Parkinson 2021

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

CURTEA DE ARGEŞ
Nivel 5
Calificarea Asistent medical generalist
PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENȚE PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT
2019
NURSINGUL PACIENTULUI CU
PARKINSON
CUPRINS
ARGUMENT...................................................................................................................................1
CAPITOLUL I.................................................................................................................................2
ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.......................................................................2
1.1.Sistemul nervos central..............................................................................................................2
1.2. Emisferele cerebrale.................................................................................................................6
CAPITOLUL II................................................................................................................................7
ALZHEIMER - SEMIOLOGIE......................................................................................................7
2.1. Alzheimer.................................................................................................................................7
2.2. Diagnosticarea bolii Alzheimer................................................................................................9
2.3. Tratarea bolii Alzheimer.........................................................................................................12
CAPITOLUL III............................................................................................................................19
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA
ALZHEIMER................................................................................................................................19
3.1. Organizarea vieții zilnice cu un pacient atins de boală alzheimer..........................................19
3.2. Sfaturi pentru a face față problemelor puse de boală alzheimer............................................21
3.3. Efectul personal și psihologic al bolii asupra anturajului.......................................................24
3.4. Cum poate persoana care îngrijește bolnavul să aibă grijă de ea însăși?................................25
CAPITOLUL IV............................................................................................................................28
CAZURI CLINICE........................................................................................................................28
CAZ I.............................................................................................................................................28
CAZ II............................................................................................................................................37
CAZ III..........................................................................................................................................46
CONCLUZII..................................................................................................................................55
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................56
ANEXE..........................................................................................................................................57
MOTTO
„Maladia este aceeași pentru toți pacienții cu Parkinson. Ceea ce ne diferentiază pe unii de
ceilalți este atitudinea. Dacă adopți o atitudine de luptător, dacă e sti motivat să duci o viată
bună, ai toate șansele să treci foarte ușor peste boală și să ai o evoluție lungă și frumoasă,
metaforic spus, a bolii. Dacă, în schimb, adopți o atitudine de învins, de om marginalizat și mergi
cu capul în pământ și nu găsesti motivatie în nimic, esti pierdut, pentru că atunci boală
progresează foarte repede și complicatiile nu întârzie să apară. Pe lângă medicație ai nevoie de
un psihic bun, îți trebuie un stil de viată cât mai sănătos, cu mișcare, cu alimentație potrivită,
echilibrată, iar totul va fi altfel.”
ARGUMENT
Îngrijirea bolnavului se pierde în negura timpurilor: în trecutul îndepãrtat, când femeile

pansau rãnile bãrbaților întorși din luptã sau de la vânãtoare; mai aroape de noi, în 1860, datã
când începe istoria profesiunii noastre de îngrijire a bolnavului (nursã-asistentãmedicalã),odatã
cu înființarea primei școli de cãtre Florence Nightingale.Astãzi cu toatã vechimea pe care o are –
misiunea să socialã nu este totdeauna clarã.Pentru unii, asistenta ajutã medicul.
Pentru altii, ea practicã o profesiune autonomã.
Între aceste două extreme – rolul asistentei medicale este perceput și descris divers.
Timp îndelungat, ea nu s-a simtit obligatã sã se defineascã. Însã, rolul celor care îngrijesc

bolnavul a continuat și continuã sã evolueze.
Virginia Henderson, defineste Nursingul astfel:
“Sã ajuți individul, fie acesta bolnav sau sãnãtos, sã-și afle calea spre sãnãtate sau recuperare, sã

ajuți individul, fie bolnav sau sãnãtos,sã-și foloseascã fiecare acțiune pentru
a promova sãnãtatea sau recuperarea, cu conditia că acesta sã aibã
tãria, voință sau cunoașterea, necesare pentru a oface, și sã acționeze în așa fel încât acesta sã-
șipoarte de grijã singur cât mai curând posibil”.
Iulian Boldea spunea: bolile noastre, că un palimpsest în care se întrevãd, tot mai estompat,

vârstele noastre; bolile noastre, refugii convenabile ale eului de acum, extaz compromis,risc
confortabil de care nu ne vom da seama decât prea târziu.
De aceea ajungem cu greutate la însãnãtoșire, fiindcã nu știm că suntem bolnavi... silă nulla

exceptione (fãrã nici o excepție).
În primul rând, am ales acest diagnostic deoarece este cunoscut din cele mai vechi timpuri,

medicul greco-român, Galen descriind douã tipuri de tremur, respectiv al mâinilor șicorpului.
Ca afecțiune medicalã, această este recunoscutã din1817, odatã cu publicarea “Eseului despre

paralizia tremurătoare” de Doctor James Parkinson. Este o boalã neurologicã (așa cum au stabilit
în anul 1960 savantîi When Ehringer și Hornykiewic, este o dezordine a creierului cauzatã
de`distrugerea sau degenerescență neuronilor care produc dopamine), care atinge centri
cerebrali și care sunt responsabili pentru
controlul și coordonarea mișcãrilor. Se caracterizeazã prin mișcãri lente,tremur de repaus,
hipertonie muscularã, fătã cu aspect de mascã, mers încet cu păși mici. Cauza bolii nu este
cunoscutã dar se presupune cã factorul ce poate cauza boală este arteroscleroză, șocul
emoțional, traumatismele, infecții virale, sau unele medicamente, etc.
Este o boalã progresivã și consider cã acesti bolnavi au în mare mãsurã nevoie de

o atenție deosebitã de sustinere psihicã, atât ei cât și familia lor care sã le asigure o viatã
normalã.
În al doilea rând, ne putem simți singuri, deznãdãjduiți, abătuți, trișți, dar niciodatã nu

trebuie sã ne lãsãm învinsi.
Putem pierde, putem greși, putem suferi, dar nu trebuie sã ne gândim sã abandonãm. Sã ne

amintim, atunci când este nevoie, cã suntem puternici, cã sunt lucruri pe care nimeni nu le
poate face mai bine decât noi însine. Sã privim viaþa cu ochi de învingãtor. Sã acceptãm ce
este de acceptat și sã mergem mai departe. Sã strângem din dinți, sã spunem copacului de
lângã noi ce ne doare și sã învatãm de la el sã rãmânem în picioare și sã ne întoarcem… Înapoi la
viatã.În concluzie, viață celui cu probleme, mai mult sau mai puțîn grave, de lângã noi
este și viață noastrã, o împãrtim împreunã, este viață lui, a celui bolnav, dar
privitã prin ochii noștri și faptul cum vrem sã o acceptãm, sã o modelãm, sã îl ajutãm pe
bolnav, va defini starea lui,interventia noastrã își va lãsă amprenta asupra celui
neputiincios și astfel nu va simți greul decât dacã noi cei sãnãtosi îl refuzãm pe el că bolnav.
Zâmbetul nostru, voință și încrederea, sprijinul și atentia, vor fi cel mai bun și de încredere
tratament în ajutarea și îngrijirea celui bolnav.În fond, toate lucrurile acestea ar putea fi spuse de
unul sau de altul: nu existã boalã, ci doar bolnavi.
CAPITOLUL I
ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
1.1. Sistemul nervos central

