in ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate in
stive, ordonat asezate (pentru a nu se prabusi), a caror inaltime nu va fi mai mare de 1,5
ori latura mica a bazei.
13. In depozite, vor fi respectate distantele de siguranta fata de elementele de incalzire si
corpurile de iluminat, care vor fi de 0,9 m. De asemenea, vor fi lasate libere caile de
acces la tablouri electrice si la stingatoare.
14. Pentru delimitarea cailor de acces si evacuare, spatiile de depozitare vor fi marcate
cu o banda de vopsea alba.
15. In depozite nu se vor utiliza lampi electrice portative, precum si orice tip de aparat
electric portativ.
16. Este interzis a se lasa deschis depozitul, in lipsa personalului de deservire a acestuia.
17. Rafturile pe care se depoziteaza materialele combustibile vor fi din materiale
incombustibile sau materiale combustibile ignifugate.
18. In depozitele (magaziile) de materiale tehnice generale (diverse) se admite pastrarea a
maximum 200 l lichide combustibile si a 200 kg carbid, cu respectarea masurilor
specifice de prevenire si stingere a incendiilor pentru aceste subsante (etanseitate perfecta
a vaselor metalice, protejarea fata de umiditate, scule corespunzatoare, ventilare etc.)
19. In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile si/sau explozive,
nu se admite amenajarea de spatii pentru birouri sau de productie. Acestea se realizeaza
in incaperi separate, conform reglementarilor tehnice.Materiile explosive se vor depozita
numai in incaperi autorizate.
20. Corpurile electrice de iluminat din depozitele de materiale combustibile trebuie sa fie
prevazute cu globuri de protectie si dupa caz cu armaturi (gratare) de protectie.
21. In depozite se interzice iluminatul cu flacara deschisa sau folosirea insalatiei electrice
cu improvizatii sau defectiuni.
22. Spatiile de depozitare si caile de acces, de evacuare si de interventie se marcheaza
corespunzator, vizibil si se mentioneaza in planurile de protectie impotriva incendiior.
23. Inaintea descarcarii la rampe sau magazii, marfurile si materialele combustibile sosite
in vagoane, autovehicule etc. vor fi controlate in vederea depistarii eventualelor focare de
incendiu.
24. La depozitarea unor substante care prezinta pericol de incendiu sau explozie deosebit,
ori care se degradeaza in timp si ca urmare pot duce la izbucnirea incendiilor sau la
producerea exploziilor se va asigura controlul starii acestor substante conform
intructiunilor producatorului si a prescriptiilor stabilite de beneficiar.
25. In spatiile de depozitare a materialelor si/sau a substantelor combustibile (inclusiv
ambalaje) ori care prezinta in pericol de incendiu sau explozie, precum si in apropierea
acestoram este interzisa utilizarea focului deschis la o distanta mai mica de orice
instalatie sau rezervor al depozitului de statiile de pompare, rampe etc.
26. Lucrul cu foc deschis la conductele montate in canale este admis numai dupa ce:
a) s-a curatat canalul pentru conducte pe o raza de minimum 10 m de locul unde se va
lucra cu foc
b) s-au golit si conductele vecine
c) conducta la care se lucreaza s-a golit, s-a purjat, s-a aerisit si s-a blindat cu flanse
oarbe.
27. Nu este permisa intrarea in depozit a mijloacelor de transport cu defectiuni tehnice
sau neprotejate corespunzator pericolului acestuia.
28. Se interzice parcarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport in spatiile de
depozitare, pe rampe si pe caile de acces ale acestora
29. In spatiile de depozitare fumatul este interzis, iar accesul personalului din afara
acestora este strict interzis.
30. Pe teritoriul depozitelor si in exterior, terenul va fi curatat de vegetatia uscata, iar fata
de vecinatati trebuie luate masuri de limitare a propagarii focului, in caz de incendiu.
31. In caz de incendiu, concomitent cu actiunea de stingere se vor evacua materialele, iar
din spatiile inchise se va asigura evacuarea fumului si dupa caz, a gazelor fierbinti.
32. Ambalajele si deseurile rezultate (lazi, capace, stelaje, talas, paie, hartie etc.) vor fi
evacuate zilnic in locurile stabilite in acest scop
33. Canalizarea apelor cu reziduri combustibile trebuie sa se faca separat fata de
canalizarea apelor menajere.
34. Dezghetarea instalatiilor, conductelor, armaturilor, ventilelor, pompelor, etc. prin care
circula lichide combustibile se face numai cu abur de joasa presiune, apa calda, nisip
fierbinte sau alte mijloace care nu prezinta pericol de incendiu. este interzisa folosirea
focului deschis.
35. Scurgerile de lichide combustibile se colecteaza imediat si se indeparteaza in locuri
prestabilite. Platformele betonate si nebetonate ale depozitelor se curata de reziduri ori de
cate ori este necesar.
36. Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, incat sa se asigure o trecere principala, cu
latimea de 2 m, dispusa in directia usilor principale, iar transversal, distante de minim 0,8
m, pentru a se inlesni transportul si interventiile, in caz de incendiu. Aceste cai vor fi
marcate cu benzi vopsite, de culoare alba.
37. Intre stivele de materiale si peretii depozitului, se va lasa un spatiu minim, de 0,6 m.
38. La terminarea programului de lucru se deconecteaza instalatiile electrice de la reteaua
de alimentare cu energie electrica.
39. Personalul de interventie in caz de incendiu, va fi echipat cu mijloacele necesare
pentru protectia cailor respiratorii si impotriva temperaturilor inalte.
40. Pentru localizarea si stingerea incendiilor, izbucnite la spatiile pentru depozitare, care
apartin societatii, se va proceda astfel:
a)-se va actiona asupra intregii suprafete incendiate cu apa, pulbere sau spuma mecanica
in functie de natura materialelor cuprinse de incendiu;
b)-se va organiza, concomitent stingerea cu evacuarea bunurilor si persoanelor din incinta

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

INSTRUCTIUNI

de Aparare Impotriva Incendiilor la executarea

Lucrarilor cu FOC DESCHIS in cadrul

S.C. Electromecanica Ploiesti S.A.

1. Este interzisa efectuarea oricaror lucrari cu foc deschis (sudura, taiere, lipire etc.) sau
folosirea aparatelor si dispozitivelor care prezinta pericol de incendiu in spatiile cu risc
mare si foarte mare de incendiu si/sau de explozie, in depozite ori in alte spatii unde
exista pericolul de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile.Locurile, zonele, cladirile, si procesele tehnologice in care se aplica
interdictia de a se lucra cu foc deschis se stabilesc si se marcheaza potrivit instructiunilor
specifice de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de conducatorul unitati.

2. Este de asemenea interzisa folosirea focului deschis in locurile in care se prelucreaza,

se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza sau se manipuleaza materiale si substante
combustibile (incaperi, zone, instalatii, mijloace de transport etc.) ori care in prezenta
focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea
acestora cum sunt:

a. instalatii de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport sau distributie a

gazelor combustibile (acetilina, hidrogen, gaz metan etc.) si a oxigenului;
b. instalatii de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor
combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c. ateliere de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de intretinere si
reparatii autovehicule si utilaje, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
d. depozite de lichide combustibile, de material lemnos si produse din lemn, de produse
textile si de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze tehnice
comprimate, explozivi etc.;
e. incaperi in care se aplica pardoseli, tapete si alte lucrari(finisaje, vopsire etc.) cu
substante combustibile si in cele care se executa curatire a pardoselilor cu substante
combustibile;
f. incaperi si poduri ale cladirilor, ale caror elemente de constructie sunt realizate din
materiale combustibile;
g. laboratoare in care se utilizeaza substante combustibile, incaperile de incarcat
acumulatori;
i. mijloace de transport pentru materiale si substante combustibile sau care prezinta
pericol de incendiu si explozie, mijloace de transport in comun, rezervoarele de
carburanti ale vehiculelor si platforme de parcare;
j. schele, cofraje  si esafodaje realizate din materiale combustibile;
k. incaperi cu echipament electric de calcul, masura, control si automatizare, precum si
incaperile speciale cu cabluri electrice;
l. suprafete pe care se afla vegetatia uscata si cele impadurite;

3. Spatiul inchis va fi aerisit permanent, pentru a evita aprinderea materialelor

combustibile (ambalaje din carton sau lemn, lazi,  etc).

4. In cazul executarii lucrarii cu flacara oxiacetilenica, se vor respecta urmatoarele

distante de siguranta: minim 5 m intre tubul de oxigen si generatorul de acetilena si cel
putin 10 m intre acestea si locul in care se executa lucrarea.

5. Materialele care nu pot fi indepartate de la locul sudurii vor fi umezite cu apa sau
protejate cu panouri incombustibile.

6. Instalatiile electrice, asupra carora se vor executa lucrari de sudura sau de taiere
oxiacetilenica, vor fi scoase de sub tensiune.

7. Se vor lua masuri ca sursele de foc (scantei, brocuri, etc.), ce rezulta in urma sudurii sa
nu patrunda prin eventualele deschideri existente in pereti.

8. Pe parcursul efectuarii operatiilor de sudare si taiere oxiacetilenica, precum si dupa

terminarea lucrului, se va cerceta, cu atentie, daca nu s-au creat focare de incendiu,
verificandu-se, in mod amanuntit, starea tuturor elementelor protejate.

9. Este interzisa deplasarea,  in afara zonei, cu arzatorul aprins.

10. Se vor controla arzatoarele (suflaiurile) de sudura, atat inainte de inceperea lucrului,
cat si dupa terminarea acestuia, pentru a se asigura perfecta inchidere a robinetelor de
oxigen si acetilena.

11. In cazul in care lucrul se va intrerupe mai mult de 10 minute, se vor inchide
robinetele de la generatorul de acetilena si de la tubul de oxigen.

12. In cazul socurilor produse de intoarcerea flacarii, se vor lua urmatoarele masuri:

a- se vor inchide robinetele pentru acetilena si oxigen;

b- se va introduce becul intr-un vas cu apa rece, curata;

c- se va purja furtunul pentru acetilena;

d- se va controla daca nivelul apei din supapa de siguranta este la inaltimea robinetului de
control.
Locurile, din spatiile inchise sau deschise, in care se sudeaza, vor fi inconjurate de
paravane de protectie, din materiale incombustibile, cu o latime de minim 2 m.

13. Izolatia cablurilor electrice, ce se utilizeaza la sudura, nu trebuie sa aiba fisuri,

degradari, rupturi, franjuri, etc. Nu sunt admise nici un fel de improvizatii.

14. Asezarea cablurilor in locuri umede, in locuri unde pot fi deteriorate macanic sau
termic , este interzisa.

15. Realizarea si montajul intregii instalatii de sudura electrice, trebuie sa corespunda

intensitatii nominale a curentului electric. Instalatia de sudare si piesele trebuie legate
electric la pamant. Punerea la pamant se va realiza astfel incat sa nu existe posibilitatea
formarii de arcuri electrice sau scantei, care sa aprinda materialele combustibile din jur,
sau din zone indepartate.

16. Fixarea conductorilor si a cablurilor electrice la utilaje si aparate electrice se va face

prin piese special asigurate cu suruburi.

17. Nu se admite utilizarea focului deschis la distante mai mici de 40 m fata de locurile
cu pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.),
respectiv 10 m fata de materialele combustibile solide (lemn, textile, mase plastice etc.),
fara a fi luate masuri de stingere a eventualelor incendii.

18. La folosirea lampilor cu flacara pentru executarea lipiturilor la mase plastice,

conducte de plumb, de zinc etc., trebuie respectate urmatoarele reguli principale:

a. lampa trebuie sa fie buna in stare de functionare si prevazuta cu dispozitiv de reglare

corespunzator;
b. presiunea combustibilului sa nu depaseasca rezistenta garniturilor si supapelor de
siguranta;
c. alimentarea se face numai dupa ce arzatorul s-a racit iar rezervorul se umple numai 3/4
din volumul sau;
d. dopul orificiului de alimentare sa fie bine insurubat si prevazut cu o garnitura
corespunzatoare;
e. aprinderea lampii se face la cel putin 5 m de orice material combustibil
f. lampile de lipit vor fi prevazute cu un sistem de siguranta reglat la presiunea de lucru,
iar cele cu rezervor de combustibil lichid mai mare de 3 litri trebuie sa fie prevazute cu
manometru;
g. este interzisa reducerea presiunii prin surubul pentru aer sau prin orificiul de
alimentare atunci cand lampa cu combustibil lichid este aprinsa;
h. lampile nu trebuie demontate si reparate langa sursele de foc deschis. Se interzice
golirea combustibilului din rezervor langa sursele de foc;
i. la intreruperea operatiunilor de lipit se va reduce presiunea, iar lampa va fi astfel
orientata incat flacara sa nu fie indreptata spre obiecte sau materiale combustibile;
cand se foloseste lampa la lucrari pe schele, scari, acoperisuri etc. se va asigura sustinerea
si stabilitatea lampii pentru evitarea caderii acesteia (care poate produce explozie urmata
de incendiu).

