I13-02 - Normativ PT Executarea Si Proiectarea Instalatiilor de Incalzire Centrala - 1

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 1 of 90
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE

ÎNCLZIRE CENTRAL
Indicativ: I 13 - 02
Înlocuiete: I 13 - 94
Cuprins
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplic la proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central
din cldiri, a reelelor termice i a surselor termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora, a
instalaiilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în continuare, denumirea convenional
“instalaii de înclzire central”.
1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:
 instalaii din cldiri noi ;

 instalaii din cldiri existente, la care se introduc, se modernizeaz sau se transform instalaiile dup
criterii funcionale, de siguran, ecologice, economic - energetice i - eventual - altele specifice.
1.3. Prevederile normativului care se refer la probleme de siguran, ecologice, la cele care pot pune în
pericol viaa oamenilor sau pot afecta construcii sau alte valori materiale, precum i cele referitoare la
asigurarea cerinelor de calitate specificate la art.2.1. au caracter de obligativitate.
1.4. În coninutul normativului se gsesc i prevederi care nu se refer strict la instalaiile de înclzire
central, cum ar fi cele privind elementele constructive ale cldirilor, sigurana la foc, intercondiionri cu alte
categorii de instalaii etc.
Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripii tehnice; ele nu se substituie acestora i nu au prioritate
fa de acestea. Prevederile menionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de înclzire
central, specifice capitolului respectiv.
Aceste prevederi trebuie s stea în atenia celorlali specialiti (arhiteci, constructori, instalatori din alte
categorii de instalaii, tehnologi) cu care colaboreaz specialitii în instalaii de înclzire central.
1.5. În sensul menionat anterior, la proiectarea i excutarea instalaiilor de înclzire central se vor respecta -
de asemenea - prevederile corespunztoare cuprinse în:
 Normele generale de protecie a muncii ;

 Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor;
 Prescripiile tehnice ISCIR ;
 Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I 6 ;
 Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor sanitare - I 9 ;
 Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare - I 5 ;
 Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i
1500 V.c.c. - I 7 ;
 Normativele privitoare la protecia termic a cldirilor C 107/1, 2, 3, 4, 5 ;
 Normativul pentru protecia antiseismic a construciilor de locuine, social - culturale, agrozootehnice
i industriale - P100;
 Normativul de siguran la foc a construciilor - P118 ;
 Alte prescripii cuprinse în Anexa I.
1.6. Nu fac obiectul prezentului normative :
 centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitat peste 6 MW i cele

echipate cu cazane de abur la presiunea peste 8 bar sau având capacitatea termic peste 6 t/h;
mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative... 01.04.2005

 depozitele exterioare i instalaiile de transport pentru combustibil solid, aferente centralelor termice ;
 reelele de termoficare cu ap fierbinte sau abur i punctele termice urbane .
1.7. Normativul nu cuprinde prevederi specifice privind:
 instalaiile de înclzire din sere, adposturi pentru animale, sau spaii deschise ;
 instalaiile de înclzire din cldiri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durat mai mare de 48 ore i
din construcii cu caracter special (de ex.: adposturi) ;
 instalaii de înclzire cu aer cald (partea de prescripii caracteristic instalaiilor de ventilare) ;
 instalaiile cu caracter special, pentru procese tehnologice ;
 sisteme sau elemente de instalaii care fac obiectul unei cercetri sau expertimentri .
1.8. Prezentul normativ conine listele reglementrilor tehnice (Anexa I) i ale standardelor (Anexa II) utile la
proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central.
n coninutul normativului se utilizeaz terminologia de specialitate conform STAS 4369 “Instalaii de înclzire

i ventilare. Terminologie”.
[top]
2. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I EXECUIE

2.1. Proiectarea i executarea instalaiilor de înclzire central se face cu scopul ca acestea s corespund
calitativ cel puin nivelurilor minime de peformn, referitoare la cerinele definite de Legea nr.10/1995 privind
calitatea în construcii:
 rezisten i stabilite ;
 siguran în exploatare ;
 siguran la foc ;
 igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediulu i
 izolarea termic, hidrofug i economia de energie ;
 protecia împotriva zgomotului.
Nivelurile minime de performan referitoare la aceste cerine sunt prevederi obligatorii din prezentul normativ
i din reglementrile tehnice în vigoare.
2.2 Alegerea soluiilor se va face dup criterii tehnice i economice, inând seama de necesitile specifice i
de posibilitile de realizare.
n analizele privind economicitatea unei soluii, inclusiv oportunitatea unei modernizri sau transformri, se
vor lua în considerare toate aspectele legate de costul investiiei i al exploatrii.
Pentru înclzirea cldirilor se recomand soluia de înclzire central, inând seama de cerinele pe care
aceasta le poate satisface (art.2.1.), de avantajele soluiei i de criteriile economice menionate anterior.
Utilizarea înclzirii centrale este obligatorie atunci când este impus de condiiile tehnologice ale produciei
industriale, de cele de depozitare sau de condiii de siguran la foc.
Proiectarea i executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central
2.3. Proiectarea lucrrilor de instalaii de înclzire centrala se recomand s fie realizat de ctre societi
(ageni economici) care au certificare profesional din partea organismelor abilitate.
2.4. Instalaiile de înclzire central se realizeaz numai pe baz de proiect.
Proiectul se elaboreaz de ctre proiectani autorizai, cu competene în domeniu.

Autorizarea (certificarea) proiectanilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de ctre MLPTL.
Proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte atestai MLPTL. Referatul de verificare al proiectului se
întocmete conform Anexei 3 i face parte integrant din proiect.
2.5. Proiectul instalaiei de înclzire central se va întocmi pe faze de proiectare. Fazele de proiectare i
coninutul acestora, în conformitate cu legile i reglementrile tehnice în vigoare i cu specificul lucrrilor de
instalaii de înclzire, sunt urmtoarele:
2.5.1. Studiul de fezabilitate
La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare întocmit de ctre beneficiar.
Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru obiecte de investiii pentru instalaii de înclzire central (centrale

termice, reele termice etc.) i are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici i soluiile principale ale
lucrrii.
Este obligatorie obinerea tuturor avizelor i acordurilor necesare realizrii lucrrii.
Acestea sunt, în principal, urmtoarele:
 certificatul de urbanism ;
 avizele pentru asigurarea cu utiliti (ap-canal, gaze, energie electric etc.) ;
 acordul pentru necesarul de energie i combustibili ;
 acordul de mediu, pentru instalarea centralelor termice cu puterea de peste 70 kW.
n situaiile în care este necesar o fundamentare deosebit a necesitii i oportunitii realizrii obiectivului
de investiie se întocmete un studiu de prefezabilitate, ca faz premergtoare studiului de fezabilitate.
2.5.2. Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaboreaz pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare
întocmite de ctre beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate.
Proiectul tehnic pentru instalaii de înclzire central trebuie s conin urmtoarele documentaii:
a) Prile scrise :
 Borderou ;
 Foaie cu responsabiliti (lista de semnturi) ;
 Memoriu tehnic ;
 Breviarul de calcul ;
 Caietele de sarcini ;
 Listele cu cantiti de lucrri (antemsurtori) ;
 Listele cu cantiti de echipamente, inclusiv dotrile ;
 Specificaiile tehnice ;
 Graficul de realizare a lucrrilor .
b) Prile desenate :
 Schemele funcionale (schema centralei termice, schema coloanelor etc.) ;

 Planurile instalaiei, cu amplasarea corpurilor de înclzire i a echipamentului principal; trasee de
distribuie ;
 Planul reelelor termice .
2.5.3. Detaliile de execuie

Detaliile de execuie se elaboreaz pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dup stabilirea
executantului i a furnizorilor (productorilor) echipamentelor i materialelor de instalaii în urma licitaiei de
execuie.
Detaliile de execuie trebuie s cuprind toate elementele necesare pentru buna execuie a instalaiei,
detaliind informaiile furnizate prin proiectul tehnic.
Detaliile de execuie pentru instalaii de înclzire central trebuie s conin urmtoarele documentaii:
a) Prile scrise :
 Borderou ;
 Foaie cu responsabiliti (lista de semnturi) ;
 Memoriu tehnic ;
 Instruciuni de exploatare i de reglare ;
 Graficul cu fazele determinante pentru controlul calitii execuiei;
 Graficul de realizare a lucrrilor .
b) Prile desenate :
 Schemele funcionale ;
 Planurile instalaiei ;
 Planul i profilul longitudinal al reelelor termice ;
 Seciuni i detalii de montaj .
 Detalii de execuie pentru elementele instalaiei (distribuitor, colector, butelie de egalizare a presiunilor,
supori, pozarea aparaturii de msur i control etc.)
2.6. Proiectul de execuie al instalaiei de înclzire central (proiectul tehnic, detaliile de execuie, dispoziiile
de antier) va fi cuprins în Cartea tehnic a construciei, deinut de proprietar.
2.7. Începerea executrii oricror lucrri de instalaii de înclzire central este permis numai dup ce
executantul a primit:
 proiectul instalaiei, la fazele Proiect ethnic. Detalii de execuie i, verificat de ctre verificatori tehnici
MLPTL ;
 avizele i acordurile necesare ;
 autorizaia de construire .
Este obligatoriu de întiinat, înainte de începerea lucrrilor, Inspecia de stat în construcii, conform
reglementrilor legale.
2.8. Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central poate fi realizat numai de ctre societi (ageni
economici) care au primit certificarea profesional din partea organismelor abilitate de MLPTL i agreerea
tehnic din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termic, dup caz.
2.9. Executarea instalaiilor de înclzire central se realizeaz cu materiale i echipamente omologate i

agrementate, însoite de certificate de calitate i care corespund prevederilor din proiect.
2.10. Se va asigura controlul execuiei lucrrilor de înclzire central pe antier de ctre beneficiar (investitor)
i executant prin persoane specializate i atestate: dirigini de antier atestai MLPTL, responsabili cu
execuia lucrrilor atestai MLPTL i, dup caz, autorizai CQ i consultani tehnici - experi.
Competenele instalatorilor autorizai pentru proiectarea i executarea lucrrilor de înclzire central
n funcie de domeniul de activitate i de destinaia lucrrilor, competenele instalatorilor autorizai sunt:
2.11. Gradul I. Proiectarea, executarea i exploatarea tuturor lucrrilor de instalaii de înclzire central

2.12. Gradul II. Proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor de instalaii de înclzire central aferente
cldirilor (instalaii interioare de înclzire)
2.13. Gradul III. Executarea i exploatarea lucrrilor de instalaii de înclzire central.
Autorizarea instalatorilor
2.14. Autorizarea instalatorilor de înclzire central se face pe baz de examen de ctre comisii numite de
MLPTL.
Membrii Comisiei de autorizare sunt specialiti propui de:
 MLPTL ;
 Inspecia de Stat în Construcii ;
 AIIR (Asociaia Inginerilor de Instalaii din România) ;
 ANPPGCL - Comitetul Naional al Productorilor i Distribuitorilor de Energie Termic din România ;
 Institutele de învmânt superior cu profil de instalaii din ar .
2.15. Actele necesare pentru înscriere la examen sunt:
 Cerere tip ;
 Memoriu de activitate tehnic ;
 Copie dup actele de studii i pregtire profesional ;
 Dou fotografii tip legitimaie .
2.16. Actele pentru înscriere la examen se depun la Comisia de autorizare.
2.17. Condiiile de studii i practic în proiectare sau execuie de lucrri de instalaii de înclzire central, ce
trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt:
Gradul I - Ingineri din domeniul instalaiilor pentru construcii care au lucrat efectiv în proiectare sau execuie
de instalaii de înclzire central 6 ani sau ca instalator autorizat gradul II tip de 3 ani.
Gradul II - Ingineri i subingineri din domeniul instalaiilor pentru construcii care au lucrat efectiv în proiectare
sau execuie instalaii de înc lzire central 4 ani sau ca instalator autorizat gradul III timp de 2 ani.
Gradul III - Ingineri, subingineri, tehnicieni, maitri i lucrtori calificai din domeniile: instalaii pentru
construcii, mecanic i energetic care au lucrat efectiv la instalaii de înclzire central un timp de cel puin:
 2 ani pentru ingineri i subingineri de instalaii ;

 3 ani pentru ingineri i subingineri mecanici sau energetici ;
 4 ani pentru tehnicieni, maitri i lucrtori calificai .
2.18. Promovarea examenului pentru obinerea autorizaiei se face pe baza cunotiinelor teoretice i practice
din domeniul instalaiilor de înclzire central, în limita gradului solicitat, privind:
 Reglementrile tehnice pentru instalaiile de înclzire central ;

 Normele tehnice de execuie i tehnologia de montaj ;
 Normele tehnice de exploatare ;
 Normele privind protecia, sigurana i igiena muncii ;
 Normele P.S.I.
2.19. În mod excepional, comisia de autorizare va acorda autorizaia de instalator de înclzire central gradul
I, fr susinere de examen, experilor tehnici i verificatorilor de proiecte atestai MLPTL, la cererea acestora.
[top]

3. NECESARUL DE CLDUR PENTRU ÎNCLZIRE

Determinarea necesarului de cldur
3.1. Necesarul de cldur de calcul pentru înclzirea încperilor se calculeaz conform SR1907 i se
corecteaz în funcie de rezultatul bilanului termic al încperilor. In bilan se ine seama de degajrile de
cldur rezultate din procesul tehnologic, de aporturile permanente de cldur ale încperilor învecinate, de
necesarul de cldur pentru înclzirea aerului proaspt pentru ventilare.
3.2. Pentru încperi cu suprafaa peste 100 mp sau înlimi peste 5 m, necesarul de cldur se calculeaz
separat pentru zonele cu degajri de cldur i pentru cele fr degajri, în vederea repartizrii judicioase a
aparatelor de înclzire.
3.3. Se recomand recuperarea cldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de cldur, pe baza unor

analize de bilan i tehnico-economice. In acest sens, se indic utilizarea cldurii evacuate de la surse
tehnologice, de la procese de combustie, din aerul viciat eliminat prin sisteme de ventilare, din apa de r cire
industrial etc.
3.4. Cldura recuperat i utilizat ca surs secundar pentru prepararea unui agent termic nu se ia în
considerare la întocmirea bilanului termic al încperii respective, ci la întocmirea bilanului sursei de cldur a
instalaiei de înclzire.
3.5. Se recomand îmbuntirea proteciei termice a cldirilor înclzite central, respectiv a caracteristicilor lor
termotehnice, cu precdere prin mrirea rezistenei termice a elementelor perimetrale opace i vitrate i prin
reducerea infiltraiilor de aer exterior. Prin acestea se obine:
 realizarea unei capaciti termice raionale a sursei i instalaiilor de înclzire din cldiri ;
 creterea confortului termic ;
 protecia sporit a mediului ambiant prin reducerea polurii ;
 economie de energie ;
 reducerea chetuielilor de investiii i de exploatare pentru instalaia de înclzire .
Pentru cldirile existente oportunitatea reabilitrii lor se stabilete conform prevederilor art. 2.2. alin.1 i 2.
Prevederi referitoare la elementele constructive ale cldirilor înclzite central
3.6. Pentru realizarea unor soluii constructive ale cldirilor cu înclzire central (noi sau care se reabiliteaz)
care s determine un necesar de cldur raional pentru înclzire, se recomand luarea urmtoarelor msuri:
 prevederea, prin proiect, a unor suprafee exterioare minime ale cldirilor, în raport cu volumul lor ;
 adoptarea, pentru elementele perimetrale opace i vitrate, a unor rezistenetermice minime normate în
conformitate cu STAS 6472/3 i Normativul C 107/1, cu respectarea, în acelai timp, a cerinelor
impuse de procesul tehnologic sau funcional specific cldiri ;
 adoptarea unor msuri constructive conjugate de volumetrie i izolare termic a cldirii care s
conduc la încadrarea în valorile normate maxime ale coeficienilor globali de izolare termic, în
conformitate cu Normativele C 107/1 i C 107/2 ;
 evitarea, prin proiect, a amplasrii adiacente a încperilor cu diferene mari de temperatur i, în
special, a încperilor înclzite lâng cele reci sau frigorifice ;
 la stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafeele vitrate i suprafaa total) al pereilor i
acoperiurilor cldirilor industriale se urmrete atât asigurarea nivelului de iluminare natural normat,
cât i reducerea consumului de energie pentru înclzire i pentru iluminatul artificial pe ansamblul
cldirii; este indicat ca soluia s fie deteminat printr-un calcul de optimizare a chetuielilor de investiii
i exploatare, pentru construcii i instalaii termice i electrice ;
 utilizarea tâmplriei exterioare cu elemente etane la aer i având o valoare ridicat a rezistenei
termice globale; în lipsa acestora se pot lua msuri echivalente privind garnituri de etanare, ferestre
fixe, numrul de rânduri de geamuri etc.;
 în cazul folosirii pereilor complet vitrai (la cldiri social-culturale, comerciale) se prevede realizarea lor

numai cu elemente etane la aer i având o valoare ridicat a rezistenei termice ;

 stabilirea, prin proiect, a unui numr cât mai redus de pori, ui exterioare i goluri tehnologice în
elementele exterioare ale cldirilor industriale i similare; porile tehnologice se prevd i cu u i de
dimensiuni corespunztoare circulaiei oamenilor ;
 prevederea de sasuri sau perdele elastice la uile i porile exterioare; la fel, perdele elastice la golurile
tehnologice din elementele exterioare ale cldirilor;
 prevederea perdelelor de aer la uile exterioare ale cldirilor, cu o frecven mare de deschidere ;
 prevederea dispozitivelor de închidere automat la uile exterioare de la intrrile cldirilor de locuit i
social - culturale.
[top]
4. ALEGEREA SISTEMULUI DE ÎNCLZIRE

4.1. Alegerea sistemului de înclzire într-un spaiu înclzit - o cldire sau un grup de încperi cu utilizare
similar - se face, în principal, funcie de destinaia spaiului respectiv.
4.2. Principalele sisteme de înclzire central, recomandate pentru un domeniu mai larg de utilizare, sunt cele
folosind apa cald sau fierbinte ca agent termic, iar pentru cedarea cldurii în încperi: înclzirea cu corpuri
de înclzire, cu aer cald sau prin radiaie.
4.3. Cu caracter orientativ, pentru diferite grupe de cldiri i încperi civile sau industriale se indic  în tabelul
4.1. sistemele de înclzire central recomandate.
Acestea se refer la încperile principale semnificative ale cldirilor respective; în celelalte încperi se pot
folosi alte sisteme corespunztoare unor activiti similare cuprinse în alte grupe.
4.4. Se pot folosi i alte sisteme i soluii având un domeniu mai restrâns de utilizare, ca:
 înclzirea cu arderea unui combustibil lichid sau gazos în aparatul de înclzire (corp de înclzire,
agregat pentru aer cald, suprafa radiant) ;
 înclzirea electric folosind energie electric în locul unui agent agent termic în sistemele de înclzire
cu corpuri de înclzire, cu aer cald sau suprafee radiante; în acest scop se va obine avizul energetic
necesar ;
 înclzirea de apartament, la care sursa de cldur i instalaia de înclzire a unui numr redus de
încperi (ex.un apartament) se afl în interiorul acestuia ;
 înclzirea solar, folosind energia solar combinat cu un alt sistem de înclzire, într-o cldire având o
arhitectur specific ;
 înclzirea cu utilizarea pompelor de cldur, folosind cldura recuperat.
La alegerea sistemului de înclzire trebuie avut în vedere i necesitatea climatizrii în regim de var, situaie
în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total sau parial, necesarul de cldur pentru
înclzire.
4.5. Pentru încperile industriale cu procese tehnologice care impun înclzirea central general i în care
numrul muncitorilor conduce la o densitate de un muncitor la mai puin de 50 mp, dar cu o repartiie
neomogen, se poate adopta un sistem de înclzire zonal.
4.6. În cldirile industriale neînclzite în care revin mai mult de 50 mp pentru un muncitor, se pot prevedea
puncte calde sau sisteme locale pentru înclzire temporar a muncitorilor, de preferin în anexele comune
mai multor spaii de producie.
Alegerea agentului termic în instalaiile interioare
4.7. Principalii ageni termici recomandai pentru înclzirea cldirilor sunt apa cald i apa fierbinte; se poate
folosi i aburul în situaiile prevzute la art. 4.11.

