Antropologia relatiilor de putere

Curs 1

John Luton? “No man is an island”- omul este o fiinta sociala

Aristotel “zoon politikon”-fiinta politica/sociala

Omul nu poate sa fie discutat in afara comunitatii. Fiecare pers este o constructive sociala, suma tuturor
relatiilor in care suntem implicate+ suma experientelor de parcurs

Antropologie: 1. fizica

2. culturala: 2.1 arheologie

2.2 lingvistica

2.3 etnografie: 2.3.1 etnologie

2.3.2 antropologie sociala

Antropologia- studierea omului sub toate aspectele sale, in timp si spatiu

-combina perspective diverse privind comportamentul uman- abordari stiintifice, biologice,

istorice, psihologice so sociale

Antropos-om; logos-discurs

1A. fizica- studiaza caracteristicile biologice, fiziologice, anatomice si genetice ale populatiilor umane
vechi si modern

- Studiaza evolutia speciilor prin analiza comparative a primatelor fosile si actuale

- Studiaza mecanica schimbarilor volutive prin analiza variatiei genetice din interiorul
populatiilor umane

2.A. culturala – studiaza comportamentul invatat intalnit in societatile umane

Cultura*: totalitatea manifestarilor spirituale si materiale caracteristice unei societati

Cultura- latura spiritual

Civilizatia – latura materiala

2.1 Arheologia- studiaza cultura materiala(civilizatii) a societatilor disparate sau inca existente

*stiinta despre ce e vechi*

2.3 Etnografia- reprezinta descrierea sistematica a unei societati umane, de regula bazata pe manca de
teren
Etnos-popor, graphos- a scrie

2.3.1 Etnologia – reprezinta explicarea interpretative a comportamentului uman, pe baza etnografiei

Etnograful strange inf, etnologul le interpreteaza (de regula sunt aceeasi pers)

2.3.2 A. sociala- studiaza grupurile umane cu accent pe structura sociala

2.2 Lingvistica- studiaza modul in care limbajul serveste ca mediu de comunicare

Tema: (luni peste 2 sapt) antropologia fizica dincolo de definitie, importanta domeniului pt
istorici, ce inf obtin antropologii (a. fizica) pt conturarea unei imagini a unei societati

- Care sunt principalele caract ale culturii si care sunt principalele functii ale culturii?
(La ce ne ajuta si cum cultura)
- Etnologie si etnografie- principalele asemanari si deosebiri

PREISTORIA:

- Perioada a istoriei umane in care are loc procesul de aparitie a specie umane
(antropogeneza), marcata de absenta surselor scrise si a monedei, a institutiilor birocratice
si a statului
- Termenul de protoistorie-“prima istorie”; folosit pt a indica interval din istorie pt care se
cunosc cele mai vechi inf scrise (ex. Inf despre traci, geti si daci) aceste inf sunt din alte spatii
culturale, nu sunt date de aceste societati (daci, traci, geti)
- Variatie in termeni cronologici intre diferitele spatii geografice (intinderea ei depinde de la
un spatiu la altul)

PERIODIZARE:

 Paleolitic: 3 700 000-13 000/12000 a. Chr.

 Epipaleolitic: 13 000/12 900-9 000 a. Chr.
 Mezolitic: 9 000-6 600/6 500 a. Chr.
 Neolitic: 6 600/6 500-5 000 a. Chr.
 Eneolitic: 5 000-3 800/3 700 a. Chr.
 Perioada de tranzitie: 3 800/3 700-3 500 a. Chr.
 Epoca bronzului: 3 500-1 200/1 150 a. Chr.
 Prima epoca a fierului (Hallstatt): 1 200/1 150-450/400 a. Chr
 A doua epoca a fierului (Latene): 450/400a. Chr- 160 a. Chr.
 CURS 1

(partea a 2-a)
Surse arheologice- izvoare istorice

Minus al arheologiei-nu se poate revendica partea spirituala

Arheologii- interpreteaza ce gasesc si reconstituie pe baza resurselor material

In arheologie este imp contextual descoperirii:

INVENTARUL: ex.: funerar

(mormant): DECEDATUL-antropolog

FORMA MORMANTULUI

Partea de material constructive

INVENTAR FUNERAR:

-arme si bijuterii

-vas de bronz

ETNOGRAFIA:

Modificari corporale (nu afecteaza schelletul)- nu pot fi observabile prin arheologie

Cicatrizare ritualica

CATEGORII DE SURSE-surse scrise

Herodot despre sciti:

“cand le moare regale, scitii sapa in pamant pe aceste meleaguri o groapa mare, patrata. Dupa
ce au pregatit groapa, iau lesul-trupul este mai dinainte invelit cu un strat de ceara, iar
pantecele deschis si curatat bine, umplut apoi cu caprisor pisar, cu mirodenii, cu samanta de
patrunjel si anason, si cusut la loc- si il duc intr o caruta la alt neam.
 CURS 2

Relatii de putere

-“there is no accepted theory of power” (A. Berle, Power, 1969)

-relatie- simbioza, raport, coexistenta, legatura benefica ambelor parti, forma de stabilizare
intre 2 parti, politic -o legatura de dependent

-legatura/raport intre indivizi si grupuri care exprima interdependenta care presupun

drepturi si responsabilitati cu avantaje si dezavantaje. Influentate de modul in care
actioneaza una dintre parti (relatii de putere)- nu sunt rigide, sau de nemodificat

Manifestarile de putere pornesc de la indivizi si grupuri. Situatii in permanenta

miscare/modificare.

