matematica ” pentru anul Ill liceu, sectia reala si licze de specialitate ae de rE | nualNicolae Dinculeanu Eugen Radu prof. univ. conf. univ. Elemente de analiza Matematica Manual pentru anul Ill liceu, sectio reala si licee de specialitate Editura didactica si pedagogica, BucurestiCapitolul Multimi. Numere reale. Funct fn clasele anterioare au fost expuse uncle cunostinje despre mulimi, numere reale si functii. In acest capitol vor fi revazute aceste ounostinte si vor fi introduce cileva notiuni noi (produs cartezian, veeiniiti{i, vestric}ii si extensii de functii, funesii progresiile compuse ete.). Vor fi studiate, de asemenea, progresiile aritmetice geometrice, § 1. Multimi |. Multimt si elemente -Multinile sint formate din obiecte (de orice fel, fie obiecte fiziee, fie ohiecte ale gindirii). Obiectele din imi stat diferite amele de altele, si ulte semne, O literi poste eeste formatd oniulime se numeso elementele nulimi Elementele unei mul Mul mile si clementele se noteazi prin lite indica fic un element determinat, fie un clement arbitrar, carecare nedeterminat, al vse mai num unei maltimi. Un element arbi ¢ sariabilé a multimii (sau, tn ment defini prin indicarea elementelor sale a, b, ¢. fa, b, 6, --}, ordinea in care sint c elementele Astfel, de exemplu: {1, 2,3} = (1,3, 2} = 42,4, 3p. O maltime deliniti prin indicarea unei proprietiti P pe eare a an toate elemene 2 {v | % are proprictatea P}, argument sau e eerie al multimii). oO se noleaz& aib’ vreo importan tele mulfimii si pe care nu o au alte obieele se notea: 2. Apartenenta si incluziune Daca a este un element al unei mulfimi, A, se spune c& a aparfine multimii pl se serie @@M. Dact b nu apartine lui M, se serie bel. Daca orice element al unei mulfimi A este yi-element al unei muljimi B, se spune ci A este conpinutd in B, sau ci A este inclust in B, gi se serie ACB. Se mai spune ei A este o parte sau o submulfime a lui B. So spune, de asemeneu, vi 3B congine sau include pe A si se serie BOA, Dac A nu este inclusi in B, se scrie AGB. Daci ACB si BCA, atunci A = B. Mul}imea vidé @ nu confine nici un element. Muljimea vida este conpinuta ta orice multime, 3. Reuniune gi intersectie Rouniunoa a doud multimi A si B este muljimea tuturor elementelor care aparfin cel putin uncia dintre multimile A siB si se noteaza AUL; AUB = {x| e@A sau ee B}. Intersectia mualfimilor A si B este mulfimea elementelor comune ambelor multimi Agi B gi se noteaza ANB: ANB = {x| 2eA si 2eB). Daca ANB == @, se spune ca A si B sint disjuncte. Pentru mai multe multimi A, B,C, ... (in nw finit sau infinit), se defineste fn mod asemanator reuniunea lor — ca fiind multimea elementelor ce apartin cel putin uneia din mulsimile A, B,C, ...— si interseetia lor — ca fiind muljimea elementelor comune tuturor multimilor A, B, C, Pentru n mulfimi Ay, 49, ..., 4, reuniunea lor se noteaza A,UAgU... Ud, sau CA,, iar intersectia lor se noteaz’ AA ...NA, saul A i int Pentru un sir de multimi Ay, Ag, ...) 4a, reuniunea lor se noteaz’ U Ay, iar at intersecfia lor se noteazi M Ay. nel 4. Diferenta. Complementara Diferenta a dou muljimi A si B este mulyimea elementelor ce aparjin Jui A; dav nu apartin lui B, si se noteazt A\ Bs A\B = {2} cEA, ve Bh. Dock ANB = ®, atunci A\B= A; daci ACB, atunci AN B= @, Davi BCA, diferenfa A\.B se mai numeste complementara lui B in raport cu A si se noteaza 6,B, Dac multimea A este subinjeleasé, complementara lui B ir raport cu A, se noteazé GB gi-se numeste, mai simplu, complementara lui B. —4—5. Produsul cartezian Produsut cartesian a dou’ multimi A, B (nm aceasta ordine) este multimea care are ca elemente toate perechile de forma (x, y), in care primul cloment @ al perechii apartine muljimii A, iar al doilea element y al porechii apartine multimii 22. Pro» dusul cartezian al muljimilor A, B (in aceasta ordine) se noteard Ax Ax B= {(x,y)| aed, ye). A 5i B se numese fastorii produsului cartezian XB; A este primul factor, jar B al doilea factor; x si y se numese coordonatele san proiestiile elemeutului (asy)EA X B; 2 esto prima coordonata, sau prima proiectie, iar y a dowa coordo- nata, sau a doua proiecti : Dova elemente (%, 94) $i (2s, ys) ale produsului cartezian A x B sint egale daca yi numai dack au acelagi prim element gi acelasi al doilea element. (#0) = (9) In general, A x Boe BX A. Boomplu. Saluim A = {1,2,5}5iB = (0,3). Aven Ax B= {1, 2, 5} x {0, 3} = {11,0}, (2,0), (5,0), (1,8), Bx A= (03) X {1,3 SF = (Oth, (0.2), (0,5), BA), ( 31, (5,81), 2}5 (3,5)}- insi A= B, atunci A X B= B x A; in acest caz, produsul cartezian A XA se noteazd A: AM= A xX A= {(,y)|wEA, ved}. Se defineste in mod aseminiitor produsul cartezian a n mulpimi Ay, a (in aceast& ordine) ca fiind format din toate grupele (2%, 2) ..., 2) de n elemente, in caro primul element «, al geupei apartine primei multimi A,, al doilea element z, al grupoi apartine multimii Ay etc. Produsul cartezian al riulpimilor ly, Ay, wy Ay se noteazi Ay X Ag Xv. XAyt Ay X Ag X vee KA {Ly lay sees ta) | eS aby aE lay very GSA Produsul cartezian A xX AX... X A am fuctori egali cu A se noteaz’ A, § 2. Numere reale Numerele reale formeazi materia primi a analizel matematice. Muljimea numevelor reale se noteazi cu 2. Se noteazii, de asemenea: cu Q mul- timea numerelor rationale, cu Z mulfimea numerolor intregi si ew N multimea humerelor naturale, Avem VcZcQCR. —-5—J), Structura algebric’ Cu numerele reule se pot efectua doua operayii: adunarea si inmulyirea. Operagia de adunare se face 9% corespund vei perechi (v, y) de numere reale un numir real volut @ -hy gi numit sume lui © en y. Adunarea aro proprietépile urmitoar Vow by = y ho (adunarea este comulativa) ; 2) (e -by) bs ely +3) (adunarea este asoviativa) 5 3) © BO == w (G este element neutru pentru adunure) 5 4) © +(— 2) =0 (orice numar x are un opus, — 2). Operayia do inniulpire fuco sk corespundd ficvdroi perechi (2, y) de numere reale bn uumar veal notat 2+ y sau sy 3i numit produut tui cu y. Inmultiren ure pro- prietigile urmitoare: yo (inmultirea este comutativa) ; 6) (zy)s = alyz) (inmulfivea este asociativa) ; 7) w+ 1 =x (1 este element neutru pentru inmultire) ; 1, daci #40 (orice numir 2% =: 0 are invers). Cele doud operatii sint legate prin proprietatea de distributivitate a famulfi fay de adunare: 9) aly +5) Agadar, mulbimea numerelor reale este un corp pentru operatiile de adunare a! tumnlgire. Din cele 9 propr relor reale. Suna 2 +(— y) se mai serio x— y si se numeste diferenfa dintre x yi y. tapi de mai sus se dedue toate proprietiifile algebrice ale nume- ly yi xo numeste citul dintre © si y. 0, se serio sau y ? a Operatia de scidere uu trebuie considerata oa find distineti de operajia de adunare, si, de asemenea, operatia de impiinfire nu trebuie considerati ca distinct de operatia de Produsul e+ y7, unde y= ninnlbire. {eLinem cé impartirea cu U nu este definita (se mai spune ch imparfirea eu 0 este 0 operatic far sens), 2. Structura de ordine Dupa cum se slic, oricare ar fi numerele reale 2 si y avem una si numai una dio urmAtoarele trai posibilitayi ety (a rate mai mic decit y), z= y, a>y (# este mai mare devit y). ack 2 na este mai more deeit y, atunci » poale fi wai mic decit y sau egal cu ys me serie assy (# ete mai wic sau eyal cu y). De ascmenva, dacd o nu este 6mmai mic decit y, atunci 2 poate fi mai mare decit y sev egal cu y; ve serie ru (w este mai mare sau egal eu y). Reaulta ci avem a0. Numerele ©>0 se numese numere positive, jue numerele v<0 se numese numer nogative. Rezulth ci 0 este in acelagi timp si pozitiv si negativ. Numerele #>0 se numese numere strict positive, iar uumerel numere strict negative. Rezulta ci numerele strict pozitive sint in acelagi Linp numer pozitive, Singurul numér pozitiv care nu este strict pozitiv este Us ->0; 5) e Heese dack 2<05 6) 0?, ey Observayii. Proprietitile 3,4 si 5 stint adevarate yi daci se tnloouiese semnele < si >, respectiv eu . In legitura cu proprietatea 6, se observa cA daci a0, atunci at + (2 exemplu —2<3 5 duck insi << y<0, avem, de asenie- zy au nea, >> +. ay Fiind date n numere reale ay, dy «4; Gq ce) mai mare dintre ele se noteazi (dy, dy, vey Gy)» iar cel mai mie se noLeazdi min (44, day oe; Uy)» zomple. max (3, 1, 5) n (By 4, In legatura cu relatia de ordine mentionim urmatoarele doua proprietati: 1) (Axioma Jui Arhimede). Ovicare ar fi numerele reale x> yi 8, se poate gist un numir natural n, astfel inet n2>B. fae gular, pentru & = 1 rezulté Oricura ar fi nunuéral real & sa poate ydisi nEN, astfal inott n>3. 1) dntre doud numere reals u0, — 2, dack 2<0. #2); deci w<|a|si —a<] a}, Rezulta ca |w | = max ( Example W127 105 [= 083 |-8 1=35| Modulul are proprietatile urmatoare: 1) |x| 30; |0|=05; | | >0 dacd si numai daci a 34 0; 1) J-el= lel. 1) |e-+yl 0 si y>0, atunci » + y>0, gi inegalitatea devine o egalitate: latyl=ety=lteltliyl 2) Dack 2<0 si y<0, atunci o verificata cu egalitate: Cf o) Dack #30 si y<0, atunci | ebyse= lal0, atunci: lety dac& x +} y<0, atunci: * letyl= a) Caml 2<0 Exompln. ' oe nl) [le-yi — a, ar rezulta | »> eeea ce ar cantrazica ipotezas asndar w > — ce, adicd —e<-2, si deci — e0 gin este numiy natural, atunct (1 bay >4 +na |. Intr-adevir, dezvoltind (1 +a)" dup formula binomului lui Newton, obyinems (hte =14+Cla $C t.. tas attra $2Motl att... pam 1 tna (v. generalizarea In exercitiul 22 de la sfirgitul eapitolului), Aplicatii: 1) Dacd a>2 gi ne, atunci; a®>n +1, —1,avem A>, si a= A 44, deci LAD -bnddd +n, Intr-adevar, Inind A = vs Exempla Qn $4; Wm Dn +A; ADM + A Reaultity i 4 ion 1 Jete. aeisn —10 —Fig 1 2) Dard art, si xe R, exist un nnmér nasural n, astfel inci; a" >a, intr-adevar, lind A = a — 1, avem a= A +L si ADO, Folosind axioma Ini Athimede, se poate gisi deci un nnmir natural n astfcl inet ado. Atunci: aa (lL bAP 1 bnA Sl tan Ewemplu, == 108; vemulth 4. tna, do osemptny = 408, $6 opine nA = 3- 105108, deci ()tor> 20". 5. Reprezentarea numerelor prin puncte de dreapt& Din geometria analiticd se stio cA numerele reale pol. fi puse in carespondenth dinnivecd cu punetele unei drepte po care an fast alese un punet 0 (originea), un sens pozitiv si o unitate de hingime. Daci in accasté coresponden{i M este punctul care cotespunde numarului numérul o se numeste abscisa punctulni M (fig. 1). Dack Af si N stat dou’ puncte ale dreptei, de abscise respectiv x si y, distanja dintre M si N este egali cu modulul diferentei absciselor | —y |. Num&rul | x | reprezinta distanta de la M la originea 0. Dati fiind corespondenta biuhivoci dintre numerele reale si punctele unei drepte, se identified un punct M cu abscisa sa x. Astfel, vom spune ,punctnl 2", intelegind prin aceasta ,punctul care are abscisa 2“. Doexemplu, vom spune: punetul 0, punetul = 2 punetul +, punetul |//B, punetul — |¥5, punctul x ete, 6. Reprezentarea perechilor de numere prin puncte din plan Fiind date doud drepte perpendiculare Ox si Oy, po care au [ost alese 6 necensi origine O, 0 acceagi unitate de lungime gi cite un sens pozitiv, so stabileste 0 cores- pondentit biunivoed intre punetele P din plan si perechile ordonate (x, 9) de numere reale, Numerele » si y so numese coordonniele punctului P; x este ahscisa lui P, iar y este ordonata lui P (fig. 2). -1—Fig. 2 audente biunivoce, se identified un punet Pen , y). tn loc de punetnt B* yom spune, de asemenea, Datorita acestei ea perechea conrdonatelor sale spanetal ory yi. Observativ. Perechile de numere reale (x,y) sink elemente ale produ- sului esrtezion RH al dvepted reale Rew ea in Prin ident punctelor din phir cu perechile de numere reale, planal insugi se identified cu a 1B, ‘isi. icarea produsul eartez 7. Intervale Cele nai simple mulfimi de manere yeule sint inlercalele, Acestea se tmpart in: intervale mdrginite si intervale neménginite, Un interval miirginit este format din toate punetele « cuprinse intre dont numere a sib, Punetele a gi b se numese extremitayile (sau capetele) intervalalui go pot st apurfing sau si nu apartina intervalului, Astfel, dact a a} (semidreapta inehisi nemirginitk la dreapta) ; (00,4) = {rj 2 0, se numese vevindnigi simetrice ale lui 2. Urice veeinatate a lui # contine o vecinitate simetrick a lui ax (fig. 3). Observatie. Nogiunea de vecinitate trebuie raportatt totdeauna Ia anumit punet. Astfel, nu are sens s& spunem ,intervalul (0, 1) este 0 veeinatat . a A ci, de exemplu, zintervalul (0, 1) este o vecinatate a punctului + «, no Evemple, , 530) (— LL) sine toate veo 108’ 7) 4) Intervatele (—1, 1), ( 1, (~#000, +): ( tai ale lui 0. Oricare din acest esenrt:(—t0%0, 4) veoiuatagi ale Ini 0 confine veeinititi simetrive ale acestui punct. De (-Pa}r3 (i 36) >(- aa") 2) Intervalele (—1, 1), (0, 1], ( 3} sint toate veoinititi ale lui + 3) Intervalul inchis (0, 1] nus este vecindtate nici a lui 0, nici a uid, dar confine veoina- titi ale oricdrui punct x din interiorul su, anume @ & (0, 1) D (0, 4]- § 3. Func! 41. Definitia functiei, Notatii si denumiri Fic £ gi F dou multimi, Dack fiectirui element al multimii 1 facem si-i corespundé un element, si mumai umul, din mulimea /', spunem ci am definit o functie pe Zen valori in J’, sau o aplicatic a ini E in F (sau, inci, o transformare a Ini £ in F). © funepie se noteari seme, @ wee . Fig, 3 g —-B— cu o liter, de exemplu f (sau g,h,@ ete.), sau prin alteDara f este o functie definita pr £ on valavi in F, se folosegte notatiar fs EOF sam bP, Noyinnea de funetic comporti trei clemente 1) O multime pe care functia este dotiniti, Multimea F se numeste domeniul de definitie sau multimea de definitie a funetici; 2) O mulpime F in care funetia ia valori: 3) O corespondenta dle la elementele multimii E Ja cele ale lui F. Pentru a defini complet o functie, trebuic precizate toate cele trei clemente. Dous functii sint egale daci: sint definite pe aceeasi mulyime E, iau valori in ‘agi corespondentii. clonientul @€E fi covespinde prin functia felementul & din J’, spunem clin f, satt ek b este transformatul hii a prin fuachia f, if ita; elementul b se mai noteaze f(a). acecasi multime F si stabile: eae a prin fu ch beste imaginea | sau ea beste valaaren funcy Exemple 1) O funcpie constanta [: FF face si corespunda fieckrui v din E un acelagi element acl’, f(x) =a, pentrn orice EL. 2) Aplicatia identiod a muljimii E este funetia f: £ > definité prin egalitatear fle) = @, pentru orice EL, Aplicatia identick a lui E se noteazt uneori Idy 2, Argumentul unei funetl! Fie f:E+F 0 functie. O variabili ¢ a domeniului de definizie se numeste, de asemenca, eariabilé independentd a funchici f sau argument al functici f, Pentru a pune in evidenji argumentul « al functiei f, se foloseste adesea notatia afi), 2GE sau, uneori, chiar f(x) in loc de f. Argumentul unei [unetii se poate nota si cu alte litere (de exemplu t, y, 2, u, 0 ete.). 3. Imagini de multimi. Aplicatii surjective Fie: E+F 0 functie, Dack A este o parte a lui £, multimen imaginilor f(2) ale punctelor « din A se noteazi f(A) gi se numeste imaginea lui A prin funcjia fs fA) = f(a) [eeA). Reaulti ot (A) CF, deoatece fiz)EF pentru fiecare re A, —4e—In particular, Inind A = E, avem fi) CF. Multimea [i£) se numeste multioea solorilor iwi [si difera, tn general, de multimea J° in care functin ia valori. Exempiu (fig. 4). Dack A= fay bps atienet FLA) = (im, p}e Dack A= dats e}s aturicd fi) = (rm) Jie) = {m,n p)- Dac& multimen valovilor Iui f este egali cu multimea tn care fia valori, adi dae’ f(E ‘if este 0 aplicajie a lui B pe F, san 0 aplicdtie surjectiv sau 0 sunjectie. Fanctia din exemplul precedent nu este o surjectie. F,, se spune Observagin, O lunctic [16 F se poate totdeanna inloe fut £>[(E), vestringind multimea in care ja valori, de la F Ja fiF; cu oaplicatic aurjnctiva bie eur) 4, Graficul unel furtctii Fie f: E> Fo Canctic. 94 catisidettm tdate perechile (x, f/m) ale produsntni eartezian EX, in eare primal element « al perechii este in B, iar al doilen element fix) al perechii este valoarea functiei f in a. Muitimea tuturor perechilor de acest fel se rhumeste graficul funcfiei f si xe noteaza Gy: Gy = {'r, fa) lee F). Gy este 0 submultime a rodusului cartezian x F, gi este farmat din acele punete (2, 9) EEX F penteu eate ortenata y este valoarea lmeliei fin x, deci care verie fick couatia: ya fi, re RB Aceasti teuatic sb numeste ecvtayia graflewlni Tinetie’ . Asadars G = te, y) (ane EXP, y= fisl}. Tinind seama de modul in eare sa definit egalitaten functiilor, rezulti ei doud funcjii stat egale daca 3 nuthai daca an acelasi grafic, = 1b =5. Restric ii de functil. Extens: Fie [: E> F 0 functie si A 0 parte a lui E. $8 considerim corespondenta 2—> f(z! stabilita de functia f doar pentru elementele x din A, Aceast& corespondenta de ls A la F dofineste 0 aplicatic a ui A in F, care se numeste restrictia Ini f ta mutti- mea A, si se noteazi fy (sau f/A). Asadar, functia fy:Ar> FP este definita de eyalitatea: fal) = f(a); pentru a & A, Functia / se neste 0 prelungire sau o eatensie a functiei fy de la muttimea Ala E, Funetia fy poate fi restrictia a doud functii diferite f sig. Reaulta ch © funetie definita pe A are, in general, mai multe prelungiri la E. Observatic, Functiile Psi fy stabilese aceeasi coresponden totusi, 4 pe multimea A; este doua functii sint diferite pentru ci au domenii de definitie diferite. Exemplnu (bg. 5). Functiile [ si y sint diferite, dar au aceeasi rostricfic A la multimea A. 6. Aplicatii biunivoce [EF 0 funetic. Se spune vi f este 0 functie biunivoed sau 0 aplicatie lilerite ia valori diferites injectiva, suu o injeogie, daca tn pune 2% % > f(a) 1%) 5 sau, ceea ce este acelagi Iucru: flay) = [(m2) > ty = Me Spun vood a Ini B pe Bt im ch f este 0 aplicatie bijectivd sau o bijectie, dack este o aplicatie biunt. lic dac& esto in acelasi timp 0 surjectie si 0 injecties (KE) =F) si (a te > fm) # flo). Observatie, Unice injectic[: HF poate fi Inlocuita cu o bijectie fy: FfiE). es ct FOE g FOA 4 f 2 ve ue 2 Fig, 5 C Que OW ow ow — 16 —a & & c e Fig. 6 © uplicatie bijectiva « mulfimii E pe ea insigi se numeste permmture a Jui . Un exempla de permutare este aplicatia identicd Idz a fui E. Reamintim ea dack E are n elemente, numarul permutirilor sale este n!, Ewemplu (tig. 6). 7. Functii compuse O operatic prin care se obtin functii noi plecind de la functii date este operatia de compunere a functiilor Fie f: E+F sig: +G doa functii astfel incit prima functic, f, ia valor in aceeasi multime F pe care este definita cea de-a doua funetie, g. Un element oarecare w din £ este transformat de functia f in elementul f’x) din F; mai departe, acesta este transformat de func}ia g in elementul gif(2)) din @. in acest fel putem stabili o covespondenta x g(f{a)) direct de la E la G: Etre, 2— f(z) > sif(2)), 2———> g(f(2)). Aceasti corespondenti defineste o noua aplicatic a Jui £ in G, notata gef si numita functia compusté a lui g cu ft (sef)(2) = g(f(2)), pentru » © E, (gof se citeste: g compus cu f). Se detineste tn mod aseminator funefia compusi a mai multor functii. Observayie. Daci notam cu y argumentul functiei g, iar functia insist cn gly), atunci functia compusa se obfine inlocuind argumentul y en functia fix) 17Exemptu (fig. 7). Ohservatic. 