19. Se interzice folosirea lampii cu flacara in incaperi unde se afla materiale inflamabile,
explozive sau surse de gaze sombustibile, in cele destinate pastrarii bidoanelor cu lichide
combustibile din care se alimenteaza lampa, precum si lasarea lampii aprinse fara
supraveghere.

20. La utilizarea becurilor de gaze (pentru incalzire, calire, lipirea pieselor metalice etc.)
se vor respecta urmatoarele masuri principale:

a. becul se amplaseaza pe o masa acoperita cu tabla sau faianta, la distanta de minimum

0,50 m fata de materiale combustibile;
b. inainte de aprindere, se verifica daca furtunul de conexiune este bine fixat la teava de
gaze si la stutul de conectare a becului;
c. in timpul arderii, becul va fi in permanenta supravegheat de persoana care il utilizeaza,
iar dupa folosire, becul se stinge imediat prin inchiderea ambelor robinete;

se interzice asezarea de materiale combustibile sau inflamabile pe mesele de lucru unde

sunt montate becurile de gaz.

21. Lucrarile cu foc deschis , se executa numai dupa eliberarea  Permisului de Lucru cu
Foc Deschis, asa cum este prezentat in Anexa  Ordinului nr. 163/2007 pentru
aprobarea Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor.

22. In cazurile lucrarilor ce se vor executa in baza Permisului de Lucru cu Foc, acestea
se vor incepe numai dupa ce s-au indeplinit masurile de prevenire a incendiilor stabilite in
acest document, care in principal se refera la locul in care se executa lucrarea, persoanele
participante, felul lucrarii care se executa, indepartarea materialelor si substantelor
combustibile, protejarea celor care nu se pot indeparta, mijloacele de stingere a
incendiilor, modul de supraveghere si de control a operatiunilor de lucru cu foc deschis,
instruirea personalului de executie.

23. Pentru lucrarile care se executa in locuri cu zone cu risc ridicat de incediu si/sau
pericol de explozie, este obligatoriu PERMISUL DE LUCRU CU FOC

24. In cazul unui inceput de incendiu, se va opri sudura si se va interveni la stingere, cu

mijloacele puse la dispozitie.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
 

S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

 INSTRUCTIUNI

de Aparare Impotriva Incendiilor la Spatiile cu Destinatie Administrativa ( birouri )

in cadrul

S.C. Electromecanica Ploiesti S.A.

1.In vederea prevenirii incendiilor in birouri este interzis:

a)  focul deschis

b)  folosirea instalatiilor si echipamentelor cu defectiuni sau improvizatii, nerespectarea

instructiunilor de utilizare ori lasarea acestora in functiune nesupravegheate.

c)  folosirea unor mijloace de incalzire improvizate sau neomologate (resouri, radiatoare
electrice etc.)

d) depozitarea materialelor inflamabile si a altor substante ce pot constitui surse de

izbucnire a incendiilor.
2.Deseurile de hartie vor fi colectate in cosuri si evacuate la terminarea programului de
activitate
3.La terminarea programului de activitate instalatiile electrice, de regula, vor fi scoase de
sub tensiune.
4.In spatiile administrative ale societatii , lichidele combustibile (pentru curatenie) vor fi
pastrate in bidoane metalice, ermetic inchise si etichetate , (in locuri ferite de posibilitatea
izbucnirii unui eventual incendiu,) numai in cantitati de maximum 25 l.

5.Curatirea pardoselii (parchet, dusumea, etc.) de regula se v-a face cu solutii pe baza de
detergenti; in cazuri speciale, se poate face si cu solutii pe baza de diluanti numai la
lumina zilei cu respectarea urmatoarelor reguli:

1. Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;

2. Stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrica;
3. Asigurarea ventilatiei incaperilor respective
4. deschiderea ferestrelor.
5. Interzicerea folosirii ustensilelor (galeata, lighean, perie, etc.) din material plastic
sau a carpelor sintetice;
 6. Interzicerea folosirii solutiilor de curatat in amestec cu benzina, neofilina, etc.;
7. Interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum si utilizarea unor
obiecte care pot provoca scantei (brichete, chibrituri, etc).

6.Se interzice pastrarea in birouri a materialelor inflamabile si a carpelor de sters,

imbibate cu ulei, ceara, etc.
7.Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai dupa intreruperea
curentului de la tabloul de alimentare, a retelei electrice existente in incaperile societatii,
precum si verificarea inexistentei altor surse de foc sau scantei.
8.In incaperile pentru birouri, se vor lua masuri de reducere, la minim, a pericolului de
incendiu, prin limitarea, la strictul necesar, a materialelor combustibile si respectarea
celorlalte reguli stabilite prin dispozitii ale Administratorului, cum ar fi fumatul, folosirea
focului deschis, etc.
9.La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la
reteaua electrica a incaperii, interzicandu-se depozitarea lor, in stare calda langa
materialele combustibile.
10.Pentru stingerea incendiilor in incaperile administrative ale societatii, se va actiona,
dupa caz, cu stingatoare cu gaz, spuma mecanica, pulbere sau cu apa pulverizata de la
hidrantii interiori.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

INSTRUCTIUNI

De Aparare Impotriva Incendiilor la Ateliere de productie in cadrul

S.C. Electromecanica Ploiesti S.A.

1.Se vor evita la maximum prelingerile si raspandirea lubrefiantilor pe utilaje, pardoseli
etc.
2.Ungerea partilor mobile ale masinilor se v-a face numai cu lubrefiantii indicati si numai
in starea de repaus a masinilor.
3.Masinile, uneltele si utilajele  se vor supraveghea si controla pe toata durata functionarii
lor.
4.Se interzice alimentarea cu carburanti a mijloacelor auto in interiorul sectiilor.
5.Se interzice depozitarea materialelor combustibile in apropierea surselor de incalzit , la
o  distanta de cel putin 2 m.
6.Se interzice folosirea aparatelor electrice de incalzit in stare defecta, improvizate.
7.Iluminatul local pe masini va fi de 24 V.
8.Se interzice uscarea sau depozitarea materialelor combustibile pe sobe sau conductori
electrici.
9.Se vor respecta normele si regulile de prevenire a situatiilor de urgenta la amplasarea
masinilor si utilajelor si a instalatiilor necesare procesului de productie. Se interzice
introducerea autovehicolelor in reparatie cu rezervorul de benzina gol sau demontat.
10.Se interzice spalarea cu benzina sau cu alte substante inflamabile a pieselor auto si a
halelor, la locul de munca.
11.Se interzice blocarea scarilor , culoarelor, drumurilor si cailor de acces interioare si
exterioare cu orice fel de materiale, sau cu autovehicule.
12.Materialele initiale de stingere a incendiilor , instalatiilor si utilajelor de la locul de
munca vor fi pastrate in perfecta stare de functionare sin u se vor folosi in alte scopuri
decat la stingerea incendiilor.
13.Se interzice efectuarea lucrarilor de sudura , taiere , lipire , si alte asemenea lucrari
fara respectare normelor  PSI.  si a “Permisului de Lucru cu Foc Deschis”.
14.Se va verifica permanent starea tehnica a instalatiei electrice a autovehicolelor, si se
va incepe lucrul dupa deconectarea bornelor de la acumulator, remediindu-se imediat
toate defectiunile care pot provoca scurt-circuite. 
15.Se va verifica permanent starea tehnica a instalatiei de alimentare a autovehicolelor si
se vor efectua reglajele respective, pentru a nu exista scurgeri de combustibil.
16.La controlul cutiilor de viteza, a agrenajelor,subansamblelor etc. se vor folosi numai
lampi electrice portative cu glob protejat, alimentate la o tensiune electrica de maximum
24V.
17.Se va da atentie deosebita prelucrarii metalelor si aliajelor de magneziu, aluminiu,
titan etc. pentru a nu se produce incendii, iar deseurile rezultate din prelucrare (pulberi ,
span etc.) se indeparteaza si depoziteaza in locuri special amenajate deoarece prezinta
pericol de autoaprindere si sunt usor aprinzibile.
18.La terminarea lucrului, bumbacul si carpele de sters, cutiile de petrol sau unsoarea vor
fi evacuate si depozitate in locuri special amenajate.
19.La executarea operatiunilor de curatare a masinilor si/sau pieselor componente,
utilajul sau masinile-unelte vor fi oprite si scoase de sub tensiunea electrica.
20.Pentru prevenirea descarcarilor electrostatice, partile metalice ale masinilor-unelte vor
fi legate la priza de pamant.
21.Se interzice instalarea polizoarelor sau a altor masini care produc scantei in locurile
unde se pot degaja gaze sau vapori consumabili.
22.Lampile cu benzina, sobitele pentru incalzit, ciocanele de lipit, resourile sau alte
aparate cu foc deschis nu vor fi lasate in functiune fara a fi supravegheate.

23.La folosirea lampilor de incalzit cu benzina sau propan se vor respecta urmatoarele:

1. a. alimentarea cu benzina sau propan se face numai dupa ce arzatorul s-a racit,
rezervorul se umple numai 3/4 din volum, iar operatia se face numai in spatii fara
pericol de incendiu.
2. b. aprinderea lampii se face la cel putin 5 m fata de orice material combustibil
3. c. vor fi utilizate numai in lampi omologate prevazute cu un sistem de siguranta
reglat la presiunea de lucru, iar cu cele cu rezervorul mai mare de 3 litri trebuie
prevazute cu manometru.
4. d. este interzisa reducerea presiunii in orice fel atunci lampa este aprinsa

e. se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile,

substante explozive sau gaze combustibile.
24.Instalatiile tehnologice, masinile-unelte, utilajele si aparatura tehnologica, vor fi
verificate, intretinute, reparate si exploatate conform prevederilor cartilor tehnice si ale
instructiunilor producatorilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de incendiu,
25.La exploatarea masinilor si a utilajelor trebuie intocmite si respectate graficele de
ungere si curatare periodica de praf, scame etc. numai in starea de repaus a acestora,
utilizand pentru ungere lubrifiantii indicati.

26.Sistemele de ungerea agregatelor tehnologice si liniilor automate de productie vor fi

permanent supravegheate pentru evitarea pierderilor de lubrifianti din lagare, cuzineti,
angrenaje, transmisii etc. si a supraincalzirii acestora. Orice defectiune va fi remediata de
personal calificat.

27.Eventualele scurgeri accidentale se vor inlatura prin folosirea unor materiale

absorbante (rumegus, nisip etc.) care se vor colecta imediat in vase metalice cu capac, iar
apoi vor fi evacuate in locurile stabilite pentru aceasta.
28.Se interzice introducerea in spatiile de productie a lubrifiantilor destinati ungerii in
cantitati mai mari decat necesarul pentru o zi de lucru. Pastrarea acestora se asigura in
locuri special amenajate, ferite de surse de foc si marcate corespunzator.
29.Nu se admite introducerea in spatiile de productie a lichidelor combustibile utilizate in
procesul tehnologic, a unor cantitati mai mari decat necesarul unui schimb de lucru, iar
acestea vor fi pastrate in conditii de etanseitate perfecta, in locuri ventilate si departe de
orice sursa de foc.
30.In timpul functionarii utilajelor si masinilor, acestea vor fi supravegheate pentru a se
inlatura orice defectiune care ar putea produce scantei sau flame (frecari, deformari,
ruperi etc.)
31.Periodic se va verifica izolatia conductelor termice pentru a se impiedica contactul
acestora cu materialele combustibile, pe portiunile deteriorate.
32.La executarea operatiilor de curatire cu produse combustibile (motorina, petrol etc.) a
utilajelor sau a unor piese componente ale acestora, se intrerupe alimentarea electrica si
se inlatura orice sursa de foc deschis din incapere, asigurandu-se totodata si mijloacele
necesare interventiei in caz de incendiu.
33.Daca se folosesc carpe sau calti la curatirea pieselor si/sau utilajelor, acestea trebuie
colectate in cutii metalice cu capac si evacuate zilnic la terminarea programului.
34.Masinile-unelte si utilaje fixe de orice fel vor fi prevazute cu instalatie de legare la
priza de pamant, pentru scurgerea eventualilor curenti de defect si evitarea acumularilor
electrostatice, conform reglementarilor in vigoare.
35.Utilajele activate de electromotoare vor fi exploatate in limita sarcinilor admise, fara
suprasolicitarea lor.
Se va asigura mentinerea in buna stare a instalatiilor de protectie impotriva trasnetului ale
constructiilor, instalatiilor, utilajelor si ale echipamentelor tehnologice.
36.In spatiile cu pericol de explozie este interzisa folosirea imbracamintei, lenjeriei si
altor obiecte din materiale sau fibre sintetice ori din materiale plastice, precum si a
incaltamintei care prin lovire sau frecare poate sa produca scantei capabile sa aprinda
gazele, vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul.
37.De asemenea, este interzisa folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor, si sculelor
neprotejate corespunzator, care prin lovire sau frecare pot produce scantei capabile sa
aprinda amestecurile explozive.