Relatiile de putere pot fi: intre state sau intre indivizi (ierarhii)

Societate- cu statute si roluri sociale+grupuri sociale care actioneaza in legatura cu normele

sociale

Societati traditionale-grad redus de complexitate

Societatile complexe- cu etaje f bine delimitate, cu clase/trepte sociale

-putere: -power over

-power to

Puterea- capacitatea unui individ de a se impune/ de a si impune deciziile asupra celorlalti in

ciuda opozitiei sau de a convinge pe ceilalti sa l urmeze

- In termeni de abilitate- puterea de a actiona; puterea de a face, de a convinge pe

ceilalti de a actiona conform propriilor dorinte -power to- cea mai raspandita forma
de putere
- In termeni de control/ de autoritate manifestata pe diferite cai- Controlul unei
entitati asupra alteia- power over:ex.: puterea politica

Incercarea de supravietuire*- instinct dublat de partea culturala

Necesitatea puterii- pentru a mentine

Cele 5 legi ale puterii: (legi universale)

- Puterea INVARIABIL umple orice gol din organizarea umana.-> populatia are de
ales dintre haos si putere-> PUTEREA CASTIGA-> sansele de supravietuire sunt mult
mai reduse in conditii de haos. Puterea intervine cand situatia devine haotica, sau
perceptia unui eventual haos (amenintarea cu dezordinea) (creatia presupune
ordine) ordine<=>putere
- Puterea este INVARIABIL personala. ->puterea ne afecteaza indiferent de societatea
din care facem parte. In ciuda existentei grupurilor, puterea afecteaza pe toata
lumea la nivel individual. Se percepe extreme de personal. Afecteaza fiecare individ
in parte. Toate avantajele si dezavantajele ne lovesc personal ca individ, chiar daca
facem parte dintr un grup mai mare. Fiecare este interest de cum il afecteaza
puterea in mod personal.
- INVARIABIL puterea se va baza pe un sistem de idei sau o anumita filosofie.-> fara
aceasta se creaza haos. Puterea are nevoie de o justificare/ o logica. Nevoia de
justificare a modului de actiune. In lipsa acesteia exista contestari a sistemului.
- Puterea se bazeaza INVARIABIL pe si este exercitata prin institutii.->
- Puterea este confruntata INVARIABIL si actioneaza intotdeauna in prezenta unui
camp de responsabilitate.-> liderii sunt obligati sa actioneze responsabil. Cei care
exercita puterea trebuie macar perceputi a fi responsabili. Responsabilitatea este
atat a celor care detin cat si celor care se supun puterii. Responsabilitate-in termeni
de cooperare-> actul puterii se desfasoara de comun accord. Orice act se poate
ciocni de ostilitate. Nu intotdeauna cei care ar trebui sa fie convinsi/controlati se lasa
convinsi/controlati. Iresponsabilitatea duce la haos.

Power over- creste cu varsta

SEMINAR:

Inaltimea si conformatia fizica a individului, traumele, varsta, eventuala identif a cauzei mortii,
sexul,rasa, alimentatia, perioada din care dateaza, madioficari culturale, deformari ale craniului pot fi
constatate pe baza scheletului.

Bazinul, oasele coxale, forma mandibulei, craniul, osul sacru, zona pelviana-> determina sexul
scheletului

Femeile au craniul mai mic si mai usor, bsarbatii au osul mai gros.

Mandibula, unghiul mandibulei, zona barbiei, zona fruntii si a arcadelor.

VARSTA->dentitia, densitatea si degradarea oaselor si inaltimea, capetele oaselor (zona cartilajelor),
copii au mai multe oase la craniu care se sudeaza in timp.

(Falangele nu rezista in sol.) dimensiunea oaselor.

Lungimea oaselor-> mediul de viata, adaptarea la mediu, inaltimea initiala a individului

Insertiile musculare-> semnele muschilor pe oase (determina masa musculara a individului)

Trauma si boli:-> urme pe oase deoarece nu exista vindecari complete. Daca osul nu se vindeca
inseamna ca individual a murit in urma acestora. Se poate determina forma obiectului sau modul in care
s a produs ranirea si se poate identifica nivelul medicinei la momentul respectiv.

Lovirile de parare-> antebrat

Loviturile la cap -> confruntari cu arme(barbati)

 Violenta domestica(femei) (+loviturile de parare)

BOLI:

Osteoporoza, rheumatism, tbc, ciuma, bolile de coloana, anemia teritriba, spondiloza, sifilisul, cancerul
de oase, lipsa de vitamin, scorbut->lipsa vitaminei C( minerii, soldatii, piratii, marinarii) , boala oaselor de
sticla, guta.

Interpretare:

Seceta -> foamete;

razboi;

pandemii;

ocupatia: ex.: fosfor-peste->pescuit

casatorii in urma carora femeile se muta;

demografie->speranta de viata (era mai scazuta in trecut 35-40 de ani-> a crescut cu timpul, in present
approx. 70-80 de ani) in trecut era scazuta din cauza barbatilor 20-25 de ani-> activitati care pun in
pericol viata individului (razboi, vanatoare), si din cauza femeilor->la nastere, cam pe la 15-20 de ani

compozitia oaselor->determinata din tipul alimentatiei: ex.: pestele->bogat in fosfor

ce alte concluzii se pot trage?