4)Fief : £5F ofunctic. $i considerim aplicatiile identice Idg:E +E gildp: FoF. ‘Se observa cA avem: fold In particular, pentru functiile f : F -» £, feldg = Deoi pantru operatia de compuners a funcfiilor f pentm inmulgirea numerelor. 2) Daca f : L-rk” sig: F-»G@ sint dona functi dou funefii mu se pot compunc. Dar daci @ parte «i de definitie F a lui g, se consider’ submultimea: > E tunctia Sap jonek aceingi tol ea gi 4 si dach E’ nu este continuti in F, erle valorile functici f se afli in mulfimea tw |e EF, fay so considers apoi restrictin fq : Ari” a Ini f Ja « functia compusi gef'a s AG. Deoareee: (sofa) ( st obignitieste af so spuh ci gof'4 s-a obfinut prin compuncrea Ini g eu fi. yi se compun funefiile g si f. objinindu-se fale) = gifia)), penta w & 4, Eaemplu (tig. 8). 8. Functii reciproce Fie f ; E-+F 0 aplicatie bijectiva: (KE) = F) si (ay 2D flay) = fins). Aceasia inseamna ef orice element y din F este imaginea prin f a unui element a din & si numai a unuia, In acest fol putem stabili o corespondenta yx de la F la &, anume: fiecarni ye F ii corespunde ace! clement unle * pentru care fix) = y. Acoasta covespondenti Beate ectee ia P in E, numitt fuhetia teciprocd (sau invered) a lui sinotati f-!, Asadar: f7: F Tho= Functia recipraca f este, de asemenea, o hijectie, si reciproca ei esté f, a Compunind cele donk tunetii f si f, obtitiems 0°) (y) = Fite) = fa) = 9 veP 0) 2,268, Gen @ shne) = ofp st fof = Ip. =| fof = Id fic. Petiliw operagia de compuhere a périnutirilor fui £, fanetia reciproca O pertta iamulfite. Dect E =F, atunci fof Obeet joaca acelagi rol va si inverstil whui auiar = § 4. Punetii reale de varlabilé reold Ofunetief: E+F, unde E si F sint mulpimi de nuinere reale, sé niitieste fineti realé (sau funcjie numericit) de variabild reali. Multimea in care ia valori o astfel de functie; poate fi considerata fatreaga dveapt& realii H si, din acest motiv, poate si nu mai fie specificats. In schimb, domeniul de definitie trebuie precizat in fiecare caz in parte. Deoarece in manualul de fata vor interveni tn continuare numai fubetii reale de vaviabil real, acestea vor fi numite, mai simplu, functii. monotone |. Functi Fie ECR si f : E>R o tunctic (reali de variabilé real), Spunem ci functia f este crescdtoare pe o multime ACE, dac& orieare av fi punetele 2,a, alunci fix) >f(ma); iar o funetic strict creseAtonre se prin conditi poate defini prin conditia: dacd a >%2, atunei fix) >f(r). Spunem ch funetia f este desereseditoure pe o multine ACE, dack ovicare ar fi punctele xf(2 Spunem ei [ este strizt deserasedtoar avem (ey) >f(). Dae f este deserescdtoare sau strict descrescitoare pe intreg domeniul siu de i [va fi numita, mai simplu, Cunctie descrescdtoare, respectiv funetic jel descreseditoare, dai pe oricare av fi a<2y din A, delinitie, atun st Ovice functie slrict deserescitoare este in a Jie descrescitoare, Puncyiite desereseataare sint Lc prin accea eit sensul inegalitatii pentru valocile argumentului se inverseazd pentrn valorile corespunziitoare ale funetiei. atunei jasi timp 0 func frd%, alunei [(2,)f(a,), dupa cam f este strict erescatoare san strict deseresc&toare, si deci, in ambele eazuri, (2) = f(x)» Urmeazi c& Il) 0 funofie strict monotond si sunjectivd f: E-+I" este bijectivd, deci are functia =i reciproct f ; F>E, Funetia reciproca f este, de asemenea, strict monotona, si anumes Ill) Dact f este strict ereseiitonre, auunei gi f este strict eresedtoara, iar dacit f aste =! strict dexcreseittoare, alunci si f este strict descresciitoare, 4 f este strict er Am filoare gi SA avd presupunem, de exempl, AT este, de xsethenea, strict cresedtoare, Fie y,fiye)s escatoare, ar rezulta flay) >f(2), bot 1 Af 1n)O (lig. 1). b) Punctii. rationale Functiile rationale sint rapoarte de polinoame, deci sint de format Domeniul maxim de definitie Z se objine scofind de pe dreapti punctele in care s¢ anuleazi numitorul: E= R\{e | Qa) = 0}. Daca numitorul Q este de gradul zero, funclia rayionall este un polinom. Printze functiile rationale, polinoamele au proprietafi aseminatoare cu cele pe care le au numerele intregi printre numerele rationale; de aceea, polinoamele se numese funcyii rafionale intregi. Exemple. jul maxiia de definigie KX YO}, si are ca grafic 9 hiperbold (lig. 171, sre domeniul maxim de detinitie AAQ=1, tps Nurnitorul aeestei functii nu ave nici o idaein’ geal’, deci domeniul maxim de definigie este I, ©) Funetia radical =z, unde a este un numar natural oarevare. Funetia radical este de forma f: —24—Daci n este par, n = 2h, pentru ca radicalul Ya Fig. 17 si aiba sens, trebuie ca «>> 0; ayadar, domeniul ly ei radival f(2) fp este m de definitie al func semidreapta [0, +00): f+ (0, +00) > [0, +00). Daci n este impar, n= 2k—4, natural, radi- calul [’@ are sens pentru orice x@R; asadar, domeniul maxim de definitie al funcjiei radical f(z) = ""//a este toata dreapta R: f: RoR. Daci n= 1, functia |/% coincide eu functia identica f(2) d) Funefia putere Funetia putere este de forma f(a) = 2%, unde @ este un numir real oarecare, Dac = 0, se obsine func}ia constanti /(2) =: 4 ; dack « este un numir natural n, se obfine polinomul particular, f(2) = 2"; dack a = — x, so obtine functia rajio- 4 nal fla) = 4. Daca « nu este fntreg, pentru ca puterea o* si aibi sens, trebuie ca « >0; deci domeniul maxim de definifie este semidreapta deschisé (0, -} 00). In acest caz, functia ia numai valori strict pozitive, deoarece 2% >0 daci o> 0. Asadar, f: (0, +00) + (0, +00). fn plus, dact 2>0 functia f(x) = 2% este definita si in « = 0 si anume f(0) = 0. Observafic. Vor fi intilnite mai freovent functii putere {2} = «' cu m a " cu n>0. Pentru © >0, acestea pot fi serise sub forma: exponent rafional r= f(a) = Ve". S& observim insi ci, daci m este par, sau daci n este impar, radicalul 72” sens si pentru 2 <0; ayadar, trebuie faculi distinctie tntre functia, putere a” si functia 2", deoarece domeniul maxim de delinitie al functiei 2” este (0, ++ 90) respectiv [0, 4-00) dupa cum m<0 vm >0, iar ecl al functiei 1/72" este, (dac& m este par san n este impar) R\{0} respectiv R, dup&-cum m<0 respectiv m>0. e) Functia exponengialdé Funefia exponenjiala (fig. 18. 