4.8. Apa cald se folosete la o temperatur maxim de 95 oC, în condiii nominale de temperatur
exterioar.
Temperatura apei se alege în funcie de destinaia spaiului înclzit i de sistemul de înclzire folosit. Se are
în vedere c reducerea valorii limit a temperaturii conduce la sporirea confortului, dar i a costului instalaiei.
Se folosesc valori mai reduse ale temperaturii pentru unele cldiri cu caracter medical i la cree-grdinie
(80...85o C), precum i pentru cele folosind sistemul de înclzire prin radiaie cu suprafee radiante (sub 60
oC).
Pentru situaiile în care instalaia se afl într-o zon folosind apa cald la 95 oC - cazul modernizrii unor
instalaii sau a unor completri în ansamblu existente - se poate adopta i o valoare mai redus a temperaturii
nominale a apei, dac nu se influeneaz negativ asupra instalaiilor existente care folosesc apa cald  la 95
oC.
4.9. Apa fiebinte se folosete la o temperatur maxim de 150 0C, în condiii nominale de temperatur
exterioar.
Temperatura apei fierbini se alege în funcie de destinaia spaiului înclzit, de sistemul de înclzire i de
caracteristicile echipamentului de înclzire.
În cazul când apare mai avantajos, se poate folosi în instala ia interioar o valoare a temperaturii nominale
mai redus decât cea din reeaua de transport i distribuie a cldurii.
4.10. Ecartul nominal de temperatur în instalaiile de înclzire se alege pe baza criteriilor funcionale i
economice ale întregului ansamblu de producere, transport-distribuie i utilizare a cldurii.
Pentru instalaiile de înclzire cu ap cald, având temperatura nominal pe conducta de ducere 80...95 0C
se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 0C.
n instalaiile interioare de înclzire cu ap fierbinte, ecartul de temperatur se alege în funcie de

caracteristicile echipamentului folosit pentru înclzire. Acesta poate diferi de valoarea folosit pentru reeaua
de transport i distribuie a cldurii, prevzând pentru instalaia interioar de înclzire valori mai reduse ale
ecartului de temperatur.
4.11. Folosirea ca agent termic a aburului (cu presiune maxim 8 bar) pentru înclzirea unor spaii de
producie, se poate face în cazul existenei unei reele de abur necesar în procesul tehnologic i a lipsei unei
surse i reele de ap cald sau fierbinte a crei realizare ar fi neeconomic.
Aprecierea asupra economicitii realizrii sursei i reelei de ap se va face inând seama i de
dezavantajele economice în exploatare ale utilizrii aburului (pierderi de cldur în gospodria condensatului,
uzura rapid a conductelor).
Se recomand a se limita utilizarea aburului la :
 înclzirea cldirilor cu volum pân la 500 mc, fr degajri de praf, amplasate izolat în incinte
industriale ;
 instalaiile de înclzire cu aer cald, cu condiia asigurrii unei posibiliti de reglare a debitului de
cldur furnizat de aparat ;
 înclzirea unor locuri de munc izolate în hale mari de producie (de ex: înclzire zonal, puncte calde
pentru înclzirea muncitorilor conform art.4.5. i 4.6.) ;
 înclzirea unor încperi în cldiri cu caracter medical, social, comercial etc., în care aburul se utilizeaz
pentru nevoi tehnologice (ex.: buctrii, spltorii etc.).
4.12. Parametrii de temperatur ai agentului termic se vor corela cu temperaturile maxime admise de normele
sanitare pentru suprafeele corpurilor de înclzire, în raport cu destinaia cldirilor i încperilor.

Parametrii apei calde folosite în instalaia de înclzire prin radiaie vor fi alei în condiiile artate la art.17.12.
4.13. Agenii termici i parametrii nominali ai acestora din instalaiile de înclzire ale încperilor din categoria
A i B pericol de incendiu i din categoria C cu praf combustibil se vor alege astfel încât temperaturile maxime
ale suprafeei componentelor instalaiilor de înclzire s fie cu cel puin 100C mai mici decât temepraturile de
aprindere, explozie, detonare, mocnire sau apariie a produselor toxice (STAS 6877/9 - “Echipamente
electrice pentru atmosfer exploziv. Determinarea temperaturii de aprindere a gazelor i vaporilor”).
4.14. Temperatura maxim a agentului termic va trebui s  fie cel mult egal cu temperaturile admisibile
indicate de productor pentru componentele instalaiei de înclzire.
Înclzirea de gard
4.15. În cldiri i în încperi folosite cu intermiten, în care - în perioadele de nefolosire - este necesar
meninerea unei temperaturi pozitive, se prevd instalaii de înclzire de gard.
4.16. Înclzirea de gard se prevede în cazurile în care temperatura minim este cerut de necesiti
tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurat prin cldura acumulat sau degajat de utilaje i
de elementele construciei (corelat eventual cu mrirea rezistenei termice a elementelor de închidere a
spaiului respectiv).
Pentru protecia împotriva îngheului a instalaiilor de orice fel, se poate folosi înclzirea de gard, dac
beneficiarul va aprecia c este mai economic decât luarea altor msuri, ca:
 golirea instalaiilor ;
 prevederea unor conducte însoitoare ;

 înclzirea local ;
 utilizarea altor sisteme .
4.17. Prevederea înclzirii de gard este obligatorie în spaiile dotate cu instala ii speciale de stingerea
incendiilor de tip “ap - ap”.
4.18. Înclzirea de gard poate fi realizat i prin folosirea uneia din soluiile:
 utilizarea instalaiei de înclzire normal, cu reducerea temepraturii agentului termic;

 utilizarea unei pri din instalaia de înclzire normal;
 utilizarea unei instalaii speciale de înclzire, folosind aceeai surs i - eventual - o parte din reeaua
de distribuie a instalaiei normale.
Alegerea variantei se face dup criterii economice i funcionale, de asigurare a unei exploatri uoare i
sigure.
Tabel 4.1.
SISTEME RECOMANDATE DE ÎNCLZIRE CENTRAL A CL
Nr. Grupa SISTEMUL

crt.
Agent termic Apar
1. Cldiri de locuit Ap cald Corpuri d

Hoteluri, sanatorii cu regim hotelier
Amenajri turistice: vile, moteluri, hanuri
Cmine: studeneti, muncitoreti, de btâni,pentru
persoane cu handicap, aezminte de ocrotire
Internate colare, cazrmi
Policlinici, dispensare, cabinete mediale

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D... Page 11 of 90
adiacente cldirilor de producie (laboratoare, birouri convect

de proiectare, birouri administrative, vestiare, grupuri
sanitare)
NOTA: Se poate folosi ca agent termic i aburul, în condiiile prevzute la art. 4.11., utilizând agregate de aer
cald i corpuri de înclzire.
[top]
5. INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA

Distribuia agentului termic
5.1. Alegerea schemei de distribuie se face astfel încât s se asigure:
 alimentarea aparatelor de înclzire ;

 funcionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea funcionrii pariale a instalaiei ;
 stabilitatea hidraulic a instalaiei, la variaii de debit ;
 posibilitatea reglrii instalaiei, la schimbarea condiiilor nominale;
 posibilitatea msurrii consumului de cldur .
5.2. Alimentarea aparatelor de înclzire se face - de preferin - pe ramuri, care grupeaz aparate de aceeai
categorie (corpuri de înclzire, agregate pentru aer cald, suprafee radiante), având curbe caracteristice de
variaie a cedrii de c ldur cât mai apropiate i care au acelai program de activitate.
Se recomand ca ramurile s fie racordate în paralel, plecând de la un punct comun de distribuie.
5.3. Instalaia interioar de înclzire se concepe pentru a asigura programul real de înclzire al
consumatorilor. Pentru un program de înclzire difereniat se pot prevedea ramuri de distribuie diferite i se
d posibilitatea scoaterii din funciune a unor pri ale instalaiei cu ajutorul armturilor de închidere; comanda
acestora poate fi programat.
Se prevd armturi de închidere i pentru a realiza sectorizarea instalaiei i a limita - astfel - zona de
influen a unor avarii, precum i alte situaii menionate la art.5.17.
5.4. Echilibrarea hidraulic a instalaiei este necesar pentru realizarea în condiii nominale a alimentrii
tuturor aparatelor de înclzire. Se realizeaz prin:
 alegerea traseelor conductelor ;

 dimensionarea conductelor ;
 introducerea unor rezistene hidraulice locale: diafragme, organe de reglare (regulatoare de presiune
etc.) ;
 utilizarea pompelor pentru suplimentarea presiunii .
5.5. Instalaia de înclzire se regleaz atunci când condiiile de funcionare difer fa de cele nominale; de
asemenea, când unul din parametrii de baz (de ex.: temperatura) variaz fa de valoarea prevzut
nominal sau de valoarea programat.
Se folosesc, în acest scop, organe de reglare pentru întreaga instalaie, pentru pri din instalaie sau local, la
consumatorii de cldur.
5.6. Se prevede automatizarea reglrii mai ales când operaiunile de reglare sunt foarte frecvente sau când
necesit o supraveghere multipl. Astfel se automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic
în funcie de temperatura aerului exterior i interior, precum i de cea a agentului termic (a se vedea
art.16.15...16.21.).

5.7. Msurarea consumului de cldur se poate face la surs i la consumatorul de cldur (a se vedea
art.16.23….16.25).
n instalaiile interioare de înclzire, contorizarea se poate face la toate tipurile de cldiri civile i industriale.
Este necesar corelarea între soluia de contorizare i schema de distribuie folosit.
În cldirile de locuit etajate, în care, pentru instalaia de înclzire central se folosete o schem de distribuie
cu coloane verticale, msurarea cldurii se poate face pe cldire (sau o parte din cldire).
Pentru cldirile de locuit parter i etajate cu instalaia de înclzire având distribuie individual pe apartament
(art. 5.11) se poate face i contorizarea cldurii pe apartament. In acest caz, dac prepararea apei calde de
consum se face local (art. 5.12.) consumul înregistrat include i cldura necesar preparrii sale.
5.8. Schema general de distribuie orizontal (inelar sau arborescent), vertical (inferioar sau
superioar), cu una sau dou conducte, se alege astfel încât s satisfac condiiile necesare.
5.9. În instalaiile de înclzire central din cldiri cu mai multe etaje se ine seama de efectul gravitaional
corelat cu soluia de amplasare a distribuiei orizontale: inferioar, superioar, mixt (art.17.21).
5.10. În cazul cldirilor înalte în care se impune distribuia pe zone soluia de amplasare a conductelor
orizontale de distribuie - în subsol sau în etaj tehnic - se determin printr-o analiz tehnic i economic,
luând în considerare toate instalaiile i construciile aferente. În cazul amplasrii conductelor de distribuie în
etaj tehnic, se prevd msurile corespunztoare evitrii inundrii etajelor de sub cel tehnic.
Montarea distribuiei pentru zona superioar sub plafonul unui etaj curent, se poate face cu condiia ca soluia
s nu afecteze funcionalitatea etajului respectiv, s se ia msurile corespunztoare pentru evitarea inundrii
acestuia în caz de avarii, s se asigure accesul normal la elementele instalaiei i s se poat semnaliza lipsa
de etaneitate a conductelor.
5.11. În cldirile de locuit multietajate, în care se urmrete o independen cât mai mare a consumatorilor, se
poate folosi o schem de înclzire de apartament, cu distribuie individual orizontal, mono sau bitubular,
folosind o surs comun de cldur pentru întreaga cldire.
Alimentarea tuturor apartamentelor din cldire se face - în acest caz -de la una sau mai multe coloane
principale verticale bitubulare, montate în spaii comune (de ex. casa scrii) i racordate la sursa comun de
cldur.
5.12. Prepararea apei calde de consum, folosind agentul termic al instala iei de înclzire ca agent primar se
poate face: central, zonal (de ex.în fiecare tronson al cl dirii de locuit) sau local. Ultima variant se
recomand a fi folosit  mai ales în cazul înclzirii de apartament.
La alegerea variantei stau criteriile funcional i economic, inând seama i de corelarea necesar între
soluiile instalaiilor de înclzire i sanitare.
Alegerea regimului de presiune
5.13. In instalaiile cu agent termic ap cald se asigur presiunea static, necesar meninerii instalaiei pline
cu ap, cu ajutorul vaselor de expansiune de tip:
 deschis, care asigur presiunea gravitaional prin amplasarea la cota necesar ;

 închis, care asigur presiunea prin comprimarea unei perne de gaz (aer) la presiunea necesar.
La instalaiile cu agent termic ap fierbinte, se include i valoarea presiunii necesare împiedicrii vaporizrii
apei la temperatura nominal; presiunea se asigur în sursa de cldur.
5.14. Presiunea dinamic necesar circulaiei apei se asigur cu ajutorul pompelor de circulaie.
Presiunea total, necesar atât meninerii instalaiei pline cu ap, cât i circulaiei apei, se realizeaz prin
alegerea adecvat a poziiei de legare a vaselor de expansiune i a pompelor de circulaie la instalaia de
înclzire, astfel încât s se asigure în orice punct al instalaiei de înclzire valoarea necesar a presiunii

totale.
Presiunea maxim nu trebuie s depeasc valoarea presiunii admisibile în orice element component al
instalaiei. Se consider c cele mai vulnerabile componente sunt corpurile de înclzire de la partea inferioar
a instalaiei.
5.15. Pompele de circulaie se pot prevedea :
 la surs - pentru asigurarea presiunii în central sau punctul termic ;

 în punctul de distribuie - pe fiecare din ramurile grupând consumatori cu condiii similare ;
 la consumatori - pentru asigurarea presiunii necesar local.
Amplasarea pompelor se poate face :
 la pardoseal, prin intermediul unor postamente ;

 pe conducte: liniar sau în coturi.
Pentru evitarea întreruperilor în alimentarea cu agent termic se pot prevedea pompe de rezerv. In cazul în
care rezult ca necesar pomp de rezerv i amplasarea pompei se face pe conduct se recomand
folosirea pompelor gemene.
5.16. Asigurarea unei independene a ramurilor în ceea ce privete presiunea dinamic (fa de posibilitatea
unei influene a variaiei de presiune din amonte) se ob ine prin egalizarea presiunii între conductele
principale de ducere i de întoarcere în punctul de racordare i prin creerea presiunii necesare pe fiecare
ramur, cu ajutorul unei pompe proprii de circulaie.
În instalaia de înclzire central cu distribuie individual de apartament (a se vedea art. 5.11) se poate
asigura aceast independen prin prevederea pe fiecare ramur de apartament a unui vas de egalizare a
presiunilor i a unei pompe proprii de circulaie.
Armturi de închidere, reglare, golire i dezaerisire
5.17. Instalaiile interioare de înclzire se prevd cu armturi de închidere :
 pe conductele principale i pe ramurile de distribuie ;

 pe conductele de alimentare a aparatelor de înclzire, pentru izolarea acestora ;
 pentru izolarea aparatelor care necesit controale frecvente (contoare, filtre) ;
 pe ramurile alimentând consumatori cu program difereniat ;
 pentru sectorizarea instalaiei ;
 pentru izolarea unor circuite restrânse, cu posibiliti frecvente de avarie, de exemplu la baza
coloanelor.
Armturile de închidere se monteaz în locuri accesibile.
5.18. La toate eleementele instalaiei de înclzire unde pot apare variaii ale debitelor de exploatare se prevd
armturi de reglare. Se recomand automatizarea reglrii în situaiile menionate la art.5.6.
Pentru instalaii de înclzire cu corpuri de înclzire se recomand:
 în cldirile de locuit i alte cldiri civile, dup gradul de utilizare al reglrii: robinete de dublu reglaj, cu
reglaj prestabilit sau termostate, la fiecare corp de înclzire ;
 în cldirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de înclzire situate în aceeai încpere,
pe o ramur comun.
Pentru accesul de control i intervenie se prevd spaiile necesare în zonele de ampalsare a armturilor de
reglare.
5.19. Pe circuitele de conducte a cror echilibrare hidraulic nu poate fi realizat numai prin alegerea

traseelor i prin dimensionarea conductelor, se folosesc msurile indicate la art.5.4. referitoare la echilibrarea
hidraulic a instalaiei.
Pentru verificarea echilibrrii hidraulice a circuitelor instalaiei interioare se prevd, fie armturi specializate
pentru determinarea presiunilor din instalaie, fie peerechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15,
prevzute cu armturi de închidere) în punctele în care aceast msur este considerat strict necesar (de
ex. la baza coloanelor principale de la captul ramurilor de distribuie, pe circuite cu regim hidraulic variabil
etc.).
5.20. Pentru golirea apei din instalaiile de înclzire se prevd armturi de golire în punctele cele mai joase
ale prilor de instalaii separate prin armturi de închidere.
De asemenea, se prevd armturi de golire la aparatele schimbtoare de cldur pentru prepararea aerului

cald sau a apei calde de consum.
5.21. În instalaiile funcionând cu agent termic ap, se prevd posibiliti de evacuare a aerului, locale sau
centrale.
Evacuarea local a aerului se face cu armturi de dezaerisire, de preferin automate, ampalsate în punctele