 PIRAMIDA LUI MASLOW (nevoilor)

BAZA: PSYHOLOGICAL NEEDS: breathing, food, water, sex, sleep, homeostasis, excretion

SAFETY NEEDS: security of body, of employment, of resources, of morality, of the family, of health, of
property

LOVE/BELONGING NEEDS: friendship, family, sexual intimacy

ESTEEM NEEDS: self esteem, confidence, achievement, respect of others, respect by others

VARF: SELF-ACTUALIZATION: morality, creativity, spontaneity, problem solving, lack of prejudice,

acceptance of facts

Piramida-> curs ascendent, este necesara completarea unui nivel pt a trece la urmatorul

Ordinea accestor nevoi difera de la individ la individ si in functie de mom vietii.

Ideal este sa supravietuim si in cele mai bune conditii. Se bazeaza mult pe egoism.

Nevoile de baza-asociate culturii->culturalizate->reguli, norme, statute sociale, institutii sociale, cultura

materiala, opinii, credinte, mituri

Grade de culturalizare ale nevoilor

Nev de securitate-> nevoia de protective a corpului-hainele, pastrarea sanatatii (cu institutiile aferente)

Aparitia si schimbarea legilor +politia

Economica->jobul

Sanatate- organizatia mondiala a sanatatii, Canadian medic care

Of morality- adaposturi pt oamenii strazii

Familiei- barbatul protejeaza familia (statut si rol social)

Comunitatii->triburi amerindiene->pers care protejau comunitatea, statul in sine

Proprietate->armele pt protectia casei, testamentul

SPP- Serviciile de Protectie si Paza

Constituirea casei breslelor

Sindicatele->protectia muncitorilor

Securitatea resurselor: card, pin, date confidentiale

Nev de iubire/apartenenta: -familia-institutie->adotie, casatorie (depinde de nev de securitate)->
implineste mai multe functii-educational, de reproducere, economic

-prieteni-omul ca fiinta sociala

- nev de acceptare- pers cu handicap sau diferite ca gandire/comportament

-organizarea in cete, ginti, triburi->nev de apartinere

Omul e facut sa traiasca in societate! Oamenii sunt legati unii de ceilalti!in societatile traditionale in
centru este grupul, individual se supune binelui comun!

-rasismul-excluderea din nev de apartinere

-importanta pr-ziua int a prieteniei, existent unui lider intre pr

Ex. Ceremonii de trecere la maturitate-> cei care fac trecerea in acelasi moment devin frati

-daca nu indeplinesti nev de fam esti rau vazut in unele societati sau lumea isi
asuma ca te calugaresti, poti fi chiar exclus pt ca nu ai acumulat toate statutele necesare

- nev a apartenenta a evoluat-> acum poti supravietui fara grup

-partener-> nevoia de partener-institutii: casatoria-bazata pe leg emotionale

cand o pers isi allege partenerul singur, sau bazata pe alte principia (societatile traditionale, casatoria
aranjata)

-Social bonding-> nevoia de a petrece

-gonirea din societate/exilul-> privarea de nevoia de apartinere intr-o societate ca

pedeapsa

Nev de stima: respectful- nev de a fi respectat-> bunele maniere, politetea

Prestigiul-premiile

Respectful din partea celorlalti->perceptiile

-fata de muncitori/reciproc

Sustinere/solidaritate

Nev de realizare->functiile

Nev de autoactualizare: moralitate: respectare a regulilor, dif de la o societate la alta

Lipsa prejudecatilor-> popoarele barbare

Incercarea de a atinge idealuri

Structuri sociale:

Societatea: grup de indivizi legati printr-o serie de principia commune (cultura0

Societatea persista in timp, desi indivizii ce o compun vin si pleaca, astfel incat trasaturile sale definitorii,
comportamentale si ideile sale obisnuite continua sa fie transmise

Structura sociala-> caile normate prin care indivizii si grupurile relationeaza in interiorul unei societati

->se compune din:

 Institutii sociale
 Carte ale institutiilor
 Statute sociale
 Roluri sociale

Institutiile sociale sunt retele de proceduri concentrate pe anumite interese.

Carte ale institutiilor sunt explicatii privind motivele pentru care institutiile exista, precum si rolul
acestora.

Ex. Institutia fam-> carta rol fam+motiv imp fam

Statutul social- pozitia indvidului in interiorul societatii, locul in reteaua sociala

Statute:innascute(tind sa fie pe tot parcursul vietii) sau dobandite(tind sa se schimbe/ nu sunt prea des
permanente)

Dif intre indivizi pe care se poate construe statutul social: sexul individului-biologic->in plan cultural-
genul, varsta, (educatie,) afinitatile si calitatile personale

Rol social- gama comportamentelor admise associate unui anumit statut

Determinant ai diferentierilor de statut

*Orice statut social vine cu un rol asociat*

SEMINAR:

Cause aparitiilor mumiilor: zone de desert, zone inghetate, cu multa sare, lipsite de oxygen, zonele
inalte, zone mlastinoase, mumificarea artificiala (Egipt ->norma acceptata in societate)

Mumificarea naturala:metodele medicale, metodele de mumificare, sexul, trasaturile fetei, inf privind
motivul mumificarii, provenienta, motivul decesului, boli, interventii asupra tesutului, statutul social,
traditiile de inmormantare/inbalsamare