19) este de forma f(a) =a", unde a> 0 si ae 4s domeniul siu maxim de definijie find toata dreapt: valori strict pozitive: Funejia exponenfiala ia numai f:R+(0, +00). —-23—7 alae7 Fig. 18 f) Functia togaritmied Funetia logaritmiod (fig. 20, 21) este f(x) Aveasta funefie este reciproca functiei exponentiale g(x) = a*. Domeniul ma de dolinipie este semidreapta (0, -+ 00) (logaritimii au sens duur pontru numerele puzitive). Funcjia lugaritmied poate Iva gi valori pozitive, si valor negatives = logue cu haza a >0 siaxXl 2 (0, peo) +R. g) Functia sin gi functia aresin Puncyia sinus (fig. 22) sau sin, fiz) = sin x are domeniul maxim de definitie loata dreupta # yi ia valori cuprinse intre — 1 si J: sin: R>[—1, 1}. Aceasti funetie nu este bijectiva, gi, prin urmare, nu are reciprocd, Si con- fe sideram ins restricfia Imetiei sin la intervalul [- }. si so nota 4,4), file) = sin «. Aceasti functie este strict cresefitan ' 9 functie revipruc’ fy, care se not si surjectiva, deci bijectiva, si deci admite aresin: r[-4, 1o[- Funetia aresin (fig. 28) este, de asemenea, strict crescitoure gi avem: sin (aresin x)=, pentru —L Cal; arcein (sin 2) = 2, pentru - << 7 — 26 —Fig. 21 Fig, 22 Fig, 23 Observagie. Funofis sin esto strict monvtond si pe alte intervale; de oxemplu: pe 3] este strict eresuitoare ete. Pe ficcare din l coste intervale se poate considera cite o funcgie reciproci. Daci notim cu f, restri Sr « secipvoca 7! 3} fy are 0 funopic reciprock fy (tig. 2%); dack nvtam cu fy restricyia ia funepiet sin la intervalul [ funcpiei sin la intervalul [ | + fy ave 0 funchie reeiprovd, 7p (lig. 25). 1 ati Punetiile diferite fy, fz» fs sit, respectiv, reci prucvle functiilur diferite, fy, fas fy. Dintre toate aceste func}ii reciproce, numai Taseat/ie cers ests reciproca fuucfivi/,(a) = sin x, definita pe intervatul [- + $@ nolwaza avesin. Considerayii analoge se pot face gi pentru celelalte funcfii eiseulares h) Funcia cos gi funcgia arecos Funejia cosinus (Lig. 26) sau cos, f(z) toaté dreapta gi ia valori intre — 4 i I: = cos x, are domeniul maxim de defi vos : t+ j— 1, 4). Fig. 24 Fig. 25Fig. 26 Fig. 27 Funetia cos nu este strict monotons, dor restricfia fy a sa la intervalul [0,7] este strict descrescitoare 5i surjectiv: f+ (0,x)>[ —4, 1), = deci admite o functie reciprocé fy, care se noteazi arccos: -1 fy = aveeos : [ —1, 1]>[0, Functia arceos (fig. 27) este, de asemenca, strict descrescitoare si avem? cos(arecos 2) = 2, pentru —l2, — 28 —Fig. 28 - Fig. 29 deci admite o functie reciproca /, numita arctangenta 5i notata arctg: aretg: Ro (— Funeyia arety (fig. 29) este strict cresc&toare si avem: tglarety 2) = 2, pentru 2@R; avetg(tg a)-= «, pentru — ee j) Funcfia -cotangenta si functia areootangenté Funcfia cotangentd (fig. 30) sau ctg, f(c) = ctg2="S*, poate fi definita numai in punetele « in care sin « =£ 0. Deoarece func}ia sin se anuleaza in punctele de forma fix, k intreg, domeniul maxim de definipie al funcjici elg este HE = = PM {km | kEZ}. Punctia ety ia orice valoare reala, deci: clg A\ fhe [REZ}R, Fig. 4Functia ctg nu este strict monotona, dar restricfia sa f, la intervalul deschis (0,3) este strict descrescdtoare si surjectiva: fiz (O,n)>R, =i deci admite © functie reciproca /, numita arecotangenta si notata arcctg: “1 fy = arcetg : R(0, 2). Funofia arcotg (fig. 31) este strict deseresolitoare si avem: otglarcetg 2) = x, pentru eR; arectg(etg a) = @, pentrud <2 2 se obfine din cel precedent prin adéugarea unui acelagi namie rs 1 Any ean tr bate ee Numerele a, as, «+; dy se Dumesc termenit progresiei: ay este primul termen, iar a, este ultimul termen al progresiei, Numirul » se nmmeste rafie progresiei. Pentru a pune in evidenyA ci numerele aj, a, »-., 4, lermeazi o progresie arii- meticl, se serie: ty sy ose Ope Ewemple Reet eds 24,3, 13. 3) 4-2, 4, eee - fn 4) r= 0, m, osrecare. ect determinati daci se cunoses O progresie aritmetica este per — primul termen, «5 — ultimul termen, 4,5 — numérul termenilor, 23 = rafia, 7. ~D—Aceste patru numere nu stnt independente. {ntre ele exist o enumita relatie. Cunoseind trei dintre cele patru numere 9i folosind aceasta relatie, putem determina pe al patrulea. i) a +H(n— Ar |. Demonstratia se face prin inductie completa. Pentru n = 1, adici pentru a prot gresie formata dintr-un singur numir a egalitaten este evident adevarata. Presupunind egalitatea adevirati pentru progresii cu n termeni, ea rénine ade« varata si pentru progresii cu a -F 1 termeni fing, = ly hy (nN — Mr bree tar zempte, 4) +LBS og, © progrosie cu a, = 1, r= 2 sim 104, Si so determine ultinul termen ay. Aven = 2007, diy ay in Loree DL L008 In exemplul de mai sus, lie dy = 3.597. Si su determine numarul termenilor. Avem: de unde n = 2779. 3} Fie cu gy = 3, a, = 63 gin = 25. Sa se determine vayia r gi termemal aa. nad fi age tae a5, stiind ci a, = 2 yigy vem: Revolvind acest sistem, rezulté a Un alt element util in studiv! unei progresii aritmetice: ate ea ne este suma termenilor sii: ay Oy Ho Hae —-Hu—- S, semat numeste sume progresiet, Suma S, se calouleaza cu formula wmiitowret Nl) Se oa 2 teh Pentru demonstrajie observiim, mai fntfi, ca suma a doi termeni egal departati de extremi este constanta si egal cu a + ay. Intr-adevar; Ag bey Sy PP A(Gg Ty tay si, in general, ay tin Han — OF) = ay Hay Atunci ty bay = ay ye Adunind membru cu membru aceste n egalitati, objinem: 28, = (a +a,)a, de unde: (ay + @y)n Eeewple. 1) Suma primelor n numere naturale estet fntradevin, a = 1 gia, = 1. In pusticular Sy : ale impure este un pitrat perfect, 2) Suma primeloy n numere nati Inixadevar, suma progresie’ aviunetice: BS, ey had, bn — Vn aturale estes nin ¢ Ba tN 6 Pentru demonstrative se pleaca de le identitatea: weer 1 + Bh Bh be —2—Dind Ini k, suecesiv, valorile 1, 2, n, 80 obtin urmatoarcle n egalitapiz PoP es as144, 7 PoP pga geeqa, In — 1} Sn — 4)2 4 8(n — 1) 44, (n+ 1) = nt Ont + Bn 4 A. Aduntnd membru cu membru gi efectuind reducerile posibile, rezulta: aad pce y ey (n +m) + 3t+2+..tah ta, deci: PE ep pee Ott oe as nth 3n) _nin +4) (2n +4) 6 Do exemplut 93+ 94+ 47 PEPE. +o 2 = 4 32, 4) Fi My Mey over One cua, = 3 sir ‘Ave intii, 2, Si se calculeze suma Sy, a primilor 13 termeni, yy = 0, + 12 8 4 12-2 = 97, gi apois Syy = St Mas) 18 _ (8 + 27) 18. _ gs, 2 2 5) Si se afle numaral n al termenilor gi ultimul termen aq al unei progresii aritmetice cunoscind a, = 3, r= 2 gi suma Sp = 120, Aver sistemul: ay = 3 + (n—1)2 129 = Band», 2 Elimintnd pe ay, obtinem: nt + 2n — 120 = 0, Singura solujie acceptabila (n numér natural) este n = 10. Rezultd atunci ay = 21. 