în care aerul se poate colecta.
Evacuarea central a aerului necesit conducte speciale de dezaerisire i, eventual, vase de colectare a
aerului. Pentru un grup, separat prin armturi de închidere i golire se prevede un sistem propriu de
dezaerisire.
Instalaiile de înclzire cu radiatoare din tabl de oel nu vor fi utilizate armturi de dezaerisire automat.
Prevederi specifice instalaiilor cu abur
5.22. La corpurile de înclzire i agregatele de aer cald funcionând cu abur se prevd separatoare de
condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune pentru un grup de consumatori mici,
utilizând abur cu aceeai presiune i având acelai program de funcionare.
5.23. Pe conductele instalaiei interioare de distribuie a aburului se face separarea condensatului la punctele
de evacuare (purjare) prevzute la ruperi de pant i la captul ramurilor.
Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin dispozitive speciale de
dezaerisire.
5.24. Se folosesc pentru separarea condensatului de abur, dup caz, oale, aparate sau sifoane de condensat.
Oalele de condensat se prevd la consumatori de cldur ce folosesc debite mari de abur (în special
schimbtoare de cldur) sau în cazul aburului de medie presiune.
Aparatele de condesat se folosesc în special la corpuri de înclzire.
Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele de abur de joas
presiune, având presiuni sub 0,3 bar.
Traseele conductelor în interiorul cldirilor
5.25. Traseele conductelor termice interioare se aleg astfel încât s asigure:
 alimentarea tuturor consumatorilor ;

 accesul la conducte, aparate i armturi în timpul exploatrii ;
 lungimi minime de reea ;
 autocompensarea dilatrilor ;
 reducerea numrului de goluri la trecerea prin elementele structurale ;

 respectarea prevederilor art.16.5 referitor la distanele minime normate dintre conductele instalaiei de
înclzire i elementele de construcii, executate din materiale combustible .
5.26. La alegerea traseelor conductelor se evit trecerea acestora prin:
 pereii i planeele încperilor cu pericol de explozie ;

 încperi cu medii agresive ;
 încperi în care se depoziteaz mrfuri sau obiecte de valoare, degradabile în contact cu apa ;
 încperi care, datorit trecerii conductelor, îi diminueaz valoarea estetic ;
 încperi neînclzite.
n caz c trecerea prin aceste categorii de încperi nu poate fi evitat, se iau msuri corespunztoare (piese
speciale de trecere, canale sau tuburi de protecie, izolri etc.)
5.27. În cldirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat, dup opiunea bneficiarului.
n încperile în care conductele se monteaz aparent neizolate, se iau msuri pentru evitarea pericolului de
arsuri prin atingere direct.
Pentru poriunile în care conductele se monteaz mascat se recomand prevederea unor msuri prin care s
se poat semnala eventuala lips de etaneitate a conductelor i poziionarea unei avarii (de ex.ui de control
pe ghene i puncte de scurgere a apei).
n mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascat a conductelor.
În încperile care reclam condiii igienice sau de confort deosebite (de ex.teatre, cinematografe mari, sli de
operaie etc.) pozarea mascat se poate face cu elemente uoare, demontabile.
Conductele se pot monta în ghene, alctuite conform reglementrilor de siguran la foc, iar mascarea se
poate face cu elemente uoare, demontabile, fr a afecta elementele structurale ale cldirilor.
5.28. În cazul utilizrii unor scheme sau sisteme la care se amplaseaz conductele sub pardoseal (înclzite
cu distribuie orizontal de apartament, înclzire prin radiaie) se recomand prevederea unor msuri prin
care s se poat controla etaneitatea instalaiei. Utilizarea acestor soluii este condiionat de folosirea unor
materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicat i cu posibiliti de înlocuire (de ex.conducte de material
plastic de tip “eav în eav”).
Msurile similare se recomand i pentru instalaiile montate la plafon (de ex. înclzire prin radiaie).
5.29. Conductele distribuiei orizontale din cldirile civile se amplaseaz în subsolul general i în subsolul sau
nivelul tehnic.
Pentru conductele principale sau de distribuie ale cldirilor civile fr subsol i fr pod se pot prevedea
canale circulabile.
În cazul folosirii schemei de distribu ie superioar, conductele se pot monta în podul cldirilor, cu luarea
msurilor de termoizolarea a lor.
5.30. În cldiri industriale conductele se monteaz - de regul - aparent, la înlimi convenabile. Poriunile de
reea pentru care condiiile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se pozeaz în canale vizitabile.
5.31. Se evit pozarea conductelor instalaiilor de înclzire cu ap, cu funcionare intermitent (inclusiv a celor

de dezaerisire), în spaii a cror temperatur poate scdea sub 0oC. Dac evitarea nu este posibil, se vor lua
msuri speciale de protecie împotriva îngheului.
5.32. Se recomand evitarea amplasarii conductelor sau a altor componente ale instalaiei în zone de
circulaie sau locuri în care ar putea fi expuse unor eventuale aciuni mecanice exterioare.
Msuri de protec ie global (construc ii i instala ii)

5.33. Trecerea conductelor prin elemente de construcii (perei i planee) care au rol de protecie la foc,
antifoc sau rezistente la explozie, precum i utilizarea canalelor i ghenelor în care se monteaz conductele
se va face - obligatoriu - conform reglementrilor de siguran la foc.
5.34. La trecerea conductelor prin perei i planee se va ine seama atât de reglementrile de siguran la
foc, cât i de necesitatea micrii libere a conductelor datorit dilatrii (a se vedea i cap.14). In acest scop se
vor folosi obligatoriu detalii omologate asigurând condiiile globale funcionale i de siguran la foc, inclusiv în
cazul unei aciuni seismice.
5.35. Prin încperile de categorie A i B de pericol de incendiu, precum i prin cele de categoria C cu praf
combustibil, nu este permis trecerea cu conducte de înclzire care alimenteaz înclzirea altor încperi,
decât cele ale încperii respective.
Agenii termici i parametrii acestora vor fi alei conform prevederilor art. 4.13, iar traseele conductelor vor fi
stabilite în raport cu temperatura de aprindere a substanelor din încperi, astfel încât s nu provoace
explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau apariia produselor toxice.
5.36. Este interzis pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu presiunea mai mare de 1
bar în casa scrilor, pe cile de evacuare în caz de incendiu i în staiile pompelor de incendiu.
Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1 bar pozate în exteriorul cl dirilor, pe pereii acestora, vor fi
montate la o distan de cel puin 5 m, msurat în planul peretelui, de limitele uilor de evacuare sau de axul
scrilor de evacuare în caz de incendiu. In cazul în care distan a prescris nu poate fi asigurat, se vor lua
msuri de ecranare a conductelor de abur în zona uilor de evacuare sau a scrilor de salvare, prin elemente
incombustibile cu o rezisten la foc de minimum 15 min.
5.37. Se interzice trecerea conductelor de înclzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin :
 canale care vehiculeaz praf, vapori sau gaze combustibile ;

 canale i ghene în care se pot acumula substane care prezint pericol de incendiu sau explozie ;
 încperi de depozitare a substanelor generatoare de reacii periculoase în contact cu apa ;
 încperi speciale pentru echipament electric (tablouri de distribuie, baterii de condensatoare sau
acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare); fac excepie conductele
instalaiilor de înclzire ale încperilor respective ;
 casa ascensoarelor ;
 couri i canale de fum (cu excepia instalaiilor pentru recuperarea cldurii gazelor de ardere).
5.38. Ansamblulul instalaiei de înclzire trebuie s i se asigure stabilitatea i rezistena mecanic necesar
prelurii eforturilor portante i celor date de dilatarea instalaiei, precum i de aciuni seismice.
Elementele de rezisten ale construciei trebuie s aib capacitatea prelurii acestor eforturi. In situaia în
care elementele de rezisten sunt existente se va avea în vedere, la alegerea traseului instalaiei, ca
eforturile transmise prin instalaia de înclzire s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de
construcii.
Pentru susinerea elementelor de instalaie (în special a conductelor) se recomand folosirea detaliilor tip de
instalaii.
5.39. Se interzice executarea în elementele structurii de rezisten a liurilor orizontale i verticale, precum i
a golurilor, dac acestea nu au fost prevzuite în proiectul structurii de rezisten.
Sliurile orizontale i verticale, precum i golurile pentru montarea sau trecerea conductelor se vor stabili de
comun acord cu proiectantul structurii de rezisten.
5.40. În localitile cu distribuie de gaze naturale, pentru conductele de înclzire montate direct în sol sau în
canale de protecie, se vor lua msuri de etanare a acestora la intrarea sau ieirea din subsolul cldirilor,
pentru a se împiedica ptrunderea în cldiri a gazelor naturale infiltrate în solul înconjurtor.
De asemenea, în aceste situaii se vor etana toate trecerile instalaiei de înclzire prin planeul de sub
parter, precum i eventualele planee intermediare, aflate sub cota solului, pentru evitarea ptrunderii gazelor

în interiorul cldirilor.
Pentru soluiile de etanare se recomand utilizarea detaliilor specifice de instalaii.
La intrarea sau ieirea din cldire a conductelor de înclzire montate direct în sol sau în canale de protecie,
dac între acestea i conducta de gaze este o dferen  mai mic de 5 m, se vor prevedea rsufltori, pe
traseul conductelor de înclzire (conform prevederilor din Normativul I6).
[top]
6. ÎNCLZIREA CU CORPURI DE ÎNCLZIRE

Domeniul de utilizare
6.1. Sistemul de înclzire central cu corpuri de înclzire se prevede, în general, în cldiri cu încperi de
dimensiuni i înlimi reduse, care nu necesit instalaii de ventilare mecanic sau instalaii de înclzire cu aer
cald.
6.2. În încperi cu dimensiuni i în limi mari (hala de producie, spaii comerciale etc.), înclzirea cu corpuri
de înclzire se folosete în paralel cu înclzirea cu aer cald în cazurile în care este necesar  compensarea
efectului de radiaie negativ al suprafeelor de închidere reci atunci când locurile de munc sau activitate
sunt în apropierea acestora. Dimensionarea corpurilor de înclzire se efectueaz în conformitate cu “Ghidul
pentru proiectarea instalaiilor de înclzire perimetral la cldiri” - GP 060.
Înclzirea cu corpuri de înclzire, în paralel cu înclzirea cu aer cald, se poate face i în alte situaii în care
soluia este justificat tehnic i economic.
Alegerea tipului de corp de înclzire
6.3. În aceeai instalaie de înclzire central se recomand utilizarea unor corpuri de înclzire cu curbe
caracteristice de variaie a cedrii de c ldur, cât mai apropiate.
Se d preferin corpurilor de înclzire cu un indice ridicat de încrcare termic al metalului, pentru durata de

via (W/kg) x ani durat de via.
6.4. În încperi în care exist pericolul de lovire (ateliere, depozite, ci de circulaie etc.) se prevd corpuri de
înclzire cu rezisten mecanic corespunztoare.
De asemenea, la alegerea corpului de înclzire se are în vedere ca acesta s fie rezistent la aciunea
coroziv a mediului în care se monteaz; radiatoarele din tabl de oel nu se vor monta în medii corozive.
La folosirea apei fierbini ca agent termic, corpul de înclzire trebuie s reziste la presiunea corespunztoare
temperaturii de vaporizare a apei fierbini.
n încperi cu medii încrcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se prevd corpuri de
înclzire uor de curat i cu forme care nu favorizeaz depunerea prafului sau suspensiilor; în acest caz se
evit folosirea corpurilor de înclzire cu convecie puternic.
n încperi cu degajri de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de înclzire cu aripioare,
cu convecie liber.
În încperile cu pericol de explozie, corpurile de înclzire trebuie s aib temperatura superificial sub limita

de siguran prescris la art.4.13. sau de alte reglementri în vigoare.
6.5. Pentru înclzirea perimetral a încperilor în care exist locuri fixe de munc sau activitate în apropierea
suprafeelor vitrate exterioare, (a se vedea art.6.2.) se prefer corpuri de înclzire capabile a realiza
temperaturi superficiale cât mai ridicate i care cedeaz cldura preponderent prin radiaie; în aceste cazuri
se utilizeaz corpuri de înclzire cu un numr redus de rânduri de coloane verticale sau cu o singur plac

radiant.
Pentru combaterea infiltraiilor de aer rece, corpurile de înclzire vor avea, pe cât posibil, lungimea egal cu
cea a ferestrelor, adoptându-se corpuri de înclzire cu înlime redus.
6.6. În grupuri sanitare sau alte încperi, cu spaii restrânse, se pot folosi - cu acceptul beneficiarului - registre
verticale cu un numr redus de evi.
Amplasarea corpurilor de înclzire
6.7. Corpurile de înclzire se amplaseaz astfel încât s se asigure funcionarea lor cu eficien termic
maxim i s se coreleze cu elementele construciei, cu mobilierul sau utilajele de produc ie i cu celelalte
instalaii aferente cldirilor; se va asigura circulaia persoanelor i accesul la hidranii de incendiu. Este
necesar ca soluiile de ansamblu s satisfac cerinele funcionale, estetice i economice.
6.8. Corpurile de înclzire se amplaseaz corelat cu componentele instalaiilor electrice potrivit prevederilor

din “Normativul privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pân la 1000
V curent alternativ i 1500 V curent continuu” - I 7, cu privire la prevenirea accidentelor prin electrocutare.
6.9. Pentru obinerea unei eficiene termice maxime se recomand amplasarea corpurilor de înclzire la
partea inferioar a încperilor, în vecintatea suprafeelor reci. Corpurile de înclzire care cedeaz c ldura în
special prin convecie se monteaz în dreptul parapetului ferestrelor sau, dac nu este posibil, în imediata
apropiere a acestuia.
6.10. Realizarea nielor pentru montarea corpurilor de înclzire este permis cu acordul proiectantului de
rezisten.
La niele din pereii exteriori, se recomand ca rezistena termic a peretelui din spatele corpurilor de
înclzire, s fie cel puin egal cu cea din câmpul normal al pereilor respectivi; pentru creterea eficienei se
poate prevedea o plac sau folie reflectorizant, pe perete, în spatele corpurilor de înclzire.
6.11. În casele scrilor, corpurile de înclzire se amplaseaz, de regul, la parter. Dac nu este suficient
pentru acoperirea necesarului de cldur, se prevd corpuri de înclzire i la nivelurile imediat superioare.
6.12. Pe cile de evacuare în caz de incendiu (coridoare, scri), amplasarea corpurilor de înclzire se va face
cu respectarea reglementrilor de siguran la foc.
Mascarea corpurilor de înclzire
6.13. Mascarea corpurilor de înclzire se prevede :
 la folosirea agenilor termici cu parametri ridicai, în scopul evitrii pericolului de arsur prin atingere
direct ;
 în încperi destinate copiilor precolari (în cree, grdinie, cmine) ;
 în încperi cu cerine estetice speciale ;
 în alte situaii, la cererea beneficiarului.
6.14. Tipurile de mti trebuie s asigure circulaia nestânjenit a aerului, reducerea minim a debitului de
cldur al corpului de înclzire, realizarea cerinelor estetice locale, demontarea lor i curirea uoar a
corpului de înclzire.
Racordarea la instalaie a corpurilor de înclzire
6.15. Corpurile de înclzire se racordeaz la instalaie astfel încât circulaia agentului termic s se fac, de
regul, de sus în jos.
In cazul când se folosesc alte scheme de racordare a corpurile de înclzire, se ine seama de influena
respectiv asupra temperaturii medii a corpurilor de înclzire, specific tipului de corp i dimensiunilor sale.