Sistemul nervos central: 1.creier
2. SNC (creier+măduva spinării)
3.măduva spinării
Sistemul nervos central (SNC) (sau sistemul nervos al vieții de relație sau sistemul nervos
cerebro-spinal) este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul, adăpostit de cutia
craniană și măduva spinării, în canalul medular al coloanei vertebrale.
SNC constituie în ansamblul său împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV) deține controlul
neuroendocrin asupra organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar cât și
voluntar.
Protecția mecanică a sistemului nervos central se realizează prin existența unui înveliș protector
format din meninge și lichidul cefalorahidian.
Dezvoltările din anii '50 din domeniul ciberneticii, au fost adoptate și de neuroștiință, astfel încât
SNC este văzut că un sistem cu rol de a procesa informațiile din mediul extern, a coordona viața
de relație și de a genera un anumit comportament.
Dezvoltarea sistemului nervos central
Din perspectivă filogenetică, SNC apare că formă superioară conducerii neuroide existentă la
bureți și sistemului nervos simpatic existent la viermi și artropode.
Gradul de complexitate și organizare structurală crește filogenetic astfel că la vertebrate avem

sistem nervos de tip tubular. În timp ce în creierul reptilian telencefalul este doar o zonă
apendiculară al bulbului olfactiv, ea reprezintă majoritatea volumului creierului mamiferelor.
Sistemul nervos la vertebrate este situat dorsal tubului digestiv și prezintă o diferențiere
importantă în două porțiuni - una intracraniană (encefal) și o porțiune extracraniană medulară
(măduva spinării) situată în canalul vertebral din interiorul coloanei vertebrale.
La om, sistemul nervos apare în urmă dezvoltării intrauterine a ectoblastului regiunii postero-
mediale embrionare, situată anterior nodului lui Hensen și posterior de mugurele cordal.
La acest nivel ectodermul se îngroașă formând placă neurală, ulterior șantul neural, care în
dezvoltarea acestuia marginile se îngroașă devenind crește neurale.
Dezvoltarea ulterioară facilitează transformarea șanțului neural, care se închide și devine tub
neural. Închiderea începe medial către extremități, comunicarea cu exteriorul realizându-se prin
intermediul neuroporului anterior și neuroporului posterior, care se vor închide ulterior.
Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei vezicule: prozencefal, mezencefal și rombencefal.

În săptămâna a 6-a, prozencefalul se împarte în telencefal și diencefal, iar rombelcefalul în
metencefal și mielencefal.
Organizarea sistemului nervos central
Sistemu Rinencefal, Amigdala,

l Prozencefa Hipocampus, Neocortex,
Encefal Telencefal
nervos l Ganglionii bazali, Ventriculii
central laterali
Epitalamus, Talamus,
Hipotalamus, Subtalamus,
Diencefal
Hipofiză, Epifiză, Ventriculul
III
Tectum, Pedunculii cerebrali,

Mezencefal Pretectum, Apeductul lui
Trunchiul Sylvius
cerebral Metencefal Puntea, Cerebel

Rombencefa
Mielencefa Medullaoblongat
l
l a
Măduva spinării
Encefalul
Encefalul (creierul) este localizat în cutia craniană și are aproximativ 1500 g. Este legat de corp
prin 12 perechi de nervi cranieni din care 10 perechi își au originea în trunchiul cerebral. Nervii
sunt:
 senzitivi - aduc informații de la organele de simț la creier;

 motori - duc comenzi la mușchi;
 micști - cu fibre senzitive și motorii.
Encefalul este alcătuit din trunchiul cerebral, cerebel, diencefal și emisferele cerebrale.
Trunchiul cerebral
Localizare
 este localizat în continuarea măduvei;
 are formă de trunchi de con cu baza mare în sus;
 este alcătuit din substanță cenușie sub formă de nuclei și substanță albă printre ei și la
exterior-
Cuprinde
 bulbul rahidian(lângă măduvă);
 puntea lui Varolio(localizată transversal);
 mezencefal conține nuclei importanți(exemple: nucleul roșu,substanța neagră sau nucleu

cu rol de orientare vizuală și auditivă).
Cerebelul(creierul mic)
 este localizat în partea posterioară a cutiei craniene;

 este format din două emisfere cerebeloase brăzdate de șanțuri și cute unite printr-o
formățiune,numită vermis(=vierme inelat).
Diencefalul (creierul intermediar sau creierul mare)
 este localizat în prelungirea trunchiului cerebral și acoperit de emisferele cerebrale;

 este alcătuit din mase de substanță nervoasă:
o talamus;
o metatalamus: cu rol vizual și auditiv;
o epitalamus: conține glanda epifiză și are rol olfactiv;
o hipotalamus.
1.2. Emisferele cerebrale
Măduva spinării
Localizare
 canalul vertebral
 îl ocupă în întregime (C1-L2)
Aspect
 formă cilindrică, ușor turtită antero-vertebral
 după L2, se continuă cu un mănunchi de nervi
 pe traseu prezintă 2 umflături, numite intumescențe: cervicală și lombară
 pe suprafață: șanțuri:
a)anterior: șanț adânc
b)posterior: șanț îngust și mai puțin adânc
 Măduva spinării se termină cu un mănunchi de fibre, numit ''fillum terminale''
 acoperită de 3 foițe meningiale:
 dura mater
 arahnoidă
 Piamater
CAPITOLUL II
BOALA PARKINSON
James Parkinson a descris în 1817 sub denumirea de