38.La terminarea programului conducatorii locurilor de munca vor verifica si vor lua
masuri prin:

1. a. oprirea (scoaterea de sub tensiune) tuturor instalatiilor,masinilor, utilajelor si

aparaturii
2. b. curatirea locurilor de munca, precum si a motoarelor electrice
3. c. evacuarea tuturor deseurilor in locuri special destinate
4. d. scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu
cabluri flexibile
5. e. intreruperea instalatiei electrice de forta si iluminat de la tabloul electric,
ramanand in functiune numai iluminatul de siguranta
6. f. stingerea focului din sobe (acolo unde exista) si la instalatiile de incalzire
centrala
 g. incuierea incaperilor respective si lasarea cheilor la poarta sau pe panoul special
amenajat.
39.La terminarea programului de lucru , fiecare salariat are indatorirea de a curati si a
face ordine la locul sau de munca, sa intrerupa curentul electric la consumatori, sa stinga
orice flacara, sa inchida robinetele de gaze, apa si aer.
40.Salariatii sunt obligati sa-si insuseasca , sa cunoasca si sa foloseasca toate mijloacele
de stingere a incendiilor aflate pe locurile de munca.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

INSTRUCTIUNI

De Aparare Impotriva Incendiilor la

Ateliere de Sudura ,Taiere a Metalelor si Tinichigerie, in cadrul

S.C.Electromecanica Ploiesti S.A.

1.Atelierele de sudura, tinichigerie, si de taiere a metalelor vor fi amenajate si exploatate

conform prevederilor reglementarilor tehnice in vigoare. Depozitarea, transportul si
manipularea recipientilor pentru gaze comprimate si/sau lichefiate, precum si amenajarea
statiilor de distribuire a acestora se realizeaza conform prescriptiilor tehnice.
2.In incaperile destinate separat generatorului de acetilena si respectiv recipientului de
oxigen nu se vor depozita nici un fel de materiale combustibile.

Usile acestor incaperi vor fi marcate cu inscriptii de securitate si cu indicatoare de

avertizare a pericolului de explozie conform prevederilor standardelor in vigoare.
Incaperea generatorului de acetilena va fi asigurata cu ventilatie naturala.

3. La sudarea oxiacetilenica, generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer

liber, in afara incaperii in care se sudeaza,  ferite de razele solare, de surse de foc deschis
si surse puternice de caldura.

In cazuri bine justificate tehnic, se admite instalarea unui singur generator de acetilena
transportabil cu debit maxim de 3,2 mc/h, numai in incaperi in care se executa lucrari de
reparatii, montaj sau intretinere cu caracter temporar si cu respectarea urmatoarelor
conditii:

1. a. generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;

2. b. incarcatura de carbid sa nu depaseasca de 4 kg, iar incaperea sa aiba un volum
de minimum 300 mc si sa fie bine ventilata;
3. c. folosirea si supravegherea generatorului sa fie asigurata de personal calificat in
acest scop;
 4. d. distanta de la generator si butelia de oxigen pana la flacara de sudura sau la
orice sursa de foc dechis sa fie minimum 10 m, iar intre generator si butelia de
oxigen de minimum 5 m;

e. utilajele la care se lucreaza cu flacara sau produc scantei in timpul functionarii vor fi
oprite in perioada in care este amplasat generatorul in incapere.
4. Atelierele de sudura vor fi dotate cu dispozitive de aprindere, vase cu apa rece curata
pentru racirea becului arzatorului in caz de supraincalzire, precum si cu suporti cu carlig
pentru agatarea arzatorlui in timpul intreruperii lucrului.
5. Nu sunt admise in atelierele de sudura sau de taiere a matalelor, recipiente sau vase
care contin substante combustibile.
6. Inainte de inceperea lucrarilor de sudura, toate elementele alcatuite din materiale
combustibile (pereti , dusumele, usi, grinzi din lemn etc.) aflate la mai putin de 4 m de
locul sudurii, vor fi protejate cu paravane incombustibile de 2.00 m, ferite de aprindere.
7. Cand se vor executa lucrari de sudura pe schele din lemn, acestea se vor proteja prin
stropire cu apa sau prin protectie cu paravane imcombustibile si amenajari pentru
colectarea scanteilor si resturilor de electrozi, pentru evitarea aprinderii lor.
8. Se vor lua masuri de preventive pentru a se evita incendierea materialelor combustibile
aflate la niveluri inferioare ale cladirii sau in canale, ca urmare a patrunderii particulelor
de material incandescent.

9. La folosirea aparaturii de sududa oxiacetilenica, se va tine seama de urmatoarele reguli

principale:

1. a. generatorul de acetilena transportabil si recipientul de oxigen (butelia) se

aseaza la distanta de cel putin 10 m de locul de sudura si de orice sursa de foc
dechis, iar distanta dintre generator si recipientul de oxigen (butelia), va fi de cel
putin 5 m;
2. b. pe tot timpul executarii lucrarilor de sudura, recipientii de oxigen si acetilena
vor fi asezati in pozitie verticala si se vor manipula cu multa atentie, ferindu-se de
lovituri, izbituri sau striviri.

De asemnea la sudarea cu oxigaz se va urmari starea de functionare a aparaturii si

instalatiei, verificandu-se robinetele si garniturile de etansare pentru a se evita eventualele
scurgeri de gaze.
10. In cazul in care sudarea se face electric, pe langa masurile indicate anterior, se va
acorda cea mai mare atentie efectuarii conexiunilor, utilizarii cablurilor bine izolate si
protejate cu aparatori sau punti de trecere atunci cand sunt intinse peste drumuri sau
locuri circulate.
11. Dupa terminarea lucrarilor de sudura, locul va fi curatat, indepartandu-se resturile de
electrozi, deseurile metalifere si namolul de carbit.

12. La efectuarea operatiunilor de sudura de orice fel de (autogena, electrica sau cu

gaze) se interzice:

1. a. folosirea aparaturii si instalatiei electrice.

 2. b. agatarea arzatorului aprins de butelia de gaze, de generator sau de materiale
combustibile.
3. c. executarea lucrarilor de sudura la constructii proaspat vopsite.
4. d. sudarea conductelor si aparatelor aflate sub presiune de gaze, vapori, lichid si
aer, precum si a celor sub tensiune electrica;
5. e. impingerea carbidului in generatorul de acetilena cu ajutorul vergelelor de fier.
6. f. demontarea, curatarea si asamblarea generatoarelor mobile fara filtre epuratoare
sau supape hidraulice de siguranta umplute cu apa la nivelul corespunzator.
7. g. deplasarea generatorului de acetilena atunci cand este incarcat
8. h. dezghetarea generatorului de acetilena cu ajutorul flacarii deschise sau cu
obiecte incandescente.
9. i. asezarea cablurilor electrice pentru sudura electrica impreuna cu furtunurile si
conductele pentru sudare cu gaze.
10. j. contactul buteliilor, conductelor si furtunurilor cu uleiuri, vaseline sau alte
grasimi, precum si cu mana sau obiecte imbibate cu asemenea unsori.
11. k. descarcarea generatorului de acetilena si curatarea furtunurilor in incaperi.
12. l. asezarea aparatului de sudura electrica aflat sub tensiune pe elemente si
materiale bune conducatoare de electricitate

m. reinceperea sudarii dupa o intrerupere, fara ca in prealabil sa se fi aerisit

incaperea in care se sudeaza.
13. Arzatoarele de sudura (suflaiurile) se vor controla inainte de inceperea si la
terminarea lucrului, pentru ca robinetele de oxigen si acetilena sa fie inchise perfect.
14. Este interzisa agatarea arzatoarelor (chiar stinse) de recipiente (butelii) sau de
generatoarele de acetilena.
15. Este interzisa deplasarea arzatorului aprins in afara zonei de lucru, urcarea pe scari,
schele etc.

16. Robinetele tubului de oxigen si ale generatorului de acetilena se inchid la intreruperi

ale lucrului care depasesc 10 minute.

Generatorul incarcat nu va fi lasat fara supraveghere

17. In cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata (o noapte sau o zi de
repaus) se va evacua carbidul din generator.

18. In cazul socurilor produse de intoarcerea flacarii se vor lua urmatoarele masuri

1. a. se inchid imediat robinetele pentru acetilena si oxigen

2. b. se va introduce becul intr-un vas cu apa curata
3. c. se va purja furtunul pentru acetilena
4. d. se va desfunda cu o sarma din metal moale sau se va schimba
5. e. e)  se va controla cand nivelul apei din supapa de siguranta este la inaltimea
robinetului de control.

19. Lucrarile de sudura la instalatii, rezervoare, recipiente, conducte prin care s-au
transportat si in care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili nu se
vor efectua decat dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau gaz inert, dupa
izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalatiilor si numia dupa efectuarea
analizelor de laborator care confirma ca se poate lucra.
20. Daca pardoseala este din material combustibil, se vor lua masuri de protejare a
acesteia prin asternerea unui strat de nisip cu grosimea de cel putin 2 cm sau cu placi
izolatoare si tabla metalica.
21. Materialele care nu pot fi indepartate de la locul sudarii, ca si elementele de
constructie combustibile vor fi umezite cu apa sau protejate cu panouri  incombustibile
pentru a fi ferite de actiunea scanteielor, flacarii si a materialului incandescent
22. Se vor verifica si se vor lua masuri ca sursele de foc (scantei, granule incandescente)
sa nu poate patrunde in deschiderile existente in pereti sau in pardoseala la materialele
combustibile ce se pot afla in incaperea alaturata sau in cea de la cota inferioara.
23. Dupa terminarea lucrului, se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de
incendiu. Pentru acestea se vor descoperi toate elementele ce au fost protejate si se va
verifica daca starea lor este intacta, cu luarea de masuri in consecinta.
24. Este interzisa efectuarea lucrarilor de sudura pe mese improvizate din butoaie in care
a fost carbid sau lichide combustibile, pe lazi sau pe obiecte combustibile.
25. La sudarea conductelor sau profilelor inchise, se va verifica permanent sa nu apara la
capetele acestora amestecuri de gaze combustibile
26. In cazul executarii lucrarilor de sudura si de taiere pe schele sau platforme,
elementele de constructie, cofrajele precum si celelalte materiale combustibile din
apropiere vor fi protejate impotriva aprinderii prin stropire cu apa, paravane
incombustibile etc.
27. Lucrarile de sudura si de taiere in spatii inchise (tuneluri, puturi, rezervoare etc.) nu
se vor executa decat dupa asigurarea ventilarii acestora si efectuarea analizei aerului, in
vederea prevenirii eventualelor explozii.
28. La executarea lucrarilor de sudura sau taiere oxiacetilenica a pieselor vopsite, acestea
se vor curata de vopsea pe o portiune de cel putin 10 cm in jurul punctelor de lucru
29. Operatiile de sudura si/sau taiere oxiacetilenica la instalatii electrice se executa numai
dupa scoaterea de sub tensiune a acestora si luarea masurilor impotriva conectarii lor
accidentale la retea
30. Piesele, instalatiile etc. la care se vor executa operatii de sudura sau de taiere, se vor
curata, in prealabil de urme de uleiuri, ramasite de bumbac, calti etc.
31. In atelierele de sudura este interzisa executarea concomitenta a lucrarilor de sudura
electrica si de sudura sau de taiere cu flacara oxiacetilenica
32. La sudarea si taierea metalelor cu aparate si instalatii diferite de cele clasice (cu
rezistenta, cu plasma, cu laser, cu fasciul de electroni, etc.) vor fi respectate atat
prevederile din prezentele norme referitoare la aceste operatiuni, cat si cele stabilite de
producator.
33. Furtunurile de la instalatia de sudura oxiacetilenica vor fi protejate impotriva
deteriorarii.
34. Iluminarea statiei de acetilena se face din exterior, natural sau electric.
35. In cazul folosirii covoarelor de cauciuc sau din material plastic in incaperile
generatoarelor de acetilena se interzice purtarea incaltamintei de cauciu sau material
plastic, care prin frecare poate da nastere la scantei electrostatice capabile sa aprinda
amestecuri de explozive.
36. Pe timp friguros, in incaperea unde se afla unul sau mai multe generatoare de
acetilena, temperatura trebuie sa fie de cel putin 5 grade C.
37. Generatoarele de acetilena vor fi prevazute cu supape hidraulice de siguranta. La
instalatiile mari se va amenaja un aparat de control care va servi ca supapa hidraulica de
siguranta.

38. Generatoarele de acetilena trebuie sa asigure reglarea automata a debitului produs, in

functie de consumul de acetilena Daca se constata la aparatura o crestere prea rapida a
presiunii, neetanseitati, precum si scapari de gaze, generatorul se va opri, intrerupandu-se
mai intai alimentarea cu acetilena, dupa care se va evacua namolul, cu respectarea
masurilor de siguranta necesare acestor operatiuni.