6.16. La folosirea schemei de distribuie cu coloane verticale, legturile corpurilor de înclzire se prevd,
regul, pe aceeai parte, dac - prin construcia corpurilor - nu sunt prevzute pe pri opuse; dac circulaia
agentului termic se face de sus în jos, corpurile de înc lzire cu lungime mai mare de 1,20 m se racordeaz în
diagonal.
Pentru legarea corpurilor de înclzire la coloane se recomand distanele minime între corp i coloan,
prevzute la art.14.7 i în tabelul 14.3 pentru a se asigura compensarea dilatrilor. In cazul când nu se pot
respecta aceste distane, se prevede racrodarea corpului de înclzire la captul opus coloanei.
În cazul altor scheme de distribuie (ex. distribuie individual monotub orizontal în pardoseal), legarea
corpurilor de înclzire se face conform instruciunilor tehnice ale furnizorului elementelor de racordare folosite.
[top]
7. ÎNCLZIREA CU AER CALD

Domeniul de utilizare
7.1. Se adopt sistemul de înclzire cu aer cald în încperi din cldiri civile i industriale, atunci când :
 se prevede ventilarea mecanic a încperilor pentru satisfacerea condiiilor de confort sau funcionale
ale acestora ;
 condiiile funcionale i dimensiunile încperilor nu permit folosirea eficient a altor sisteme de
înclzire, mai ales în zona central (de ex.: sli de spectacole, sli de sport, încperi mari de producie
fr nociviti); ( a se vedea i tabelul 4.1.) ;
 încperile sunt folosite intermitent pe o durat scurt (de ex: sli de adunri, cldiri de cultur) ;
 sistemul cu corpuri de înclzire nu poate asigura singur necesarul de cldur.
7.2. Înclzirea cu aer cald se folosete în paralel cu înclzirea cu corpuri de înclzire sau cu panouri (benzi)
radiante atunci când soluia este necesar pentru satisfacerea condiiilor de confort termic în zonele
perimetrale, cu perei exteriori (de ex: în încperi cu locuri fixe de munc sau activitate în apropierea
suprafeelor vitrate exterioare - a se vedea art.5.2.).
Alegerea sistemului de înclzire cu aer cald
7.3. În cazul în care adoptarea înclzirii cu aer cald rezult din necesitatea ventilrii, soluia de realizare a
înclzirii este cea determinat de cerinele ventilrii i se stabilete conform prevederilor “Normativului privind
proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5.
7.4. Este necesar ca înclzirea cu aer cald s asigure încadrarea valorilor vitezei i temperaturii aerului în
limitele de confort termic, în cazul cldirilor civile sau cele prescrise de “Normele generale de protecia
muncii”, în cazul cldirilor industriale. Limitele se refer atât la refulare cât i la oricare punct de circulaie a
aerului în zona de lucru a încperii. Temperatura i viteza aerului se coreleaz la refulare cu debitele de
cldur i de aer.
7.5. Debitul de cldur furnizat de instalaia de înclzire cu aer cald se determin pe baza bilanului termic al
pierderilor, degajrilor i aporturilor de cldur ale spaiului de înclzit, inând seama - dac este cazul - i de
debitul de cldur furnizat de corpurile de înclzire montate în spaiul respectiv.
n cazul spaiilor prevzute cu ventilare mecanic, la stabilirea necesarului total de cldur pentru înclzire i
ventilare se va ine seama i de cldura necesar pentru înclzirea aerului de ventilare pân la temperatura
încperii respective.
7.6. La determinarea debitului de aer cald al instalaiei de înclzire i ventilare se ine seama de :
 debitul de cldur necesar încperii - furnizat astfel încât s nu se depeasc limitele de temperatur

admise ale aerului (a se vedea art. 7.4. i 7.13.) ;

 debitul de aer necesar pentru ventilarea încperii.
7.7. În cazul în care debitul de aer necesar ventilrii generale este prea mic pentru a asigura acoperirea
necesarului de cldur al încperii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu asigur o
repartiie corespunztoare a temperaturii aerului în zona de lucru, se ia una din urmtoarele msuri:
 utilizarea aerului recirculat ;

 mrirea debitului de aer proaspt (în cazuri în care nu este admis recircularea aerului).
Recircularea aerului se adopt numai cu respectarea prevederilor “Normelor generale de protecie a muncii”

i ale “Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5,
privitoare la calitatea necesar a aerului din încperi.
7.8. La determinarea debitului de aer al instalaiei de înclzire - când nu este necesar i ventilarea - se
urmrete reducerea debitului de aer vehiculat, fr a se coborî sub limita minim necesar asigurrii unei
distribuii satisfctoare a aerului în încpere.
7.9. Amplasarea în plan a gurilor de refulare se face astfel încât jeturile de aer s  acopere cât mai omogen
spaiul înclzit.
Inlimea i viteza de refulare a jeturilor de refulare se aleg astfel încât în zona de lucru s se asigure
parametrii prevzui (a se vedea art. 7.4.).
7.10. Este necesar ca repartizarea debitelor de aer cald s fie uniform în toate zonele de producie sau ale
încperii.
Se excepteaz de la aceast prevedere cazurile în care instalaia de aer cald este combinat cu ventilarea i
are funcia de diluie a nocivitilor distribuite neuniform, când distribuia debitelor de aer se face în funcie de
cantitatea i calitatea nocivitilor degajate în diferite zone ale spaiului respectiv.
7.11. În instalaiile de înclzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesar repartizarea
neuniform a debitelor de aer cald sau a cldurii, se pot utiliza, în acest scop, agregate pentru aer cald
suplimentare i independente de instalaia de ventilare sau baterii de înclzire secundare, montate pe reeaua
de distribuie a aerului.
7.12. La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hal, se ine sema de vitezele admise în zona de lucru
(a se vedea art.7.4.)
Btaia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se coreleaz  cu caracteristicile constructive ale halei astfel
încât s se satisfac prescripiile art.7.10.
7.13. La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instalaiile de înclzire cu aer cald se ine seama de
urmtoarele :
 temperatura maxim va corespunde prevederilor din “Normele generale de protecie a muncii” ;

 temperatura minim se aleg astfel încât, la ptrunderea jetului în zona de lucru, temperatura acestuia
s depeasc temperatura ambiant cu valoarea impus de viteza aerului în zona respectiv;
îndeplinirea prevederilor la temperatura minim va fi verificat i în condiiile perioadei de tranziie a
înclzirii.
7.14. În cldirele care adpostesc încperi sau secii cu programe diferite de funcionare se prevd sisteme
separate de înclzire cu aer cald, pe zonele cu acelai program de funcionare.
7.15. În construciile prevzute cu elementele automate de protecie i stingere a incendiilor cu fuzibile,

instalaia de înclzire cu aer cald va trebui s fie realizat astfel (temperatura, viteza i direcia de deplasare a
aerului cald) încât s se evite posibilitatea intrrii greite în funciune a instalaiilor P.S.I.
7.16. La instalaiile de înclzire cu aer cald care funcioneaz exclusiv cu aer exterior i care nu sunt utilizate
continuu timp de 24 ore, se recomand a se prevedea prize de aer recirculat, pentru amorsarea înclzirii în
regim de recirculare, înainte de începerea activitii normale de producie.

Soluii de înclzire cu aer cald
7.17. Soluia de înclzire cu aer cald preparat centralizat i distribuit prin canale se utilizeaz mai ales în cazul
în care se prevede ventilarea mecanic general cu canale de distribuie i guri de refulare, în conformitate cu
prevederil din “Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare” - I 5.
7.18. Parametrii de debit i temperatur se stabilesc centralizat pentru întreaga instalaie, reglarea fiind
automatizat.
La alegerea, amplasarea i dimensionarea gurilor de refulare se asigur condiiile privind omogenitatea

distribuiei aerului i parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 7.9. i 7.12.).
7.19. La determinarea capacitii bateriilor de înclzire ale sistemelor de înclzire cu aer cald preparat
centralizat se iau în considerare i pierderile de cldur ale aerului pe canalele de distribuie. Pentru
reducerea acestor pierderi se analizeaz oportunitatea izolrii termice a canalelor.
7.20. Izolarea termic a canalelor se prevede, în caz de necessitate i pentru:
 împiedicarea condensrii vaporilor de ap pe pereii canalelor ;

 limitarea propagrii incendiului prin intermediul canalelor ctre materiale combustibile aflate în
apropierea lor.
7.21. Se pot folosi i variante ale sistemului de înclzire cu aer cald i distribuie prin canale, la care
prepararea centralizat a aerului se face la o temperatur mai ridicat a aerului decât cea de refulare, astfel :
 soluia de distribuie prin canale a unui debit mai redus de aer la temperatur mai ridicat i apoi la
locul de utilizare, folosind aparate de inducie, se refuleaz în încpere un amestec de aer transportat
i recirculat ;
 soluia cu dou canale de aer - cald i rece - care prin amestc trimit prin gura de refulare aerul la
temperatura necesar; are posibilitatea unei reglri automate locale.
7.22. Asigurarea omogenitii înclzirii cu aer cald i împiedicarea stratificrii termice la partea superioar a
încperilor, în special a celor înalte - se realizeaz prin soluii ca: introducerea aerului în zona de lucru cu
jeturi verticale de sus în jos, cât mai aproape de pardoseal, folosirea unor aparate speciale pentru
destratificare etc.
7.23. Înclzirea aerului se poate asigura i prin instalaia de climatizare din unele încperi cu cerine
deosebite funcionale din cldiri civile i industriale. Aerul este tratat centralizat sau local pentru a se asigura
temperatura i umiditatea necesar.
7.24. Înclzirea cu aer cald a spaiilor care nu necesit ventilarea se realizeaz, de preferin, prin prepararea
local a aerului cald i fr tubulatur - de exemplu: agregatele de aer cald sau aeroterme.
Prepararea aerului se face local, în aparat, folosind un agent termic distribuit din centrala termic. Soluia este
recomandt în special, în încperile de producie, cu dimensiuni mici i mijlocii, inând seama i de faptul c
agregatele de aer pot folosi mrimi diferite ale gurii de refulare, iar aerotermele au guri cu dimensiuni fixe din
construcie.
7.25. În lipsa unui agent termic sau în situa ii în care soluia rezult avantajoas, pentru înclzirea cu aer cald
a încperilor se pot folosi generatoare cu aer cald, echipamente la care înclzirea aerului se face prin arderea
unui combustibil lichid sau gazos.
Utilizarea generatorului de aer cald pentru înclzirea încperilor se face cu luarea tuturor msurilor necesare
de siguran la foc i siguran în exploatare: generatoare cu focar etan, la care circuitul aerului de înclzire
este separat de circuitul aer de ardere - gaze arse, instalaii de semnalizare - automatizare pentru
funcionarea în siguran (meninerea concentraiilor de noxe din încpere în limitele admise, controlul
alimentrii cu combustibil, detecia scprilor de gaze etc.).
7.26. În încperile cu suprafaa sub 100 mp i având cerine de climatizare (birouri, magazine etc.), înclzirea
se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare, folosind un agent termic sau energie

electric.
7.27. Utilizarea agregatelor pentru aer cald i a aerotermelor nu este admis la încperi în care nivelul limit
de zgomot este depit de cel produs de funcionarea agregatelor.
În încperi cu degajri de pulberi, praf, gaze sau vapori combustibili sau explozivi, precum i în cele cu
degajri mari de umiditate este admis numai utilizarea agregatelor pentru aer cald de construcie special.
7.28. La amplasarea prizelor de aer exterior se ine seama de prevederile “Normativului pentru proiectarea i
execuia instalaiilor de ventilare i climatizare”, I 5, urmrindu-se ca tubulatura dintre prizele de aer i agregat
s fie cât mai scurt, cu cât mai puine piese speciale.
7.29. Soluia de înclzire cu aer cald utilizând jeturi de aer limitate spa ial, având btaie mare, se poate folosi
în hale industriale lungi i înalte, fr degajri importante de cldur, pulberi, praf, vapori i gaze toxice i fr
obstacole tehnologice.
Se urmrete cuplarea mai multor guri de refulare la un singur agregat ventilator - baterie.
Pentru realizarea soluiei se folosesc indicaiile din “Instruciuni tehnice pentru proiectarea instalaiilor de
înclzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaial” - I 26.
7.30. La uile i porile exterioare ale încperilor care adpotesc procese sau activiti care nu permit
coborârea sensibil a temperaturii interioare sau necesit un tampon termic la intrarea persoanelor, se prevd
perdele de aer cald în conformitate cu “Normativul pentru proiectarea i execuia instalaiilor de ventilare i
climatizare” - I 5, urmrindu-se reducerea necesarului de cldur al acestora (de ex.: prin utilizarea aerului
cald din zona superioar a încperilor).
7.31. În instalaiile de înclzire cu aer cald combinate cu ventilare se urmrete recuperea în cea mai mare
msur a cldurii coninute în aerul viciat evacuat i folosirea cldurii pentru înclzirea aerului introdus.
[top]
8. ÎNCLZIREA PRIN RADIAIE

Domeniu de utilizare
8.1. Sistemul de înclzire prin radiaie se utilizeaz :
 în cldiri civile, în încperi cu cerine deosebite igienice i de confort, precum i pentru asigurarea unei
înclziri uniforme ;
 în hale industriale cu spaii mari i fr necesiti de ventilare, pentru asigurarea unei distribuii
omogene a înclzirii ;
 în încperi de producie industrial, pentru a realiza o înclzire zonal (art. 4.5), puncte calde (art. 4.6)
sau înclzire perimetral (art. 6.2 i 7.2) ;
 în spaii deschise i semideschise.
Alegerea sistemului de înclzire prin radiaie
8.2. Înclzirea prin radiaie a cldirilor civile se realizeaz, de regul, cu suprafee radiante din elemente de
înclzire (obinuit evi) aflate la tavan, pardoseal sau perei. Acestea se mascheaz cu elemente de
acoperire sau se înglobeaz în elementele de construcie.
n încperile industriale se folosesc panouri radiante aparente.
8.3. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante nu se aplic înc perilor folosite cu program intermitent, mai
ales dac durata de folosin este scurt (pân la câteva ore) sau când cldirea este supus la variaii
termice mari (inerie termic mic, însorire etc.).

Înglobarea elementelor de înclzire în elementele structurii de rezisten ale cldirilor se poate face numai cu
acordul proiectantului structurii de rezisten.
8.4. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante la tavan (radiaie de tavan) se aplic în cazul încperilor cu
cerine igienice deosebite care reclam evitarea posibilitii de transport al prafului prin convencie (de ex.:
saloane de bolnavi cu cerine igienice speciale, sli de operaie) i în încperi în care cerinele de mobilare
sau de ordin estetic impun eliminarea corpurilor de înclzire montate lâng peri (de ex.: muzee, expoziii
etc.).
8.5. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante la pardoseal (radiaie de pardoseal) se folosete în cazul
încperilor cu necesar redus de cldur, lipsite aproape total de mobilier sau în care temperatura mai ridicat
a pardoselii este cerut de modul de utilizare a încperii (de ex.: bi publice, piscine etc.).
8.6. Înclzirea prin radiaie cu suprafee radiante în perei se utilizeaz ca sistem complementar al înclzirii
prin radiaie de tavan sau de pardoseal (prin care nu se poate acoperi necesarul de cldur al încperii), sau
când este necesar ridicarea temperaturii superficiale a pereilor.
8.7. Înclzirea prin panouri sau benzi radiante se folosete în cazul încperilor spaioase i cu înlime mare,
în încperi de producie în care nu este admis deplasarea particulelor solide din aer, precum i pentru
înclzirea perimetral a spaiilor de producie în locul unor corpuri de înclzire, dac soluia se dovedete mai
eficient funcional i economic.
8.8. Înclzirea prin radiaie la temperaturi înalte folosind radiani electrici sau cu gaze, se poate prevedea
pentru spaii deschise (terase, peroane, intrri în cldiri) sau chiar în spaii închise, atunci când nu se poate
utiliza un agent termic i dac folosirea soluiei în aceste spaii este admis de reglementri de siguran la
foc.
La radianii cu gaze se iau m suri de automatizare pentru prevenirea incendiilor i pentru meninerea
concentraiilor de noxe în limitele admise.
Amplasarea suprafeelor de înclzire; reeaua de distribuie
8.9. În încperile industriale, amplasarea panourilor (benzilor) radiante se face în strict corelare cu cerinele
tehnologice, pentru a nu prova ecranarea parial a panourilor (benzilor) i nici restricii tehnologice (de ex.: în
transportul suspendat).
8.10. La amplasarea suprafeelor radiante se va urmri combaterea efectelor de radiaie negativ a ferestrelor
i pereilor exteriori asupra schimbului de cldur al ocupanilor, prin montarea suprafeelor radiante ctre
periferia încperii.
8.11. În încperile prevzute cu elemente automate de protecia i stingere a incendiilor cu fuzibile,

amplasarea suprafeelor radiante va trebui realizat astfel încât s se evite posibilitatea intrrii greite în
funciune a instalaiilor P.S.I.
8.12. Se recomand ca circulaia agentului purttor de cldur în elementele înclzitoare s se fac de la
peretele exterior spre centrul încperii.
8.13. Organele de reglare vor fi prevzute pentru fiecare element înclzitor, în cazul încperilor mici, sau
pentru grupuri de elemente înclzitoare, în încperile mari i se vor monta la o înlime uor accesibil.
8.14. Se va urmri ca, prin mrimea elementelor înczitoare i prin înserierea acestora s se realizeze
echilibarea hidraulic a circuitelor, respective, prelucrarea aceluiai ecart de temperatur între ducere i
întoarcere.
[top]
9. CENTRALE TERMICE

Agenii termici produi în centralele termice
9.1 Alegerea agenilor termici produi în centralele temice i a parametrilor acestora se face inându-se
seama de economicitatea întregului sistem alctuit din: sursa de cldur, reelele termice i instalaiile
interioare.
9.2. Se recomand producerea a cel mult 2 ageni termici i prevederea posibilitii de a fi folosii la diveri
parametri nominali de temperatur, adaptai la necesitile instalaiilor consumatoare de cldur (a se vedea
art. 4.7.-4.10).
9.3. Capacitatea centralei termice se determin pe baza cronogramei consumurilor de cldur, alctuit astfel
încât s satisfac toate necesitile de cldur, în condiii nominale. Se recomand aplatizarea vârfurilor de
consum, folosind - eventual - acumularea apei calde de consum.
Amplasarea centralelor termice
9.4. În ansamblurile cldirilor de locuit alimentate centralizat cu cldur, amplasarea centralelor termice se
face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu cldur din cadrul planului Urbanistic sau al
Studiului de fezabilitate, analizând i posibilitatea de cooperare cu surse de cldur existente în zon.
În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urmrete amplasarea centralelor termice cât mai aproape
de centrul de greutate al consumatorilor, inând seama de condiiile locale: ecologice (direcia vânturilor
dominante, poziia courilor de fum fa de cldirile din zon), configuraia terenului, posibilitatea extinderilor
viitoare.
Centralele termice funcionând cu combustibil solid se amplaseaz în afara zonelor de locuit, inând seama
de dificultile create de transportul combustibilului, zgurii i cenuii, precum i de pericolul de poluare; fac
excepie centralele termice folosind combustibil solid, echipate cu cazane având capacitatea sub 70 kW,
pentru care condiiile de amplasare sunt aceleai ca i pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos.
La amplasarea centralelor termice care au în componen i agregate pentru producerea combinat a

energiei termice i electrice (de exemplu, agregate de cogenerare cu motor termic) vor fi avute în vedere i
condiiile i soluiile tehnice pe care sistemul energetic le impune pentru preluarea energiei electrice, în
conformitate cu reglementrile legale.
9.5. În ansamblurile de cldiri de locuit, centralele termice se prevd, de regul, în cldiri independente sau
alipite unora din cldirile alimentate.
în cazul alimentrii locale cu cldur centralele termice se pot amplasa înglobate în interiorul unei cldiri. La
amplasarea centralelor termice în interiorul cldirii deservite vor fi respectate prevederile “Ghidului de
proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici” - GP 051.
Alipirea sau înglobarea într-o cldire a centralei termice se face fr a afecta buna funcionalitate a cldirii i
structura de rezisten a acesteia.
9.6. Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu
respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale” - I6.
Amplasarea centralelor termice folosind gazul petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil se va face,
obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) - I 31.
9.7. La amplasarea centralelor termice se va ine seama, obligatoriu, de prescripiile tehnice ISCIR i de
reglementrile de siguran la foc.
9.8. Centralele termice se grupeaz, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodrii, ca: staii de hidrofor, staii
de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat.
9.9. Centralele termice înglobate în cldiri, în mod oblgiatoriu, nu se amplaseaz :

