Lucrarea 5 Asamblari elastice (arcuri) 1, GENERALITATI ‘Arcurilo sint organe de masini utilizate ca legituri elastice intre diferitele pirfi sau piese de magini, aparate, mecanisme sau dispozitive. fn constructiile de mayini, arcurile diferd in general, dupa scopul utilizinii, dup forma constructivi. si dup’ solicitarea materialului, Dup& scopul utilizirii, areurile se clasificd in: arcuri de amorti- zare (de exemplu, arcurile pentra vehicule), arcuri pentru acumn- lare de energie eu scopul de # fi folosite la antrenarea unor mecanisme (de exemplu, arcurile pentru supapele motoarelor eu ardere intern), arouri peutra exerciiarea unei forte elastice permanente (de exemplu, arourile de repulsie de la mecanismele cu roati dintati si clichet), areuri de reglare (de exemplu, arcurile supapelor de reglare a presiunil), areuri de misurare (de exemplu, arcurile diamometrelor) etc. ‘Dupi forma constructiv’, areurile se clasificd in: areuri eu foi lamelare (tabela 5.1) sau ou foi multiple (tig. 5.1), arcuri spirale plane (tabela 5.2), arcuri bare de torsiune (tabsla 5.3), arcuri elicoidale (tabela 5.4), areuri inelare, arcuri disc. Dupa solicitarea principal 2 arcului, deosebim : arcuri solicitate la ineovoiere (de exemplu, arcurile cu foi, clicoidale, spirale, plane, disc), arcurile solicitate la’ risueire (de exemplu, harele de torsiune gi avcurile cilindrice, conice, dublu conice, volute si hiperboloidale) si arcurile , solicitate la traefiune sau compresiune (de exem- plu, arcurile cilindrice), Arcurile se. confectioneazd, in. general, din oteluri aliate (eu Cr, Mn, Si, V) si nealiate, cu caracteristiei speciale gi uneori, din bronz, slams, ete. Caracteristicile ofelurilor pentra arouri lami- nate la cald sint indicate in STAS 795-71. Dimensiunile barelor lami- nate si trase pentru otelurile de are sint si ele standardizate (de exemplu, SPAS 909-68 pentru dimensiunile ofelului canelat pentru areuri cu foi multiple). Fig. 8.1Tabela $,1, Arcuri Jamelare Bota tonae | 2 be ee i = bat? tia et ~— ot Are dreptunghtular Are dreptunghiular cu profil parabolie Tabdela 5,2. Aveuri elicoidale etlindriee sl spirale flexionale sande ot as £ deste nen | bh 1 of Seer i ere oF 8 Are elicoidal cu secfiune reptunghiulart |Tavela 4.2 (continuare) Are elicoldul cu secliume circular yer | r Teaanes au “ | | | wees Aly is 7 pee rE Tate 5.3, Area are 7 aon i pee [ey = om a So oF Seis BLA F > 4) pots EU Ean wn PERE ly Nay: Bin Bara cu sectiune dreptun- | hlulara | BY Ve be G pentra lemn‘Tavela 5.4, Areusi elicoidale gt eoniee torsionale Donic fom azcall fet eS lgten x @ bins dent ce y ragh at R a G iB | Are elicoidal clindsic ‘cu secthune edzeulars | Tg | 4 dent MF TATA Sirpemprtige™ (+1) v Fl Are elicoidal cu scc{iune ereptanghiulard et Are elteoldal conte eu sec-| Viune elreularaTabeta 5.4 (continuare) b Dalai pa rst | > Sp 4 eke Are elicoldal conte Secllune — dreptunghtulard| { Indicatii asupra ofelurilor de are sint date la capitolul ,,Materiale metalice” unde sint indicate si tratamente termice. Materialul areurilor de ofel este tratat termic (cillit si revenit). Tia areurile cu sectiune mici, tratamentul