“Paralizia agitată” boală ce îi poartă numele și care este mai frecvența la bărbați după vârstă de
40-50 ani, având o evoluție lentă, ireversibilă.
Este o afecțiune extrapiramidala de cauza necunoscută, caracterizată prin tremurături,

rigiditate, bradkinezie (mișcări lente, față își pierde mobilitatea și expresivitatea, devine rigidă,
mersul are mișcări încete și pași mici).
Etiologie
Majoritatea autorilor menționează preponderență masculină. În cea mai mare parte a cazurilor

debutul are loc după vârstă de 40 de ani, incidența maximă fiind între 45-60 de ani. Cauza bolii
este necunoscută.
Se consideră în general că este vorba de o boală degenerativă a sistemului nervos.
Tabloul clinic
Debutul bolii este insidios. Primele semne sunt adesea puțîn evocatoare:
· dureri nesistematizate
· oboseali rapidă
· reducerea activității
Nu rareori aceste manifestări inițiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism,

stare depresivă).
Adesea, apariția tremuraturii este
aceea care atrage atenția bolnavului și anturajului sau conducând la diagnostic.
Chiar înaintea apariției acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar să lipsească, există un
ansamblu de semne ce permit recunoașterea sindromului parkinsonian.

Hipochinezia, caracterizată prin sărăcia și lentoarea mișcărilor, este un semn

fundamental și precoce al tabloului clinic.
Parkinsonianul este un bolnav puțîn mobil, a cărui expresie gestuală este

remarcabil redusă. La nivelul extremității cefalice, raritatea clipitului fixitatea
privirii și sărăcia mimicii conferă faciesului un aspect de masca rigidă, inexpresivă, impasibilă,
pe care nu se reflectă emoțiile.
În această boală există o tulburare importantă a inițiativei motorii,
bolnavul pare că își economisește mișcările care sunt rare, lente, uneori doar schițate.
Timpul necesar îmbrăcării, alimentației durează foarte mult.
Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei etitudini

generale în flexie. Această tendința la flexie apare precoce la nivelul cotului.
Bolnavul este înțepenit,
fixat în această atitudine anormală pe care o păstrează în toate activitățile, mai ales în mers
care se face fără suplețe, cu pași mici, ce uneori se accelerează până la fugă și nu se poate
opri decât atunci când se lovește de o rezistență.
Tremurătura, fără a fi constanța, se observă într-o bună parte din cazuri.
Este o tremurătura de repaus ce apare la un anumit grad de

relaxare musculară, dispârand în timpul mișcărilor voluntare și adeseori
la menținerea unei atitudini.
Este exagerată de emoții, oboseală și dispare în somn.

Forme clinice
Dacă diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurătura, hipochinezia,

rigiditatea - sunt reunite în mod obișnuit, este posibil însă și disocierea
lor, dând loc la forme în care predomină fie tremurătura, fie sindromul hiperton -
hipochinetic; acestea din urmă sunt cele mai grave sub raport funcțional.
Sindroame parkinsoniene de altă etiologie
1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice
Tabloul clinic
Tabloul parkinsonismului postencefalic prezintă câteva particularități.
Apariția să la o vârstă tânăra nu este rară, debutul situându-se în general în jurul vârstei de 40

ani.
2. Sindroame parkinsoniene vasculare
Etiologia vasculară a unui sindrom parkinsonian

este discutabilă. La bolnavii ateromatosi și hipertensivi, simptomatologia parkinsoniana este
frecvent atipică și asimetrică, putându-se asocia cu semne neobișnuite, cum ar fi un semn al lui
Babiski sau un sindrom pseudo-bulbar.
3. Sindroame parkinsoniene tumorale
Etiologia tumorală este rară. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale și de

ventricol III pot produce un asemenea sindrom.
4. Sindroame parkinsoniene traumatice
Etiologia traumatică a unui sindrom parkinsonian va fi admisă cu prudență. În majoritatea

cazurilor, traumatismul joacă doar un rol revelator.
5. Sindroame parkinsoniene toxice
Sindromul parkinsonian ce poate surveni în urmă unei intoxicații cu oxid de carbon îmbracă un

aspect hipertonico-hiperkinetic. Examenul histopatologic evidențiază leziuni necronice bilaterale
ale palidului.
Tratamentul sindroamelor parkinsoniene
Tratamentul medicamentos s-a bazat până în ultimii ani pe anti pakinsonienele

de sinteză, care au înlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropină,
hioscina, scopolamina).
Cele mai utilizate sunt romparkinul (3-20 mg) , artanul (4-10 mg/zi) , kemadrinul (10-20 mg/zi),

parsidolul (15-50 g/zi). Administrarea se face progresiv urmărindu-se eventuală apariție a
semnelor de intoleranță (uscăciunea gurii, tulburări de acomodare vizuală, grețuri,
acufene, stări convulsive).
Eficacitatea lor este limitată, ameliorand tremuratura și rigiditatea, ară a influență hipochinezia.
Tratamentul chirurgical constă în producerea printr-o intervenție stereotaxica a unei leziuni,

fie în partea internă a palidului, fie în nucleul latero-ventral al talamusului.
Rezultatul constă în suprimarea tremuraturii și diminuarea rigidității, hipokinezia,
nefiind influențată uneori chiar agravată.
Tratamentul fizic are o importantă considerabilă.
Se va caută că bolnavii să-și conserve cît mai mult timp posibil,
toate activitățile profesionale și extraprofesionale, și pentru această o psihoterapie
de susținere este adesea utilă.
Tulburătorilor de mers, hipokineziei și tendinței de distonie în flexie,

trebuie să li se opună metode de reeducare activă și gimnastică funcțională.Aplicate chiar într-un
stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate remarcabile, permițând bolnavului
o anumită autonomie.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PARKINSON
Procesul de îngrijire reprezintă un set de acțiuni prin care se îndeplinesc îngrijiri de nursing de

care pacientul are nevoie.
Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic
coordonate având că scop obținerea unei stări mai bune a pacientului. Acesta permite acordarea
de îngrijiri individualizate adaptate fiecărui pacient.
Aceste etape sunt:
1. Culegerea de date
2. Analiză și sinteză datelor
3. Planificarea îngrijirilor
4. Implementarea îngrijirilor
5. Evaluare
1. Culegerea de date este etapă inițială a procesului