 în i sub încperi din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite acestora ;
 în i sub sli aglomerate i ci de evacuare ale slilor aglomerate, sub scene i sub încperi cu
aglomerri de persoane;
 în încperile de zi i dormitoarele colectivitilor pentru copii de vârst precolar, precum i sub
acestea în cazul în care se utilizeaz gazele naturale sau gazele petroliere lichefiate (GPL) drept
combustibil ;
 în i sub sli de clase, laboratoare sau sli de gimnastic din cldiri pentru învmântul elementar i
mediu ;
 în cldiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub sli de operaii ;
 la subsolul cldirilor, în cazul în care se folosete drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL) ;
 în interiorul cldirilor înalte (peste 28 m), exceptând poriunile care nu ating aceast înlime; se
excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de apartament ;
 în spaii cu risc mare de incendiu din cldiri civile, definite conform Normativului P 118.
9.10. În cldiri civile se recomand s nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau al turi de încperi de
locuit sau încperi în care se desfoar o activitate sensibil la zgomot, trepidaii sau exces de temperatur.
In cazul în care este imposibil evitarea vecintii cu astfel de încperi se iau msurile prevzute la
art.10.32.
9.11. Montarea cazanelor din instalaiile de înclzire de apartament se face în încperi bine aerisite, care nu
sunt folosite drept camere de dormit sau cmri i care nu prezinte pericol de incendiu. Amplasarea cazanului
se face astfel încât s se asigure acces uor la cazan, s nu se stânjeneasc alte activiti i s  se respecte
cerinele din cartea tehnic a cazanului.
Probleme specifice ale centralelor termic care deservesc instalaii de înclzire existente
9.12. Prevederea unei centrale termice pentru alimentarea cu cldur a unor instalaii de înclzire existente
va fi însoit, ori de câte ori este posibil de reabilitatea sau modernizarea instalaiilor interioare de înclzire;
totodat va fi analizat oportunitatea îmbuntirii proteciei termice a cldirii.
9.13. Alimentarea cu cldur de la centrala termic a unor consumatori existeni se va face cu condiia
contorizrii fiecrui consumator.
9.14. În cazul în care, la racordarea centralei termice la o instalaie de înclzire existent, nu este posibil
reabilitatea sau modernizarea acesteia din urm, se va face în mod obligatoriu, înainte de racordare, sp larea
cu dezincrustani a instalaiei i curirea interioar a corpurilor de înclzire.
9.15. Cazanele i echipamentele din centrala termic se protejeaz împotriva înfundrii circuitelor hidraulice
cu depuneri provenind din instalaiile interioare prin prevederea unor filtre de impuriti pe conductele de
întoarcere din instalaiile interioare.
9.16. Dimensionarea pompelor de circulaie din centrala termic, ce deservesc instalaii vechi, va fi fcut pe
baza unor msurtori pe circuitele hidraulice ale instalaei în vederea determinrii pierderilor de sarcin reale
în instalaiile interioare. Cu aceast ocazie se va face i reechilibrarea hidraulic a ramurilor principale de
distribuie ale instalaiei.
Echiparea cu cazane
9.17. Se recomand echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat i emisii de noxe
reduse. Se are în vedere un randament înalt al instalaiilor de ardere, recuperarea cldurii din gazele de
ardere - obinute convectiv i prin condensarea vaporilor - i completa automatizare.
Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominal, de minimum :
90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ;
89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid uor, motorin etc.);
80 % pentru combustibil solid (crbune) .

Scderea randamentului la funcionarea în sarcin redus nu poate fi mai mare de 3 %.
Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane se limiteaz , în funcie de tipul combustibilului, la
urmtoarele valori maxime de emisie a poluanilor:
• pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) :
 monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3N ;

 oxizi de sulf (SO x): 35 mg/m3N ;
 oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3N ;
• pentru combustibil lichid (combustibil lichid uor, motorin etc.) :
 pulberi: 50 mg/m3N ;
 oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N ;
• pentru combustibil solid (crbune, lemn) :
 pulberi: 100 mg/m3N ;

 oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ;
9.18. Instalarea cazanelor se va face în conformitate cu prescripiile ISCIR :
 C 31, pentru cazane de ap cald (temperatura sub 115oC) i abur (presiune sub 0,7 bar) ;
 C 1, pentru cazane de ap fierbinte (temperatura peste 115oC) i abur (presiune peste 0,7 bar) ;
 C 30, pentru cazane mici de abur (presiune peste 0,7 bar i capacitate sub 100 l).
9.19. La alegerea numrului de cazane se ine seama de cronograma consumului de cldur, de raportul
consumurilor în funcie de perioada de consum (iarn-var) sau de natura lor (înclzire, preparare ap cald
de consum), de posibilitile de amplasare a echipamentelor în centrala termic, precum i de implicaiile
provocate de avarierea unui cazan. Se urmrete obinerea unor indici optimi ai consumului de combustibil
prin exploatarea intensiv a utilajelor i evitarea funcionrii la sarcinii reduse.
Ca orientare, numrul de cazane funcie de sarcin termic nominal poate fi :
 un cazan la centrale cu capacitate sub 0,1 MW ;

 dou cazane la centrale cu capaciti între 0,1 MW i 2 MW ;
 minim trei cazane la centrale cu capaciti peste 2 MW .
9.20. Cazanele instalate în centrala termic, care prepar un singur fel de agent termic sunt, de regul, de
acelai tip i m rime. In funcie de perioada i natura consumurilor de cldur se pot folosi cazane de m rimi
diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de var.
9.21. La cerinele beneficiarului sau în funcie de fiabilitate, gradul de siguran în exploatare i durata de
via a echipamentului se pot prevedea în centrala termic cazane de rezerv.
9.22. În cazul construirii în etape a obiectivelor din zon, se analizeaz echiparea centralei termice, la
început, numai pentru obiectivele din primele etape, prevzându-se posibiliti de extindere.
9.23. În cazul în care se prevede alimentarea din centrala termic a consumurilor pe zone de presiune, pentru

fiecare zon se folosesc cazane sau schimb toare de cldur proprii, echiparea fcându-se conform
prezentului normativ.
9.24. La stabilirea schemei funcionale a centralei termice se va ine seama de:
 tipul i numrul consumatorilor (înclzire, ap cald de consum, ventilare etc.) ;

 parametrii de temperatur cerui de consumatori ;
 puterea termic a centralei i numrul de cazane ales ;
 caracteristicile tehnice ale echipamentelor ;
 cerine de exploatare .
Se urmrete adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i funcionalitate a centralei termice
i care s permit acordarea regimului de funcionare al centralei cu sarcina termic a consumatorilor
(funcionarea cazanelor “în cascad”, autonomia circuitelor hidraulice al cazanelor i al consumatorilor prin
utilizarea “pompelor de sarcin cazan”, “buteliei de egalizare a presiunilor” i “pompelor de reea”, utlizarea
robinetelor de amestec, cu 3 ci, pentru reglarea temperaturii agenilor termici furnizai etc.).
În centrala termic se aleg scheme de legturi cât mai simple între cazane i între acestea i celelalte
echipamente ale centralei, funcie i de posibilitile de automatizare i de condiiile de funcionare i
exploatare.
Echiparea centralei termice cu aparatur de msur, automatizare i contorizare se face conform prevederilor
din cap.15.
9.25. În vederea protejrii cazanelor fa de ocuri termice i crerii în cazane a regimului necesar la
începutul perioadei de funcionare, se pot prevedea pompe de recirculaie a apei la fiecare cazan de ap
cald. In cazul în care cazanele sunt prevzute de productor cu pompe proprii se va ine seama de aceasta
în schema termic a centralei.
9.26. În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii i
combustibil lichid la vârful de consum, se recomand folosirea arztoarelor mixte gaze-pcur (combustibil
lichid uor), în vederea crerii posibilitii de a trece uor de la un combustibil la cellalt.
9.27. Pentru centralele termice cu crbune se recomand ca, la alegerea tipului de cazan folosit, s se aib în
vedere urmtoarele :
 combustibil aprovizionat trebuie s poat fi ars direct fr s mai fie necesar o preparare local ;
 alimentarea cazanelor cu combustibil i îndeprtarea cenuii s se fac mecanizat.
n cazul utilizrii drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumegu, deeuri agricole etc.) este necesar
ca instalaia de ardere a cazanelor s fie adaptat corespunztor iar alimentarea cu combustibil i evacuarea
cenuii s se fac, pe cât posibil mecanizat.
9.28. La centralele termice de apartament funcionând pe combustibil gazos sau lichid se recomand
utilizarea cazanelor cu camer de ardere închis i control automat al arderii.
Asigurarea cazanelor i a instalaiei
9.29. Toate instalaiile de producere a cldurii vor fi asigurate împotriva creterii presiunii i temperaturilor
peste limitele admise.
n instalaiile cu ap cald (pân la 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prevederilor STAS 7132 i
prescripiilor tehnice C31.
n instalaiile cu ap fierbinte (peste 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prescripiilor tehnice ISCIR C1, iar
în cele cu abur, cu presiunea peste 0,7 bar, potrivit prescripiilor tehnice ISCIR C1 sau C30.
9.30. În instalaiile de înclzire cu ap cald se recomand folosirea vaselor de expansiune închise (sub
presiune), datorit posibilitilor multipe de amplasare a vaselor i a faptului c nu se încarc zona superioar

a cl dirii. Se va asigura meninerea în întreaga instalaie a unei presiuni mai mari decât cea de satura ie prin
msurile prevzute de STAS 7132.
Vasele de expansiune închise vor corespunde prescripiilor tehnice ISCIR C4.
9.31. În cazul adoptrii soluiei cu vase de expansiune deschise, montate în zona superioar a cldirilor, se
vor lua msuri corespunztoare la proiectarea structurii de rezisten i pentru asigurarea împotriva
pericolului de inundare în caz de avarie.
Lungimile - orizontal i vertical - ale conductei la vasul de expansiune deschis vor corespunde prevederilor
STAS 7132.
Echipamentul pentru circulaia apei
9.32. Asigurarea presiunii necesare circulaiei apei se face cu ajutorul pompelor. In centrala termic se
asigur întreaga presiune sau - eventual - numai o parte din aceasta (a se vedea art.4.14 - 4.16).
Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i trepidaii.
9.33. In cazul în care regimul debitelor de ap circulaia este variabil în cursul unei zile sau al anului se poate
prevedea una din urmtoarele soluii:
 pompe diferite pentru fiecare regim ;

 un numr diferit de pompe în funciune ;
 pompe antrenate cu motoare cu turaie variabil.
Pompele se aleg astfel încât acestea s fie folosite optim - pe curba caracteristic a randamentului pompelor.
La instalaiile mari se va analiza oportunitatea prevederiii unor pompe de rezerv care, în corelare cu
pompele activ - rmase în funciune la avaria unei pompe - s poat satisface diferitele situaii privind regimul
de funcionare.
9.34. Pentru circulaia apei fierbini se folosesc pompe specifice, corespunztoare temperaturii la care
acestea funcioneaz.
9.35. Toate pompele se prevd cu organe de închidere, precum i cu armturi de reinere pe conductele de
refulare, între armturile de închidere i pompe.
9.36. Pe conductele de întoarecere de la instalaiile interioare, înainte de intrarea în cazane sau schimbtoare
de cldur, se prevd separatoare de impuriti. In vederea reducerii numrului de separatoare se recomand
ca acestea s se monteze pe conducte comune de întoarcere.
Echipamentul pentru prepararea apei calde de consum
9.37. In centrala termic se instaleaz echipamentul aferent preparrii centralizate a apei de consum (a se
vedea art.4.12). Se folosete agentul termic produs în central ca agent primar.
La alegerea schimbtoarelor de cldur se are în vedere ca acestea s corespund caracteristicilor agentului

termic i s  aib  un gabarit i o greutate cât mai reduse. Prevederile din prezentul capitol se refer numai la
agentul termic primar. Partea privind ap cald de consum se realizeaz conform normativului I9.
9.38. Prepararea apei calde de consum pentru ansamblurile de cldiri civile se face, fie cu schimb toare de
cldur cu acumulare, fie cu schimbtoare de cldur fr acumulare i rezervoare acumulatoare de cldur,
fie doar cu schimbtoare de cldur fr acumulare. Alegerea soluiei se face pe baza unei analize
economice i a condiiilor de amplasare.
Numrul schimbtoarelor de cldur instalate (cu i fr acumulare) se alege în funcie de: regimul de
funcionare, gradul de asigurare al funcionrii, posibilitile de întreinere i reparaii etc. Nu sunt necesare
uniti de rezerv.

9.39. Se aleg, în funcie de posibiliti, cazane cu randament ridicat, având înglobat i partea de preparare a
apei calde de consum sau cazane specializate numai pentru prepararea apei calde de consum, folosind, dac
este posibil, cldura recuperat din gazele de ardere ale unui cazan obinuit.
Alimentarea cu ap a cazanelor
9.40. Cazanele care produc ap cald (temperatura sub 115oC) se alimenteaz cu apa din instalaiile de ap
potabil, cu condiia respectrii art.9.42.
Racordarea se face la conducta de întoarcere a instalaiei de înclzire prin intermediul unui racord demontabil
prevzut cu o armtur de reinere, pentru a împiedica ptrunderea apei din instalaia de înclzire în instalaia
din care se face, alimentarea; racordul de umplere se va decupla de la instalaia de ap dup umplerea
instalaiei de înclzire
Consumul de ap pentru umplerea instalaiei de înclzire i “apa de adaos” vor fi contorizate.
9.41. La instalaiile de înclzire cu ap cald sau la cele cu cazane de abur cu presiune sub 0,7 bar, se vor
asigura indicii de calitate a apei de alimentare, conform condiiilor productorului, prevzându-se, în acest
scop, instalaii corespunztoare de tratare a apei (dedurizare, corecie PH, degazare).
9.42. Centralele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l vor fi prevzute cu
instalaii de dedurizare pentru apa de alimentare.
9.43. Pentru alimentarea cazanelor de ap fierbinte, având temperatura peste 115o, precum i a celor de
abur, având presiunea peste 0,7 bar, se vor prevedea instalaii de tratare a apei. Valoarea indicilor de calitate
a apei i soluia de alimentare cu ap a cazanelor vor trebui s fie în conformitate cu prescipiile tehnice
ISCIR C1, C30, C18.
9.44. Pentru alimentarea cu ap a cazanelor de abur de joas presiune (sub 0,7 bar) se prevd dou
electropompe, dintre care una de rezerv.
Pompele se monteaz înecat fa de rezervorul de colectare a condensatului. Diferena de nivel dintre nivelul
nominal al apei din rezervor i axul orizontal al orificiului de aspiraie al pompelor se alege astfel încât s se
evite fenomenul de vaporizare în conducta de aspiraie a pompei.
9.45. Pompele de alimentare a cazanelor de abur vor fi prevzute cu instalaii de comand pentru pornire i
oprire, în funcie de nivelul apei din cazane sau din rezervorul de condensat, cu condi ia prevederii unui
sistem de semnalizare acustic a atingerii nivelului minim al apei din cazan (sau rezervor).
Instalaii pentru alimentare cu combustibil
9.46. Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termic se face în funcie de: disponibilitatea
combustibilului, posibilitile de procurare i stocare, condiiile de mediu, gradul de asigurare a
consumatorului, modul de exploatare al centralei termice etc.
În cazul consumatorilor care impun o mare siguran în funcionare i la care exist posibilitatea întreruperii
sau diminurii alimentrii cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se poate prevederea
folosirea a doi combustibili (gaze naturale i combustibil lichid, combustibil lichid i GPL), adoptându-se
soluiile tehnice adecvate (arztoare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.).
9.47. La proiectarea instalaiilor de combustibil gazos din centrale termice se va ine seama de “Normativul
pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” I6 i de “Normativul pentru
proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I31.
9.48. Instalaiile de alimentare cu combustibil a cazanelor se prevd cu sisteme de siguran în vederea

înlturrii pericolului de incendiu i explozie.
9.49. La instalaiile de alimentare cu gaze a cazanelor fr supraveghere permanent se vor prevedea
dispozitive automate de reglare, semnalizare i control ale arderii, precum i de închidere a alimentrii cu
gaze în cazul întreruperilor de orice natur (alimentare cu gaze, energie electric) sau a reducerii presiunii

gazelor subvaloarea minim indicat de productorul arztorului.
9.50. Pentru instalaiile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor fr supraveghere permanent se vor
prevedea dispozitive automate pentru conducerea arderii i pentru blocarea admisiei combustibilului, în caz
de întrerupere a curentului electric sau de defectare a motoarelor electrice ale utilajelor care servesc arderea.
9.51. Arztoarele automatizate de combustibil gazos sau lichid se prevd cu dispozitive de protecie care s
blocheze alimentarea cu combustibil la :
 nerealizarea aprinderii ;
 existena flcrii înaintea admisiei combustibilului ;
 stingerea flcrii ;
 presiunea gazului sub limita admis ;
 întreruperea alimentrii cu combustibil lichid ;
 întreruperea alimentrii cu energie electric .
Deblocarea va fi fcut numai manual dup înlturarea defeciunii.
9.52. În cazul utilizrii gazului petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil pentru cazane, acestea vor fi
alimentate numai de la depozite exterioare.
Depozitele de GPL care deservesc centralele termice vor fi realizate (soluii constructive, capaciti, distane
de amplasare) în conformitate cu prevederile Normativului I31.
Este interzis alimentarea arztoarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de GPL, indiferent de
amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul cldirii).
9.53. În cldirile civile i industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile necesare
folosirii în centrala termic din cldire (combustibil lichid uor, motorin, pcur).
Depozitarea se face, obligatoriu, în încperi separate de restul cldirii prin perei i planee realizate conform
art.10.25. din prezentul normativ. Se prevd praguri pentru evitarea împrtierii lichidelor revrsate în caz de
avarie, asigurarea golirii rapide i instalaii de semnalizare i stingere a incendiului. La aceste încperi nu se
prevd dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu i nici panouri de deburare (explozie).
9.54. În interiorul slilor de cazane independente, alipite cldirilor sau înglobate în acestea, se admite
amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc.
Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distan de cel puin 2,50 m
de injectoare i nu pe direcia eventualelor rateuri de gaze sau pe direcia de evacuare a gazelor de ardere, la
deschiderea clapetelor de explozie.
9.55. Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibil i când soluia
se dovedete mai economic. Depozitele pot fi supraterane semiîngropate sau îngropate. Depozitele
îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa fr restricii de distan fa de construcie.
Depozitele având o capacitate de peste 30 mc i cel mult 200 mc se amplaseaz la o distan de minimum 15
m de orice construcie. Distana se reduce cu 25 % pentru depozite semiîngropate i cu 50 % pentru cele
îngropate.
9.56. În scopul proteciei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiîngropate
i îngropate se vor prevedea, fie cu perei dubli, cu instalaie automat de detecie a prezenei combustibilului
în spaiul dintre perei i montare direct în sol, fie cu perei simpli i montare în cuv de beton.
Pentru un grup de rezervoare se prevede o camer de comand, în care se monteaz armturile de închidere

pe conductele instalaiei de combustibil i instalaiile corespunztoare de semnalizare, iar camera va avea o
gur de acces.
Cuvele rezervoarelor pentru combustibilii de ardere nu se prevd cu panouri de deburare i dispozitive de

evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trap.