2. Progresii geometrice Se numeste progresie geometricd o succesiune finita de numere; May Og, oy Gay fn care fiecare numar a; cu i> 2 se obtine din cel precedent prin inmultirea cu acelayi numar 7; Wy §= 2,3, 05m 33 = 3 — Blemente de analizA matematicd, anul 111 (clasa XI-a)Numerele ay, ay, +-.j dy se numese tenmenit progresies, jar r se numeste ratio progresiei. Pentru a pune in evidenta c& numerele a, da, +.) 4, formeazh o progresie geo- metric, se seri Exemple, 1) +2, 4, 8, 16, 2) $2, 6, 48, Ca si pentru progresiile aritmetice, yom demonstra doui formule care dau ultimul Rermen dy I) respectiv suma S, a unei progresii geometrice, Demonstratia se face imediat, prin inductie completi tom aa 1) 1 1, daca r# 1, Intr-adevan: Sq = ay Hag bees Hg = ay Ge al be bo $9) = ay. r Exemple, 4) Fic progresia geometries + GTB, assy Aao0y . de exemplit 26916 gi agg = 2632, 2) Fie: © progresic geometvied enn ag == 3 sity = 12, SA ge determine aye en Cn a sulafic reali este f= [YT Heuer et ayo Moe Aven: ag = yr sity —-4—3) Fiee yy © progresie geometric cu a, = 2 gi = 9. Si ge ealculeze suma S, a primilor 5 termenl, Aven: a= % _ os, Som ea ee 4) Fiind dart vafin r= Lisi suma S, = 2730 a unei progresit geometrice en G termeni 28 se alle primul si ultimul termen al progresiei, Ayem: Exercitil 1) Fie P, multimea paralelogranclor, Ps mulyimen dreptungliurilar, Py multimea romburilor $i Py mulfimea pileatelor, Si se stabileased relatiile de ineluzinne dintre aceste mullimi si apoi si se determine: PyUPs, PU Pay PaPur Pol Pas Pal Par Pal Pas 2n[nEX), Me= GalnEX} 2) Notind: N — mulgimea numerelor naturale, My = My = {6r|HEN), My bilneNX}, A 2.2 NP Mg — maltines soluyiilor ccuafici 2? — 9x {18 = se stabilcascé relagiile do iucluzinne dintes weeste multimi gi si se determine: MOMs, M\UMay ALA May MU Me MMe MUM MGAMe QLAMIUMe AMEN) so se arate ek (MOMS AM, = AME UIEAMe si OGUMIAMS = OLOMIUOLAM. 3) 8 se demonstreze egalitiqile: 8) AUB) == ts oY AQ LAYeY eb AN IBUE! = ANB ULAIAG [Ulimete doud egalivati exprim Jay de eoalalti Gd AURA = MURA eaprictatea de distributivilate a aperatiilor de venn: si intorseetie 4) Fie Eo mulgime git, B pieyi ale Ini nsidorind complementarcle in raport cu Ey si so demonstreze egalitstile a) CUA) = iB-bNiCe [Nevste donk egalitaqi poar CAA = (b-UER). numele de formulele Ini de Morgan.) 5) Si xe demonstreze exalit A) ANBING = LINEKER: OW LIQBAG Ss UNS RIRKCH oo tu R\ Ce (INGIUINC rs dh IX aNat os ge 6) Fie A = {1,09}, B= {-2,0,5 1, SA se deternt AK BBR A AK BE A ly -3—7) Sa se demonstreze ei A x BCC x D, daci si numai daci ACC si BCD. 8) Sa se demonstreze egalitatea: (4 x BULA x 0) = A x (BUC). tive, Se stie ch media armonicd, media geometricd si media ese in modal urmitor: b — ato tO mg =Vaby mary = 52 me Vitby mary = 9) Fie a sib doua numere strict po: aritmetic& a acestor numere se defi $8 se domonstreze 8) Marm mg < Marigi b) Mary — MgB my — Marme 10) Sa se demonstreze edi, ovicare ar fi numerele pozitive a, 8, ¢, au loc inegalitatile: A) ab Dab + be + ca; bj adja + b) + be(h + 0) + enlo + a) > Gabe, 11) Cu notatiile de la exercipiul 9) sa se demonstreze ef, dack 0 4; a) |a?— 32+ 2/ <]r+2|. 22) Si se demonsiroze ci oricare ar fi numerele reale a, az, -++) dy de acelagi semn gi mai mari sau egale ou —1, are loé incgalitatea: (Lay) (1 bag) on L$ agi + ay tay tet ae Sa se deducd apoi c& oricare ar ft a>>— 1 gi nE&N, are loc inegalitatea: (1+ a)">1 + na, {Generalizarea inegaliti{ii de In nr. 4, § 2. De fapt, nceasth inega generalizata, yi anume sc demonstreaza (v. § 2 gi numarul real «4, avem: te poate fi ined nr. 2, exemplul 6) cf oricare ar fia>—1 (1 +a) 1 + as, = 1,0,2, 2 psif : FoR (unde & este mult numerelor reale) funetia definita Bate +0}, B= {2}, C= 40, 2,9). SA se deter lovilor tui f Jor 4, B,C prin aceasta funefie. ie f': Ev o tunetie gi A, B pint a) AUR) = RAIS): b) AN BICHAINB). 25) Fie f: E-+F o funcjie. Si se demonstreze ci G, eate formats, dintr-un singue element, 26) Fie f : R->R tunctia definitd tn modul wrmator: se demonstreze relatiile: = Ex F, dacd yi numai dack multimes F 3, dacd r<0; Vir duck 230. fie) SA se determine restriefiile lui f In miulyimile: A 1 Sa se determine apoi faift, 5}), falt OY) folt— 1, Be ay ref — os tui ein rn epee fe) =: $6 determine © prea 37Toa ini f ta Batted ineit fil) o> 3, PIB) > = 2. Sa se arate prin exemple nuai multe asifel 28) Fie mmullimilo spectiv Fi lunctiile definite, A se puate defini funegia asi functiv si nultinea valorilor OL, Op Sif: Bod napus 29) Hiv multinvile i+ respectiv, pei jancyiile definite, nai mave submul- rine apoi asifel Gncit si punts Ti dein janetie gi mnulyimea ¥ EPs os FoGsh GM tei func Ja de compuncee 9 fanetiilar ele eohiv oper Aeghsf se poate serie f 31) Fie multimile & { eo he {- aS BEF OR hs Gs Je definite, vespectiv, pr ifkon, cone ee] determine imaginite prin Sa se detormine aveasth funetie si mullimea valorilur sale. wort fat Eom (= 1, Up si suejoegia fs B+ fuk, dotinina ps esto bijectiva sisi se determine reciproa sn. SA se arate leg-f, ale 32) Fie mal galitaten fix) = tr bk Ty A prolungives Fa SH se arate ef Ini f ta detinit este 9 bijectio eave aplics I pe R. “WOT Aha 1 em Tunetiile [Bae Ph gig: Bost dein nl surjective. Sa asl 2G este o hijec- 33) Fie saultimile Ef prin ogalitatile fie gi st se drtoran MM) Fie f i, Si se demanstrene ed funclia compusii g-f: KG EP si 1 = 20, fh) = 90, ex, asitel ineits fi) = 15, © pol Hi definite Tunctiile urmity eee pee He fia woos {42h Daly ohn el furl =» dofinita po (0, 5 detinita vw ( ‘ *). gla) = lade — 38) Fie functile fs Roe Re gig Mts definite io modal armitor: ny dak SO fay dae st fin{ te eeet CL eee! se determing funetiile fx si fx. 39) Pie func) se det 40) Fie tune! : Hi, % ci eR detinine, respes fix) . hi ine veaie astfel incit sk poald Ii delinith functia eompusi hela [sf definite, respectiv, prin egalitayile: Pir) = iv, prin egalita ilo A, Bale dreptei 4 se