Prof. dr. ing.

Ichinur Omer

CURS 10

CONDUCTE SPECIALE

10.1. Conducta cu debit distribuit

10.2. Conducta cu faţă liberă (conducta parţial umplută)

10.1. Conducta cu debit distribuit

Există conducte, în special în alimentări cu apă, canalizări, irigaţii şi drenaje , la care
debitul variază în lungul conductei şi anume, cel mai adesea debitul scade în sensul de curgere
al apei. În cazul unor consumatori foarte apropiaţi, care prelevează din conductă debite
aproximativ egale, se poate considera că această conductă deb itează (distribuie debit) în mod
uniform pe toată lungimea ei.

a) cu consum uniform distribuit

b) schema echivalentă de calcul

Fig. 10-1 Conducta cu debit distribuit

La o conductă simplă, cu debit constant, liniile energetică şi piezometrică sunt drepte

paralele, ambele coborând în sensul de curgere al apei. În cazul conductelor cu debit distribuit
cele două linii caracteristice nu mai sunt în general drepte şi nu mai sunt nici paralele (Fig. 10-
1 a)
Pierderea de energie se calculează cu relaţia:
1
ℎ 𝑟 = 𝑀 (𝑄𝑖2 − 𝑄𝑖 𝑄𝑑 + 𝑄𝑑2 ) (10-1)
3

În cazul în care debitul distribuit (consumat) Q d este relativ mic, se poate face
următoarea aproximaţie, care conduce la erori acceptabile:
1 1 2
𝑄𝑖2 − 𝑄𝑖 𝑄𝑑 + 𝑄𝑑2 ≅ (𝑄𝑖 − 𝑄𝑑 ) (10-2)
3 2

1
 Prof. dr. ing. Ichinur Omer

1
Rezultă: 𝑄 ≅ 𝑄𝑖 − 𝑄𝑑 şi (10-3)
2
1 2
ℎ 𝑟 𝑎𝑝 = 𝑀 (𝑄𝑖 − 𝑄𝑑 ) (10-4)
2

Acest rezultat permite ca în calculul obişnuit al reţelelor de conducte să se adopte de la

început o schemă de calcul simplificată, echivalentă, prezentată în fig. 10-1 b.
Erorile care se fac prin adoptarea acestei scheme simplificate de calcul depind de
𝑄𝑑
raportul şi cresc când acest raport creşte.
𝑄𝑖

În tabelul următor se dau câteva valori ale erorii relative:

𝑄𝑑 0,0 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,75 1,0
𝑄𝑖
e% 0,0 0,09 0,41 1,03 2,08 3,7 12 33,3

10.10. Conducta cu faţă liberă (conducta parţial umplută)

Prin conductă cu faţă liberă se înţelege conducta la care curentul de lichid nu ocupă
întreaga secţiune a conductei, ci doar o parte a ei. Gradul de umplere al conductei (u) poate fi
exprimat prin raportul dintre înălţimea apei din conductă (h) şi diametrul conductei (fig. 10-2)
h
u= (10-5)
d

Fig. 10-2 Conducta parţial umplută

2
 Prof. dr. ing. Ichinur Omer

Se poate face acest calcul şi pornind de la metoda de calcul a conductelor sub presiune,
profitând de faptul că există un caz limită, acela în care conducta curge complet plină dar
presiunea la partea superioară este cea atmosferică în tot lungul conductei. Acest caz poate fi
considerat atât ca aparţinând sistemelor sub presiune cât şi sistemelor cu faţă liberă.
Pentru conducta sub presiune metoda de calcul Chèzy constă în utilizarea relaţiilor:

v = C RJ = K v J
(10-6)
Q = AC RJ = K Q J ; K Q = AK v
Kv – caracteristica de viteză,
KQ – caracteristica de debit.
De făcut observaţia că la această conductă panta liniei energetice (panta hidraulică) este
egală cu panta axului conductei, cele două linii fiind paralele şi cu linia piezometrică
reprezentată prin generatoarea superioară a conductei. Acest paralelism este în general
caracteristic curenţilor uniformi cu faţa liberă, nefiind decât excepţional întâlnit la conductele
sub presiune.
În cazul în care conducta funcţionează parţial umplută, cu un grad de umplere subunitar,
relaţiile Chèzy se vor scrie:

v u = Cu Ru J = K vu J
(10-7)
Qu = Au Cu Ru J = K Qu J , K Qu = Au K vu
Din împărţirea relaţiilor se obţine:
v u K vu
= = f v (u )
v Kv
Qu K Qu
= = f Q (u )
Q KQ
În fig. 10-2 sunt trasate graficele funcţiilor f v(u) şi f Q(u) pentru profilul circular. În
tabelul următor se dau câteva valori de control:
u 0 0,12 0,22 0,42 0,5 0,83 1
f v(u) 0 0,4 0,6 0,9 1,0 1,18 1

u 0 0,3 0,5 0,6 0,8 0,91 1

f Q(u) 0 0,2 0,5 0,7 1,0 1,09 1

3
 Prof. dr. ing. Ichinur Omer

Se constată că atât viteza cât şi debitul nu au valori maxime atunci când conducta curge
plină, ci atunci când curge aproape plină. Aceasta deoarece o mică scădere a ariei curentului
faţă de conducta plină conduce la o scădere relativ mai importantă a perimetrului udat, deci o
reducere a frecărilor dintre curentul lichid şi peretele conductei.