9.57. Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prevd cu: conducte de alimentare
(dac alimentarea se face pe sus, aceasta se prelungete pân la 50 cm de la fundul rezervorului), conducte
de plecare, conducte de recirculare (dac plecarea se face prin pompare), conducte de preaplin cu
indicatoare de nivel care nu vor fi din sticl  i cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul i având
la captul exterior opritoare de flcri.
9.58. În toate cazurile în care depozitul exterior este sucifient de apropiat i exist diferena de nivel necesar,
se prevede i posibilitatea golirii rapide a rezervorului de consum zilnic în depozitul exterior. Atât preaplinul
cât i golirea rapid se conduc la rezervorul de depozitare printr-o conduct comun.
9.59. În situaia în care construcia pe care o deservete centrala termic este prevzut cu instalaii de
semnalizare a incendiului, acestea vor supraveghea i camerele rezervoarelor de combustibil lichid.
9.60. Pentru alimentarea rezervoarelor, dac aceasta nu se poate face gravitaional, se prevd pompe
electrice sau pompe acionate cu abur.
n ambele cazuri se monteaz o pomp de rezerv cu acionare electric.
n instalaiile având capacitatea termic nominal pân la 100 kW se poate folosi o pomp de mân.
Pentru staia de pompare se iau msurile necesare de protecie la foc.
9.61. Este interzis trecerea conductelor de combustibil lichid prin încperi, canale, ghene, în care scprile
de lichid combustibil sau de gaze prezint pericol de incendiu sau explozie, inând seama i de restriciile
prevzute la art.5.36. din prezentul normativ.
9.62. În cldirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o capacitate de
20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în încperi separate de restul construciei prin perei i planee
realizate conform art.10.26 din prezentul normativ.
În slile de cazane funcionând cu combustibil solid, cu alimentare manual a focarelor, se admite

depozitarea a maximum 2 mc combustibil.
9.63. Buncrele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în
interiorul slii cazanelor.
Buncrele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, vor fi amplasate într-un spaiu
separat de sala cazanelor, conform prevederilor art.10.27 din prezentul normativ i vor avea o capacitate
corespunztoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.
Pentru ambele categorii de buncre, menionate anterior, construcia lor se va face cu îndeplinirea,
obligatoriu, a prevederilor art.10.27., luând msuri de prevenire i stingere a incendiilor.
9.64. Pentru centralele termice cu crbune funcionând în condiiile prevzute la art. 9.27. se recomand ca
alimentarea cazanelor cu combustibil, ca i îndeprtarea cenuii s se fac mecanic.
9.65. Depozitarea cenuii i zgurii se va face în spa ii exterioare, adpostite de vânt (eventual cu parapet
incombustibil).
La depozitele de zgur i cenu cu capacitatea peste 50 mc se vor prevedea instalaii fixe de stingere cu
ap.
La stabilirea msurilor pentru evacuarea zgurii i cenuii se vor respecta i prescripiile tehnice ISCIR C1.
Alimentarea cu aer de combustie
9.66. Pentru admisia aerului de combustie se prevd prize sau ferestre cu ochiuri mobile în pere ii exteriori ai
centralei, de regul în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pereii laterali.
Dac aceste soluii nu pot fi adoptate, prizele se amenajeaz în peretele frontal sau în zonele adiacente
acestuia din pereii laterali; în aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer pân în zona

din spatele cazanelor.
n toate situaiile, aerul se introduce cât mai aproape de tavanul slii cazanelor pentru a se utiliza excedentul
de cldur din zona superioar i pentru a se asigura ventilarea întregului spaiu.
Seciunea liber a prizelor de aer pentru combustie se detemin prin calcul, în funcie de capacitatea
centralei, de felul combustibilului utilizat i de soluia de introducere a aerului în focare.
n caz c nu est posibil asigurarea aerului de combustie prin ventilare natural (grile de admisie sau prize cu
canale), se prevd, în acest scop, ventilatoare. Nu se prevd, pentru acestea, uniti de rezerv.
9.67. Centrala termic se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a cror suprafa liber este cel puin
egal cu seciunea total a courilor de fum.
Evacuarea gazelor de ardere
9.68. Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosfer, cu condiia obligatorie de a se lua msurile necesare
pentru ca noxele coninute de gazele de ardere, dup ptrunderea în atmosfer i dispersia lor, s se
încadreze în limitele admise pentru concentraiile din aer i de la sol. Incadrarea în limitele admise se refer
atât la noxele evacuate de centrala termic cât i, separat, la ansamblul format de aceast central i alte
surse de noxe existente sau previzibile în zon.
9.69. La centralele termice funcionând cu combustibil solid se va analiza necesitatea prevederii de

dispozitive de reinere a cenuii, pentru a nu se depi concentraia admisibil de noxe în atmosfer.
9.70. Înlimea coului de fum - prin care se evacueaz gazele de ardere în atmosfer - se determin printr-
un calcul specific gazodinamic i de dispersie a gazelor de ardere. În calcul se au în vedere i :
 necesitile funcionale ale cazanelor ;

 coninutul de noxe al gazelor de ardere ;
 parametrii meteorologici locali (direcia i viteza vânturilor dominante, stratificarea termic vertical
etc.) ;
 situaia cldirilor din zon (poziionarea fa de co i vânturile dominante; regimul de înlime) ;
 caracteristicile altor surse de noxe din zon.
9.71. Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, inând seama i de tipul de
cazan folosit.
9.72. Tirajul forat se prevede în cazurile în care :
 tipul cazanului impune aceasta ;

 cldura gazelor de ardere a fost parial recuperat ;
 condiiile particulare impun coului o înlime mai mic decât cea necesar pentru funcionarea cu tiraj
natural (de ex.: vecintatea unui aeroport, obligativitatea înglobrii coului de fum într-o cldire cu
înlime insuficient, amplasarea într-un ansamblu arhitectonic ce nu permite couri înalte etc.) ;
 înlimea coului de fum cu tiraj natural nu este suficient pentru asigurarea dispersiei noxelor în
atmosfer, necesar încadrrii în limitele admise ale concentraiei de noxe în atmosfer.
9.73. Coul de fum va depi coama acoperiului cu minimum 0,50 m, iar în cazul învelitorilor combustibile cu
minimum 1 m, luându-se i msurile de protecie fa de elementele combustibile ale acoperiului.
La terase, coul de fum va depi cu minimum 0,50 m elementele de supraînlare ale terasei (atic, zid
antifoc), dac distana fa  de elemente este sub 3 m i cu minimum 1 m, dac distana fa de acestea este
de peste 3 m.
9.74. În ansamblurile de locuine, courile de fum ale centralelor termice funcionând cu combustibil lichid sau
gazos se alipesc sau se înglobeaz în cele mai înalte cldiri din ansamblu.
9.75. Se recomand ca, pe cât posibil, co urile înglobate în cldiri s nu treac prin încperi în care cldura

degajat influeneaz negativ materialele depozitate sau confortul necesar.
Dac nu se poate evita un asemenea amplasament al courilor, se vor lua msuri corespunztoare de izolare
termic.
9.76. Courile de fum se execut i se izoleaz termic fa de elementele construciei conform prevederilor
STAS 6793 i ale celorlalte prescripii tehnice care reglementeaz acest domeniu.
9.77. În cazul tirajului natural se admite racordarea pe acela i co de fum necompartimentat a mai multor
cazane, cu condiia încadrrii vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate de STAS 3417, în funcie de
regimul de funcionare i încrcare al cazanelor, atât pe parcursul unei zile cât i pe întregul an.
În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadreaz în limitele recomandate i dac sec iunea liber a
coului depete 2 mp, iar pierderile de sarcin prin canal i co nu se pot acoperi prin tiraj natural, dup
caz, se pot prevedea couri separate sau se compartimenteaz coul. Compartimentarea se face pe toat
înlimea coului, prevzându-se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al coului.
9.78. Pe racordurile dintre cazane i canalul de fum se prevd dispozitive pentru reglarea tirajului cazanelor în
funciune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu funcioneaz - i pentru
compensarea dilatrilor.
Pentru msurarea temperaturii, prelevarea probelor pentru analiza gazelor de ardere, precum i pentru
msurarea tirajului, se prevd tuuri din eav Dn 32 pe racord de fum al fiecrui cazan, precum i la baza
fiecrei seciuni a coului de fum care asigur tirajul unui grup de cazane.
9.79. Canalele de fum se prevd cu guri de vizitare i control care s se închid etan prin capace sau ui
metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum, la schimbrile de direcie ale acestuia. La
baza coului de fum se prevede o gur de vizitare cu u etan, pentru inspecie i curire; la partea
inferioar a coului se prevede un tu pentru evacuarea condensatului.
9.80. Canalele de fum se prevd, de regul, cu clapete de explozie astfel proiectate încât s se deschid, în
caz de explozie, înainte de a se depi limita de rezisten a canalului.
Clapeta de explozie trebuie s asigure o închidere etan i se amplaseaz astfel încât s nu produc
accidente la deschidere
9.81. Lugimea canalului de fum va fi minim i nu va depi 1/3 din înlimea coului de fum.
9.82. În cazul folosirii unui singur co pentru mai multe cazane cu tiraj forat, fiecare ventilator de gaze de
ardere se prevede cu canal independent de fum, pân la coul de fum. Racordarea canalelor la coul de fum
se face astfel încât s se evite influena negativ în funcionarea cazanelor.
9.83. Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice, materiale ceramice, zidrie) se
protejeaz la interior, în funcie de temperatura i de caracterul agresiv al gazelor de ardere.
Courile de fum din zidrie, înglobate în cldire se amoteaz, la partea inferioar, pe cca.10 m din înlimea
lor. Pe restul înlimii, aceste couri se cptuesc cu crmid obinuit, astfel încât seciunea interioar a
courilor s rmân constant, dar fr s se împiedice dilatarea liber a cptuelii de amot.
Courile de fum din zidrie, înglobate în cldiri, se amplaseaz astfel încât nici una din laturile lor s nu fie
inclus în vreun perete exterior al cldirii. Dac aceast soluie nu este posibil, se iau msuri constructive
pentru evitarea apariiei condensului.
Courile de fum metalice, din eav de oel, se protejeaz anticoziv la interior i se termoizoleaz la exterior.
9.84. Probleme specifice ale evacurii gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de apartament vor
fi rezolvate conform ghidului GP 051 “Ghid de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termice mici”,
normativului I6 “Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” i
normativului I 31 “Normativ pentru proeictarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL)”.

Msuri de prevenire i stingere a incendiilor
9.85. Centralele termice se doteaz cu mijloace de prim intervenie în caz de incendiu i se echipeaz cu

instalaii de stingerea incendiilor conform reglementrilor în vigoare.
9.86. În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prevd stingtoare cu
pulbere i CO2 de minimum 6 kg sau similare, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafa de
pardoseal.
9.87. Pentru depozitele închise cu combustibil lichid din exteriorul construciei se asigur, pentru fiecare 20 t
de capacitate, minimum :
 2 stingtoare portative cu spum de minimum 6 kg ;

 1 stingtor transportabil, cu spum de minimum 50 kg ;

1 lad cu nisip, de 0,5 m3 ;
 1 lopat .
9.88. În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prevd hidrani interiori de incendiu, dac
aceasta este amplasat într-o construcie echipat cu asemenea instalaii.
9.89. Sub injectoarele cu combustibil lichid se prevd t vi etane din tabl, umplute cu nisip, pentru evitarea
împrtierii pe pardoseal a eventualelor pierderi de combustibil.
[top]
10. ORGANIZAREA CENTRALEI TERMICE I AMENAJRI CONSTRUCTIVE

Organizarea spaiilor din central termic
10.1. Dimensiunile centralelor termice se stabilesc inând seama de tipul, numrul i gabaritul utilajelor, de
spaiile necesare pentru montarea, exploatarea i întreinerea lor i de condiiile impuse de Normele generale
de protecie a muncii i de Prescripiile tehnice ISCIR C1.
Se va ine seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice.
10.2. Organizarea spaiilor i amplasarea utilajelor se face astfel încât distanele strbtute de personalul de
exploatare s fie minime, iar supravegherea utilajelor i operaiunile de exploatare i întreinere s se fac
uor.
Se asigur, dup caz, spaiul necesar pentru revizii, reparaii, control etc.
Spaiile libere indicate la art. 10.3 - 10.8. vor avea înlimea utilajelor respective, dar nu mai puin de 1,80 m.
10.3. În faa cazanelor se las un spaiu liber (culoar), a crui lime va fi stabilit în funcie de necesitile de
exploatare, întreinere i curire, inând seama i de recomandrile productorului cazanului i arztorului
(pentru combustibil lichid sau gaze).
10.4. La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spaiu se ine seama de sistemul de
alimentare al cazanelor i de evacuarea cenuii i zgurii, la care se adaug un spaiu de siguran i circulaie
de 1 m.
10.5. La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condiii speciale de
exploatare, întreinere i curire, spaiul liber (art.10.3) se consider de la elementul cel mai ieit în afara
cazanului.
n funcie de suprafaa de înclzire a cazanului, limea spaiului liber se recomand a fi :
 pân la 10 mp circa 1,00 m

 între 10 i 30 mp circa 1,50 m

 peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m
10.6. În cazul amplasrii cazanelor pe dou fronturi, cu focarele fa în fa, lime culoarelor din faa
cazanelor se aleg cu 1 m mai mari decât cele stabilite pentru cazanele amplasate pe un singur front.
10.7. Distana de la mantaua lateral a cazanelor pân la elementele de construcie ale slii cazanelor sau
pân la limita platformei deschise, respectiv pân la mantaua cazanului vecin - dac nu sunt i alte indicaii
ale productorului - este de:
 0,80 m la cazanele având suprafaa de înclzire pân la 100 mp ;