Exemplu S Scandinaviei:
dreapta sus: existent parului pe capul mumiei, culoarea parului, capul spart, era barbat, stramosi ai
vikingilor, varsta-> pare o pers tanara, parul nu este carunt;

Dreapta jos: deces prin spanzurare,

Stanga jos: dantura?, fragment de sulita

Stanga sus: pozitia inhumarii, modul in care a decedat, cauza mortii in general violenta (Scandinavia),
trasaturile fetei si gradul de afectare a trasaturilor (existent multor traume inanintea decesului)

Alte observatii: proportiile corpului, organelle interne->posibilitatea analizarii continutului stomacului->

alimentatia; starea de sanatate; zona in care a trait individul (dupa alimentatie+act de obtinere a
alimentelor),

Mumificare artificiala:

Egiptul:statutul social, mediul din care proveneau, calitatea subst utilizate, gradul de cunostinte a
specialistilor care mumificau, inf despre latura medico legala (si religia= o pers avea mai multe suflete,
iar scanteia vietii nu putea exista fara trup, daca nu se mumifica, moartea era eterna, ca sa poti trai in
viata de dincolo, trebuia sa ai corpul pastrat), inmormantarea cu sclavi (statuete in Egipt)

Etape:scoaterea organelor, tratarea corpului cu solutii,

Curs:

Structura sociala:

statutele de gen-> atribuite de la nastere(in unele societati), dar exista si posibilitatea schimbarii
acestuia (exista societati (traditionale) ce accepta mai multe genuri)

Varsta->statute innascute+dobandite

Statutele asociate abilitatilor sunt innascute si dobandite

Felul in care acestia sunt tratati tine de cadrul natural, perceptia asupra determinantilor se poate
schimba

Statutele de gen – atribuite de la nastere in unele societati

Varsta – putem privi prin ambele

Statute castigate pierdute

Mostenire – primul nascut de sex masculin

Intotdeauna depinde la care societate ne referim

Numele copilului- ales in functie de calitatile pe care parintii vor sa le aiba

Aspect al genurilor – dpdv biologic, dvdp emotional

Hermafrodit- hermes si afrodita, androgid-andros barbat, guned-femeie . in prezent, termenul utilizat

este de intersex. In africa un caz- copii erau sufocati la nastere fara sa stie parintii. Alt caz- parintii
decideau sexul copilului la nastere

Transsexual- dpdv fizic feminin sau masculin, dpdv al perceptiei asupra propriei persoane individul se
comporta ca fiind genul opus. BUGIS, BISSU-hermafroditii, de regula devin preoti, au legatura cu
divinitatea. Preotii bissu se injunghie

Curs nou?

India – culegere de texte 5 carti ale intelepciunii, invataminte pt cititori, informatii despre valorile
morale si sociale, comportamentele acceptate. Introducerea: facuta de un rege cu o imparatie mare, cu
exceptia fiilor prosti. Isi aduna sfetncii si le cere sfaturi pt ei. „mai bine sa ai un copil care iti moare de
mic decat un copil idiot”. Lista cu lucrurile mai bune decat fiii prosti „mai bine un copil mort, o femeie
stearpa, mai bine chiar sa se nasca o fata” -> prin urmare, nasterea unei fete este in josul listei.

- Activitatile

- Problema casatoriei: zestre

- Aliante, transmiterea numelui

- Constructie culturala ce incurajeaza nasterea si cresterea fiilor

- Femeile sunt mai costisitoare

- Organizarea economica este facuta de familia fetei, ajutarea cumnatelor sa si faca zestrea

Baietii:

- Pot participa in viata politica, militara

- Descendenta pe linia masculina

- Comemorari: doar fiul cel mare putea indeplini ritualul dpiritual

In astfel de societati:

- Se migreaza de la aceste statute

- Maori, dansul haka - dans de razboi, se pregateau fizic si mental pt batalie. Scosul limbii: gest de
amenintare. Caracteristica: privirea, loviturile in piept. Este un fel de test: cine nu mentinea ritmul, nu
era apt pt lupta -> era lasat acasa cu femeile si copiii.

- In mileniul 3 -> dinastia Shang: clanuri patriliniare. Apar unele probleme la descendenta
barbateasca. Fetele preiau drepturile si obligatiile regale, membrii grupului social decid sa puna in
functie o femeie: pleaca la razboi, desfasoara ritualurile, capata un comportament masculin si regal. Se
proceda asa pt pastrarea liniei descendene a unui grup

- In Albania: femeile incep sa poarte haine barbatesti, modul de adresare se schimba, are dreptul
de a desfasura orice activitate economica ce priveste familia respectiva. Actioneaza ca un barbat. –
„fecioare barbat”. In toate cazurile au nevoie de accept din partea batranilor pt a capata toate aceste
drepturi. Pierde statutul de a se casatori si de a face copii. Trebuie cautate motivele si perceptiile care
stau la baza unui statut

Familia:

- grup constituit din soti casatoriti si urmasii acestora. Institutia familiei apare ca urmare a
casatoriei – alianta matrimoniala

- Defineste un set de statute si roluri sociale asociate care guverneaza relatiile membrilor
grupurilui ca soti, parinti, urmasi si frati/surori.