de îngrijire, această reunește toate informațiile necesare îngrijirii unui pacient.
Se începe de la internarea bolnavului și reprezintă primul contact cu bolnavul care este

foarte important pentru obținerea acceptului colaborării acestuia.
Asistentul medical prin comportamentul sau trebuie să-i creeze bolnavului imaginea unei

persoane competențe și să contribuie la îngrijirea să.
2. Analiza și sinteza datelor presupune:examinarea
datelor, clasificarea datelor în independente și dependențe, identificarea resurselor pacientului,
stabilirea problemelor de îngrijire și a priorităților și stabilirea cauzelor sau a surselor de
dificultate.
Asistentul medical
trebuie să cunoască exact cauza problemei că prin acțiunile proprii să acționeze asupra acestei ca
uze.
3. Planificare îngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de acțiune a etapelor, mijloacelor

ce se impun în îngrijire, adică organizarea îngrijirilor conform unei strategii
bine definite țînând cont în mod deosebit de îngrijirile și tratamentele prescrise de medic.
4. Implementarea sau aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării intervențiilor.
Scopul este aducerea pacientului într-o stare optimă de independența, de satisfacerea nevoilor.
5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical în funcție de
rezultatele obținute. Se face evaluarea după o anumită perioada; în general un
obiectiv indică în ce ritm trebuie făcută evaluarea.
Scopul mobilizării este mișcarea pacientului pentru a prevenii complicațiile ce

pot apărea din cauza imobilizării și pentru recâștigarea independenței.
Obiectivele urmărite:
· normalizarea tonusului muscular
· menținerea mobilității articulare
· asigurarea stării de bine și independența pacientului
· stimularea metabolismului
· favorizarea eliminării de urină și fecale (pacientul poate să urineze și să-și evacueze

scaunul mai bine în afară patului decât în prezența altora sau în poziția culcată pe bazinet)
· stimularea circulației sanguine pentru: profilaxia trombozelor,

pneumoniilor,escarelor,contracturilor.
Mobilizarea face parte din terapia prescrisă de medic, în funcție de afecțiune sau starea
pacientului, mobilizarea se face progresiv crescând treptat gama de mișcări.

CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE
CAZ CLINIC NR.1
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
NUME: T.
PRENUME: M.
SEX: F
VÂRSTA: 68 ani
NAŢIONALITATE: românǎ
DATA INTERNĂRII: 15.02.2019
DATA EXTERNĂRII: 21.02.2019
SITUAŢIA FAMILIALĂ: căsatoritǎ
DOMICILIUL: Albeşti, Jud.Argeş
OCUPAŢIA: Pensionarǎ
MOTIVUL INTERNĂRII: tremurături,disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri
musculare în membre,tulburări de echilibru(căderi și răniri),parestezii,oboseală
ISTORICUL BOLII: pacienta spune că simte disconfort și jenă, dureri musculare în membre,
parestezii,oboseală
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Boală Parkinson
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative

 Fără importanţă
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
 Neagă alte afecţiuni
GREUTATE: 70kg
ÎNALŢIME: 1,55m
Aspectul gurii: normal,mucoasă bucală umedă
Aspectul buzelor: normal colorate
Aspectul urechilor: curate, configuraţie normală
Aspectul nasului: normal, mucoasă umedă, fose nazale libere
Aspectul limbii: normal
Aspectul şi culoarea tegumentelor: normal colorate,t=37°C
Ţesut subcutanat: în exces
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo-articular:tremurături,dureri musculare în membre,
tulburări de echilibru(căderi și răniri),parestezii,oboseală
Aparat cardiovascular: AV82/’,
TA.160/90mmH
Aparat digestiv: abdomen normal,
Aparat respirator: dispnee,
R-18/minut
Aspect uro-genital: loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice
Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: normale
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulaţiilor: pierderea mobilitatii articulare
Evoluţia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat înţelegere şi
a cooperat cu echipa de îngrijire. Îşi înţelege starea actuală şi urmează cu stricteţe recomandările
medicale.
Atitudinea personalului faţă de bolnav: adecvată
Alimentaţia: deficit alimentar
Apetit: pastrat
Număr mese: 4 pe zi
Alimente preferate: carne, pizza
Regim hidric: (hipercaloric, hidric, hipoglucidic, hiperproteic) serveşte masa ajutatǎ.
Urina:culoare galben închis, miros caracteristic, nr 5-6 pe zi.
Îşi realizează toaleta ajutatǎ.
Probleme privind somnul: prezintă un număr redus de ore de somn 5/24 ore
Diagnostic de nursing la internare:
1.Nevoia de a evita pericolele:

disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri musculare în membre,manifestate prin diminuarea
mobilitǎţii
2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bunǎ posturǎ:
Alterarea stării de confort cauzată de :
tremurături,disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri musculare în membre,tulburări de
echilibru(căderi și răniri),parestezii,oboseală
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni:

- somn perturbat din cauza durerilor, paresteziilor,oboselii
4.Nevoia de a se recrea:
Lipsa activităților recreative, cauzată de intoleranță la efort fizic,
echilibru(căderi și răniri),parestezii,oboseală, manifestată prin diminuarea mijloacelor
recreative .
5.Nevoia de a învață cum să-și păstreze sănătatea:
Deficitde cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații , manifestată prin cunoștințe insufici
ente despre boală și prevenirea reacutizarilor bolii, diagnosticul medical și despre tratament .
PARAMETRII PE PERIOADA INTERNĂRII
Ziua Tad Tas Pd Ps Rd Rs td°C ts°C

(mmHg) (mmHg)
15-02- - 160/90 - 82 - 18 - 37
2019
16-02- 140/70 130/70 84 86 19 18 37,1 37,2