Presiunea maxima admisa pentru acetilena in generator si pe conducte va fi 1,5 atm. In

acest scop, instalatia va fi prevazuta cu un dispozitiv de siguranta si cu un manometru pe
care se va marca cu o linie rosie presiunea maxima de regim.
39. La incarcarea carbidului in generator se verifica nivelul apei in supapa hidraulica de
siguranta. Acest control se va mai face de doua ori intr-un schimb de lucru si la fiecare
intoarcere a flacarii.
40. Daca se constata la aparatura o crestere prea rapida a presiunii, neetanseitati, precum
si scapari de gaze, generatorul se va opri, intrerupandu-se mai intai alimentarea cu
acetilena, dupa care se va evacua namolul, cu respectarea masurilor de siguranta necesare
acestor operatiuni.
41. La utilizarea generatoarelor de acetilena pe timp de iarna se vor lua masuri impotriva
inghetului iar vara de protejare impotriva incalzirii excesive.
42. Daca generatoarele de acetilena inghetata, acestea se dezgheata numai cu apa calda
sau cu aburi, interzicandu-se folosirea altor metode (spargerea ghetii sau folosirea
focului).
43. Transportul generatoarelor de acetilena se va efectua numai in stare demontata, dupa
ce in prealabil au fost golite si bine curatate.
44. Recipientele de oxigen sau de acetilena vor fi date in folosinta numai in conditiile
respectarii prescriptiilor tehnice elaborate de Inspectia de Stat pentru Cazane si Instalatii
de Ridicat.
45. Atelierele de sudura vor primi spre utilizare numai recipiente care au capacele sigilate
de producator.
46. Scoaterea capacului si montarea reductorului de presiune la recipientele cu oxigen se
realizeaza numai in momentul inceperii lucrului.
47. Este interzisa folosirea sau depozitarea recipientelor cu oxigen in conditii in care se
pot produce loviri, socuri mecanice sau supraincalzirea acestora.
48. Recipientele incarcate vor fi amplasate la distanta de cel putin 1,00 m de corpurile de
incalzire ale instalatiilor de incalzire centrala.          Fata  de sobe sau alte surse de foc
deschis, scantei etc., vor fi amplasate la cel putin 10,00 m distanta.
49. Se interzice introducerea recipientelor ce contin oxigen in incaperi in care se lucreaza
cu ulei sau cu grasimi.
50. Recipientele de oxigen vor fi utilizate numai de catre personal imbracat cu
echipament adecvat, curat, fara pete de ulei sau unsoare si cu mainile curate.
51. In timpul depozitarii, cat si al transportului, recipientele vor fi asigurate cu inele de
cauciuc si cu capace de protectie.
52. Se interzice depozitarea recipientelor in aer liber sub actiunea directa a razelor solare
sau in locuri umede si cu actiune coroziva.
53. Transportul recipientelor pline sau goale pe distante mici se va efectua cu ajutorul
unui carucior adecvat acestui scop, avand bandajul rotilor de cauciuc. Pentru alimentarea
posturilor fixe de sudura, buteliile de oxigen se vor aseza in pozitie verticala, fixate cu
bratari speciale.
54. Nu este permisa manevrarea rozetei robinetului cu chei, clesti, sau alte obiecte ce pot
produce lovirea si deteriorarea acestuia.
55. Nu se admite repararea robinetului cu ventil si a reductoarelor de presiune de catre
persoane fara autorizatie pentru acest lucru. La robinetele cu ventil ale recipientului care
sunt defecte se vor insuruba capacele de protectie si se va scrie pe capacul recipientului
DEFECT, urman a se trimite la reparat.
56. Incercarea etanseitatii robinetelor cu ventil se va efectua la unitatile de incercare.
57. Robinetele inghetate ale buteliilor de oxigen se vor dezgheta cu carpe curate udate cu
apa fierbinte sau cu saculete de nisip incalzit, fiind interzisa utilizarea surselor de foc.

58. Reductoarele de presiune vor fi verificate inainte de folosire si acestea trebuie sa fie
etanse. Nu se admite folosirea reductoarelor de presiune daca:

1. a. prezinte urme de ulei sau grasime;

2. b. au garnitura de etansare defecta;
3. c. filetul piulitei olandeze de racordare este deteriorat;

d. manometrele lipsesc sau sunt defecte.

59. Manometrele vor fi verificate de catre organele autorizate si vor avea sigiliile intacte.
60. Nu este permisa strangerea piulitei de racordare a reductorului de presiune in timpul
cand robinetul cu venitl este deschis.
61. Se interzice folosirea alternativa a aceluiasi reductor de presiune pentru gaze diferite.
62. Se interzice folosirea recipientelor fara reductoare de presiune.
63. In cazul unor intreruperi mai indelungate a lucrului, reductoarele de presiune trebuie
pastrate sub cheie, in locuri uscate, ferite de praf si izolate de substante uleioase sau
grase.
64. Se interzice folosirea reductoarelor de presiune de la recipientele de gaze
combustibile la cele de oxigen si invers.
65. Furtunurile din cauciuc se vor folosi in mod corespunzator destinatiei lor, cu
respectarea prevederilor standardelor in vigoare.
66. Este interzisa folosirea furtunurilor defecte, cu infasurari de banda izolatoare sau cu
alte materiale in locurile cu scapari de presiune, precum si a celor deformate, rasucite sau
inadite.
67. Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudura se face etans prin coliere
metalice bine stranse.
68. La supapele hidraulice de siguranta, furtunurile vor fi racordate cat mai strans, fara a
se fixa in coliere.
69. Controlul etanseitatii la furtunurile pentru acetilena este obligatoriu si se face cu apa
si sapun. Se interzice folosirea flacarii pentru asemenea verificari.
70. Se interzice folosirea furtunului de cauciuc de la recipentele de oxigen la acetilena si
invers.
71. Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau de grasime. Nu se permite sa se
racordeze la un furtun distribuitoarele pentru alimentarea mai multor arzatoare.
72. Corpurile agregatelor pentru sudura electrica si ale transformatoarelor, carcasele
tablourilor de distributie, mesele pentru sudare si pieselor supuse sudarii trebuie legate
electric la pamant.
73. Punerea la pamant a instalatiilor transportabile de sudura electrica se executa inainte
de inceperea lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat.
74. Se interzice lucrul cu agregate care au cablurile electrice si clestele portelectrod
defecte sau cu izolatie deteriorata.
75. Sursele de curent pentru sudura electrica nu vor fi instalate in raza de actiune  a
utilajelor destinate ridicarii sau transportului.
76. Capetele electrozilor in stare calda se vor depune in vase metalice sau pe platforme
inconsumabile. In cazul sudarii electrica la inaltime se vor lua masuri ca aceste capete sa
nu cada pe materiale combustibile.
77. La sudarea electrica cu arc deschis se vor lua masuri ca scanteile sa nu ajunga pe
materiale combustibile, acestea protejandu-se pe o distanta de 10 m.
78. La intreruperea operatiei de sudare, aparatele se scot de sub tensiune.
79. Ciocanele de lipit cand sunt in functiune se vor pastra pe suporturi incombustibile.
80. Se va da atentie deosebita prelucrarii metalelor si aliajelor de magneziu, aluminiu,
titan etc. pentru a nu se produce incendii, iar deseurile rezultate din prelucrare (pulberi ,
span etc.) se indeparteaza si depoziteaza in locuri special amenajate deoarece prezinta
pericol de autoaprindere si sunt usor aprinzibile.
81. La terminarea lucrului, bumbacul si carpele de sters, cutiile de petrol sau unsoarea vor
fi evacuate si depozitate in locuri special amenajate.
82. Degresarea, curatirea sau spalarea pieselor pregatite pentru lipire se face numai cu
solutii neinflamabile. Decaparea cu acid azotic a pieselor din materiale neferoase, se face
numai in nise prevazute cu ventilatie fortata.
83. Pregatirea solutiilor diluate din acizi concentrati pentru decapari se face evitandu-se
contactul cu materiale combustibile.

84. La folosirea lampilor de incalzit cu benzina sau propan se vor respecta urmatoarele:

1. a. alimentarea cu benzina sau propan se face numai dupa ce arzatorul s-a racit,
rezervorul se umple numai 3/4 din volum, iar operatia se face numai in spatii fara
pericol de incendiu.
2. b. aprinderea lampii se face la cel putin 5 m fata de orice material combustibil
3. c. vor fi utilizate numai in lampi omologate prevazute cu un sistem de siguranta
reglat la presiunea de lucru, iar cu cele cu rezervorul mai mare de 3 litri trebuie
prevazute cu manometru.
4. d. este interzisa reducerea presiunii in orice fel atunci lampa este aprinsa
e. e)  se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile,
substante explozive sau gaze combustibile.
85. La terminarea programului de lucru , fiecare salariat are indatorirea de a curati si a
face ordine la locul sau de munca, sa intrerupa curentul electric la consumatori, sa
goleasca generatorul, sa stinga orice flacara, sa inchida robinetele de gaze, apa si aer.
86. Salariatii sunt obligati sa-si insuseasca , sa cunoasca si sa foloseasca toate mijloacele
de stingere a incendiilor aflate pe locurile de munca.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

INSTRUCTIUNI
De Apararea Impotriva Incendiilor la
Atelierul de Vopsitorie in cadrul
S.C. Electromecanica Ploiesti S.A.

1. Incaperile pentru degresare, preparare a vopselelor, grunduire, vopsire, lacuire etc. vor
fi asigurate cu sisteme de ventilaare pentru evacuarea gazelor asigurandu-se evacuarea
aerului viciat si introducerea aerului proaspat. Instalatiile de ventilare vor fi separate de
alte instalatii de ventilare comune celorlalte ateliere.
2. Instalatiile si echipamentele electrice, si celelalte utilaje folosite in incaperile de
degresare, preparare a vopselor, grunduire, vopsire si lacuire vor fi corespunzatoare
mediului exploziv sau vor avea protectii corespunzatoare astfel incat sa nu constituie
surse de initiere a exploziilor.
3. Incalzirea incaperilor va fi numai prin sistemul de incalzire centrala cu abur de joasa
presiune, apa calda sau aer cald.
4. Pardoselile trebuie sa fie rezistente la foc, netede, lipsite de rosturi si usor de curatat.
5. In incaperile atelierului este interzisa intrarea sau folosirea mijloacelor de transport
(electrocutare, electrostivuitoare etc.) ai a altor instalatii si utilaje care pot produce
scantei. Este interzis accesul cu foc deschis, piese si materiale incandescente.
6. Toate sectiile, atelierele sau zonele periculoase din punct de vedere al incendiilor vor fi
marcate cu indicatoare de securitate.
7. Toate lucrarile de intretinere si reparare a utilajelor si instalatiilor executate in incaperi
cu pericol de explozie (degresare, vopsire, lacuire etc.) se efectueaza numai dupa
evacuarea vaporilor formati si a tuturor materialelor si/sau substantelor inflamabile.
8. La terminarea lucrului, instalatiile si utilajele vor fi oprite, golite si spalate iar deseurile
(resturile) vor fi colectate in recipente metalice inchise si depozitate in locuri special
amenajate. Materialele si sculele folosite si curatate se vor aseza in dulapuri sau cutii
metalice inchise.
9. Transportul vopselelor si diluantilor se efectueaza numai in recipiente inchise.
10. Prepararea si diluarea vopselelor se face intr-o incapere separata de cea in care se face
vopsirea.
11. Vopselele si lacurile se pastreaza in bidoane ermetic inchise si dispuse in incaperi
separate, iar in atelier vor fi aduse numai cele care se folosesc intr-un schimb de lucru.
12. Deschiderea capacelor la recipientele metalice care contin diluanti, vopsele si alte
substante inflamabile se efectueaza numai cu scule care nu provoaca scantei.
13. La folosirea vopselei cu pigment de aluminiu, suprafata pieselor si obiectelor metalice
se va curata complet de rugina.
Pigmentii de aluminiu (si in general cei piroforici) se pastreaza in cutii metalice etanse si
dupa caz umectate in petrol.
Praful de aluminiu aprins nu se stinge cu apa sau cu spuma ci cu pulbere stingatoare
speciala, nisip uscat sau sare uscata.
14. Vopselele, lacruile si materialele pentru lacuire vor fi ferite de actiunea razelor solare.
Materialele pentru lacuire se pastreaza numai in vase inchise.
15. Degresarea suprafetelor metalice cu ajutorul solventilor organici se efectueaza numai
in spatii bine ventilate.