- Statute noi acumulate: sot, sotie, frate, sora

- Defineste statutele si rolurile lor in relatie cu grupe mai largi de rude si cu persoane ce nu le sunt
rude -> nu doar drepturile si libertatiile unui om se schimba, toate celelalte persoane din grupurile
sociale capata noi statute si roluri sociale in aceasta alianta matrimoniala. -> obtinere a unui set vast de
rude care capata in raport cu individul respectiv drepturile si obligatiile

• nucleara : un individ va face parte din fam nucleara de: - familia de parinti si copii

- De orientare: familia in care individul se naste

- De procreare: familia intemeiata de indivizi prin casatorie

• extinsa (extinderea legaturii conjugale, grupuri bazate pe descendenta)

- Poligamie

- Descendenta: societatile care functioneaza pe descendenta uniliniara, linia de sange primeaza in

fata legaturii matrimoniale. In astfel de societati -> grupul de rude se construieste lasand in plan secund
alianta matrimoniala -> in functie de descendenta matriliniara, patriliniara, unul dintre parintii biologici
va fi intotdeauna mai legat de copil dpdv social decat celalalt parinte, celalalt parinte cade in fata
celuilalt dpdv social
• compusa (multi-generationala) : formula ce se refera la situatii in care un grup mai mare de rude
impart aceeasi locuinta, prin urmare, avem de a face cu situatii in care dpdv al locatiei o familie este
compusa din mai mult decat parinti si copii

Functiile familiei: TEMA gandire

- Reglementarea relatiilor sexuale

- Obtinerea de urmasi

- Diviziunea muncii si reglementarea transferului de proprietate

- Stabilirea locului membrilor familiei in grupul mai larg de rude

SEMINAR:

Cultură

Caracteristici și funcții

Definiția: Totalitatea manifestărilor materiale și spirituale ale unei societăți.

(totalitatea valorilor, principiilor, regulilor sociale ale unei societăți transmise și dobândite din generație
în generație. Totalitatea valorilor materiale și spirituale.)

Forme de manifestare:

Tradiții și obiceiuri-spiritual

Arta plastica, literatura, dans, religie, locașuri de cult, manifestări religioase, ritualuri, arhitectura,
vestimentatie, norme și reguli, limba materna, alimentație, aspect, comportamente specifice,
simbolurile puterii(steaguri, insemne), economie

Societate- grup de indivizi care recunosc asociere bazata pe principii comune

Caracteristici ale culturii:

-Adaptabilitate, dispoziția spre schimbare

-Subiectivitate (percepțiile asupra culturii sunt personale)

-Eterogena (multiculturalism)

-Este învățată, nu poate fi moștenită

-Continuitate in timp, rezista in timp

-Modificare in timp

-Se manifesta in cadrul unei societăți

-Simbolica (vestimentație, insemne, obiecte; cultura materială)

-Nu exista ierarhizare(nu sunt unele superioare/inferioare altora), nu se pot compara

-Este politizată, utilizata in scopuri de manipulare

-Are caracter manipulator, este modelul după care se formează un individ într-o anumită societate

-Crearea unei identități sociale(funcție)

-sine cva non

Orice cultura are tendința de inovație fie pornind de la factori interni, fie externi. In același timp in care
indică și o tendință de păstrare a elem culturale deja existente. Exista un echilibru.

Societățile tradiționale tind mai mult spre conservatorism.

Societățile contemporane tind spre echilibru sau inovație. Globalizarea poate fi o cauza.

Depinde de climat, de situație, de momentul istoric, contextul religios.

Domenii care sunt f tradiționale(viața de familie, religia, in zona Arabiei) sau care tind spre
modernitate(tot Arabia). In aceeași societate.

Mediul urban sau rural. (De obicei in mediul rural este mai mult conservatorism, iar urban inovativ)

Enculturatie -transmiterea unui set de inf referitoare la cultura in interiorul grupului. Familia este
principalul transmițător. O parte dintre atribuții pot fi preluate de școli, comunitatea religioasă, instituții
culturale.

Ce se transmite în fam: modele comportamentale, valori morale, tradiții, obiceiuri și valori religioase și
credințe sau absenta lor, limba materna, faptul că indivizii au nevoie de ajutorul unor adulți pt a fi
capabili sa se exprime articulat.

(Rolul enculturarii) Așa se ajunge la formarea individului în societate.

Influenta din partea mediilor culturale vecine ACULTURAȚIE: vestimentație, tehnologice, ritualice, cu
privire la sărbători- ating superficial cultura

-factor politico militar->coloniile

-preluarea superficială a influențelor culturale

Asimilarea-> înlocuirea unei culturi în totalitate, cu alta cultura

Funcții:

Cu cât suntem mai adaptați cultural cu atât avem o viață mai bună și mai lunga- adaptabilitate

Identitatea socială a individului, percepția noastră despre noi, altora despre noi, a noastră despre alții.
Funcționează ca o modalitate de formare a relațiilor între indivizi. Diferențiere fata de indivizi și grupuri
din alte societăți. Raportarea fata de cei din propriu mediu cultural (sunt român pt că) sau de negație
(sunt român pt că NU fac ceea ce fac cei din cultura x).

