TI. (G0 p.) Textul literar ales: Baltagul de Mihail Sadoveanu (Vitoria Lipan) Tustrarea a patru elemente de structura si compozitie ale textului narativ, sem- nificative pentru constructia personajului ales (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, perspectivit narativi, tehnici narative, incipit, final, limbaj) Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, aduce o formuli romanesca inedit& in peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii. Romanul Baltagul prezint& monografia satului moldovenesc de la munte, a lumii arhaice a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care I-au ucis pe Nechifor Lipan. insofita de Gheorghit’, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul su, pentru elucidarea adevarului si sivarsirea dreptatii. Baltagul este un roman al perioadei de maturitate artistic a scriitorului, in cadrul acestuia regisindu-se marile teme sadoveniene: viata pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea. Arhitectura complex conferiti de polimorfismul structurii (sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul Polivalenta necesaré) si de tesitura de teme si motive a ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretiri ale romanului, unele chiar contradictorii: roman antropologic gi politist (G. Calinescu), roman mitic-baladesc si realism etnografic (Perpessicius), reconstituire a Miorifei (E. Lovinescu), roman demitizant (lon Negoifescu), roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman inifiatic, roman de dragoste si o anti-Mioritd (Al. Paleologu). Relatia romanului cu balada populara Miorifa, sugerata chiar de scriitor prin motto (Stipane, stipine, [Mai cheama $-un céne...), constituie un aspect controversat in receptarea critica. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist (reconstituirea monograficd a lumii pastorale si cdutarea adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de c&tre personaje, traditiile pastorale, dar si comuniunea om - natura si mitul marii treceri. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatuluiei (intriga politista), ceea ce se transpune intr-o dubl& aventura: a cunoasterii lumii gi a cue je sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educatiy, de initiere a tanarului(Bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect, apartine planului mitic. CSutandu-1, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatiul real, concret $i comercial $i o lume de semme si minuni, al caror sens ea stie si-l descifreze. Motivul labirintului se concretizeazi la nivelul aciunii (ciutarea si diferitele pasuri), dar este semnificativ sila nivelul titlului, Baltagul este un obiect simbolic, Ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator. De remarcat ci in roman acelasi baltag (al lui Lipan) indeplineste cele dou’ funcfii. Baltagul tinarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor. Naratiunea se face la persoana a Ill-a, iar naratorul omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si prin observatie, lumea satului de munteni $i actiunile Vitoriei. La parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului, Inteligenta gi calculati, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si 0 povesteste veridic celor prezenti, ceea ce fi determina pe criminali si-si recunoascé vina in fata satului sia autoritatilor. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea este pre- ponderenti, dar pasajele descriptive fixeazi diferite aspecte ale cadrului sau clemente de portret fizic, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau al lui Gheorghita) si colectiv (muntenii, locuitorii de sub brad). Naratiunea este nuantati de secventele dialogate sau de replici ale Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie in cdutarea sofului, la fiecare popas: Nu s-a oprit cumva... asta-toamna un om cu un cal negru tintat in frunte? Mie si-mi spunefi cine afi vazut un om de la noi, cillare, pe-un cal negru fintat in frunte si-n cap cu citciulit brumarie. Timpul derularii actiunii este vag precizat: aproape de Sf. Andrei, in Postul Mare, 10 Martie, Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, dar sicel de campie, Cristesti, Balta Jijiei. Romanul este structurat in gaisprezece capitole, cu actiune desfasurata crono- logic, urmarind momentele subiectului. Prima parte (capitolele I-VI) se refera la framntarile Vitoriei in asteptarea sotului sila pregitirile ei de drum. Aceasta parte include expozitiunea si intriga. in expozitiune se prezint& satul Magura Tarcdului si este schitat portretul fizic al Vitoriei, care este surprinsa torcand pe prispa si gandinducse la intarzierea sotului sdu plecat la Dorna si cumpere oi. Intriga cuprinde framantarile ei, dar gi actiunile intreprinse inainte de plecarea in cSutarea sotului: fine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana de la ministirea Bistrita, anunt autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghit& fi incredinteaza un baltag sfintit. Partea a doua (capitolele VII-XIII) contine desfagurarea actiunii si releva drumul Parcurs de Vitoria si de fiul ei, Gheorghifa, in cdutarea lui Nechifor Lipan. Ei re- constituie traseul lui Nechifor, ficand o serie de popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la cragma domnului David de la Calugireni, la mos Pricop si baba Dochia din Farcasa, la Vatra Dornei (la han gi la canfelarie, unde afl de actul de vanzare a oilor), apoi spre Paltinis, Brosteni, Borca, de unde drumul piriseste apa Bistrifei si patrunde intr-o fard cu totul necunoscuta. De asemenea, cei doi cilStori, Vitoria gi Gheorghit&, intalnesc o cumetrie, la Borca, si o nunt&, la Cruci - marilemomente din viata omului, a céror succesiune da de gandit Vitoriei si anticipeazg inmormantarea din final. fntreband din sat in sat, ea igi di seama ca soful siu a disparut intre Suha $i Saba- sa. Cu ajutorul c it, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa rémasitele lui Lipan, in dreptul Crucii Talicnilor. Partea a treia (capitolele XIV - XVI) prezinta sfargitul drumului: ancheta politiei inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan gi pedepsirea ucigagului. Coborare gi veghea nocturna a mortului marcheaza maturizarea lui Gheorghit’, dovedit’ in infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i gi pe ucigasii lui Nechifor, Hie Cutui si Calistrat Bogza. Primul igi recunoaste vina, insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul si sfasiat de cdinele Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamantul il surprinde pe Bogza, care-i cere iertare femeii mortului cunoaste fapta. inelui re Precizarea statutului social, psihologic, moral al personajului ales Personajul principal, Vitoria Lipan, este o femeie voluntara, un exponent al spetei (G. C&linescu) in relatie cu Jumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale: fn ciutarea barbatului, Vitoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. (G. Ca- linescu) Munteanca din Magura Tarcaului, Vitoria este o femeie puternic’, hotarata (N-am sd mai am hodind cum n-are pardul Tarcaului pan’ ce l-oi gitsi pe Nechifor Lipan), curajoasa, lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand demasca ucigasii. Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul tradi- tiilor gi este refractara la noutatile civilizatiei, aga cum ne putem da seama din afirmatiile sale, precum: fn tren esti olog, mut si chior. Precizarea si exemplificarea trisaturilor si a modalitatilor de caracterizare a per- sonajului, cu ajutorul intamplarilor, situatiilor semnificative gi a citatelor comentate selectate din cuprinsul romanului Ca mami, ii interzice Minodorei sa se indepirteze de traditie (iti arit eu coc, valt si bluza! Nici eu, nici bunici-ta, nici bunici-mea n-am stiut de acestea — si-n legea noastrit trebuie sii traiesti si tu!) si contribuie prin c4latorie la maturizarea lui Gheorghita. Respect obiceiurile de cumetrie i de nuntd (a primit plosca si a fiicut frumoasi urare miresei) $i vegheaza Ja indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: prive- ghiul, drumul la cimitir, bocitul, slujba religioasi, pomana, praznicul. Sofie iubitoare, porneste hotarata in cAutarea barbatului: era dragostea ei de doua- zeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag in tineretd Lipan, asa-i era drag si acuma, cind aveau copii mari cat dansii. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului gi gesturile concen- treaz& iubirea si durerea pierderii sofului: Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur. S-a daramat in genunchi, si-a rezemat fruntea de marginea sicriului. Vitoria Lipan este un personaj complex, realizat prin tehnica basoreliefului si in- dividualizat prin caracterizare directa si indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, ges- turi, relafii cu alte personaje, nume).Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ: Nu mai era tanara, dar avea o. frumuseta neobisnuiti in privire. Ochii fi stréluceau ca-ntr-o rugoari ceatt in dosul genelor lungi si risfrante in cfrligase. Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii, indrumand-o in céutarea sotului siu: la Dorna, la Crucea Talienilor, vantul 0 anunté cd se afl’ pe drumul cel bun. Exprimarea unei opinii argumentate despre personajul ales fn opinia mea, afirmatia lui G. Calinescu evidentiaza calitatile personajului feminin care duce la capt actul justitiar intr-un mod comparabil cu printul din tragedia lui Shakespeare: Vitoria e un Hamlet feminin, care binuieste cu metoda, cercetenzi cu disimulatie, prune la cele reprezentatiuni tridatoare si, cand dovada s-afdcut, da drum rézbunari.