2019
17-02- 135/75 130/80 80 80 18 18 37,1 37,1

2019
18-02- 145/80 140/80 86 86 18 18 37,3 37,2

2019
19-02- 135/80 135/80 86 84 18 18 37 37

2019
20-02- 130/80 130/80 84 84 18 17 37,4 37,3
2019
21-02- 130/80 - 84 - 17 - 37 -
2019
PLAN NURSING
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

delegate
1.Nevoia diminuarea mobilității fiz să se străduiască să- Planific program zilnic de la indicația m În urmă îngrijir

de a se exerciții fizice, care cresc forță edicului
ice( din cauza rigidității) și amelioreze ilor acordate
mişca şi a musculară, atenuează rigitatea recoltez
avea o necoordonarea mișcărilo mobilitatea fizică musculară și mențin funcționalit produse pacientul se
bunǎ atea articulațiilor(mersul, înotul, biologice
r( legat de să-și controleze parțial co grădinăritul, bicicletă ergonomi poate mişca şi
posturǎ pentru
leziunile sistemului nervo ordonarea mișcărilor că) examenele poate avea o
exerciții de extensie și flexie a paraclinice
s) bunǎ posturǎ
să știe să preîntâmpine ac -la indicația
membrelor; de rotație a
postura inadecvată (legat centuarea posturii medicului
trunchiului, asociate administrez:
de rigiditate) inadecvate Romparkin
cu mișcarea brațelor (exerciții a
deficit în autoîngrijire (hr să-și câștige și să-și păstr ctive și pasive)
ănit, spălat, îmbrăcât) eze, pe cât posibil,
exerciții de relaxare generală,
risc de accident (cădere) autonomia în autoîngrijir
asociate
e
cu exerciții de respirație
exerciții posturale.
PLAN NURSING

delegate
2.Nevoia Mobilitate deficitară ameliorarea mobilității -iau măsuri pentru prevenirea la indicația m În urmă îngrijir
de a edicului
( din cauza rigidității) fizice rănirii accidentale ilor acordate
evita recoltez
pericolele postura inadecvată (legat prevenirea accidentelor -educ pacientul să se deplaseze produse pacientul este
biologice
de rigiditate) grave cu baza largă de susținere într-un mediu
pentru
examenele de siguranță
deficit în autoîngrijire (hr să știe să preîntâmpine ac -efectuez exerciții de echilibru paraclinice
ănit, spălat, îmbrăcât) centuarea posturii în poziție șezândă -la indicația
inadecvate medicului
risc de accident (cădere) -efectuez gimnastică medicală administrez:
să-și câștige și să-și păstr Romparkin
-asigur climat adecvat
eze, pe cât posibil,
-asigur confort pacientului
autonomia în autoîngrijir
e -încurajez pacientul să-și
continue activitățile sociale și
profesionale
PLAN NURSING

delegate
3.Nevoia - comunicare deficitară -păstrarea capacității -asigur climat adecvat la indicația med În urmă îngrijir
de a prin tulburări de vorbire și de comunicare icului recoltez
ilor acordate
comunica tulburări de scris -asigur confort pacientului produse
-asigurarea unui mediu biologice pentru pacientul își
-comunicare deficitară ambiant optim -încurajez pacientul să-și examenele
datorată tulburărilor de păstrează
-respectarea indicațiilor continue activitățile sociale paraclinice
caracter pe fondul medicale capacității de
afecțiunii și profesionale -la indicația me
cronice,irecuperabile -ameliorarea mobilității dicului comunicare
fizice -educ pacientul și familia în administrez:
-incapacitate de legătură cu tratamentul și a Romparkin
autoîngrijire metodelor de reeducare
-limitarea ocupațiilor activă
profesionale -permit vizite ale familiei și
prietenilor,astfel redind-ui
încrederea în sine
EVALUARE FINALĂ
De comun acord cu pacientul și familia acestuia , medicul a hotărât externarea acestuia
pe dată se 21-02-2019.
2. BILANȚ
Pacienta T.M. în vârstă de 68 ani se prezintă la dată de 15-02-2019, cu următoarele simptome

:tremurături,disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri musculare în membre,tulburări de
3.INTERVENȚII.
Pregătesc pacientul pentru efectuarea explorărilor clinice și paraclinice:
-Examene hematologice: hemoleucograma, VSH
-Examene biochimice: glicemie, uree sanguină, creatinina , colesterol, TGO,

TGP,bilirubinemie.,-Examen sumar de urină,
-Radiografie pulmonară,
-Examenul gastroduodenal,
-Ecografie, examen oftalmologic, probe ventilatorii
-Explic pacientului norme igienico-dietetice pe care trebuie să le respecte și după externare .
4.GRAD DE AUTONOMIE.
Pacientul își îndeplinește singur nevoile fundamentale
-se poate integra socio-profesional.
5.Pacientului i se recomandă următoarele norme de igienă:
-să se reintegreze în familie și comunitate,
-să respecte regimul igieno-dietetic.
F.T.NR.1
CAZUL NR. 2
CULEGEREA INFORMAŢILOR
NUME: B.
PRENUME: L.
SEX: M
VÂRSTA: 67 ani
SITUAŢIA FAMILIALĂ: căsatoritǎ
DOMICILIUL: Ungureni, Jud.Argeş
OCUPAŢIA: pensionar
ISTORICUL BOLII: pacientul spune că simte disconfort și jenă, dureri

musculare în membre, parestezii,oboseală
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative

GREUTATE: 84kg
ÎNALŢIME: 1,88
Aspectul şi culoarea tegumentelor: normale
Aspectul urechilor: curate, configuraţie normal
Aspectul ochilor: încercănaţi
Aspectul nasului: normal, mucoasă umedă, fose nazale libere,t=37°C
Aspectul limbii: normal
Sistem osteo-articular: clinic normal
Aparat cardiovascular:AV82/’,
TA.150/80mmHg
Aparat respirator: normal,
R=18/minut
Aparat digestiv: abdomen normal
Aparat uro-genital: loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice
Mobilitatea articulaţiilor: mobilitate pierduta articulații
Evoluţia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat înţelegere
şi a cooperat cu echipa de îngrijire. Îşi înţelege starea actuală şi urmează cu stricteţe
recomandările medicale.
Alimentaţia: deficitarǎ
Apetit: prezent
Număr mese: 2 pe zi
Alimente preferate: carne
Regim hidric: (hipercaloric, hidric, hipoglucidic, hiperproteic) serveşte masa ajutat.
Urina: wc, aspect: clar, transparent, culoare galben închis, miros caracteristic, nr 5-6 pe zi.
Îşi realizează toaleta ajutat.
Probleme privind somnul: prezintă un număr redus de ore de somn 5/24
Activitate fizică: nu are pe durata spitalizări

disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri musculare în membre,manifestate prin
diminuarea mobilitǎţii