CURS:

Familia

Structuri sociale:

Familia: grup constituit din soti casatoriti si urmasii acestora

Defineste un set de statute si roluri sociale asociate care guverneaza relatiile membrilor grupului ca soti,
parinti, urmasi si frati/surori

Defineste statutele si rolurile lor in relatie cu grupe mai largi de rude si cu personae ce nu le sunt rude

DESCENDENTA:

Bilaterala: descendenta comuna prin ambii parinti (sistemul European actual) –legatura parinti – copii
este recunoscuta si social, atat mama cat si tatal sunt recunoscuti ca rude pt copil. Drepturile si
obligatiile parintilor tind sa fie aceleasi pt ambii parinti. Legatura sociala este valida, copiulul isi
mosteneste ambii parinti

Descendenta uniliniara- recunoaste o singura linie de descendenta, nu doua. Desi copilulk este legat de
ambii parinti, dar doar unul dintre cei 2 este recunoscut social, doar Acela are drepturi si obligatii si doar
fata de Acela copilul are drepturi si atributi(patriliniara- Omaha, matriliniala-crow, hopi)

Dubla descendenta (Kwanja, Yako) – legatura copilului este recunoscuta cu ambii parinti, drepturil;e si
obligatiile sunt dif, copilul mosteneste lucruri dif (ex. Statutul social de la tata, capacitatea de a actiona
magic de la mama, sau bunuri materiale)

( in mom in care se discuta de descendenta societatile au mai muilte variante avantaje + dezavantaje,
legatura de sange poate fi recunoscuta social in ansamblu cu toate rudele biologice sau se poate
produce o selecte=ie. Intr o societate data se poate selecta doar o parte din rudele unui individ printr un
anumit criteriu)
  GRUPUL DE COGNATI(denumire din dreptul roman)-KINDRED: cognate- recunoscute ca rude-
cele prin legaturi biologice. Legatura de sange este recunoscuta si din punct de vedere
social(ex.:parinte-copil)->COSANGUINITATE + AGNAȚI + AFINI (casatorie)(nu au leg biologice)
Ginerele/nora are acelasi statut ca si copilul. Parintii sotului/sotiei sunt tratati ca proprii parinti.
Cumnatii/cumnatul sunt tratati ca fratii/surorile.
 LINIA DE DESCENDENTA (lineage): stramos comun (5-6 generatii) se poate calcula, in functie de
tipul de descendenta, pe linia materna sau paterna cu rudele de acelasi sex. Pe linie matriliniara
suntem rude cu stramosii de sex feminine dar si cu copii acestora
 CLANUL: liniile de descendenta tind sa se grupeze in grupuri mai mari. De data aceasta este un
stramos mitic, poate sa fie om sau creatura. Are mai multe linii de descendenta , fiecare cu
propriul stramos. Poate sa fie o fiinta supranaturala: divinitate, spirit, personaj mitic, erou sau
mitul fondatorului. Clanuri totemice: cu stalpi totemici, reprezinta clanul, protectorul clanului,
sau ierarhia clanului, reincarnarea, animalul spirit. Reprezentarea stramosului clanului-
TOTEMUL. Are alta forma decat cea umana. Stramosul poate sa fie un animal, cu calitati magice
care a dus la aparitia clanului respective, fenomen natural ( copii tunetului, fulgerului, rau,
stanca, munte) stramos vegetal (copac). Legatura grup-fenomen/ specie capata Valente de tipul
interdictia de a vana specia respective sau ritual pt a vana sau ritualuri periodice fata de
simbolurile totemurile. Se incearca asemanarea cu totemul (modif corporale)

FUNCTIILE DESCENDENTEI:

-largirea bazei grupului prin ajutor reciproc, protective, ajutor in dispute

-reglementarea si controlul casatoriilor (factorul economic si pozitia sociala, conservarea averii)

- corp legal sau de guvernare (reglementarea disputelor si respectarea normelor)

-administrarea proprietatii comune

-respectarea normelor religioase

Curs (21.12.2020)

Sisteme de terminologie a rudeniei

EGO – individual in functie de care se calculeaza ramurile de descendenta

Pe baza clasificarii generatiei parentale: ego privit di perspectiva relatiei cu parintii si fratii si surorile
parintilor

 Sistemul liniar: se face distinctia dintre rudele directe(in generatia anterioara: parintii) si cele
colaterale(fratii sau surorile parintilor)-> denumiri specific: mama si tata (direct) matusa si unchi
(colaterale)->diferenta se face pe baza genului
 Sistemul generational: toate rudele de acelasi gen din generatia anterioara sunt cuprinse in
aceeasi categorie (surorile tatalui si ale mamei sunt numite mama)->ego are aceleasi drepturi si
obligatii fata de acestea; (fratii mamei si tatalui sunt numiti tata)->aceleasi drepturi si obligatii
 Sistemul compus bifurcate: rudele de acelasi gen cu parintele sunt incluse in aceeasi categorie
cu acesta->surorile mamei sunt numite mama, fratii tatalui sunt numiti tata; fratii mamei –ruda
cu mama, dar nu de acelasi gen cu mama, deci se numeste unchi. Surorile tatalui sunt matusi
 Sistemul compus colateral:complet descriptive-> denumire specific apt mama, tata, sora
mamei, sora tatalui, fratele mamei, fratele tatalui (matusa din partea mamei va avea alta
denumire fata de matuse din partea tatalui, altfel spus matusa materna are un termen specific,
matusa paterna are un termen specific)

SISTEMELE DE TERMINOLOGIE A RUDENIEI:-> relatia dintre ego si copii fratilor si surorilor parintilor

