Professional Documents
Culture Documents
(I)
1. Definiţie.
A. Tratatul internaţional.
B. Cutuma internaţională.
E. Doctrina.
9. Echitatea.
Echitatea poate fi considerată ca izvor material dar nu şi formal al
dreptului internaţional şi constituie fundamentul moral pentru regulile
juridice. Echitatea este o regulă specifică de drept internaţional sau constitue
un element necesar al principiilor generale de drept internaţional alături de
principiul bunei credinţe. Art. 38 al. 2 din Statutul C.I.J. circumstanţiază
recurgerea la echitate pentru soluţionarea unor diferende. Astfel Curtea are
dreptul de a soluţiona o cauză ex aequo et bono pe bază de echitate dacă
părţile sunt de acord cu aceasta. Astfel soluţionarea unui litigiu pe bază de
echitate este altceva decât aplicarea dreptului internaţional pozitiv.
Aplicarea echităţii în locul normelor de drept internaţional nu se poate
face decât cu acordul expres al părţilor.
13. Statele.
16. Neutralitatea.
(II)
În cadrul celei de-a treia Convenţii asupra dreptului mării s-a ajuns la
un compromis care a consacrat limita maximă a mării teritoriale la 12 mile
marine. Art. 3 al Convenţiei din 1982 a stabilit că fiecare stat are dreptul să
fixeze lăţimea mării sale teritoriale până la o limită care să nu depăşească 12
mile marine măsurate de la liniile de bază determinate în conformitate cu
prezenta Convenţie, 12 mile marine reprezentând maximul pe care statele
sunt libere să nu-l atingă şi obligate să nu-l depăşească. Când statele au
ţărmuri faţă în faţă ori adiacente şi limita de 12 mile pentru fiecare stat nu
poate fi atinsă delimitarea se realizează prin acordul statelor implicate.
Delimitarea va urma linia mediană obţinută prin unirea punctelor
echidistante de la cele mai apropiate linii de bază de la care se măsoară
lăţimea mării teritoriale.
Art. 17 din Convenţia din 1982 privind marea teritorială:
– navele oricărui stat, riveran sau neriveran, se bucură de dreptul de
trecere inofensivă prin marea teritorială.
– trecere: navigarea prin acest spaţiu înspre sau dinspre porturile
statului riveran ori apele interioare ale acestuia, fie traversarea mării
teritoriale fără a intra în porturi sau ape interioare (traversare laterală)
– navigarea trebuie să fie neîntreruptă şi rapidă urmând rutele
maritime indicate de statul riveran prin hărţi şi alte documente de navigaţie.
Oprirea şi ancorarea în marea teritorială se poate face numai în cazuri de
forţă majoră, incidente de navigaţie ori pentru a acorda sprijin altor nave în
pericol.
– trecerea să fie inofensivă: să nu aducă atingere păcii şi securităţii
statului riveran.
Acea parte a spaţiului marin care nu este supusă suveranităţii nici unui
stat. Consacrarea convenţională a principiului libertăţii mărilor a avut loc în
1958 la Geneva prin adoptarea Convenţiei mării libere. Regimul său juridic
se aplică tuturor spaţiilor marine care nu fac parte din zona economică
exclusivă, matera teritorială ori apele interioare.
Regimul juridic al mării libere. Regula de bază aplicabilă este aceea a
libertăţii, fiind un spaţiu deschis tuturor statelor indiferent că sunt riverane
sau fără litoral. Fiecare stat exercită propria jurisdicţie numai asupra navelor
care arborează pavilionul său.
Libertăţile prevăăzute de Convenţia din anul 1982 sunt: libertatea de
navigaţie, libertatea de survol, libertatea de pescuit, libertatea de a instala
cabluri sau conducte submarine, libertatea de a construi insule sau alte
instalaţii autorizate.
Toate activităţile desfăşurate în marea liberă trebuie să ia în
considerare şi interesele celorlalte state. Marea liberă nu poate fi utilizată
decât în scopuri paşnice.
Artica este calota de gheaţă din jurul Polului Nord, o parte din
Oceanul Îngheţat de Nord.
Temperaturile de -25º, -40º Celsius fac imposibilă locuirea şi
ocuparea efectivă ca o condiţie pentru revendicarea suveranităţii anumitor
teritorii.
Invocând argumentul contiguităţii statele cu litoral deschis spre Polul
Nord au cerut să-şi extindă suveranitatea asupra sectoarelor artice din
dreptul litoralului lor până la PN. Conform acestui criteriu SUA, Canada,
Danemarca, Norvegia, Rusia ar deţine suveranitatea asupra sectoarelor
formate cu baza pe litoralul lor şi cu vârful la Pol.
Din iniţiativa Canadei, Convenţia din 1982 asupra dreptului mării a
recunoscut dreptul statelor riverane la zone acoperite de gheaţă de a lua pe o
distanţă de până la 200 mile marine măsuri de protecţie şi control al poluării
maritime şi pentru conservarea echilibrului ecologic deosebit de fragil în
aceste zone.
14. Care este actul internaţional care reglementează strâmtorile Mării Negre?
23. Care sunt formele statelor compuse cunoscute de-a lungul istoriei?
25. Care au fost statele care de-a lungul timpului şi-au declarat statutul de
neutraliate permanentă?
36. Care este principiul în virtutea căruia tratatele în vigoare sunt obligatorii
între părţile semnatare?
49. Potrivit art. 136 din Convenţia care reglementează statutul zonei
internaţionale a spaţiilor submarine:
a. „zona şi resursele sale sunt patrimoniul comun al umanităţii”;
b. „zona şi resursele sale aparţin în proporţii egale statelor adiacente
acesteia”;
c. „zona şi resursele aparţin fiecărui stat cu ieşire la zona
internaţională”.
55. Care sunt elementele constitutive care pot duce la recunoaşterea statului,
ca un subiect nou de drept internaţional?
58. Care este actul internaţional prin care a fost instituită Organizaţia
Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI)?
7. Când poate statul riveran să-şi exercite jurisdicţia penală la bordul unei
nave străine care trece prin marea teritorială?
12. Care sunt drepturile pe care un stat riveran le poate exercita în zona
platoului continental?
18. Care este diferendul internaţional soluţionat de CIJ care ilustrează cel
mai bine conduita ilicită a unui stat?
22. Câte feluri de frontiere de stat cunoaşteţi, după modul în care pot fi
trasate?
26. Care sunt drepturile care le are statul riveran asupra mării teritoriale?
27. Care este „dreptul specific” mării teritoriale, care o deosebeşte de apele
maritime interioare?
31. Care este principiul care domină regimul juridic al apelor maritime
interioare?
33. La ce se referă una din prevederile cele mai importante ale regimului
juridic al mării teritoriale?
60. Care sunt regulile de bază care se impun statelor când îşi desfăşoară
activitatea în spaţiul cosmic?