16. La decaparea cu solventi, se vor folosi inhibitori pentru reducerea cantitatii de

hidrogen degajat.
17. La agregatele de degresare mecanizata sau manuala, pentru stingerea incendiilor, se
foloseste dioxidul de carbon.
18. Vopsirea prin pensulare se poate executa si in halele (incaperile) de lucru cu alt
specific, cu conditia ca in apropiere sa nu existe surse de foc, asigurandu-se in acelasi
timp o ventilare corespunzatoare.
19. La vopsirea sau uleierea pieselor prin imersie (cufundare) intr-un recipient cu vopsea,
lac sau ulei, acesta trebuie amplasat intr-o camera cu aspiratie locala.
Este interzisa amplasarea bailor de imersie in spatii comune cu alte ateliere de specific
diferit.
20. Baile cu o capacitate sub 2 mc se prevad cu capace care sa se inchida in caz de
aprindere a vopselei.
Baile cu o capacatitate peste 2 mc sau cele mai servite de un transportor suspendat, se
prevad cu sisteme de preaplin, cu golire rapida prin curgere libera intr-un rezervor
amplasat in exteriorul cladirii.
21. In timpul functionarii, baile prevazute cu capace se inchid iar din cele cu sistem de
golire, se va evacua vopseaua din rezervor.
22. Daca pentru manipularea pieselor se foloseste un transportor cu carlig, sub transportor
se amenajeaza un jgheab sau gratar pentru colectarea vopselei scurse de pe piese.
23. In atelierele in care consumul de vopsea depaseste 10 l pe schimb, vopsirea prin
pulverizare se face obligatoriu in cabine sau pe platforme deschise prevazute cu
dispozitive pentru retinerea particulelor de vopsea (filtre, perdele de apa) si cu ventilare
pentru eliminarea vopselelor pe baza de solvent.
Cabinele si platformele de vopsire trebuie se executa din materiale incombustibile, usor
de curatat. La vopsirea in aer liber se inlatura sursele de foc deschis pe o raza de 15 m si
nu se va admite fumatul.
24. In cabinele de vopsire, pe tot timpul operatiilor trebuie mentinuta depresiunea fara de
mediul exterior acestora. In acest sens, debitul de aer viciat exhaustat trebuie sa fie mai
mare decat debitul de aer utilizat pentru pulverizare.
25. Cabinele de vopsire si lacuire prin pulverizare vor avea asigurat iluminatul electric
din exterior.
26. Pulverizarea se face cu aer comprimat, cu azot sau dioxid de carbon sau prin presiune
hidraulica, neadmitandu-se sub nici o forma folosirea oxigenului sau a unui gaz
combustibil. Aerul comprimat trebuie filtrat de impuritati.
27. Incaperile pentru pulverizarea lacurilor pe baza de nitroceluloza vor avea ventilatie
separata fata de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.
28. Camerele in care se executa operatiile de lacuire trebuie prevazute cu perdele de apa
si cu filtru umed.
In cazul pulverizarii nitrolacului la cald, aerul comprimat poate fi incalzit pana la
maximum +50gradeC.
29. Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii instalatiilor de vopsire.
In cazul defectarii instalatiei de ventilare (exhaustare), lucrul se intrerupe imediat si se
reia numai dupa remedierea deficientelor.
30. Personalul care serveste utilajul sau indeplineste diferite activitati in atelierele de
vopsire va purta imbracaminte si incaltaminte care sa nu produca scantei prin lovire,
atingere, frecare etc.
31. Vopsirea in camp electrostatic se poate face cu instalatii portabile, cu actionare
manuala a pistolului, caz in care curentul maxim de scurtcircuit nu va depasi 0,2 mA sau
cu instalatii fixe si inchise, actionate de la un panou de comanda.
In cazul vopsirii in camp electrostatic, in cabina de vopsire se va asigura o perfecta
ventilare.
Pistolul de pulverizare nu trebuie sa ajunga fata de obiect la distanta de strapungere.
32. Pentru protejarea impotriva scanteilor periculoase, care se produc in special la caderi
de tensiune, se prevede o instalatie de protectie care reduce progresiv tensiunea instalatiei
de pulverizare si o scoate din functiune.
33. La trecerea obiectului de vopsit printre pistoalele de pulverizare, acesta nu trebuie
rotit (invartit).
34. La instalatia de uscare, trebuie sa se elimine posibilitatea aprinderii vaporilor de
vopsele prin limitarea si controlul temperaturii si asigurarea functionarii permanente a
ventilarii ori dupa caz a instalatiilor de vidare sau inertizare.
35. In cazul folosirii pentru uscare a razelor infrarosii, concentratia vaporilor de solventi
in aer trebuie mentinuta cu 50% mai mica decat limita inferioara de explozie.
Cuptoarele de uscare incalzite cu gaze trebuie prevazute cu instalatii automate de
supraveghere a aprinderii si a controlului arderii.
Inainte de alimentarea cu gaze, cuptoarele vor fi aerisite.
36. La cuptoarele la care nu se pot realiza dispozitivele mentionate, cu regim automat de
masurare si indicare continua, se va efectua controlul permanent al temperaturii cu
ajutorul aparatelor manuale de masura si control.
37. La fiecare cuptor se vor stabili precis parametri care trebuie verificati si respectati
pentru a nu fi depasiti.
38. Partile metalice ale cuptoarelor cu aer in circulatie si care folosesc benzi rulante se
leaga la priza de pamant.
39. La uscarea in aer liber, se iau masuri pentru inlaturarea oricaror surse de foc fata de
piesele si materialele vopsite.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
 Constantin Gheorghe

S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

APROB
DIRECTOR GENERAL
JURIST
POPESCU CRISTIAN

 INSTRUCTIUNI
de Aparare Impotriva Incendiilor la exploatarea
Cailor de Acces, de Evacuare si de Interventie in cadrul
S.C. Electromecanica Ploiesti S.A.

1. Accesul fortelor de interventie trebuie sa fie asigurati in permanenta la toate:

a. constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) si incaperile
acestora
b. instalatiile tehnologice si anexe
c. depozitele inchise si deschise
d. instalatiile si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de
comanda ale acestora
e. celelalte mijloace utilizate pentru interventiile in caz de incendiu (vechicule pentru
tractare si transport, cisterne ori autocisterne de apa etc.)
2. Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie.
3. Caile de acces si evacuare vor fi mentinute in permanenta in orice anotimp,
practicabile si curate.
4. Este interzisa blocarea cailor de acces si evacuarea cu materiale care sa conduca
latimea libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau explozie.
5. Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces si evacuare se vor amenaja
treceri (podete) bine consolidate sau se vor asigura cai de acces ocolitoare.
6. Trecerea cailor de acces si evacuare rutiere peste calea ferata se vor amenaja si
consolida cu contrasine si podini intre ele, la acelasi nivel cu ciuperca sinei.
7. Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor caselor de scari, de pe coridoare, a
celor cu dispozitive de autoinchidere sau a altor usi case, in caz de incendiu au rolul de a
opri patrunderea fumului gazelor si propagarea incendiului pe verticala si orizontala.
8. Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a usilor sau
obloanelor antifoc, precum si cele care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
se verifica si intretin corespunzator astfel incat sa li se asigure permanent starea de
functionare.
9. Usile de evacuare catre exterior trebuie sa fie prevazute cu inscriptii corespunzatoare,
descuiate pe timpul lucrului si astfel intretinute, incat deschiderea lor sa fie sigura si
usoara in caz de incendiu.
10. Caile de acces si evacuare vor fi marcate conform reglementarilor in vigoare, astfel
incat persoanele care se evacueaza sa recunoasca cu usurinta traseul spre exterior. Vor fi
indicate si locurile unde sunt amplasate mijloacele de stingere si orice alte instalatii care
in caz de incendiu presupun manevre obligatorii, in vederea miscarii pericolului de
incendiu, a limitarii propagarii acestuia si semnalizarii lui.
Cand este cazul, vor fi marcate si caile de circulatie care duc pe platforme de depozitare a
materialelor si altor bunuri, care duc in refugii sau in alte locuri special amenajate.
Cheile incaperilor care stau incuiate in timpul programului de activitate vor fi tinute la
poarta sau pe holul de acces in cladire sau alt loc stabilit.
La incetarea programului de activitate, toate cheile incaperilor se vor pune pe panoul de
la poarta sau pe holul de acces in cladire sau alt loc stabilit.
Cheile vor fi prevazute cu marca de recunoastere usoara.
11. Iluminatul de siguranta pentru evacuare va fi verificat, intretinut si mentinut in
permanenta in buna stare de functionare.
12. Sunt interzise in exploatare:
a. modificarea gabaritelor cailor de evacuare sub limitele stabilite in proiect;
b. incuierea sau blocarea usilor sau a altor dispozitive destinate evacuarii;
c. scoaterea din functiune a illuminatului de siguranta pentru evacuare.
13. Pentru asigurarea evacuarii rapide se intocmesc planuri si/sau schite de evacuare in
caz de incendiu. Acestea se afiseaza in locuri vizibile din spatiile pentru care au fost
intocmite.
14. Planurile de evacuare in caz de incendiu trebuie sa cuprinda;
a. mijloacele prin care se realizeaza anuntarea personelor care raspund de executarea si
dirijarea in caz de incendiu;
b. numele si prenumele, precum si locul de activitate al persoanelor care raspund de
evacuare;
c. ordinea in care urmeaza a se face evacuarea persoanelor si dupa caz a bunurilor (in
functie de valoarea lor si de vulnerabilitate la incendiu);
d. traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cat posibil urmarindu-se ca aceasta
sa se faca pe alte cai decat pe cele destinate evacuarii materialelor si bunurilor si astfel
stabilite incat sa nu ingreuneze interventia pompierilor la stingere;
e. locurile in care urmeaza sa fie evacuate persoanele si adapostite bunurile, precum si
persoanele insarcinate cu paza acestora;
f. masurile de siguranta care trebuie luate la efectuarea evacuarii
15. Cadrele tehnice si persoanele cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor vor
controla modul in care planul de evacuare este insusit si cunoscut de catre cei
responsabili cu evacuarea persoanelor si a bunurilor.
Se vor face periodic exercitii practice, astfel incat in caz de incendiu operatia de evacuare
sa se desfasoare in conditii de siguranta.
16. Caile de acces si de evacuare, limitele zonelor periculoase (incendii, explozii,
electrocutare, radiatii etc.), locurile unde sunt amplasate utilajele si instalatiile pentru
stingerea incendiilor si orice alte instalatii care in caz de incendiu presupun manevre
obligatorii, vor fi marcate vizibil cu indicatoare.
17. Accesul la hidranti, mijloace speciale de stingere, stingatoare de incendiu, vanele
principale ale conductelor de apa, gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile,
tablouri electrice de distributie etc., trebuie lasat liber pentru ca in caz de pericol sa se
poata interveni usor.
18. In imediata vecinatate a elementelor care asigura inchiderea de protectie a golurilor
din peretii antifoc, nu se admite depozitarea materialelor si a lichidelor combustibile. Fac
exceptie cantitatile strict necesare fluxului tehnologic (pe benzi transportoare sau in
utilaje).
19. In vederea asigurarii folosirii nestingherite in orice moment si in orice anotimp a
cailor exterioare de evacuare, precum si a scarilor exterioare de incendiu, se va asigura
curatarea lor de zapada si de gheata.
20. Se vor asigura libere caile de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa in caz de incendiu, precum si posibilitatile de folosire a acestor surse in
orice anotimp.
21. Platformele de acces a autospecialelor de interventie si salvare de la inaltimi,
prevazute in imediata vecinatate a constructiilor vor fi marcate corespunzator si
mentinute libere.
22. Ascensoarele de interventie in caz de incendiu vor fi mentinute in permanenta in stare
de functionare pentru a putea fi utilizate operativ si in siguranta.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
S.C. ELECTROMECANICA PLOIESTI S.A.

MIJLOACE PORTABILE SI TRANSPORTABILE DE STINS INCENDIU

Stingatorul.

Este un aparat de stingere actionat manual,care contine o substanta stingatoare ce poate fi

refulata si dirijata asupra unui focar de ardere,sub efectul presiunii create in interiorul
aparatului.Este utilizat pentru stingerea incendiilor de proportii mici sau in faza initiala.

Clasificare.

Tabelul 1

Substanta  de  stingere    Indicativul substantei  de stingere    Culoare de identificare

(fond  eticheta)
Apa         AP    Albastru
Spuma chimica    SC    Galben
Spuma mecanica    SM    Galben
Gaz inert (dioxid de carbon)    G    Negru
Pulbere normala (pentru clasa   B,C)    P,(PF)*    Alb
Pulberepolivalenta 
( clasa A,B,C)     PG    Alb
Pulbere speciala
( clasa D)     PM    Alb
Hidrocarburi halogenate (haloni)    H    Verde

*PF-pulbere normala cu eficienta marita (tip FLOREX)

Dupa modul in care se realizeaza presiunea interioara necesara refularii substantei

de stingere,stingatoarele se clasifica:

a. Cu autoevacuare

Substanta de stingere este imbuteliata sub presiune in corpul stingatorului,energia de

refulare fiind asigurata de presiunea vaporilor substantei,la temperatura normala de
functionare.Ex.:Stingatorul cu CO2.

b. Cu autogenerare

Presiunea necesara reful momentul punerii in contact a doua substante chimice aflate in
corpul stingatorului ,atunci cand este pus in functiune.Ex.:Stingatorul cu spuma chimica.

c. Cu butelie

Gazul,de regula CO2,este imbuteliat separat intr-un recipient (butelie) din care, la
punerea in functiune,este eliberat in corpul stingatorul. Ex.: stingatoare cu spuma
macanica, apa pulverizata, pulberi stingatoare.

d. Cu presiune permanenta

Gazul,de regula azot,se afla sub presiune in corpul stingatorului aflandu-se in contact
direct cu substanta de stingere. Ex.: stingatoare cu pulberi sau haloni.