Bazat pe clasificarea verilor:

 Eskimo-> sistemul liniar: toti poarta denumirea de var sau verisoara (in functie de gen); ego
este in acelasi tip de relatie cu toti/toate verii/verisoarele. Daca in societatea respective se
accepta casatoria dintre veri, se va accepta casatoria cu oricare dintre veri/verisoare. Daca
se considera incest, nu se poate casatori cu niciuna dintre aceste persoane.
 Hawaiian-> sistemul generational. Copii surorilor si fratilor parintilor sunt fratii si surorile lui
ego. Ego nu se poate casatori cu niciuna dintre aceste persoane.
 Iroquois, Crow, Omaha->sistemul compus bifurcate:
Iroquois-sistem in oglinda(situatia pt grulul matern e aceeasi cu cel patern)surorile mamei
sunt mame, fratii tatalui sunt tati->copii surorilor mamei si fratilor tatalui sunt frati si surori
pentru ego->VERI PARALELI-> relatiile pe parcursul vietii sunt f formale, dar distante(nu se
poate casatori cu astia). Copii fratilor mamei si surorilor tatalui sunt veri si verisoare-> se
incurajeara relatiile dintre acestia si ego-> sunt f acceptabile casatoriile-> relatiile sunt f
degajate(se poate casatori cu astia)->VERI INCRUCISATI.
Crow-> copiii surorilor mamei sunt fratii si surorile lui ego; copii fratilor mamei sunt fiu si
fiica pentru ego. Exista obiceiul ca, daca la moartea unchilui matern mostenirea ajunge la
copilul surorii, copii unchiului mostenesc din partea mamei lor. In momentul in care ego
mosteneste, acesta respecta un obicei de casatorie care se numeste “LEVIRAT”-> cand isi
mosteneste unchiul matern, se casatoreste cu vaduva acesteia (DE AIA SE NUMESC FIU SI
FIICA)
Omaha-> variatia este data doar de faptul ca ego are descendenta patriliniara. Nu mai este
nevoie de fratele mamei. Mostenirea este din partea tatalui
p. s. in societatile cu descendenta patriliniara mostenirea se transmite din tata in fiu, iar in
societatea cu descendenta matriliniara dar patriarhala ca societate mostenirea se
transmite tot baietilor. Ego daca este barbat este legat de grup prin mama( ea nu poate
gestiona bunuri doar le poate transmite)- ego mosteneste de la cea mai apropiata ruda
masculine-FRATELE MAMEI- pt ca descendenta este pe linia mamei.
 RITURI DE TRECERE
CASATORIA:
 Institutie sociala-> familia (familia nucleara)
 Uniune accsptata social intre doua persoane
 Set complex de idei si activitati ce defines sis i controleaza relatiile celor doi membri ai
cuplului intre ei, intre cuplu si rude, familii si comunitate->noi statute si roluri sociale,
precum si seturi noi de drepturi si obligatii
 Importanta casatoriei di perspectiva societatii:
- Perpetuarea grupului in sens fizic->obtinerea de urmasi legitimi,
- Perpetuarea grupului in sens social/cultural, transmiterea statulor, drepturilor si
obligatiilor de la o generatie la alta
- Interese privind prestigiul, proprietatea si schimbul de bunuri si servicii intre
grupurile ce incheie alianta-> dreptul de decizie privind alegerea partenerilor
apartine grupului social
 LOGODNA: angajament luat de catre cele doua grupuri ( ruperea logodnei poate fi mai
dezavantajoasa decat un divort)
 Daca momentul incheierii casatoriei este legat de obtinerea statutului de adult, logodna poate fi
incheiata in copilarie sau chiar inainte de nasterea viitorilor soti ( China – “nora crescuta in
casa”; Africa de Vest- logodna inainte de nasterea copiilor->din fiecare grup se gasotoreste o
fiica; este acceptata casatoria dintre 2 fete->au dreptul la relatii extraconjugale)
 Criteriul privind alegera partenerului

CRITERII DE CLASIFICARE PT CASATORIE:

 Numarul de soti/sotii (casatorii simultane)

- Monogamia
- Poligamia: -poligynia
- poliandria
 Grupul din care provine partenerul-> tabuuri privind incestul
- Exogamie- in afara propriului grup
- Endogamie- in interiorul

Rezidenta noii familiei:

- Virilocala-se muta cu fam sotului

- Patrilocala- de la virilocala-locuiesc cu tatal sotului
- Uxorilocala- se muta in grupul sotiei
- Matrilocala- in casa mamei sotiei
- Avunculocala- se muta in casa unchiului
- Neolocala- se aseaza independent de restul rudelor

p. s. : Cu ce tipuri de descendenta se potrivesc

FORME SPECIALE:

Levirate

Sororat

Obligatii economice

Zestre

Pretul miresei (brideprice, bride service, child wealth)

Schimb de daruri

Instituție sociala->familia

Uniune acceptată între 2 persoane

Set complex de idei și activități ce definesc și controlează relațiile celor 2 membrii ai cuplului intre ei,
între cuplu și rude, familie și comunitate-> noi statute și roluri sociale precum și seturi noi de drepturi și
obligații

(Se evită la femei vârstă înaintată la căsătorie din cauza perioadei de fertilitate.)