termic este efectuat in mod obignuit asupra materialului nefasonat ; arcurile din bare cu sectiune mare se executd de obicei la cald gi, in acest caz, tratamentul termie se apliek dup’ ce arcurile sint gata confeefionate, 2. CALCULUL ARCURILOR 24. NOTATIE Se noteaz prin : F — sarcina sau incircarea suportati de are, in ket; f — sigeata corespunzitoare sarcinii #, in cm; rezistenta admisibili la ineovoiere, in kgi/em?, rezistenja admisibili la risucire, in kgt/em?. lucrul mecanic de deformatie, in kgfjem 5 — lungimea desfisurati a arcului, in cm; ®» — numivul spirelor ; — volumul arcului, in em?; BH — modulul de elasticitate longitudinal, in kgfjem: @ — modulal de clasticitate transversal, in. kgi/em?; © — unghiul de risucire la distanta considerati de la capitul incastrat ;% = 1,2 pentru sectiunile pitrate; «= 1,2... 1,5 pentru sec- fiunile dreptunghiulare din ce in ce mai alungite; @ — constanti care diferé numai cu forma sectiunii arcului. 2.2, DERINITI Sarcina sau inedrearea F care actioneazi asupra unui are este forja care solicit’ intreg arcul, Sageata f 2 unui are este deformatia lui elasticd masurat’ pe di- reepia sareinii. Pentru arcurile solicitate numai la risucire seconsidert deformatia unghiulara. Rigiditatea unui are ¢ (kgt/cm) este raportul ¢ = Fj, adied rapor- tul dintre sarcin% si deformatia provocats de aceasta, Luerat mecanie L, acumulat de un are prin variatia siigetii de la valoarea zero la valoarea j, este dat de relatiile : Et oh 2 Y [kgf + em]. : [kgf + em] L 2.3, FORMULE DE CALCUL Areuri cu foi multiple, Aceste arcuri sint compuse din mai multe lame (v. fig. 5.1) numite foi de are, suprapuse gi strinse cu 0 bri- fark numiti Jegiturd de are. Se cauté ca ansamblul astfel definit si se apropic in comportare, pe cit posibil, de un solid de egali, rezistent’& la incovoiere, asezind foile componente una sub alta. Pentra determinarea numarului n de foi, atunei cind se eunose GEL Cyd = 2? in care este numérul de foi, b — lafimea arenlui, iar i —grosimea unei foi de are. Arcuri elicojdale cilindrice de compresiune si de tractiune, O metodi generali de calcul pentru arcurile elicoidale cilindrice de compre- siune gi de tractiune, avind pasul constant, executate din sirm& sau bar& rotund’ si supuse unor sareini axialé constante sau oscilante, este dat% in STAS 7067-67. Comportarea elasticd si variayia iniljimii unui are elicoidal cilin- dric de compresiune, cu pretensionare este redata in fig. 5.36. tn stare liber, frX nici o fort exterioard, arcul are inflfimea Hy. Cind se monteazi, arcul ajunge in starea de inefircare dati de forja P, (daN), sub actiunea civeia el isi micsoreaz’ indltimea cu sigeata f, ajungind celelaite clemente ale arcului, se foloseste formula n =Ja indlpimea 7,. Sarcina de lueru P, (aN) provoacd sigeataf,, reducind indlfimea arentni la H,. Gursa aroulni hy adiok sigenta provoeats de for{a deluoru, devine in acest can h —f =H, — #,. Folosind relajia pentru sigeti, cursa arculni are valoarea: Din Ga in care: @ este modulul de elastici- tate transversal, in daN/mm?; D,— diametrul medinl al arcului, in mm, d@ — diametrul sirmei sau al barei, in