Simbolizare si notare

Simbolizarea stingatoarelor se face printr-un indicativ compus din litere si cifre, prin care
se precizeaza:

•    Natura substantei stingatoare,prin simbolul literal;

•    Cantitatea de substanta stingatoare continuta,exprimata printr-un numar care arata
cantitatea de litrii pentru substante in stare lichida si respectiv in kilograme pentru
substante in stare solida(pulbere),gazoasa sau lichefiata.

Exemple de simbolizare:

•    SM 6-stingator cu spuma mecanica, continand 6 litrii solutie.

•    P 6   -stingator cu pulbere normala, continand 6 kg pulbere.
Notarea unui stingator se face indicand in ordine :denumirea (stingator), substanta de
stingere continuta , simbolizarea si numarul standardului de produs.
Exemplu de notare pentru un stingator cu pulbere polivalenta , continand  6 kg pulbere :
Stingator cu pulbere PG 6 STAS

Domenii de utilizare recomandate

Domeniile pentru care se recomanda utilizarea diferitelor tipuri de stingatoare, precum si

indicatiile de folosire, in functie de clasa de incendiu si de substanta de stingere folosita
sunt prevazute orientativ in tabelul 1.

Observatii la tabelul 1.

1.    Stingatoarele cu apa pulverizata pot fi utilizate cu rezultate satisfacatoare

pentrustingerea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai
mare de +55grade Celsius , unsorilor, grasimilor, cerurilor si altor substante solide care se
topesc usor .
2.    Posibila aparitia de reactii periculoase.
arii este generata ca rezultat al unei reactii chimice care are loc
3.    Pentru stingerea alcoolilor si lichidelor combustibile hidrofile (produse polare) se
utilizeaza spume speciale,rezistente la efectul de distrugere a bulelor.
4.    Pentru incendii din clasa A,stingatoarele cu bioxod de carbon sau cu pulbere
normala(B,C) ori FLOREX pot fi folosite numai asupra unor focare mici,situate in spatii
inchise.
5.    Scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai daca exista
siguranta posibilitatii de intrerupere rapida a sursei de alimentare (pentru evitarea
pericolului de explozie ca urmare a acumularii de gaze in zona).
6.    Refularea dioxidului de carbon asupra componentelor electronice trebuie facuta de la
distanta,in asa fel incat acestea sa nu fie deteriorate prin racire in urma contactului direct
cu particule inghetate de gaz (zapada carbonica).
7.    Stingatoarele cu spuma sunt insuficiente in cazul incendiilor tridimensionale din
clasa B (care se desfasoara in unul sau mai multe planuri orizontale si pe verticala) cum
sunt:curgere de lichide,picurare,lichide care tasnesc cu presiune,etc.
8.    Bioxidul de carbon nu lasa reziduuri si nu contamineaza produsele alimentare.
9.    In spatii inchise cu volum redus,bioxidul de carbon si halonii trebuie folositi cu
precautie pentru a evita pericolul de axfisiere-sau intoxicare in cazul halonilor (halonii in
prezenta flacarii dau nastere la fosgen)-care apare la concentratii periculoase.
10.    Bioxidul de carbon este imprastiat rapid sub actiunea curentilor de aer,folosirea sa
in aer liber sau incaperi cu ventilatie intensa nefiind recomandata.De asemenea fiind mai
greu decat aerul,bioxidul de carbon este insuficient in situatiile in care se poate scurge in
spatiile situate sub nivelul incendiului.
11.    Stingatoarele cu pulbere nu pot fi utilizate in urmatoarele cazuri:
•    In spatii in care se afla echipamente electronice sau aparatura,in componenta carora
intra relee sau contacte sensibile la particule de praf (calculatoare electronice,centrale de
telecomunicatii,tablouri de comanda,etc.)sau in spatii in care praful poate patrunde la
asemenea echipamente.
•    In spatii cu echipament electric, in care curatirea pulberii dupa lichidarea incendiului
nu mai este posibila sau este foarte greu de realizat datorita numarului mare de aparate.
12.    In spatii cu dimensiuni reduse,stingatoarele cu pulberi trebuie utilizate cu precautie
pentru a evita eventualele efecte novice ale gazelor rezultate din termodescompunerea
pulberii.

Inscriptionare

Inscriptionarea stingatoarelor se efectueaza in vederea recunoasterii usoare a tipului de

aparat si a informarii personalului de folosire cu date care sa permita utilizarea acestora
cu eficienta si in conditii de siguranta.
Inscriptionarea se realizeaza prin inscriptii care nu se pot sterge,pe etichete autoadezive
executate din materiale durabile,aplicate la loc vizibil pe corpul stingatorului.
Pentru identificare fiecare stingator se marcheaza suplimentar,prin poansonare , cu anul si
luna de fabricatie a stingatorului (de exemplu XII-82).
Poansonarea se executa pe recipientul stingatorului,in locuri in care nu se reduce
rezistenta mecanica a acestuia.
Corpul stingatorului se vopseste in culoarea rosu de securitate, iar etichetele autoadezive
vor avea culoarea de fond corespunzatoaInscriptiile destinate caracterizarii tipului de
stingator si informatii asupra modului de utilizare si intretinere a acestuia trebuie sa
contina urmatoarele:
1.    Notarea (simbolizarea) stingatorului;
2.    Indicarea prin simboluri grafice a:
•    -claselor de incendiu la care poate fi utilizat stingatorul,inclusiv precizarea posibilitatii
de utilizare asupra instalatiilor electrice sub tensiune,precum si a focarelor tip pentru care
a fost certificat ;
•    -simbolurile grafice privind posibilitatea sau interdictia de utilizare a stingatorului
asupra echipamentelor electrice aflate sub tensiune.Pe simbolul grafic se va preciza(cu
exceptia stingatoarelor cu haloni care pot fi utilizate la orice tensiune),tensiunea maxima
la care poate fi utilizat stingatorul(de exemplu maxim 1000V).
•    -pentru marcarea interdictiei de a se utiliza stingatorul la anumite clase de incendiu ,
simbolul clasei respective de pe eticheta se bareaza prin doua linii incrucisate, de culoare
rosie,sau nu mai este prezent pe eticheta.

Interdictia privind utilizarea asupra echipamentelor electrice precum si a celei privind

utilizarea asupra aparaturii cu relee sensibile la actiunea pulberii,poate fi precizata
suplimentar si prin texte cu urmatorul continut: „Nu se va utiliza asupra echipamentelor
electrice sub tensiune”; „Nu se va utiliza asupra echipamentelor electrice cu relee sau
contacte electrice la praf”.
Indicarea prin text si simboluri grafice a modului de punere in functiune si de utilizare a
stingatorului.
Inscriptii privind urmatoarele caracteristici tehnice.
•    -domeniul de temperaturi la care se pastreaza
•    -bataia jetului
•    -masa incarcaturii de substanta stingatoare
•    -presiunea de incercare
•    -perioadele de verificare
Eventuale indicatii suplimentare privind:
•    -masuri de precautie care trebuie avute in vedere la folosire (de exemplu pentru
stingatoarele cu haloni „folositi cu precautie in incaperi mici” sau „ventilati incaperea
dupa stingerea incendiului”)
•    -exploaterea stingatorului (de exemplu, la stingatoarele cu spuma chimica „dupa
utilizare se va clati cu apa calda”)
•    - Denumirea intreprinderii producatoare.
Buteliile cu gaze propulsoare se marcheaza prin poansonare urmatoarele date:
•    -felul gazului;
•    -masa buteliei goale si incarcate in kg (de exemplu CO2-1500/1630).
In mod analog se marcheaza si stingatoarele cu bioxid de carbon.

STINGATORUL CU BIOXID DE CARBON

G1,G2,G3,G6 STAS

Face parte din grupa stingatoarelor cu gaze inerte (G) si se foloseste pentru stingerea
incendiilor izbucnite la instalatii electrice, transformatoare electrice,produse petroliere si
statii de pompare, nave, avioane sau in anumite spatii inchise in care se afla depozitate
substante de stingere fibre textile,grasimi sau obiecte fragile(tablouri, sculpturi,
manuscrise, tiparituri).
Cifra care urmeaza dupa simbolul G reprezinta incarcatura de bioxid de carbon in
kilograme.
Descriere

a.    Butelia pentru bioxid de carbon de forma cilindrica,cu o capacitate ce permite

incarcarea (in functie de tipul stingatorului) a 1,2,3 sau 6 kg bioxid de carbon,este
confectionata din otel si este prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare (3)
robinet de inchidere (10) prevazut cu siguranta (2) iar la interior cu o teava sifon prinsa
de robinetul de inchidere cu un cap,iar celalalt cap sa se gaseasca fata de fundul buteliei
la o distanta de 10  1mm. La alte tipuri de stingatoare butelia de bioxid de carbon este
protejata cu carcase sau cercuri metalice in exterior.
b.    Difuzorul (8) care poate avea forme diferite,confectionat din tabla de aluminiu,
fier,alama sau material plastic rezistent la temperaturi de pana la –40 grade Celsius si
prevazut cu un orificiu pentru iesirea zapezii carbonice. Difuzorul este pus in legatura cu
robinetul buteliei,fie direct prin insurubare fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si
a unei articulatii care permite rotirea lui,fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat
cu sarma si prevazut cu un maner de protectie a pielii confectionat dintr-un material
termoizolant (de exemplu lemn).

Incarcare

Butelia se incarca la fabricile producatoare de bioxid de carbon cu o cantitate

corespunzatoare tipului stingatorului adica : 1, 2, 3 sau 6 kg bioxid de carbon.
Presiunea de imbuteliere a bioxidului de carbon este de 60-75 bar.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se indreapta difuzorul spre locul incendiului si

se deschide robinetul buteliei.
Prin deschiderea robinetului,bioxidul de carbon lichid din butelie, datorita  presiunii,iese
prin teava sifon si prin furtunul de cauciuc sau teava de otel,patrunde in difuzor unde
datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare
la volum mare si presiune mica cu absorbtie de caldura din mediul inconjurator) ,
temparatura bioxidului de carbon scade sub temperatura lui de solidificare (-78,6 grade
Celsius) si trece in stare solda sub forma de fulgi albi de zapada carbonica.

Zapada carbinica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul
incendiului.Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase (arsuri) atunci cand vin
in contact direct cu pielea, fapt ce impune manevrarea cu grija a stingatorului.

Controlul incarcaturii stingatorului

Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie care trebuie sa fie de
1,2,3 sau 6 kg in functie de tipul stingatorului. Buteliile care au pierdut 20-25 % din
greutate incarcatura,se vor inlocui si se vor trimite la incarcare.
Pentru depistarea eventualelor pierderi mici,neobservabile,se face verificarea prin
scufundarea in apa.

Intretinere

Stingatorul se curata si se verifica periodic ,urmarindu-se starea furtunului de cauciuc,

functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea in apa.

STINGATORUL TRANSPORTABIL CU CO2 G10 si G2 x 10

Descriere

Stingatorul transportabil cu CO2 se compune din urmatoarele parti:

a.    UNA SAU DOUA BUTELII  pentru bioxid de carbon cu o capacitate ce pemite
incarcarcarea a 10 kg CO2 fiecare. Butelia este confectionata din otel si are forma
asemanatoare cu aceea a buteliei stingatorului portativ cu CO2.In cazul stingatorului cu
doua butelii,acestea sunt unite in dreptul robinetelor printr-o conducta comuna la care se
racordeaza furtunul asigurandu-se astfel folosirea CO2 din ambele butelii in acelasi timp .
b.    DIFUZORUL cu o constructie asemanatoare constructiei difuzorului de la stingatorul
portativ cu CO2 (teava tronconica turtita lateral cu portiunea de prindere confectionata
din material termoizolant.
c.    SASIU METALIC prevazut cu doua roti, cadru pentru manevrare,picior de
sprijin,coliere pentru fixarea buteliei si suportului furtunului.