Probleme rezolvate

1. Pentru o conductă cu faţă liberă se cunosc: diametrul conductei d=450mm, viteza apei
v u=0,85m/s, gradul de umplere u=0,7, coeficientul de rugozitate n=0,014. Să se determine:
debitul de apă Qu şi panta hidraulică J.

Rezolvare
𝑢 = 0,7 => 𝑓𝑣 (𝑢) = 1,11; 𝑓𝑄 (𝑢) = 0,85
𝑣𝑢 𝑣𝑢 0,85 𝑚
𝑓𝑣 (𝑢) = => 𝑣 = = ⁄ = 0,77 𝑚⁄𝑠
𝑣 𝑓𝑣 (𝑢) 1,11 𝑠
𝑑
𝑅= = 112,5𝑚𝑚 < 1𝑚
4
𝑦 = 1,5 ∙ √𝑛 = 1,5 ∙ √0,014 = 0,18
1 𝑦+0,5 1
𝑘𝑣 = ∙𝑅 = ∙ 0,1125 0,18+0,5 = 16,17𝑚/𝑠
𝑛 0,014
𝑣 2 0,77 2
𝑣 = 𝑘 𝑣 ∙ √𝐽 => 𝐽 = ( ) = ( ) = 1,9 ∙ 10 −3 = 0,19%
𝑘𝑣 16,17
3 3
𝑘 𝑄 = 𝑘 𝑣 ∙ 𝐴 = 16,17 ∙ 0,16 𝑚 ⁄𝑠 = 2,58 𝑚 ⁄𝑠
𝜋 ∙ 𝑑2
𝐴= = 0,16 𝑚2
4
𝑘 𝑄𝑢 3 3
= 𝑓𝑄 (𝑢) => 𝑘 𝑄𝑢 = 𝑘 𝑄 ∙ 𝑓𝑄 (𝑢) = 2,58 ∙ 0,85 𝑚 ⁄𝑠 = 2,19 𝑚 ⁄𝑠
𝑘𝑄
3 3
𝑄𝑢 = 𝑘 𝑄𝑢 ∙ √𝐽 = 2,19 ∙ √1,9 ∙ 10 −3 𝑚 ⁄𝑠 = 0,0955 𝑚 ⁄𝑠 = 95,5 𝑙⁄𝑠
2. Pentru o conductă cu faţă liberă se cunosc: diametrul conductei d=400mm, debitul de apă
Qu=110l/s, gradul de umplere u=0,85, coeficientul de rugozitate n=0,014. Să se determine:
viteza apei v u şi panta hidraulică J.

Rezolvare

𝑢 = 0,85 => 𝑓𝑄 (𝑢) = 1.03, 𝑓𝑣 (𝑢) = 1.13

4
 Prof. dr. ing. Ichinur Omer

𝑄𝑢 𝑄𝑢 0.11
= 𝑓𝑄 (𝑢) → 𝑄 = = = 0.106 𝑚 3 /𝑠
𝑄 𝑓𝑄 (𝑢) 1.03

𝑄 0.106
𝑄 = 𝑣 ∙ 𝐴 => 𝑣 = = = 0.84𝑚/𝑠
𝐴 𝜋𝑑 2
4

𝑣𝑢 = 𝑓𝑣 (𝑢) ∙ 𝑣 = 1.13 ∙ 0.84𝑚/𝑠 = 0.95 𝑚/𝑠

𝑑 0,4
𝑅= = = 0,1 𝑚 < 1𝑚
4 4

𝑦 = 1.5√𝑛 = 1.5√0.014 = 0.177

1 𝑦+0,5 1
𝑘𝑣 = ∙𝑅 = ∙ 0,10,677 𝑚/𝑠 = 15,03𝑚/𝑠
𝑛 0,014
𝑣 2 0.95 2
𝑣 = 𝑘 𝑣 ∙ √𝐽 => 𝐽 = ( ) = ( ) = 0.004 = 0,4%
𝑘𝑣 15.03

Probleme propuse spre rezolvare

1. Pentru o conductă cu faţă liberă se cunosc: gradul de umplere u=0,8, viteza apei v u=1.2 m/s,
panta hidraulică J=0.5%, coeficientul de rugozitate n=0,016. Să se determine: debitul de apă Qu
şi diametrul conductei d.

2. Pentru o conductă cu faţă liberă se cunosc: diametrul conductei d=700 mm, panta hidraulică
J=0,01, gradul de umplere u=0,6, coeficientul de rugozitate n=0,014. Să se determine viteza
apei v u şi debitul de apă Q u.