 1,00 m la cazanele având suprafaa de înclzire peste 100 mp.
Dac condiiile de control i întreinere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte dou, fr distan
între cazanele din acelai grup.
ntre prile laterale cele mai ieite ale cazanelor i pereii laterali ai centralei termice trebuie s rmân un
spaiu liber de cel puin 0,50 m.
10.8. Distana de la spatele cazanelor pân la canalul de fum i coul de fum se stabilete conform indicaiilor
productorului, pentru a prmite accesul, supravegherea i întreinerea instalaiilor de evacuare a gazelor de
ardere.
10.9. Înlimea minim liber între prile cele mai ieite în afar ale cazanului i elementele cele mai
apropiate ale instalaiilor din centrala termic (conducte, vane, suporturi, aparataje .a.) este de 20 cm.
10.10. Distanele de montare ale cazanelor de perete (murale), din cadrul centralelor termice de apartament
vor fi în conformitate cu prevederile ghidului GP051 “Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor
termice mici”.
10.11. La schimbtoarele de cldur, pentru scoaterea, întreinerea i repararea elementelor demontabile, se

las un spaiu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile.
Spaiul va fi suficient de mare pentru operaiunile de scoatere i întreinere, urmând ca repararea s se fac,
eventual, într-un alt spaiu special amenajat.
Pe celelalte pri ale schimbtoarelor de cldur montate pân la înlimea de 1,80 m se prevd spaii libere
de cel puin 0,8 m.
În cazul montrii schimbtoarelor de cldur la înlimi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distana minim
lateral pân la alte aparate, pân la preii încperii sau pân la limita platformelor deschise este de 0,50 m.
Distanele menionate se prevd dac nu exist alte indicaii ale productorului.
10.12. Pompele din centralele i punctele termice se monteaz la pardoseal, pe postamente sau pe
conducte.
Pompele montate la pardoseal se amplaseaz astfel încât s ofere posibiliti de supraveghere uoar. Ele
se monteaz, pe cât posibil, grupate i aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele cazanelor.
Spaiul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabilete în funcie de mrimea pompelor, a
diametrelor conductelor de racordare, cât i de mrimea i poziia de montare a armturilor de pe aceste
conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor).
Când tipul i greutatea pompelor permit, se pot monta dou pompe pe un postament comun.
La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaiului necesar se face inând seama de construcia

pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flane sau filet) i de faptul dac sunt
pompe simple sau gemene.
10.13. În jurul rezervoarelor cu ap se prevd spaii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spaii pot fi
micorate pe dou luni la 0,10 m, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i reparaii.
Dac rezervorul este prevzut pentru a fi izolat termic, el va avea asigurate pe toate laturile spa ii de acces de
cel puin 0,50 m.
Rezervoarele având suprafaa bazei peste 5 mp se monteaz  pe suporturi, asigurând sub rezervor un spaiu
de minimum 0,20 m.
Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioar, se las un spaiu liber cu
înlimea minim 0,60 m.
10.14. Montarea separatoarelor de impuriti se face astfel încât s existe acces la organele demontabile
pentru curirea sitelor i eliminarea depunerilor.
În situaiile în care pentru curire i eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din instalaie,
se prevd în amonte i în aval tronsoane din eav cu îmbinri demontabile (mosoare); tronsoanele
demontabile se monteaz între separator i armturile de închidere din amonte i aval ale acestora i se
prevd cu prize de presiune.
10.15. Traseele conductelor de legtur la utilajele din centrale termice (cazane, schimb toare de cldur,
pompe etc.) se aleg astfel încât s nu împiedice demontarea armturilor i diferitelor pri ale aparatelor. In
caz de necesitate se prevd pe conducte îmbinri demontabile.
10.16. Conductele din centralele termice se pozeaz aparent. Se pot poza sub pardoseal în canale
vizitabile, cu panta de 1 %, legate la recipientul de ape uzate numai poriuni scurte de racordare, în cazul în
care pozarea aparent ar împiedica circulaia sau exploatarea utilajelor.
10.17. Armturile de închidere prevzute pentru separarea aparatelor sau a unor poriuni din instalaii se
monteaz în locuri accesibile, iar cele care se manevreaz mai des se amplaseaz astfel încât s se ajung
la ele fr intermediul unei scri.
10.18. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la ventilele de siguran, conductele de dezaerisire

i conductele principale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane,
pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât scurgerea apei s poat fi observat.
Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizarea exterioar se asigur, pe cât posibil, prin
gravitaie.
Prescripii privind cldirea
10.19. Cldirile centralelor termice cu ap fierbinte (peste 115 oC) i cele cu abur cu presiune peste 0,7 bar
vor fi proiectate potrivit prevederilor Prescripiilor tehnice ISCIR C1 i C4.
10.20. Cldirile centralelor termice cu ap cald (sub 115 oC) i cele cu abur de joas presiune sub (0,7 bar)
vor fi de gradul I sau II rezisten la foc, cu excepia celor la care suprafaa de înclzire total a cazanelor
este de cel mult 450 mp, care pot fi de gradul III rezisten la foc.
10.21. Pentru agenii termici menionai la art. 10.20., centralele termice se încadreaz în categoria D de
pericol de incendiu.
10.22. Slile de cazane ale centralelor termice se separ, obligatoriu, de cldiri (spaii cu alt destinaie) prin
perei i planee realizate din materiale incombustibile, cu limita de rezisten la foc de minimum 1 or i 30
minute, pentru perei i - respectiv - 1 or pentru planee.
10.23. Cldirile centralelor termice alimentate cu gaze naturale vor fi proiectate inând seama i de
prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”

indicativ I 6.
10.24. Cldirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate (GPL) vor fi proiectate inând
seama i de prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
petroliere lichefiate (GPL)”, indicativ I 31.
Este interzis utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil la centrale termice amplasate la
subsolul i demisolul cldirilor.
10.25. Încperile din cldirile civile i industriale în care se depoziteaz maximum 10 mc lichide combustibile
pentru centrala termic (conform art. 9.53 din prezentul normativ) se separ, obligatoriu, de restul cldirii
având alt destinaie, prin perei i planee cu rezistena la foc de 3 ore pentru perei, respectiv 2 ore pentru
planee. Golurile strict funcionale de acces, realizate în elementele respective, se protejeaz pein elemente
rezistente la foc de 1,5 ore sau încperi tampon, realizate potrivit reglementrilor specifice.
10.26. Încperile din centralele termice, în care se depoziteaz maximum 20 mc combustibil solizi (conform
art.9.62 din prezentul normativ) se separ de restul cldirii prin perei i planee care trebuie s
îndeplineasc, obligatoriu, condiiile prevzute la art.10.25.
Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin ui etane la foc, pe o durat de 45 minute.
10.27. Buncrele pentru combustibili solizi (art.9.63 din prezentul normativ), precum i pâlniile de alimentare a
instalaiilor de ardere se vor realiza, obligatoriu, din materiale incombustibile. Spaiul în care se amplaseaz
buncrele, ce au o capacitate mai mare de 2 mc, se separ de sala cazanelor prin perei i planee
incombustibile, având o rezisten la foc de minimum 2 ore.
10.28. Uile de acces ale centralelor termice se amplaseaz astfel încât s conduc direct în spaiul principal
de supraveghere a utilajelor i vor avea deschiderea în afar, direct spre exterior sau într-un spaiu în direct
legtur cu exteriorul, care nu poate fi blocat; se excepteaz  de la aceast prevedere centralele termice de
apartament. Dimensiunile uilor i ale spaiilor intermediare de legtur cu exteriorul se aleg astfel încât s
asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.
Accesul în centralele termice situate pe terasa cldirii este posibil doar de pe teras sau din casa scrii, printr-
o încpere tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala
centralei termice.
n cazul în care accesul principal în centrala temic se face printr-o scar, aceasta se execut din beton, cu
suprafa rugoas, cu o înclinarte sub 450 i se prevede cu balustrad.
Uile de acces (evacuare) nu vor avea praguri; în cazul în care pragurile nu pot fi evitate, precum i în cazul
pragurilor prevzute la uile încperilor în care sunt amplasate rezervoare de combustibil lichid (în scopul
împiedicrii împrtieii combustibilului în caz de avarie), racordarea lor cu pardoseala se face prin planuri
înclinate cu panta 1:8 i cu finisaj care s împiedice alunecarea oamenilor.
Uile încperilor anexe trebuie s se deschid spre sala principal a centralei termice.
10.29. Pentru compartimentele rezervate altor uniti (de ex:post trafo, staii de hidrofor etc.) grupate cu
centrala termic se prevd accese separate, direct din exterior.
În cldirile civile, la care centralele termice se grupeaz cu staia de hidrofor i, eventual, alte utiliti, toate pot
avea o comunicare funcional, prin intermediul unui coridor comun.
Nu se poate grupa centrala termic (sala cazanelor) cu staia de pompare a apei pentru incendiu.
10.30. Centralele termice vor fi prevzute cu ferestre exterioare pentru iluminarea i ventilare natural a
încperii.
n cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafaa ferestrelor exterioare va trebui s satisfac
i condiiile prevzute în “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale” - I 6 i “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere

lichefiate (GPL)” - I 31, privind raportul dintre suprafaa vitrat i volumul slii cazanelor.
10.31. La centralele termice este obligatoriu s se asigure introducerea aerului de combustie prin ventilare
natural organizat sau prin ventilare mecanic, prin msurile prevzute la art.9.66.
10.32. La centralele amplasate direct, sub sau alturi de încperi sensibile la zgomot, trepidaii sau exces de
temperatur, se vor lua msuri de izolare fonic i termic pentru a nu se depi limitele de zgomot i
temperatur admise, potrivit destinaiei încperilor respective, precum i msuri de evitare a transmiterii
trepidaiilor la elementele de construcie ale cldirii.
10.33. Prescripiile constructive privind condiiile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de
scar de bloc .a), cu capacitatea sub 0,3 MW, sunt în conformitate cu prevederile ghidului G 051 “Ghid de
proiectare, execuie i exploatare a centralelor termici mici”.
Prescripii privind instalaiile
10.34. La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW i cu personal permanent se recomand a se amenaja

un grup sanitar (WC i du).
La unitile mai mici la care nu se amenajeaz un grup sanitar se asigur accesul la un WC din apropiere, în
cadrul cldirii. Distana pân la acest WC va fi maximum 75 m pe orizontal , fr a depi 4 m pe vertical.
Dac aceste prevederi nu pot fi respectate, se va amenaja un WC i la centralele termice cu capacitate mai
mic de 2 MW, cu personal permanent.
10.35. Centralele termice se prevd cu chiuvete cu robinet dublu serviciu i cu recipient de pardoseal legat
direct la canalizare. Pardoseala acestor încperi va avea panta de cel puin 5 ‰ spre recipient.
Când nivelul canalizrii exterioare nu permite legarea direct sau când exist pericolul de refulare a reelei de
canalizare, recipientul se racordeaz la canalizare prin intermediul unei pompe de mân - în cazul instalaiilor
sub 1 MW, respectiv a unei pompe electrice - în cazul instalaiilor mai mari de 1MW.
10.36. Instalaiile electrice cu care se prevd centralele termice sunt:
 instalaiile electrice pentru iluminat general (normal) i de siguran pentru intervenii ;

 instalaii electrice de for, comand i automatizare ;
 instalaii electrice de protecie contra electrocutrii ;
 instalaii de telecomunicaii: post telefonic i teletransmisie, dup caz.
Elemente de construcii aferente echipamentului
10.37. Elementele de construcii aferente cazanelor (postamente, amotri, înzidiri) se execut conform
planurilor i instruciunilor de montaj ale productorului.
10.38. La elaborarea proiectului de structur de rezisten al centralelor termice se va ine seama de sarcinile
statice i dinamice ale aparatelor utilajelor i conductelor instalaiei de înclzire i de prevederile specifice
antiseismice din Normativul P 100.
În cazul centralelor termice care se modernizare sau se transform se va avea în vedere ca sarcinile date de
utilaje i instalaii s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construcii.
Stabilirea soluiilor constructive se va face în conformitate cu “Instruciuni tehnice pentru proiectarea i

executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale” - P 121 “Instruciuni tehnice
pentru proiectarea msurilor de izolare fonic la cldiri civile, social culturale i tehnic administrative” - P 122.
10.39. Pompele i ventilatoarele se monteaz pe postamente cu strat elastic sau dispozitive pentru
amortizarea trepidaiilor.
Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejeaz împotriva apei provenite din goliri, splri
.a.

10.40. Courile i canalele de fum se realizeaz i execut inând seama de prevederile art. 9.73...9.77 din
prezentul normativ i de prevederile cuprinse în STAS 3417, Prescripii tehnice ISCIR C 1 i Normativul P
118.
La proiectarea i executarea construciei courilor de fum independente, alipite cldirilor sau înglobate în
cldiri, se respect i prescripiile din “Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,
social-cultural, agrozootehnice i industriale” - P 100.
Dotri
10.41. Centralele termice se prevd cu mas de lucru i panou pentru afiarea permanent a schemelor i
instruciunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc.
Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prevd, în plus, i cu dulap metalic, trus de scule i
banc de lucru pentru efectuarea lucrrilor de întreinere.
[top]
11. PUNCTE TERMICE

Destinaia punctului termic. Ageni termici.
11.1. Punctul termic este un ansamblu de echipamente i instalaii prin intermediul crora se transfer
energia termic din reeaua termic primar în reeaua termic secundar, cea a instalaiilor de înclzire de la
consumator, adaptându-se condiiile funcionale ale sursei de energie termic la condiiile de alimentare a
consumatorilor.
11.2. Punctele termice se clasific, în funcie de mrimea consumatorului deservit i de amplasarea punctului
termic în :
 puncte termice care alimenteaz cu cldur ansambluri de cldiri civile i industriale (puncte termice
urbane) i care se amplaseaz, de regul, într-o cldire independent, special destinat ;
 puncte termice care alimenteaz cu cldur un imobil sau mai multe cldiri situate în aceeai incint
(puncte termice de imobil) i care se amplaseaz în imobilul deservit, sau în una din cldirile deservite.
Prevederile din prezentul normativ se refer la punctele termice de imobil. Domeniul uzual al sarcinii termice
pentru punctele termice de imobil este corespunztor a 10...100 apartamente convenionale.
Punctele termice pentru ansambluri urbane se realizeaz conform prevederilor din “Normativul privind
proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic”.
11.3. În funcie de destinaia consumului de cldur, punctele termice de imobil se împart în:
 puncte termice care prepar agent termic secundar pentru înclzire i ap cald de consum ;
 puncte termice care prepar ap cald de consum iar pentru înclzire sunt doar puncte de predare -
primire (în cazul racordrii directe a instalaiilor de înclzire) ;
 puncte termice numai pentru înclzire sau numai pentru ap cald de consum.
11.4. Agenii termici primari pentru punctele termice de imobil sunt:
 apa fierbinte, având temperatura maxim pe conducta de ducere de 150 oC, furnizat de reeaua de
termoficare urban;
 apa cald, având temperatura maxim pe conducta de ducere de 115 oC, furnizat de o central
termic sau de un punct termic urban .
Agenii termici secundari i parametrii de temperatur ai acestora sunt :

 ap cald pentru înclzire cu temperatura maxim de 95 oC ;

 ap cald de consum cu temperatura maxim de 60 oC .
Echiparea punctului termic. Scheme funcionale.
11.5. Echipamentul de baz al punctului termic îl constituie :
 schimbtoarele de cldur pentru înclzire ;

 schimbtoarele de cldur pentru ap cald de consum ;
 pompele de circulaie agent termic secundar, pentru înclzire ;
 vasele de expansiune, montate pe circuitul secundar ;
 pompele de recirculare a apei calde de consum ;
 rezervoarele de acumulare a apei calde de consum.
11.6. Schimbtoarele de cldur pentru înclzire trebuie s corespund caracteristicilor agenilor termici i s

asigure o eficien cât mai ridicat a transferului termic; ele vor avea un gabarit i o greutate cât mai reduse i
se vor întreine uor.
Se recomand utilizarea schimbtoarelor de cldur cu plci.
De regul, în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimbtor de cldur pentru înclzire.
11.7. Schimbtoarele de cldur pentru ap cald de consum vor corespunde cerinelor de la art.11.6. alin.1.
Se recomand, fie utilizarea schimbtoarelor de cldur cu acumulare, fie utilizarea schimbtoarelor de

cldur cu plci cuplate funcional cu un rezervor de acumulare pentru ap cald de consum.
De regul, în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimbtor de cldur pentru înclzire.
11.8. Pompele de circulaie agent termic secundar asigur presiunea necesar circulaiei apei în instalaiile de
înclzire ale consumatorilor.
Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i vibraii.
Se recomand folosirea pompelor cu montaj direct pe conduct (“pomp de eav”).
Nu se prevd pompe de rezerv.
Echiparea pompelor cu armturi se face conform art. 9.35.
11.9. Pentru realizarea presiunii statice necesare i pentru preluarea variaiei de volum rezultate din dilatarea
apei din instalaiile de înclzire se folosesc vase de expansiune închise (de regul cu membran elastic),
racordate pe circuitul secundar al schimbtotului de cldur, la conducta de retur.
11.10. Se prevd separatoare de impuriti pe conductele de întoarcere din instalaiile interioare de înclzire,
înainte de intrarea în schimbtoarele de cldur, precum i pe racordul punctului termic la reeaua primar,
pe conducta de ducere.
11.11. În cazul în care este necesar reducerea presiunii dinamice disponibile din reeaua primar, pân la
nivelul celei necesare, se prevd regulatoare de presiune sau diafragme pe conducta de ducere a racordului,
dup separatorul de impuriti.
11.12. Punctele termice se alimenteaz cu ap în circuitul secundar de înclzire, pentru umplere i
completarea instalaiei, fie din conducta de întoarcere a racordului la reeaua primar, fie din conducta de ap
potabil.
Racordarea se face, cu acceptul furnizorului de ap, prin intermediul unei legturi demontabile prevzut cu
armturi de închidere i de reinere, pentru a se împiedica ptrunderea apei din instalaia de înclzire în

conductele din care se face alimentarea.
Consumul de ap pentru umplerea instalaiei de înclzire i “apa de adaos” vor fi contorizate.
11.13. Punctele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l i care sunt
alimentate cu ap în circuitul secundar din conducta de ap potabil vor fi prevzute cu instalaii de
dedurizare pentru apa de alimentare.
11.14. Se recomand folosirea punctelor termice monobloc (preasamblate pe o platform modular), care
grupeaz tot echipamentul punctului termic: schimbtoare de cldur, pompe, conducte i armturi,
instalaiile electrice i de automatizare etc.
Aceast soluie realizeaz economie de spaiu pentru amplasare, reduce manopera de montaj i asigur
performane funcionale superioare prin faptul c armonizarea funcionrii întregului ansamblu i probele de
funcionare sunt fcute la productor.
11.15. La stabilirea schemei funcionale a punctului termic se va ine seama de:
 natura consumului (numai înclzire, numai ap cald de consum sau ambele consumuri) ;
 parametrii agentului termic primar (temperatur, presiune) ;
 mrimea sarcinii termice i variaia acesteia ;
 caracteristicile tehnice ale echipamentelor ;
 gradul de automatizare în funcionare ;
 cerine de exploatare .
Se urmrete adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i funcionalitate a punctului termic i
care s permit acordarea regimului de funcionare al punctului termic cu sarcinile termice de înclzire i de
ap cald de consum ale consumatorilor (racordarea, de preferin, indirect a instalaiei de înclzire,
utilizarea robinetelor de reglare cu 2 i 3 ci pentru reglarea temperaturii agenilor termici furnizai, racordarea
punctului termic prin intermediul unei “butelii de egalizare a presiunilor” i utilizarea pompelor de circulaie pe
ramuri etc.).
Se recomand ca la adoptarea schemei funcionale a punctului termic de imobil s fie avute în vedere
schemele indicate în “Soluii cadru pentru instalaiile interioare de înclzire utilizând noi sisteme de producere
a agentului termic”.
11.16. Instalaia de automatizare a punctului termic îndeplinete, de regul, urmtoarele funciuni:
 monitorizarea parametrilor (temperatur, presiune, debit, energie), arhivarea local a datelor

monitorizate i transmiterea lor, eventual, la dispecer ;
 reglarea parametrilor (temperatura sau debitul agentului secundar pentru înclzire, temperatura apei
calde de consum, presiunea) ;
 alarmare în cazul avariilor în funcionare sau la depirea unor valori limit prestabilite.
Echiparea punctului termic cu aparatur de msur, control i contorizare se face conform prevederilor din
cap.15.
Condiii privind amplasarea i organizarea punctelor termice
11.17. Punctul termic de imobil se amplaseaz în cldirea deservit.
Stabilirea locului de amplasament se face pe baza unor criterii func ionale, constructive i economice inând
seama de posibilitile de racordare, la reelele exterioare de agent primar, la utiliti (energie electric, ap) i
la instalaiile interioare de înclzire.
11.18. De regul, punctul termic se amplaseaz la subsolul sau la parterul cldirii, într-o încpere separat,
special destinat.

