Limba și literatura română

Simulare – Clasa a XI-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:
Literatura română a refuzat multă vreme jurnalul de existență, pentru a se consacra
celui de criză. Hazardul joacă un rol important în conservarea și celebritatea jurnalelor, mai
ales a celor din secolul al XIX-lea, dar mi se pare interesant faptul că primul jurnal românesc
ajuns la noi este un tipic jurnal de criză, care deschide drumul unei suite întregi: Soveja de
Alecu Russo. Scris în limba franceză, el notează o experiență ieșită din comun, și anume
exilul politic suferit de autor în urma reprezentării piesei sale Provincialul la Teatrul Național,
în 1846. Nu întâmplător, cel mai introvertit și mai discret dintre pașoptiști inaugurează la noi
jurnalul intim: educat în Elveția, purtând cu sine toate melancoliile germanice, Alecu Russo
transporta inconștient în Moldova un fragment din ,,spiritul locului” care l-a produs pe
Senancour și pe Amiel; el instaurează astfel specia. Document al unei crize sufletești –
arestarea și izolarea – , Soveja nu excelează prin relatarea de fapte ieșite din comun, pentru că
cele câteva zile de închisoare trec repede; infinit mai interesante par notațiile intime ale
acestui mare melancolic, ce ajunge să privească aproape cu încântare noua sa stare de deținut
politic, limitat la perimetrul unei camere, fericit că-l poate citi pe Theophile Gautier și medita
la Joseph de Maistre.
Pentru Alecu Russo, exilul la Soveja a fost prilejul de a descoperi o lume a cărei
existență nici nu o bănuia: a țăranilor simpli din jur […]. Răzbate din fiecare pagină, fără voia
autorului, fericirea […] de a fi singur și de a se putea concentra asupra lui însuți. Tristețea din
primele trei zile ale surghiunului se schimbă rapid în resemnare, iar resemnarea în satisfacție
ascunsă. La eliberare, după aproape o lună, Soveja este părăsită cu regret. Veritabila natură a
lui Russo apare în preferința pentru călătoria interioară și în gestul extrem de elocvent de a nu
pleca imediat ce-i sosește iertarea, ci de a-și amâna plecarea cu o zi. Celula devenise locul
prietenos, ce nu mai putea fi ușor abandonat. Și jurnalul se încheie astfel: ,,Tot nu mi-a fost
așa de rău”. Pentru hipersensibilul pașoptist, aventura neplăcută a arestării a avut un rezultat
benefic: a prilejuit un examen de conștiință și a dat naștere jurnalului intim românesc.
(Mihai Zamfir, Cealaltă față a prozei)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe

cu privire la textul dat.
1. Indică sensul secvenței călătoria interioară. 6 puncte
2. Menționează când a fost reprezentată piesa Provincialul. 6 puncte
3. Precizează care a fost starea sufletească a lui Alecu Russo în timpul exilului la Soveja,
justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Prezintă o trăsătură morală a lui Alecu Russo, care se desprinde din textul dat. 6 puncte
5. Comentează, în 30 – 50 de cuvinte, afirmația: Pentru hipersensibilul pașoptist, aventura
neplăcută a arestării a avut un rezultat benefic: a prilejuit un examen de conștiință și a dat
naștere jurnalului intim românesc. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă întâmplările

nefericite pot fi transformate sau nu în experiențe pozitive, raportându-te atât la informațiile
din fragmentul extras din volumul Cealaltă față a prozei de Mihai Zamfir, cât și la experiența
personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme
de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150
de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul descrierii în următorul text.

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte

Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.
(Vasile Alecsandri, Gerul)

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1
punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text
narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul
narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici
narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.)
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de
argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația
– 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400
de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Prof. Doina Marinov, Colegiul Național ,,Gheorghe Vrănceanu” Bacău