recreative .
Deficitde cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații , manifestată prin cunoștințe insuf
iciente despre boală și prevenirea reacutizarilor bolii, diagnosticul medical și despre tratament
.
6. .Nevoia de a bea și a mânca
Absenţa poftei de mancare determinatǎ de dureri musculare în membre, parestezii,oboseală
ziua TAd(mmHg TAs(mmHg) Pd Ps Rd Rs td°C ts°C
17-01-2019 - 150/80 - 82 - 18 - 37
18-01-2019 145/80 140/80 84 82 18 19 37,3 37,4
19-01-2019 135/75 135/75 84 82 18 18 36,8 36,6
20-01-2019 130/75 130/70 84 84 17 17 36,5 36,4
21-01-2019 135/75 130/70 82 82 17 17 36,4 36,3
22-01-2019 130/70 130/70 82 82 17 17 36,3 36,4
23-01-2019 130/70 - 80 - 17 - 36,4 -
PLAN DE NURSING
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervențiiautonome Intervenții delegate Evaluare
nursing
1.Nevoia de se Pacientul să -ajut pacientul să bea și să -la indicația medicului În urmă înrijirilor

alimenta și modelul de hrănire consume mănance recoltez produse biologice acordate pacientul
hidrata al pacientului este suficiente pentru examenele de este alimentat corespunzăt
tulburat lichide și -indic pacientului orele de masă laborator or calitativ și cantitativ
Mobilitate suficientă hrană
-însoțesc pacientul în sala de - la indicația medicului Funcții vitale în limite
deficitară normale
mese administrez:Romparkin
( din cauza rigidită
-va fi consultat
ții)
medical în cazul în care proble
postura inadecvat( ma alimentației este rezultatul
efectelor secundare ale
legat de rigiditate) medicamentelor
deficit în autoîngri
jire (hrănit, spălat, -amplasarea unui ceas și a unui
calendar în salon
îmbrăcât)
risc de accident
(cădere)
PLAN DE NURSING
nursing
2.Nevoia de a Pacientul să fie -ofer pacientului ziua -la indicația medicului În urmă îngrijirilor acor
dormi și a se -ritmzi/noapte liniștit,să poată activități(după posibilitățile recoltez produse date pacientul se poate
odihni deranjat,noaptea să doarmă sale) biologice pentru odihni și poate dormi
este suficient examenele de laborator
agitat,neputând -
dormi din cauza Întreb motivele neliniștii și - la indicația medicului
fricii și a încerc calmarea pacientului administrez:Romparkin
confuziei printr-o discuție
diminuarea mobi -observ și notez calitatea și
lității fizice( din Orarul somnului
cauza rigidității) asigurconfortfizic și psihic
-asigur lenjerie de pat și de
necoordonarea
corp curate zilnic
mișcărilor( legat
de
leziunile sistemul
ui nervos)
PLAN NURSING
delegate
3.Nevoia Mobilitate deficitară ameliorarea mobilității -iau măsuri pentru prevenirea la indicația m În urmă îngrijir
de a edicului
( din cauza rigidității) fizice rănirii accidentale ilor acordate
evita recoltez
pericolele postura inadecvată (legat prevenirea accidentelor -educ pacientul să se deplaseze produse pacientul este
biologice
de rigiditate) grave cu baza largă de susținere într-un mediu
pentru
examenele de siguranță
deficit în autoîngrijire (hr să știe să preîntâmpine ac -efectuez exerciții de echilibru paraclinice
ănit, spălat, îmbrăcât) centuarea posturii în poziție șezândă -la indicația
inadecvate medicului
risc de accident (cădere) -efectuez gimnastică medicală administrez:
să-și câștige și să-și păstr Romparkin
eze, pe cât posibil,
autonomia în autoîngrijir
e -încurajez pacientul să-și
continue activitățile sociale și
profesionale
EVALUARE FINALĂ
De comun acord cu pacientul și familia acestuia , medicul a hotărât externarea acestuia
pe dată se 23-01-2019.
2. BILANȚ
Pacienta B.L. în vârstă de 67 ani se prezintă la dată de 17-01-2019,

cu următoarele simptome :tremurături,disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri
3.INTERVENȚII.
-Examene biochimice: glicemie, uree sanguină, creatinina , colesterol, TGO,

TGP,bilirubinemie.,-Examen sumar de urină,
F.T.NR.2
CAZUL NR. 3
CULEGEREA INFORMAŢILOR
NUME: G.
PRENUME: L.
SEX: M
VÂRSTA: 64 ani
SITUAŢIA FAMILIALĂ: necăsatoritǎ
DOMICILIUL: Brǎteşti, Jud.Argeş
OCUPAŢIA: Casnicǎ
ISTORICUL BOLII: pacienta spune că simte disconfort și jenă, dureri

musculare în membre, parestezii,oboseală
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Nesemnificative
 Fără importanţă
ÎNALŢIME: 1,63
GREUTATE: 84kg
Aspectul şi culoarea tegumentelor: normal colorate
Aspectul urechilor: curate, configuraţie normală
Aspectul nasului: normal, mucoasă umedă, fose nazale libere
Ţesut subcutanat: normal
Sistem osteo-articular: clinic normal
Aparat cardiovascular: AV84/’,
TA.150/90mmHg
Aparat respirator: normal,R=22/minut
Aparat digestiv: abdomen normal,

Aparat uro-genital: loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice
Semne particulare: nu prezintă
Aspectul şi culoarea tegumentelor: normale,t=37°C
Mobilitatea articulaţiilor: mobilitate pierduta articulații
Evoluţia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat înţelegere