Incarcare

Incarcarea se executa la fel ca in cazul stingatorului manual cu bioxid de carbon, difera

doar cantitatea cu care este incarcat,respectiv 10 kg CO2 pentru fiecare butelie la o
presiune de 60-75 bar.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul de cauciuc, se indreapta

difuzorul catre locul incendiului si se deschid progresiv robinetele ambelor butelii (sau
numai robinetul unei singure butelii dupa necesitati).
operatii de intretinere se executa la fel ca la stingatorul manual cu CO2.

STINGATORUL CU PRAF SI BIOXID DE CARBON

P1, P3, P5, P6, P10 STAS

Se foloseste pentru stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere interna si

instalatii electrice precum si pentru stingerea unor substante ca acetilena, acetona , sodiu ,
potasiu, magneziu strontiu, fosfor alb sau galben, electron, colofoniu, lacuri si vopsele pe
baza de nitroglicerina, produse petroliere si alcool in cantitati mici, filme, etc.
Cifra care urmeaza dupa simbolul P reprezinta incarcatura de pulbere stingatoare (praf) in
kilograme.

Tabelul 5
Caracteristici tehnice principale

Caracteristica                            U/M       P1      P3     P5      P6           P10

Masa incarcaturii de praf             kg          1         3       5        6           10
Capacitate butelie CO2             Cm3        60      100    146    180         325
Incarcatura minima CO2              g          40       75      110    130        240
Masa stingator gol                     kg        1,36    4,20    4,50    5,85      8,60
Masa stingator plin                    kg        2,40    7,27    9,71    11,98     18,84
Timp evacuare praf                     s        5-8    8-10    8-10    10-15      15-20
Distanta minima jet                    m        3,5    3,5        3,5      4            4

Descriere

a.    RECIPIENTUL (1) de forma cilindrica confectionat din tabla de otel avand o
capacitate care permite incarcarea unei cantitati de 1,3,5,6 sau 10 kg pulbere stingatoare.
Partile componente ale recipientului se asambleaza prin sudare. Cordoanele  nu trebuie sa
prezinte discontinuitati, goluri, sufluri, sau incluziuni, neuniformitati ale latimii si
inaltimii cordonului, scurgeri de metal topit sau arsuri.Dupa sudare, recipientul
stingatorului trebuie sa aiba forma cilindrica , fara deformatii visibile cu ochiul liber.
Recipientul stingatorului trebuie sa reziste la o presiune hidraulica de minimum 18 bar ,
fara sa prezinte asudari , scurgeri,fisuri,inceputuri de rupturi sau deformatii permanente.
La exterior recipientul este prevazut cu gura de umplere, capac dop metalic filetat (5) ,
maner de manevrare (9),furtun de cauciuc (10) prevazut cu ajutajul (11) si niplu pentru
racordarea furtunului (12).
b.    BUTELIA CU CO2 (2) de forma cilindrica ,trebuie sa fie etansa si sa reziste la 
presiunea hidraulica de minim 250 bar. Fara sa prezinte asudari, scurgeri, fisuri,
inceputuri de rupturi, sau deformatii permanente. In acelasi timp butelia trebuie sa reziste
fara sa se sparga la o presiune hidraulica de distrugere de cel putin 420 bar. Dupa
umplerea cu CO2,butelia se etanseaza cu o membrana din cupru (3) cu ajutorul unei
reductii (13).
c.    DISPOZITIVUL DE DECLANSARE se afla in dopul metalic (5) si este compus
dintr-un ansamblu format din cuiul perforator (6), resortul (7),siguranta (8),reductia (13)
si membrana (3). In interiorul recipientului stingatorului, in continuarea racordului (12)
Transformarea bioxidului de carbon in zapada carbonica are loc in urma aceluiasi
fenomen de detenta explicat la stingatorul portabil cu CO2.

Controlul incarcaturii stingatorului

Incarcatura stingatorului se verifica prin cantarire la fel ca in cazul stingatorului portabil

cu CO2, cantitatea de CO2 din butelie trebuie sa fie de 10 kg.

Intretinere
Se ung lagarele osiei caruciorului,se verifica fixarea buteliilor pe carucior , iar celelalte
operatii de intretinere se executa la fel ca la stingatorul manual cu CO2.

STINGATORUL CU PRAF SI BIOXID DE CARBON

P1, P3, P5, P6, P10 STAS

Se foloseste pentru stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere interna si

instalatii electrice precum si pentru stingerea unor substante ca acetilena, acetona , sodiu ,
potasiu, magneziu strontiu, fosfor alb sau galben, electron, colofoniu, lacuri si vopsele pe
baza de nitroglicerina, produse petroliere si alcool in cantitati mici, filme, etc.
Cifra care urmeaza dupa simbolul P reprezinta incarcatura de pulbere stingatoare (praf) in
kilograme.

Tabelul 5
Caracteristici tehnice principale

Caracteristica                            U/M       P1      P3     P5      P6           P10

Masa incarcaturii de praf             kg          1         3       5        6           10
Capacitate butelie CO2             Cm3        60      100    146    180         325
Incarcatura minima CO2              g          40       75      110    130        240
Masa stingator gol                     kg        1,36    4,20    4,50    5,85      8,60
Masa stingator plin                    kg        2,40    7,27    9,71    11,98     18,84
Timp evacuare praf                     s        5-8    8-10    8-10    10-15      15-20
Distanta minima jet                    m        3,5    3,5        3,5      4            4

Descriere

a.    RECIPIENTUL (1) de forma cilindrica confectionat din tabla de otel avand o
capacitate care permite incarcarea unei cantitati de 1,3,5,6 sau 10 kg pulbere stingatoare.
Partile componente ale recipientului se asambleaza prin sudare. Cordoanele  nu trebuie sa
prezinte discontinuitati, goluri, sufluri, sau incluziuni, neuniformitati ale latimii si
inaltimii cordonului, scurgeri de metal topit sau arsuri.Dupa sudare, recipientul
stingatorului trebuie sa aiba forma cilindrica , fara deformatii visibile cu ochiul liber.
Recipientul stingatorului trebuie sa reziste la o presiune hidraulica de minimum 18 bar ,
fara sa prezinte asudari , scurgeri,fisuri,inceputuri de rupturi sau deformatii permanente.
La exterior recipientul este prevazut cu gura de umplere, capac dop metalic filetat (5) ,
maner de manevrare (9),furtun de cauciuc (10) prevazut cu ajutajul (11) si niplu pentru
racordarea furtunului (12).
b.    BUTELIA CU CO2 (2) de forma cilindrica ,trebuie sa fie etansa si sa reziste la 
presiunea hidraulica de minim 250 bar. Fara sa prezinte asudari, scurgeri, fisuri,
inceputuri de rupturi, sau deformatii permanente. In acelasi timp butelia trebuie sa reziste
fara sa se sparga la o presiune hidraulica de distrugere de cel putin 420 bar. Dupa
umplerea cu CO2,butelia se etanseaza cu o membrana din cupru (3) cu ajutorul unei
reductii (13).
c.    DISPOZITIVUL DE DECLANSARE se afla in dopul metalic (5) si este compus
dintr-un ansamblu format din cuiul perforator (6), resortul (7),siguranta (8),reductia (13)
si membrana (3). In interiorul recipientului stingatorului, in continuarea racordului (12)

se afla teava (15) care ajunge pana la partea inferioara la 10/15 mm de fundul
recipientului. Butelia de CO2,este instalata in tubul de protectie (4) prevazut la partea
inferioara  cu ventilul (14) astfel ca butelia nu vine in contact direct cu pulberea
stingatoare.

VERIFICAT                                                                                                          

Cadru Tehnic P.S.I.  

Sing
Constantin Gheorghe
 PLAN DE INSTRUIRE TESTARE

1. SCOP

Planul descrie modul de desfasurare a activitatii de instruire în domeniul situatiilor de

urgenta in societatea comerciala S.C.ELECTROMECANICA PLOIESTI
S.A.. ,intervalele dintre instruiri, termenele la care are loc instruirea ,materialele
prezentate precum si modul de verificare a cunostiintelor.

2. DOMENIU DE APLICARE

2.1       Planul se aplica in procesul de instruire lucratorilor , vizitatorilor sau delegatilor
reglementind activitatea de instruire testare executata de cadrul tehnic PSI precum si de
conducatorii locurilor de munca

2.2       Cuprinde modalitatile de instruire a lucr?torilor în domeniul situa?iilor de urgen??

2.3 Instruirea în domeniul situa?iilor de urgen?? are ca scop însu?irea cuno?tin?elor ?i
formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii ?i reducerii efectelor negative ale
situa?iilor de urgen?? sau ale dezastrelor la locul de munc? ?i în incinta societatii
S.C. ................. S.A. si se efectueaz? în timpul programului de lucru.

2.4               Perioada de timp în care se desf??oar? instruirea este considerat? timp de

munc?.

2.5               Instruirea salaria?ilor în domeniul situa?iilor de urgen?? se realizeaz? prin

instructaje ?i prin participarea la cursuri, aplica?ii, exerci?ii practice ?i aplicatii in teren.

2.6               Instruirea lucr?torilor în domeniul situa?iilor de urgen?? cuprinde trei faze:

 instruirea introductiv general?;

 instruirea la locul de munc?;
  instruirea periodic?;
 instruirea pentru personalul din afara societatii.

2.7               Rezultatul instruirii lucr?torilor în domeniul situa?iilor de urgen?? în munc?

se consemneaz? în mod obligatoriu în fi?a individual? de cu indicarea materialului
predat, a duratei ?i datei instruirii sau în procesele-verbale de instruire.

2.8               Fi?ele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele

angajate.

2.9               Completarea fi?ei de instruire se va face cu past? sau cerneal?, imediat dup?
verificarea instruirii.

2.10           Dup? efectuarea instruirii, fi?a de instruire se semneaz? de c?tre lucr?torul

instruit ?i de c?tre persoanele care au efectuat ?i verificat instruirea.

2.11           Prin semn?tur? persoana instruit? demonstreaz? participarea la instructaj, iar

persoana care a verificat instructajul confirm?, pe baza examin?rii persoanei instruite, c?
aceasta ?i-a însu?it cuno?tin?ele.

2.12           Fi?a de instruire va fi p?strat? de c?tre conduc?torul locului de munc? .

2.13           Pentru persoanele aflate în unitate cu permisiunea angajatorului, sunt stabilite,

prin regulamentul intern , reguli privind instruirea ?i înso?irea acestora în întreprindere ?
i/sau unitate.

2.14           Pentru lucr?torii din întreprinderi ?i/sau unit??i din exterior, care desf??oar?
activit??i pe baz? de contract de prest?ri de servicii în unitate societatea va sigura
instruirea lucr?torilor  privind activit??ile specifice întreprinderii ?i/sau unit??ii
respective, riscurile pentru securitate ?i s?n?tate în munc? precum ?i m?surile ?i activit??
ile desfasurate in cazul situa?iilor de urgen?? la nivelul unit??ii, în general.

2.4               Consemnarea efectu?rii instructajului pentru personalul din afara

operatorului economic sau a institu?iei se face într-un proces-verbal întocmit în acest
scop, care con?ine problematica prezentat? ?i tabelele cu numele, prenumele ?i semn?tura
persoanelor instruite

2.5                          Fi?a colectiv? de instruire se întocme?te în dou? exemplare, un

exemplar se va p?stra de c?tre lucr?torul desemnat care a efectuat instruirea ?i un
exemplar se p?streaz? de c?tre angajatorul lucr?torilor instrui?i sau, în cazul vizitatorilor,
de c?tre conduc?torul grupului.

de c?tre conduc?torul grupului.

2.6               Reprezentan?ii autorit??ilor competente în ceea ce prive?te controlul aplic?
rii legisla?iei referitoare la situa?iile de urgen?? vor fi înso?i?i de c?tre lucratorul
desemnat de c?tre angajator, f?r? a se întocmi proces verbal de instruire.

3 DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1               incendiu – ardere autoîntre?inut?, care se desf??oar? f?r? control în timp ?i

spa?iu, care produce pierderi de vie?i omene?ti ?i/sau pagube materiale ?i care necesit? o
interven?ie organizat? în scopul întreruperii procesului de ardere;

3.2               cauz? a incendiului – suma factorilor care concur? la ini?ierea incendiului,

care const?, de regul?, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul
material care s-a aprins, precum ?i împrejur?rile determinante care au dus la izbucnirea
acestuia;

3.3               mijloace tehnice de ap?rare împotriva incendiilor – sisteme, instala?ii,

echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substan?e ?i
autospeciale destinate prevenirii, limit?rii ?i stingerii incendiilor;

3.4               organizare a interven?iei în caz de incendiu – ansamblul m?surilor

tehnico-organizatorice necesare stabilirii for?elor, responsabilit??ilor, sarcinilor,
mijloacelor, metodelor ?i procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea ?i salvarea
persoanelor ?i animalelor, protec?ia bunurilor ?i vecin?t??ilor, precum ?i pentru stingerea
incendiilor;

3.5               pericol iminent de incendiu – situa?ia creat? de cumularea factorilor care

concur? la ini?ierea incendiului, declan?area acestuia fiind posibil? în orice moment;

3.6               prevenirea incendiilor – totalitatea ac?iunilor de împiedicare a ini?ierii ?i

propag?rii incendiilor, de asigurare a condi?iilor pentru salvarea persoanelor ?i
bunurilor ?i de asigurare a securit??ii echipelor de interven?ie;

3.7               utilizator – persoana fizic? sau juridic? ce folose?te un bun, cu orice titlu, în
interesul s?u, al altuia sau în interes public;

3.8               scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ

evolu?ia unui

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
 Nr.
Act normativ Subiect
crt.