determine aecast In Sx. A se dot Tunetie 41) Fie tunctiite f: RoR xi gs R-vMt definite in modul urmator: 42) ea fir = at — Je pe care restrivtiile tune finn este» bijers i 84 se determine apoi interval = IA EH AY s ' 48) Fie E admit veviprore. rjectin fs ESP) detinits prin egalitatea fist arate ei f este © permutare a lui K gi ea Pf. Si a0 veritien og + lge se examineze cazul general al funetiei defini fi = EA, 44) Pie ays ty ons @q 9 progresie avitmelicd. a) Dack ay sii se determine msi Sy. hb) Dawk ay 0. si se determine r sim. 10.000, sii se determine a, sir. +88, si se determine ay sise determine a sir. = 585, sa se detormine progresia. ain g) Dock n BS, S +S, h) Daok ns 4 45) Si se dlemonstreze ef suma cuburilor primelor n numero naturale este 46) $8 se demonstreze e& suceesinnea de numere ay, des ony Un este o progresie aritmeticd daca gi Ben Oar tumai ddawt ay » ovicare ar tik, 2k Sa~ 1, 47) 0) Sh se slomonstrere ch dack a, 6, ¢ int teed termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, wid babe OY U4 + be Pet sint, de asemenea, trei termeni conseeutivi ai unei progres a? hae od, aritmetive. 4) Sa se demunstreze ca dacs 1, jot (a £0, 6:0, © 0) sine trei termeni con- c ate 4b seontivi aj uinei progresit ovitmetiee, atunei a —2%£, y= 426, sint, de asemenea, trot termeni consreutivi ai unei progeesii aritmetice. wi consvoutivi ay, diay (IIA fa’yyy astlel Igelt succesiunen je aritmerica. rilmetic wratia esi dui ter - Si ae determine me nn c veale a’). 4 1 gs Wms @iny 8A Sie, de aseuenea, 0 progresis Aplieayie: a = 2 7 [Numerele ay. a’s, 49) Fie progresia apiimetien a, ay FWY ca WA elle m medi aritme am sint namite uncork medié aritmetice inserate Entre ay si aigy-) 1d. Intre lermenii dj, dygy 3 insereazd’ penton fieeaee se caleuleze summa futuror'acestor medi ice 6, 90, 3 ral A 48 eet mai mic Tie termen al progresici 50) intre primii doi termeni ai progresict ai a’y, ustfel ineit nun ‘itmetice a’y,a°y, 6. ay yeocs ms 200 51) Sa se on, astigl inet S, = 22 =I} fatat termine o progresic aritmetica ay, ayy nin? — n= 1) 52) Si se demonsteexe ci sac a, 435 «ey aq este o progresio aritmetic’ eu pafia r=), atunei au loc egalitapile a aa ai = in — 199 BIST anagg, = ES fi or 53) Fie ay, dy, sss a © pragresic eoometeie’. 5, n= 4, sf se deterinine 7 si Sy ay Daca a, = 1280, ay by Dacd a, 88 se determine a $i Sy. 7a0, sf se determine dy gi ay. dy Daci ay = 36043, n= 12, si se determine Sy. e) Davi m= 9, Sq = 221, ay — ay = 196, si se determine progr 24106, s4 se determine progresia. f) Daca n Ty ay + dy $y = 26, ay + ay —40—progrosia geonsetric& ay, a y.--, an 68 Fabia F, gidot terimoni conseentivi aj, aj4, (1 j 0 asifel inci Lan] 0, exi nel ‘iin gir untermen a, astfel incit | a |>M. Exemple de giruri nemdrginite, 4) 1, 23, 2 3) 1, —! 3. Siruri monotone 5» spune ch un sir (a,) este oresciztor dack fiecare termen este mai mie suu egal cu succesorul si ay S diag, pentru orice REN, adica: By Say Se San Soe —4—rut (a,) este dasereseitior, daw cesorul siu: fiecare termen este mai mare sutt egal eu suce 04 Gury pentru orice nEY, audicds Ay Me tty > rurile erescitoare si cele desere Exempla Ht 3) 1 a Urmatuarcl: douti propozitii sint utile 1) Dacd a>I, yirul aya’, it. este crescitor gi nemirgi fir obtin-m: adley » pein inmult oe"! Sa", orivewe ar fi neN, deci sir] este eresevitor. Pode alta part fi 32>), exist eupring Ao nung re in ici un in particular, Sint eresedtonre tuare se numese siru © vonsceinli a inegalil sited inet a >% init (x, 8); dew ae monotone, este cresedtor. este desereses tm este deseresesito este creseitors fy sey a este imonotons in aplicayiis numéarul strict pozitiv a in inegalitatea a>1, oviear Ui Ini Bernoulli afivm: Deci, termenii sivului mu pot fi sirul este nemirginit.11) Orieare ar fi 2>0 rational, gieul 15,2) 0. este ereseitor gi nemargi Sirul este evident creseitor, S& demonstrim eX este nemirginit, Pentru aceasta vin considera un interval marginit (a, 6) oarecare, si vom arata eX Lermenii girului nu pot fi loli cupringi in acest interval. Fie x cu numitorul q natural, Folosind axioma lui Avhimede, dedueem c& exist un numie natural om astiel ineit mp>b. Punind apoi m --1 =n si folosind inegalitatea lui Bernoulli, obtincm: w= (lpm >l tpe >, ds undes ‘3 meant >h, adied n* nu afl cuprins in intervalul (@, 6). Jn partioulor, siew § 7. $iruri convergente I. Un exemplu de sir convergent Sa considerim girul cu termenul general a, = 24, adied siruls 5 100 1 ue wd re ti vases bormenii cestuti S: obser ee Ince mai mult de 1 ropie dl ngul or ereste. Patem realiza ea tern pe mésura ce ii sirului si Vie apropiaji de 1, daci rangul lor este suficient de mare. pou spun e& termenii sirului se ingrimidese editre L. Vom incerea si exprimim aceasté constatare intuilivé print-o formulare mates mntied previsi. Pentew ac Tosi vom ar 1 vont alege, dupi voie, veeinatate Via tu bcd i vewinaitale exist un rang iucepind de fa care loli lermenii sirului se alli in aecas alui L. Stim ea in vecindtatea V se allio veeinalate simetried Va Ini 1 de form — 47—(L—e,4 +2), cue >0 (fig. 32). Sa observim ca a, GV’ inseamna: 1 c 4 .(Putem Tua nq, de exemplu, cel mai mic numéap natural care depaseste pe +} Acesta este rangul ciutat, Intr-adevar, incepind de la rangul mg, adic pentru orice numar natural n-ne, avem n> 1 , deci t <, gi deci qeV’CV. fu afara vecinttayii V se aflé cet mult primii ng termeni (eventual mai putini), care sint in numar finit. Desigur, exist vecinatayi ale lui 1, de exomplu, V = (0,5), care contin toti termenii girului. Pe de alti parte, cu cit vecinatatea lui 1 este mai mici, cu atit ca contine mai putini termeni, deci in afara sa se afl mai mul{i termeni, insi totdeauna in numar finit. Astfel, dac& luim, de exemplu, = 0,5 5i vecinatatea Vos = {1 -4tya4te= a :) a lui 4, in afara ei se aflé doar primii doi termeni ai girului; dacé luim aS - gi vecinatatea Vig =(1 — (3 i} in afara ci se afla primii 10 termenis 3 4 2 12° 13 28 ge Wygt i 2, Mage 4/2” ~ & coe Wy a 42 & hwt a ee 4 Fey “ee fo” WE . ’ a Fig. 32 vea , si vecinitatea Viger ei se afla yanult 1 daca alegem ( ~~ a +#) , alui4, tn afara mulji* termeni, anume primele zece milioane de termeni: weet op. doae 1 ta SOUSA eg i) oe a iw wept Wee pen @ Vig 12? Daci alegem vecinatiti ale lui 4, si mai mici, in afara lor