şi a cooperat cu echipa de îngrijire. Îşi înţelege starea actuală şi urmează cu stricteţe
recomandările medicale.
Apetit: prezent
Regim hidric: (hipocaloric, hidric, hipoglucidic, hiperproteic) serveşte masa ajutat.
Urina: aspect: clar, transparent, culoare galben închis, miros caracteristic, nr 5-6 pe zi.
Îşi realizează toaleta ajutat.
Probleme privind somnul: prezintă un număr redus de ore de somn 4/24ore

disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri musculare în membre,manifestate prin
diminuarea mobilitǎţii

recreative .
Deficitde cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații , manifestată prin cunoștințe insuf
iciente despre boală și prevenirea reacutizarilor bolii, diagnosticul medical și despre tratament
.
6. .Nevoia de a bea și a mânca
Absenţa poftei de mancare determinatǎ de dureri musculare în membre, parestezii,oboseală
ziua TAd(mmHg TAs(mmHg) Pd Ps Rd Rs td°C ts°C
30-01-2019 - 150/90 - 84 - 22 - 37
31-01-2019 145/80 140/80 84 82 19 19 37,3 37,4
01-02-2019 135/75 135/75 84 82 18 18 36,8 36,6
02-02-2019 130/75 130/70 84 84 17 17 36,5 36,4
03-02-2019 135/75 130/70 82 82 17 17 36,4 36,3
04-02-2019 130/70 130/70 82 82 17 17 36,3 36,4
05-02-2019 130/70 - 80 - 17 - 36,4 -
PLAN NURSING
delegate
1.Nevoia - comunicare deficitară -păstrarea capacității -asigur climat adecvat la indicația med În urmă îngrijir
de a prin tulburări de vorbire și de comunicare icului recoltez
ilor acordate
comunica tulburări de scris -asigur confort pacientului produse
-asigurarea unui mediu biologice pentru pacientul își
-comunicare deficitară ambiant optim -încurajez pacientul să-și examenele
datorată tulburărilor de păstrează
-respectarea indicațiilor continue activitățile sociale paraclinice
caracter pe fondul medicale capacității de
afecțiunii și profesionale -la indicația me
cronice,irecuperabile -ameliorarea mobilității dicului comunicare
fizice -educ pacientul și familia în administrez:
-incapacitate de legătură cu tratamentul și a Romparkin
autoîngrijire metodelor de reeducare
-limitarea ocupațiilor activă
profesionale -permit vizite ale familiei și
prietenilor,astfel redind-ui
încrederea în sine
PLAN DE NURSING
nursing
2.Nevoia de se Pacientul să -ajut pacientul să bea și să -la indicația medicului În urmă înrijirilor

alimenta și modelul de hrănire consume mănance recoltez produse biologice acordate pacientul
hidrata al pacientului este suficiente pentru examenele de este alimentat corespunzăt
tulburat lichide și -indic pacientului orele de masă laborator or calitativ și cantitativ
Mobilitate suficientă hrană
-însoțesc pacientul în sala de - la indicația medicului Funcții vitale în limite
deficitară normale
mese administrez:Romparkin
( din cauza rigidită
-va fi consultat
ții)
medical în cazul în care proble
postura inadecvat( ma alimentației este rezultatul
efectelor secundare ale
legat de rigiditate) medicamentelor
deficit în autoîngri
jire (hrănit, spălat, -amplasarea unui ceas și a unui
calendar în salon
îmbrăcât)
risc de accident
(cădere)
PLAN NURSING
delegate
3.Nevoia de diminuarea mobilității f să se străduiască să- Planific program zilnic de exerc la indicația me În urmă îngriji

a se mişca iții fizice, care cresc forță musculară, a dicului recoltez
izice( din cauza rigidităț și amelioreze rilor acordate
şi a avea o tenuează rigitatea musculară și mențin produse
bunǎ ii) mobilitatea fizică funcționalitatea articulațiilor(mersul, î biologice pacientul se
posturǎ notul, grădinăritul, bicicletă ergonomi pentru
necoordonarea mișcăril să-și controleze parțial coor că) poate mişca
examenele
or( legat de donarea mișcărilor exerciții de extensie și flexie a paraclinice şi poate avea
-la indicația m o bunǎ
leziunile sistemului ner să știe să preîntâmpine acce membrelor; de rotație a trunchiului,
edicului
vos) asociate administrez: posturǎ
ntuarea posturii inadecvate
Romparkin
postura inadecvată cu mișcarea brațelor (exerciții active și
să-și câștige și să-și păstreze
(legat de rigiditate) pasive)
, pe cât posibil,
deficit în autoîngrijire ( autonomia în autoîngrijire exerciții de relaxare generală, asociate
hrănit, spălat, îmbrăcât) cu exerciții de respirație
risc de accident exerciții posturale.
(cădere)
EVALUARE FINALĂ
De comun acord cu pacientul și familia acestuia , medicul a hotărât externarea acestuia pe dată se 05-02-2019.
2. BILANȚ
Pacienta G.L. în vârstă de 64 ani se prezintă la dată de 30-01-2019,

cu următoarele simptome :tremurături,disconfort și jenă din cauza tremurăturii,dureri musculare în membre,tulburări de
3.INTERVENȚII.
-Examene biochimice: glicemie, uree sanguină, creatinina , colesterol, TGO, TGP,bilirubinemie.,-Examen sumar de urină,


F.T.NR.3
CONCLUZII
Asistentul medical are un merit foarte mare în procesul de îngrijire deoarece el este
primul membru al echipei medicale care intră în contact cu pacientul, indentifică problemele
care au contribuit la prezentarea pacientului într-un serviciu medical, stabileşte ce manifestări
şi surse de dificultate generează aceste probleme, fixează principalele obiective prin care se
poate reinstala starea de bine fizic şi pshic şi alege intervenţiile cu ajutorul cărora poate
realiza obiectivele propuse.
În concluzie, asistentul medical este cel care este în măsură să stabilească un

diagnostic de nurising, identifică ce nevoie afectată are pacientul şi cum poate interveni cu
mijloace proprii şi ajutându-se de recomandările medicului să influenţeze în bine starea de
sănătate a pacientului. Acest lucru nu se poate realiza decât făcând o culegere de date corectă
si completă urmărind cu atenţie aspectul şi comportamentul persoanei care are nevoie de
îngrijire medicala.
Am constatat, urmărind cazurile prezentate pe toată perioada spitalizării că asistentul medical

este foarte eficient în procesul de îngrijire dacă dă dovadă de devotament, compasiune,
întelegere, are spirit de echipă şi deţine cunoştinte teoretice temeinice şi abilităţi practice.
De asemenea, am înţeles că planul de îngrijire trebuie să fie individual, el trebuie