mm. Luerul mecanie L are marimea : L L P, +P.) h. Bie Ha) Dac& prin actiunen unei forte limiti exterioare, areul ar ajunge inltimea de blocare H,, ciud se neo atic, uc pe spiri pe spiri, inceteaz’ pre- jonah; fe sigeata wb tarcta manins de lucas Inarea unui plus de forfs prin defor- Are sesduts D) ~alametcal interior atarcala, mare clasticd, Dye diametral mecha af ereuitis st dlametrul In aceste conditii: Sun —1a areuri cu capete inchise, nepreluerate, Hy =m 4 (m +1) @ gi H, & (m, +18) a5 —a arcuri cu capete inchise, prelucrate. Hy = tm + (m+ 0,5) d gi Hy & mdz —la areuri eu capete deschise, Hy =n + digi Hy (mp +1) d; (Pa — Py), oa nial de meta}: Py — sardina mai Teer Hi ~ nition tn sage oa in care : ‘nm esto numérul de spire actives a, — numiirul spirelor de reazem; nm, — numirul total de spire; i’ — pasul spirelor active in’stare Libera, in mm; % — unghiul elicei spirei. Tunginea sirmet necesare pentru executarea arcului este dati de relajia = Dat, cos aPentru determinarea rigiditafii arcului se foloseste relatia Dept sate FrrcBioDan:, Indicele arcului i = D,ld, numit gi raport de inftgurare, are reeo~ mandate urmatoarele valori: — pentru arcuri infiigurarte la rece: 4 < i < 16; — pentru areuri infasnrate la cald: 4 20 min se vor utiliza mirdile ARC 3, ARC 4, ARG 8 SANG 8, La areurile cu d>30 mm se vor prefera ARGS sau ARC 9. 2. Pentru arcurile ta care este necesari o tnaltd precizie de fancfionare (de exempluarcuri pentru relee, rexula~ toare ete.) se recomanda alegeren tensiunit tangentisle admisihlle cu 25% mal mled deett cea indicata in tabel. J. Ofelurile ARCS, ARC6 $l ARC 7. conform STAS 795-71, nu se folosese la arcurile elicoidale de compresiune si de tractiume. ¢. Tensiunea tangen}lali admi- sibila ty, in daN/mm?, poate fi caleulata astlel : 1,08-2,1- 108. 0,3 Fig. 108 unde: M,, = FE =1,5-3,0 = 4,5 daN-cm; K, = 1,08;aK Rd _ 51,479+1,08 +2,1 -10°-0,28 Ms = 5,08 daN - om, 3667 D,.n 3667 -2°5 in care: 9% = Gq, + © = 45°25" 4 6 = 51° Rigiditatea areulu 5 = Me 4 _ 5,68 aa -emjrad, %m 0,792 iar efortul unitar maxim din spirele areului: 32M 398 32°48 rd? 3,14- 0,28 Cues = Ky = 6191 daNjem* < «,, unde; o, = 1,257, = 1,25-6000 = 7500 daN/cm? Lungimea semifabricatului: 1 = Bat 7, = Slt 8-5 08 a 0,99027 + 44 = 75,7 om, in care :1, # 2+22 = 44mm, dornul avind un diametru de 4 mm ; 2 = 8°. Areul multilamelar—din susponsia spate a unui autovehicul — este format din n—7 lamele (fig. 110), de lafime 6=48 mm si grosime h = 8mm, din 51V Or 11A (o,, = 8500 daN/em?). Areul are dou’ Jamele principale, find solicitat de forjele F, = 300 daN (autovehiculul tara Fig 110 inciretitura) si Py = 500 daN (autovehiculul cn incarestur’ utili) Si se caleuleze : efortul unitar maxim ; rigiditatea arcului; sigeata corespun- zitoare diferentei de sarcini. Rezoivare Pentru arcul multilamelar semieliptic simetzie se obpine : = 4255 daNfem! < oy,unde: L’ = +l =61+61= Din tabelul 29 results 22m. 4A nH 4 7-4,8-0,89- 21-108 x DS 195 1228 k= = 63,66 daN/om, factorul z = 1,25 alegindu-se din figura AT-6, pentru 2 3 ” ay Site" corespunatioare diferenfet de ince se determing ex velatia = 0,985. F,-F,_ 500 8=%-a=