Criterii de alegere a partenerilor de căsătorie:

-categoria socială și statutul social

-varsta la căsătorie

-averea

-zestrea

(_principalul scop este obținerea de urmași)

-de obicei parteneri de sex opus

-apartenenta la o anumită religie

-acelasi background cultural

-prestigiul

-pozitia in comunitate, rețeaua de relații politice

-casatorii anterioare(femeile care au avut copii in căsătoria anterioară sunt bine văzute)
-schimbul de daruri

Criterii de clasificare:

-numarul de soți/soții

-- monogamia

-- poligamia - poliginie un soț mai multe soții

-poliandrie o soție mai mulți soți

Toate variantele exista la momentul actual pe glob

Intr o societate in ansamblu exista o singura variantă.

(India poate avea obiceiuri diferite de la zona la zona)

Poliginia ocupa primul loc

Monogamia pe locul 2

Poliandria f rar întâlnită

Monogamia - majoritatea societăților monogame pedepsesc mai multe căsătorii simultane (bigamie)

Ex.: Mormonii in SUA grup minoritar care practica o forma de căsătorie care nu este acceptată în
societate (poliginia).

Avantajele:

-aspectul financiar

-obligatii fata de o singură persoană

-nu se extind boli

-probabil mai puține dispute

-relatii mai solide între membrii familiei

Dezavantaje:

-mai putini mostenitori

Poliginie sororală - un soț se căsătorește cu 2 sau mai multe femei care sunt surori sau verișoare
(Femeile sunt rude între ele dinainte de căsătorie)

-in tema exista, sa zicem dc

Poliginie - bărbatul trebuie sa despăgubească fam soției (prețul miresei)- cu cât mai multe soții cu atât
mai mult de platit. Susținerea economică a soțiilor (societatea musulmană - soțiile legitime (4) trebuie să
fie tratate similar, au locuințe diferite, proprii, identice; aceleași daruri, copii trb tratați similar și timpul
trebuie împărțit în mod egal între cele 4 neveste.

Se pot menține la minimum, nu sunt obligați să și ia mai multe soții.

Prima soție își dă acordul că să poată soțul să și ia alte soții.

Soția "principala"- prima soție (in China ancient de obicei) aleasa de părinți, are cele mai multe drepturi,
mama copiilor născuți în acea familie (indiferent de mama biologică).

Daca moare soția principala, iar soțul este adult o înlocuiește singur. Daca este minor, decid părinții

Societățile poligine:

-aspectul financiar este avantajos daca femeile fac cea mai mare parte din munca (Africa) in special
munca la câmp

-aspectul financiar este dezavantajos dacă bărbatul este cel care poate munci

- nu exista limita de soții*

Poliandrie ( Toda- India, Tibet, Nepal) o soție și mai mulți soți.

-Tip specific de mostenire- toți băieții moștenesc toate bunurile in bloc, moștenirea nu se împarte.
Trebuie să folosească moștenirea in comun. Toți băieții din familie se căsătoresc cu aceeași femeie
(Poliandrie Delfică). Presupune în mod automat căsătoria fraților cu aceeași soție. Căsătoria are loc în
momentul în care cel mai mare frate atinge vârsta căsătoriei. Exista posibilitatea că soția sa contribuie la
creșterea unora dintre soți. Frații născuți după căsătorie sunt automat încadrați în căsătorie.

Sunt cazuri in care, fratele cel mare este considerat social singurul tata sau fiecare tata biologic este și
tata social-> Soția aloca al cui este copilul din punct de vedere social (exista ceremonie pt asta).

Ocupațiile acestora - crescători de vite, șerpași -risc crescut de moarte-cea mai potrivită forma de
căsătorie- bărbații muncesc prin rotație ca sa existe mereu un bărbat în casa.

Sri Lanka --> poliandrie-> privește factorul economic. Bărbații sunt plecați multa vreme de acasă (se
ocupa de slash and burn- pregătesc terenul pt agricultura)

Exista suspiciunea că femeia îl poate înșela pe soț și de aceea ea se căsătorește automat cu toți frații.
Din cauza suspiciunilor femeile erau bătute -> creste Nr sinuciderilor atât la femei cat și la bărbați; ele
din cauza bătăilor, ei din cauza geloziei.

(La poliginie exista problema lipsei de femei. Familiile influente își iau mai multe soții.

Tinerii care nu se pot căsători din lipsuri financiare apelează la poliandrie. Aceștia pun bunurile la un loc
și își iau doar o soție mai mulți bărbați care nu s frați - societățile Masai. Daca se instaresc in timp își mai
pot lua și alte soții particulare.

Exogamia- (nu este permis incestul) un individ nu se poate căsători în cadrul aceluiași grup social, sau
înafara fam nucleare. Linia de descendență, clanul

Endogamia- (este permis incestul) un individ se poate căsători in interiorul grupului social. Clanul- se
poate căsători un individ în cadrul clanului dar cu alta linie de descendență.

Endogamia- in cadrul fam nucleare -> in fam regala egipteană antica

REZIDENTA:

Descendență patriliniară și bilaterală - virilocala patrilocala

Uxorilocala, matrilocală -mostenire/descendență matriliniară

Avunculocala - descendență matriliniară în societate patriarhală, locuit cu unchiul

Neolocala - in mai toate societățile. Locuit în locuința noua.

(Dacă bărbatul se căsătorește cu femei din clanuri diferite, acestea își mențin statul din partea tatălui.)