actualizat în permanenţă deoarece se impune să ţinem cont de toate problemele zilnice ale
pacienţilor.Am avut satisfacţia muncii depuse urmărind evoluţia intervenţiilor propuse şi
efectul medicaţiei administrate la recomandarea medicului şi am simţit un sentiment aparte
când la externare, pacienţii au plecat, unii vindecaţi, iar alţii cu o stare de sănătate mult mai
însănătoşită.
În concluzie, pot spune că sunt mândră că am ales să devin asistent medical deoarece
interesul meu pentru această specialiate a crescut an de an, mai ales atunci când la externare,
am obsevat mulţumire pe chipul pacienţilor urmăriţi şi cărora le-am acordat îngrijiri.
Bibliografie
1.Lucreţia Titircă – Ghid de Nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2001.
2.Ion Moldovanu, Gabriela Pavlic – Boala Parkinson Aspecte Diagnostice şi Tratament,
Chişinău 2011.
3.Marilena Kory-Mercea, Ştefania Kory Calomfirescu – Kinetoterapia Pacienţilor cu Boala
Parkinson, Editura Risopront, Cluj-Napoca 2009.
4.Lucia Coppola Stefano Masiero, Stefano Masiero – Riabilitazione in ortopedia, Editura
Piccin, 2005.
5.Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală,
Bucureşti 1987.
6.Doctor Ion Stroescu – Recuperarea funcţională în practica reumatologică, Editura Medicală,
Bucureşti1979.
7.Arseni Constantin, Popoviciu Liviu – Semiologie Neurologică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1981.
8.Arseni Constantin, Oprescu Ion – Neurotraumatologie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1981.
9.Brânzei Petre, Sîrbu Aurelia – Psihiatrie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981.
10.Pendefunda Liviu – Neurologie, Editura U.M.F., Iaşi 1996.
11.Joe Dispenza (traducător: Mihaiela Văcariu) – Evolve Your Brain: The Science of
Changing Your Mind (Antreneată-ţi creierul: Strategii şi tehnici de transformare mentală),
Editura Curtea Veche, Bucureşti 2012.
12.Societatea de Cruce Roşie din Republica Socialistă Română – Manualul Grupei Sanitare,
Editura Medicală, Bucureşti 1972.
13.Lucreţia Titircă – Îngrijiri special acordate pacienţilor de către asistenţi medicali, Editura
Viaţa medicală românească, Bucureşti 2004.
Anexa nr.5
Anexa nr.6

Parkinson 2021

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Parkinson 2021

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT

Îngrijirea bolnavului se pierde în negura timpurilor: în trecutul îndepãrtat, când femeile

Între aceste două extreme – rolul asistentei medicale este perceput și descris divers.

Timp îndelungat, ea nu s-a simtit obligatã sã se defineascã. Însã, rolul celor care îngrijesc

Virginia Henderson, defineste Nursingul astfel:

“Sã ajuți individul, fie acesta bolnav sau sãnãtos, sã-și afle calea spre sãnãtate sau recuperare, sã

Iulian Boldea spunea: bolile noastre, că un palimpsest în care se întrevãd, tot mai estompat,

De aceea ajungem cu greutate la însãnãtoșire, fiindcã nu știm că suntem bolnavi... silă nulla

În primul rând, am ales acest diagnostic deoarece este cunoscut din cele mai vechi timpuri,

Ca afecțiune medicalã, această este recunoscutã din1817, odatã cu publicarea “Eseului despre

Este o boalã progresivã și consider cã acesti bolnavi au în mare mãsurã nevoie de

În al doilea rând, ne putem simți singuri, deznãdãjduiți, abătuți, trișți, dar niciodatã nu

Putem pierde, putem greși, putem suferi, dar nu trebuie sã ne gândim sã abandonãm. Sã ne

1.1. Sistemul nervos central

Dezvoltarea sistemului nervos central

Gradul de complexitate și organizare structurală crește filogenetic astfel că la vertebrate avem

Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei vezicule: prozencefal, mezencefal și rombencefal.

Organizarea sistemului nervos central

Sistemu Rinencefal, Amigdala,

Tectum, Pedunculii cerebrali,

cerebral Metencefal Puntea, Cerebel

 senzitivi - aduc informații de la organele de simț la creier;

 micști - cu fibre senzitive și motorii.

 mezencefal conține nuclei importanți(exemple: nucleul roșu,substanța neagră sau nucleu

 este localizat în partea posterioară a cutiei craniene;

Diencefalul (creierul intermediar sau creierul mare)

 este localizat în prelungirea trunchiului cerebral și acoperit de emisferele cerebrale;

o metatalamus: cu rol vizual și auditiv;

o epitalamus: conține glanda epifiză și are rol olfactiv;

1.2. Emisferele cerebrale

 îl ocupă în întregime (C1-L2)

 pe traseu prezintă 2 umflături, numite intumescențe: cervicală și lombară

a)anterior: șanț adânc

b)posterior: șanț îngust și mai puțin adânc

 Măduva spinării se termină cu un mănunchi de fibre, numit ''fillum terminale''

 acoperită de 3 foițe meningiale:

James Parkinson a descris în 1817 sub denumirea de

Este o afecțiune extrapiramidala de cauza necunoscută, caracterizată prin tremurături,

Majoritatea autorilor menționează preponderență masculină. În cea mai mare parte a cazurilor

Debutul bolii este insidios. Primele semne sunt adesea puțîn evocatoare:

Nu rareori aceste manifestări inițiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism,

Hipochinezia, caracterizată prin sărăcia și lentoarea mișcărilor, este un semn

Parkinsonianul este un bolnav puțîn mobil, a cărui expresie gestuală este

Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei etitudini

Este o tremurătura de repaus ce apare la un anumit grad de

Dacă diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurătura, hipochinezia,

Sindroame parkinsoniene de altă etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice

Tabloul parkinsonismului postencefalic prezintă câteva particularități.

Apariția să la o vârstă tânăra nu este rară, debutul situându-se în general în jurul vârstei de 40

2. Sindroame parkinsoniene vasculare

Etiologia vasculară a unui sindrom parkinsonian

3. Sindroame parkinsoniene tumorale

Etiologia tumorală este rară. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale și de

4. Sindroame parkinsoniene traumatice

Etiologia traumatică a unui sindrom parkinsonian va fi admisă cu prudență. În majoritatea

5. Sindroame parkinsoniene toxice

Sindromul parkinsonian ce poate surveni în urmă unei intoxicații cu oxid de carbon îmbracă un

Tratamentul medicamentos s-a bazat până în ultimii ani pe anti pakinsonienele

Cele mai utilizate sunt romparkinul (3-20 mg) , artanul (4-10 mg/zi) , kemadrinul (10-20 mg/zi),