se vor afla si mai mulfi termeni, ins Lotdeauna fn numae finit. Asadar: . In afara oriciiret vecinatati a lui 1 se aflé (cel mult) un numdr finit de termeni ai girului ( sau, cova ce este acelasi Iucru: mbt Fiscare vecindtate a lui 1 confine toi termenii siratui ( }; excaptind (avene tual) un numir finite dintre ei. Accasta este formularea matematicd a faptului intuit Ja inceput, anume c& inde catre 4 termenii girului (a,) se apropie necontenit de 1. Se spune cd siral(* me *} sau ci are ca limita pe 1. n Se poate ardta, ca mai sus, cf girul eu termenul general By = 2 f 1 3 9 99 a 2 eae Touo tinde citre 1, in acelasi infeles in cape giryl (a,) tinde citre 1, adici: fiectre vécina: tate a lui 1 confine tofi termenii girului (b,), exceptind (eventual) un numar finit dintre ei. ree . a 5 . Sirul tS este descresc&tor; termenii sii se apropie de 4 de la dreapta. Sirul inverselor ( * 1} este crescitor; termenii sii se apropie de 1 de Ja stinga. Este ins posibi monotone, s i apropierea de 1 si conside hu sint sitivafi toti de acceasi parte a lui 1. De ind siruri care nu sint neapirat ai caror termet exomplu, interc ‘lor precedente, intr-un mod arbitrar, se obine lind termenii si ni se apropic de 1 gi de Ja stinga gi de la dyeapta; astfel, un nou gir ai earui term sireul 2,4 vse apropie de 1 din ambele pargi. 2. Definitia limitel Consideratiile facute asupra sirului din exemplyl de mai sys conduc la yrmitaarea Definitie, Spunem c& un numir a este limit a unui gir (in), dock: orice vecinitate a ui a contine tofi tormenjj giruluj, exeeptind (even- tual) un numér finit de termeni -yoAccasti definipie poate {i formulata si in mudul usmito Namérul « este limita a sivwhii (a,) daci in afara oricirei vecinitati a lui a so afla (cel mult) no namie finit do termoni ai sirului. Sirurile care au limité se numese giruri convergente. Sirurile care nu au limit se numese giruri divergente, Daci @ este limit a sirului (a,.), spunem ed uyirul (u,) esle convergent edtre a sau eG ,girul (a,) tinde edire a” si serie a4, > (se citeste: a, Linde catre a), sour lim a, = a (se citeste: limita de a, cind n Linde citre infinit este egal cu a). Uneori vom serie dow lim a, = 4 sau, nai simplu: lim a, = «. Exvemple 4) Cel mai simplu exemplu de gir convergent este un gir constante int-adevar, deoarcee tobi termenii sirului sint egali Avest sir are ca limitd numirul @ lusus! cu a, fiocare vovinatate a lui a congine tofi texmen Agadar, dacd a, =a pentru orice m, avein iralui im ay = a, adieds lim @ De exemplu: lim 5 = 5, lim (—3) mninate la nr. 4 al acestui paragraf, rezultay 2) Din exemplele es 3) Daca lim ay = a, atunci: Tim anit = si, in general Tnuradevar, girul (anlne. Ay, flgy yy one 1 [dnetlnesy $e Serie: Oey gy yy —-5—t+ —__}_ ++) ee £ 2 2 3 Nl ul (Gad pluey se se Ayes Apis Mp4 35 000 arcee dyed, in alara Fivedred veeina lati Va luda, se afla un numir finit de termeni ai Herat Ratinnind in aunt ascmindtor, deducem ea, reeiproes di A pentew un xnumit pEN avem Tim asp = ty wtuned line ay a8 a 4) Sival oumerelor naturale [, 2,8) s4. este divergent, name, von ait eX nied on aumie real nu este Linniti a avestui site Tuteendevie, fie a onrerare si V (- ha 0 veeinitate a luda, de tmgime 1. fu veeinatatea 1 se atl un si er numir natural, dack a> gi vied wm nunuie natural, dick 5 deci iu afara dui We se allio infinitate de numere naturale, gi deci anu este limita a sirului uumerelor naturales 3) Sirul 4,0, 1, 0) wae este divergent. $4 tii ed Lm este a daca si numai dae ioaare uumir 2>0 (orieit de mic) «= poate gist tin rang nz (care inde de 2), astel incit pouiten tofi tormenii a, de raug mai mare (n> ng) si avem: la -al 0, Considel aluia. in afara lui V ge afla doge un ny rhalematie’, —s,a +e) ar Finit de termeni; fie n’ cel mai mare rang m apo’ veeinatatea F —52—al acestora, Urmeazi ci toti termenii a, cu rangul n >n’ é¢ afld th V. Pritt urmare, dact alegem, de exemplu, a, =n’ +1, atunci pentru orice n> nz aveih a,e VS = (¢—s, 4 +2), adied: . la, —ala, am demonstrat c4: oricare ar fi e>0,.putem gisi un ring m,, astfel incit pentru orice rang nn, sd avem | a, — a | 0. Conform ipotezei, pentru acest numar ¢>0 exisiti wi rang ii, astfel incit pentru m>n, s& avem | a, — 4a] <3 atunci a, & («—2, a +e) = VC. inafara lui V so afla cel mult primi n, — 4 termeni (eventual o parte dintre aceslia so afla tot in V) care sint in numie finit, Asadar, presupunind condijia teoreniei indeplinita, am denioristrat ea: in ufara ficcitret vecindtayi a lui a se afl un numér finit de termeni ai girului (a,), aticd a,>a, si partea a doua a teoremei este, de asemenea, demonstrata. Prin aceasta, teorema insiisi este complet déthoristrata. Observatie, Deoarece céndifia din definitia limitei Orice vecindtate « tui @ confine tofi termenii girutui, exceptind un numar finit dintre et &i6 echivalentit eu condifia din enunjul teoremei: Pentru orice e>U existd un rang nz asifel inett oricare ar fi nDne si avem ay — a|

0, an Jotr-adevir, si alegem in mod arbitrar un numar ¢ > 0. Deoarece girul este nemare . : ginit, exist& un termen ay > deoarece girul este crescator, pentru orice n >n’ avem a, >a >, dee si deci (numerele aAsadar am demonstrat astfel incil, orivare a pentru orice numar ¢> 0 putem gasi un rang fi wen, sa ave Ewemple. 1} Dacd a1, atunei sirul (¢q) este erescdtor gi nemingivit, dec tim 0, I particula 0; Vim Le = 0 ete. iv Jim 2) Daed 0< 4 <4, atunci: inn be = Intr-udeva avem a= 2 tyi bee oo v we iv particular Vim 0,3)" = 05 Tim (0,110 = 0. 3) Sirul (n*) cu 2>0 rational, este creseitor si uemarginit, deci: 1 Tiw =~ % nooo fo particulars 4, Criteriul majorarii Pind in prezent, aplivind defin putut stabili convergenta inte eazuri mai int tai si definitia ev ea limitei, am ir restrins de ¢ pia cu vee! Jn fievare din aces en ant intuit limita si apoi am verificut, intuit nod riguros, eu ajulorul delinigiei, « stra a fost core unui sir, intimpinm doug ditieultati: ia primul rind este nevesua 0 anumité indicayic inuitiva despre limita, jae, in al doilea rind, aplicarea delinitiei insiyi pentru o ficare rigueoasa a intuil aor ,procedee” eu ajulorul ci mai user decit prin aplicarea definijivi. ti. Asadar, pentru a stubili convergen\a i este de cele mai mulle ori laborioasi, De aces ay se rora sa detern urmireste objiner fmt convergent — 54