0 1 2

1. L E G E nr. 307M.O. nr. Privind ap?rarea împotriva incendiilor

633 din 21.07.2006

Privind aprobarea Dispozi?iilor generale privind
2. O.M.A.I  Nr. 712 / instruirea salaria?ilor în domeniul situa?iilor de urgen??
23 .06.2005M.O. NR. 599
din 12.07.2005  

3. O.M.A.I   Nr. 163 Pentru aprobarea  Normelor generale de ap?rare

/28 .02.2007M.O. NR. 216 împotriva incendiilor
din 29.03.2007

5. RESPONSABILITATI

5.1 Lucratorul desemnat pentru activitati specifice situa?iilor de urgen??

5.1.1   Asigura elaborarea si actualizarea instructiunilor specifice specifice situa?iilor de

urgen??

5.1.2.  Intocmeste necesarul de documentatii si mijloace de desfasurare a activitatii de

instruire in domeniu situa?iilor de urgen??

5.1.3.  Elaboreaza tematica de instruire.

5.1.4.  Efectueaza instruirea introductiv generala.

5.1.5.  Elaboreaza teste de verificare.

5.1.6.     Verifica modul de desfasurare a activitatii de instruire prin participarea la

instruiri conform programului de control.

5.1.7.     Confirma prin semnatura in fisele individuale ca a verificat efectuarea instruirii.

5.1.8.     Elaboreaza planul de instruire testare.

 5.2 Conducatorul locului de munca

5.2.1.  Efectueaza  instruirea la locul de munca.

5.2.2.  Efectueaza instruirea periodica.

5.2.3.  Testeaza cunostiintele lucratorilor oral sau in scris dupa cum este prevazut in
planul de instruire testare anual.

5.2.4.     Completeaza fisa individuala de instructaj

5.2.5.     Confirma prin semnatura in fisa individuala ca a instruit lucratorul.

5.3. Director productie

5.3.1.  Aproba admiterea la lucru

5.3.2.     Verifica modul de desfasurare a activitatii de instruire

 5.4.      Personalul executant

5.4.1   Participa la instruirile teoretice si aplicatiile practice prevazute in programul de

instruire

5.4.2.     Sustine in scris sau oral cunostiintele acumulate in cadrul instruirilor.

5.4.2. Confirma prin semnatura ca instruirea s-a efectuat la data si cu continutul prezentat
in fisa individuala de instructaj

5.4.3. Respecta prevederile legislatiei in vigoare specifice situa?iilor de urgen?? si cele

prevazute in instructiunile proprii.

5.PLANUL

6.1. Instructajul introductiv general

6.1.1   Instruirea introductiv general? se face:

 la angajarea lucr?torilor;
 lucr?torilor deta?a?i de la o alta unitate;
 lucr?torilor delega?i de la o alta unitate;
 lucr?torului pus la dispozi?ie de c?tre un agent de munc? temporar.
 Elevi si studenti aflati in practica de specialitate.

6.1.2.  Scopul instruirii introductiv generale este de a informa despre activit??ile specifice
unit??ii,  riscurile de incendiu precum ?i m?surile ?i activit??ile de prevenire ?i protec?ie
la nivelul întreprinderii ?i/sau unit??ii, în general.

6.1.3.  Instruirea introductiv general? se face de c?tre lucratorul desemnat pentru activitati
specifice situa?iilor de urgen??;
6.1.4.  Instruirea introductiv general? se face individual sau în grupuri de cel mult 20
persoane.

6.1.5.  Durata instruirii introductiv generale; aceasta nu va fi mai mic? de 8 ore.

6.1.6 În cadrul instruirii introductiv generale se vor expune, în principal, urm?toarele

probleme:

 Legea 307/2006 Privind ap?rarea împotriva incendiilor

 O.M.A.I  Nr. 712 / 23 .06.2005 art. 10-31 Privind aprobarea Dispozi?iilor
generale privind instruirea salaria?ilor în domeniul situa?iilor de urgen??
 O.M.A.I   Nr. 163 /28 .02.2007 art 11-57 Pentru aprobarea  Normelor generale de
ap?rare împotriva incendiilor
 Plan de evacuare in caz inundatii,cutremure sau alte dezastre naturale.

6.1.7   Con?inutul instruirii introductiv generale trebuie s? fie în conformitate cu tematica

aprobat? de c?tre angajator.

6.1.8. Pentru fiecare categorie de personal participant se stabile?te un nivel minim de

cuno?tin?e necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele
instruite vor fi verificate pe baz? de teste asupra cuno?tin?elor acumulate.

6.1.9.  Rezultatul verific?rii va fi consemnat în fi?a de instruire.

6.1.10 Persoanele care nu ?i-au însu?it nivelul minim de cuno?tin?e stabilit pentru
instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de munc?.

 6.2. Instructajul specific locului de munc?

 6.2.1       Instuirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv- generala si are
ca scop prezentarea :

a) sistemul de acte normative care reglementeaz? managementul situa?iilor de urgen?? ?i

actele normative specifice profilului operatorului economic sau institu?iei;

b) managementul situa?iilor de urgen?? la nivelul operatorului economic sau al institu?

iei;

c) mijloacele tehnice existente ?i planificarea resurselor pentru realizarea m?surilor de

protec?ie civil? ?i de ap?rare împotriva incendiilor;

e) modul de ac?iune în cazul producerii unei situa?ii de urgen?? ca urmare a manifest?rii

unui tip de risc existent;
f) ac?iunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea ?i înl?turarea urm?rilor situa?iilor de
urgen??.

6.2.2   De asemenea instruirea la locul de munca  se face tuturor lucratorilor,inclusiv  la

schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi societati.

6.2.3. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de

munca,in grupe de maxim 20 de persoane.

6.2.4. Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore ..

6.2.5.  Fisa individuala de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.

6.2.6 Instruirea la locul de munca se efectueaza pe baza tematicilor intocmite de catre

lucratorul desemnat si aprobate de angajator si se vor pastra de catre conducatorul locului
de munca care efectueaza instruirea.

6.2.7. Instruirea la locul de munca va cuprinde pentru fiecare loc de munca in functie de
post de munca:

 Pentru salile de ambalare(ambalatori):

-instructiuni proprii de prevenirea situa?iilor de urgen?? pentru toate echipamentele de

munca din cadrul sali de productie,

-informatii privind eventualele riscuri de incendiu legate de locul de munca

- descrierea, func?ionarea, amplasarea ?i modul de ac?ionare a instala?iilor, utilajelor,

aparatelor, dispozitivelor ?i mijloacelor de protec?ie împotriva incendiilor

- caracteristicile fizico-chimice ale substan?elor, materialelor ?i produselor utilizate la

locul de munc?;

-masuri de stingere a incendiilor si evacuarea lucratorilor in caz de incendiu, calamitati

naturale sau dezastre precum si aplicatii practice de manuire a stingatoarelor din dotare.

 Pentru atelier de intretinere (mecanic, electromecanic):

-instructiuni proprii de utilizare a energie electrice de joasa tensiune,

-informatii privind riscurile de incendiu legate de locurile de munca unde se utilizeaza

energia electrica,

-modul de utilizare a echipamentului individual de protectie,intretinerea si pastrarea lui in

conditii optime,
-descrierea, func?ionarea, monitorizarea ?i modul de interven?ie la instala?iile ?i
sistemele de siguran?? ale ma?inilor ?i utilajelor de la locurile de munc?, inclusiv cele de
prevenire a avariilor tehnologice

-masuri de stingere a incendiilor si evacuarea lucratorilor in caz de incendiu,calamitati

naturale sau dezastre precum si aplicatii practice de utilizare a stingatoarelor din dotare.

6.2.8.  Începerea efectiv? a activit??ii la postul de lucru de c?tre lucr?torul instruit se face
numai dup? verificarea cuno?tin?elor de c?tre ?eful ierarhic superior celui care a f?cut
instruirea ?i se consemneaz? în fi?a de instruire individual?.

 6. 3 . Instructajul periodic

 6.3.1.   Instructajul periodic se execut? cu toate categoriile de salaria?i pe o durat? de cel

pu?in dou? ore ?i are ca scop împrosp?tarea, completarea ?i detaliereacuno?tin?elor
dobândite prin instructajul introductiv general ?i prin instructajul specific locului de
munc?.

6.3.2.     Aceasta se efectueaza de catre conducatorul locului de munca iar durata de

instruire va fi de cel putin doua ore.

6.3.2.  Intervalul dintre doua instruiri este de trei luni pentru personalul muncitor si 6 luni
pentru personalul TESA,acest interval find stabili de catre lucratorul desemnat cu acordul
directorului societatii,fara a fi depasite aceste termene.

6.3.3.  Instruirea periodica se va efectua din instructiunile proprii,Hotararile de guvern cu

referire la situatiile de urgenta si obligatoriu cu aplicatii practice.

6.3.3.     Insusirea cunostintelor se verifica de catre lucratorul desemnat sau director,prin

sondaj.

6.3.4.     Anual se efectueaz? o verificare de fond pe baz? de teste tip chestionar asupra
nivelului de însu?ire ?i cunoa?tere a problematicii care a f?cut obiectul instructajului
periodic, rezultatele consemnându-se în fi?a individual? de instructaj.

6.4 Instructajul periodic suplimentar

6.4.1.  Se face in urmatoarele cazuri:

-daca un lucrator a lipsit mai mult de 30 de zile lucratoare,

- când au ap?rut modific?ri ale legisla?iei specifice în domeniul situa?iilor de urgen?? sau
modific?ri ale normelor ?i instruc?iunilor de protec?ie a muncii,

-la reluarea activitatii dupa producerea unei situa?ii de urgen??,

-la modificarea tehnologiei existente,

-la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentelor
existente.

-la schimbarea legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru informarea

lucratorilor.

6.4.2.     Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore,se efectueaza

de catre lucratorul desemnat si va cuprinde tematici intocmite de catre lucratorul
desemnat si aprobate de director.

 6.5.   Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institu?iei

6.5.1.     Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institu?iei se
desf??oar? cu persoanele care execut? temporar activit??i în locurile din incinta agentului
economic sau a institu?iei respective unde sunt prezen?i factori de risc poten?ial
generatori de situa?ii de urgen??, dup? cum urmeaz?:

a) personalul societ??ilor comerciale de construc?ii-montaj ?i instala?ii;

b) personalul societ??ilor comerciale de repara?ii, revizii, între?inere ?i de service;

c) personalul care efectueaz? transport de materiale periculoase;

d) personalul de paz? apar?inând altor societ??i comerciale sau firme specializate;

e) vizitatori în grup de minimum 5 persoane.

6.5.2.     Locurile din incinta agentului economic sau a institu?iei pentru care se execut?
instructajul pentru personalul prev?zut la aliniatul anterior se stabilesc prin act de
autoritate al conduc?torului unitatii.

6.5.3.     Instructajul pentru personalul din afara societatii sau a institu?iei se efectueaz?,
dup? caz, de personalul de specialitate în domeniul protec?iei civile, de cadrul tehnic cu
atribu?ii în domeniul prevenirii ?i stingerii incendiilor, de ?eful serviciului de urgen?? sau
de ?eful locului de munc? în care este prev?zut un asemenea instructaj.

6.5.4.     Problematica instructajului const? în:

a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile
de persoane prev?zute la punctul 6.5.1. lit. a) ?i b);

b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munc? pentru

categoriile de persoane prev?zute la punctul 6.5.1. lit. c) ?i d);

c) prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prev?zute punctul 6.5.1.
lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (în maximum 15 minute) asupra principalelor
reguli de prevenire pe care trebuie s? le respecte ?i sunt aten?ionate asupra pericolelor
existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta operatorului economic sau a
institu?iei.

6.5.5.      Consemnarea efectu?rii instructajului pentru personalul din afara operatorului

economic sau a institu?iei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care con?
ine problematica prezentat? ?i tabelele cu numele, prenumele ?i semn?tura persoanelor
instruite.

 7.INREGISTRARI

 7.1.      FISA INDIVIDUALA DE INSTRUCTAJ IN DOMENIUL SITUATIILOR DE

URGENTA

7.2.      PROCES VERBAL DE INSTRUIRE

7.3.      TESTE DE VERIFICARE

 APROBAT

DIRECTOR GENERAL