Încperea în care se amplaseaz punctul termic trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii :
 s nu prezinte pericol de incendiu ;

 s fie protejat contra îngheului ;
 s nu aibe umiditatea interioar peste 70 % ;
 s fie iluminat natural i/sau artificial ;
 s asigure spaiul necesar pentru exploatarea normal i în siguran a echipamentelor precum i
pentru montaj, întreinere i reparaii ;
 s permit un acces uor i direct, din “spaiile comune” ale imobilului.
11.19. În cazul amplasrii punctului termic în vecintatea unor încperi sensibile la zgomot, vibraii sau exces
de temperatur se vor lua msuri de izolare fonic i termic pentru a nu se depi limitele de zgomot i
temperatur, admise potrivit destinaiei încperilor respective.
11.20. Punctele termice de imobil pot fi amplasate i în încperi cu alte destinaii în situaia în care se
îndeplinesc urmtoarele condiii:
 punctul termic s fie realizat în varianta constructiv monobloc;

 destinaia încperii în care se monteaz punctul termic s fac parte din “spaiile comune” ale
imobilului: holuri, casa scrii (sub scar), subsol tehnic etc. ;
 spaiul în care se monteaz puctul termic s fie delimitat i separat de încpere printr-o împrejmuire
care se poate închide.
11.21. Ua de acces a punctului termic va avea deschiderea în afar.
Dimensiunile uii se aleg astfel încât s permit accesul normal al personalului i s  asigure introducerea i
scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.
Ua se prevede cu încuietoare.
11.22. În încperea punctului termic nu este permis accesul persoanelor neautorizate.
La intrarea în punctul termic se va afia inscripia: “Punct termic. Interzis accesul persoanelor neautorizate”.
11.23. Punctele termice complet automatizate, care nu necesit supraveghere permanent, se vor prevedea
cu instalaie de semnalizare antiefracie.
11.24. Punctele termice se prevd cu punct de alimentare cu ap i cu sifon de pardoseal legat la
canalizare.
11.25. Punctele termice se prevd cu urmtoarele instalaii electrice:
 instalaii electrice de iluminat ;

 instalaii electrice de for, comand ;
 instalaii electrice de protecie ;
 instalaii electrice de detecie i semnalizare .
n punctul termic se va prevedea o priz cu tensiune nepericuloas pentru lamp portabil.
11.26. Organizarea spaiilor i amplasarea utilajelor în încperea punctului termic se face astfel încât s se
asigure funcionarea normal a echipamentelor, precum i o exploatare uoar i în siguran.
Se asigur, dup caz, spaiul necesar pentru revizii, reparaii i control.
11.27. În jurul schimbtoarelor de cldur de înclzire i de ap cald de consum se las un spaiu liber, a
crui lime va fi stabilit în funcie de necesitile de exploatare, întreinere i curire, inând seama i de
recomandrile productorului, dar nu mai puin de 0,8 m.

11.28. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaiului necesar se face inând seama de construcia
pompelor (cu ax vertical sau orizontal) de modul de îmbinare (cu flan e sau filet) i de faptul dac sunt pompe
simple sau gemene.
11.29. În jurul rezervoarelor cu ap se prevd spaii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spaii pot fi
micorate pân la 0,20 m, pe cel mult dou laturi, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i reparaii.
11.30. Distana minim între partea superioar a utilajelor (rezervoare, schimbtoare de cldur, pompe) i
elementele de construcie ale încperii (plafon) este de 0,6 m.
11.31.Traseele conductelor de legturi la utilaje se aleg astfel încât s nu se împiedice demontarea
armturilor i diferitelor pri ale aparatelor.
11.32. Armturile de închidere pentru separarea aparatelor sau a unor poriuni din instalaii se monteaz în
locuri accesibile.
11.33. Se va prevedea posibilitatea de acces pentru intervenie la separatoarele de impuriti.
11.34. Spaiile necesare pentru montarea în instalaii a contoarelor de ap i de energie termic vor fi
adoptate conform indicaiilor productorilor.
Se va avea în vedere asigurarea unui acces uor pentru citirea contorului i pentru control i revizii.
11.35. În punctul termic se va afia permanent schema funcional i instruciunile de exploatare ale punctului
termic.
[top]
12. REELE TERMICE

Prevederi generale
12.1. Reelele termice servesc la transportul agenilor termici (ap cald, ap fierbinte sau abur) de la
centralele i punctele termice la instalaiile interioare de înclzire.
12.2. Prevederile din prezentul normativ se aplic la:
 reelele termice exterioare, de la centralele termice i punctele termice la cldirile alimentate cu

cldur ;
 reelele termice interioare, de la centralele termice, de imobil i punctele termice de imobil la instalaiile
interioare de înclzire (reea de distribuie interioar) .
Pentru reelele termice primare de ap fierbinte, de la centrala electric de termoficare la punctele termice
sau direct la consumatori (reele de termoficare), se vor aplica prevederile cuprinse în “Normativul privind
proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic”.
12.3. Reelele termice se compun din:
 conductele propriu-zise (de regul metalice) i fitingurile aferente (coturi, curbe, ramificaii, reducii
etc.) ;
 termoizolaia conductei i protecia acesteia ;
 elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare) ;
 armturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire ;
 elemente de susinere (suporturi fixe i mobile) ;
 sistemul de msur, control i localizare a avariilor, dup caz ;
 elemente auxiliare de construcie (canale termice, cmine, estacade) .

Configuraia i traseul reelelor
12.4. Stabilirea configuraiei i traseului reelei termice se face pentru a se asigura transportul i distribuia
energiei termice în condiii de eficien, siguran i economicitate.
12.5. Se pot adopta urmtoarele tipuri de scheme de distribuie:
 schema ramificat (radial) ;
 schema inelar .
Alegerea tipului de schem de distribuie se face în funcie de amplasarea, mrimea i importana

consumatorilor, de constrângerile impuse de teren i de celelalte reele, urmrindu-se asigurarea unei bune
echilibrri hidraulice a reelei i a unor costuri de investiie i consumuri de materiale reduse.
12.6. Se recomand folosirea schemei de distribuie ramificate.
Schema de distribuie inelar se adopt atunci când, cu o alt soluie, nu se poate obine echilibrarea i
stabilitatea hidraulic necesare sau când configuraia inelar este mai economic.
12.7. La stabilirea traseului reelei termice se va urmri obinerea unor lungimi minime de conducte, avându-
se grij s rezulte un numr cât mai redus de intersecii cu celelalte reele i cu cile de circulaie.
12.8. Amplasarea reelei termice va fi f cut de preferin în spaii verzi, urmrindu-se, ca prin traseul ales, s
se realizeze compensarea natural a dilatrilor conductelor.
12.9. Amplasarea reelei termice în zona carosabil a drumurilor publice nu va fi fcut decât dac nu exist
alte posibiliti de amplasare (în spaii verzi etc.) i dac se are în vedere necesitile pozrii pe acelai traseu
i a altor reele subterane.
12.10. În cazul pozrii de-a lungul unui drum public, traserul reelei se fixeaz, de regul, pe partea cu cele
mai multe puncte de utilizare (racorduri).
12.11. Ramificaiile din reelele termice vor fi fcute, de regul, prependicular pe conducta principal.
12.12. Reelele termice de distribuie se pot amplasa în subsolurile cldirilor în urmtoarele condiii:
 s fie pozate în spaii de folosin comun ;

 s fie destinate pentru alimentarea cu cldur a instalaiilor de înclzire aferente cldirii respective,
nefiind permis tranzitarea subsolurilor cu reele termice care alimenteaz alte cldiri.
Condiii de pozare i montaj
12.13. Amplasarea reelelor termice se poate face:
 subteran, în canal termic ;

 subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic) ;
 aerian în exteriorul cldirilor, pe estacade, sau în interior, pe elementele de construcie ale cldirii .
12.14. Reelele termice exterioare se monteaz, de regul, subteran.
Montarea suprateran (aerian) a reelelor termice exterioare este admis în urmtoarele situaii:
 în incintele i pe platformele industriale ;

 în afara ansamblurilor de cldiri civile ;
 în situaia unui nivel pemanent ridicat al apelor freatice ;
 în cazul unor condiii locale speciale .
12.15. Amplasarea reelelor termice exterioare se va realiza în corelare cu celelalte reele i construcii din

zon, existente sau proiectate, inând seama de prevederile standardului SR 8591.
Reelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea faade fundaiile cldirilor distanele
prescrise de “Normativul pentru proiectare i executarea construciilor fundate pe pmânturi sensibile la
umezire” P 7.
12.16. Reelele termice subterane se monteaz, de regul, la adâncimi cuprinse între 0,6 m i 2,5 m,
urmrindu-se realizarea unor soluii constructive rezistente, durabile, funcionale i economice.
12.17. Adâncimile minime de pozare, pentru reelele termice subterane sunt:
- reele în canal termic (distana dintre partea superioar a elementului de acoperire a canalului termic i
suprafaa solului sau suprastructura drumului):
 0,5 m în spaii verzi
 0,8 m în zone carosabile
- reele termice pozate direct în sol (distana de la partea superioar a mantelei de protecie a termoizolaiei
conductei i suprafaa solului sau suprastructura drumului):
 0,6 m în spaii verzi (cu luarea unor msuri de protecie, conform recomandrilor furnizorilor)
 1,0 m în zone carosabile
12.18. În cazul adoptrii unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de înghe se vor adopta msuri
pentru evitarea îngherii apei în conducte (termoizolri suplimentare, asigurarea circulaiei permanente a
apei, golirea conductei în caz de oprire accidental a circulaiei etc.)
12.19. La amplasarea în teren a reelelor termice subterane montate în canale vor fi respectate distanele
minime, între feele exterioare ale canalelor i alte reele sau construcii, indicate în tabelul 12.1.
12.20. La intrarea reelelor termice în cldiri canalul termic va fi prevzut cu un canal vertical de ventilare
natural, alipit cldirii. Trecerea conductelor prin peretele cldirii se face, pe cât posibil la o cot  superioar
celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, msuri de etanare la intrarea conductelor din canal în cldire,
în vederea evitrii ptrunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate i a evitrii inundrii subsolului.
Tabelul 12.1.
1. Distane pe orizontal la trasee paralele m
a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) 2,0
b. pân la conducta de ap 0,6
c. pân la conducta de canalizare sau drenaj 0,6
d. pân la conducta de gaz metan, având :

- presiunea joas, intermediar, redus 1,5
- presiune medie 2,0
e. pân la un cablu electric subteran, având tensiunea :

- între 1 i 35 KV ; 1,5
- între 35 i 110 KV ; 2,0
- peste 110 KV . 4,0
f. pân la blocul de canalizaie telefonic 0,6

g. pân la cminele altor reele (ap, canalizare etc.) 0,5
h. pân la stâlpii de iluminat exterior sau de susinere a 1,5

conductoarelor pentru liniile de tramvai sau troleibuz
i. pân la un arbore sau pân la axul irului de arbori 1,5
j. pân la marginea fundaiei cldirii

- în terenuri normale ; 0,6
- în terenuri sensibile la umezire 1,5
2. Distane pe vertical la intersecii
a. pân la talpa inei de tramvai (cu prevederea de pod de sprijinire a

inei i cu luarea de msuri de micorare a vitezei pe timpul 0,5
execuiei)
b. pân la talpa inei de cale ferat uzinal (cu prevederea de pod de

sprijinire a inei i cu luarea de msuri de micorare a vitezei pe 1,0
timpul execuiei)
c. pân la o conduct de ap 0,3
d. pân la blocul de canalizaie telefonic 0,3
e. pân la cablurile electrice subterane având tensiunea de pân la

110 KV (cu luarea de msuri speciale de protecie termic) 0,5
f. pân la conducta de gaz metan 0,3
12.21. Canalele reelelor termice subteran sunt de tip vizitabil, necirculabile.
12.22. Se pot folosi i canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ i alte reele, când pozarea în
comun a mai multor reele este mai avantajoas din punct de vedere economic decât pozarea separat, cu
condiia respectrii prevederilor din normativele de specialitate specifice reelelor montate în canal comun.
Dimensiunile minime ale spaiului de circulaie în canale sunt: 0,60 m pe orizontal i 1,8 m pe vertical - la
canalele circulabile i 0,50 m pe orizontal i 1,40 m pe vertical - la canalele semicirculabile.
12.23. Pozarea conductelor în canalele termice necirculabile i stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu
respectarea distanelor minime indicate în tabelul 12.2.
12.24. Montarea conductelor reelelor termice direct în sol (conducte preizolate termic i hidrofug) se
recomand în situaiile în care soluia este mai economic decât cea cu canal termic, iar condiiile tehnice de
realizare asigur sigurana i funcionalitatea reelei.
Tabelul 12.2.
Distana minim (mm)
Diametrul De la Între De la De la
nominal al suprafaa suprafeele suprafaa suprafaa
conductei izolaiei izolaiei a izolaiei izolaiei
(mm) pân la dou pân la pân la
peretele conducte planeul radierul
canalului învecinate canalului canalului
sub 65 70 100 30 90

65...150 85 110 30 100
200...250 100 125 40 110
300...450 110 140 60 140
500...6000 110 220 60 200
700...800 120 350 70 200
12.25. Conductele preizolate care înlocuiesc reele termice existente montate în canale termice vor fi pozate
în sol, în canalul existent, la care se înltur capacul.
În cazul în care gabaritul conductelor preizolate depete spaiul disponibil în canalul termic, o parte din
conducte vor fi montate îngropate în sol, lâng canal, dup demolarea unui perete al canalului termic, de
regul cel opus cldirii.
12.26. Distanele minime de la conductele preizolate ale reelelor termice montate direct în sol la construcii
sau alte reele sunt indicate în tabelul 12.3.
12.27. Distanele minime dintre suprafeele exterioare ale conductelor preizolate montate direct în sol sunt:
 0,15 m - pentru diametre ale conductelor de pân la 200 mm ;

 0,25 m - pentru diametre ale conductelor de peste 250 mm .
Tabelul 12.3.
1. Distane pe orizontal la trasee paralele m
a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) 1,2
b. pân la conducta de ap 1,2
c. pân la conducta de canalizare sau drenaj 0,6
d. pân la conducta de gaz metan (presiune joas, intermediar, 0,6

redus sau medie) conducte din oel
e. idem, conducte din polietilen 1,0
f. pân la cablurile electrice subterane, având tensiunea de pân la 0,6

110 KV
g. pân la marginea fundaiei cldirii

- în terenuri normale ; 0,6
- în terenuri sensibile la umezire ; 3,0
- idem, în cazul conductelor preizolate prevzute cu fir însoitor pentru 1,5
semnalizarea avariilor .
2. Distane pe vertical la intersecii
a. pân la conductele reelelor de ap, canalizare, gaze i blocurile 0,2

canalizaiilor telefonice
b. pân la cablurile electrice, având tensiunea de pân la 110 KV 0,5
12.28. La pozarea în sol a conductelor preizolate i la realizarea reelelor termice cu astfel de conducte se vor
respecta prevederile Normativului de proiectare i execuie pentru reele termice cu conducte preizolate

montate în sol utilizate la transportul agentului termic de înclzire i a apei calde de consum - NP 029.
Susinerea reelor termic
12.29. Pentru susinerea conductelor reelelor termice montate subteran, în canal termic sau aerian se
folosesc suporturi metalice care transmit elementelor de construcii eforturile primite.
La proiectarea suporturilor metalice i a elementelor de construcii care susin reeaua termic se va ine
seama de eforturile care se nasc în conducte, pe baza crora se elaboreaz calculul mecanic al reelei.
12.30. Suporturile conductelor reelelor termice sunt de tip mobil i de tip fix. Se recomand utilizarea
suporturilor realizate conform detaliilor tip de instalaii.
12.31. Suporturile mobile permit deplasarea liber axial a conductelor. Pentru a limita deplasrile
transversale ale conductelor se folosesc suporturi mobile cu ghidaj.
12.32. Alegerea tipului de suport mobil se recomand s se fac în funcie de diametrul conductei i condiiile
de amplasare, astfel:
 suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 150 mm amplasate

aerian i pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 500 mm amplasate subteran în canale
nevizitabile ;
 suporturi mobile cu role, pentru conducte cu diametrul peste 150 mm amplasate aerian sau subteran în
canale vizitabile ;
 suporturi cu suspensie (articulaie i arc), în situaii speciale pentru trasee de reele cu configuraie
spaial .
12.33. Distana dintre dou suporturi mobile succesive ale conductei se stabilete astfel încât s nu apar
eforturi inadmisibile în conduct i abateri de la orizontalitatea traseului.
12.34. În cazul susinerilor comune pentru mai multe conducte, distana dintre suporturile mobile este impus
de conducta cu diametrul cel mai mic din pachetul de conducte.
12.35. Distanele maxime recomandate între suporturile mobile ale conductelor reelelor termice montate în
canal termic sau aerian sunt indicate în tabelul 12.4.
Tabelul 12.4.
DISTANE ÎNTRE SUPORTURILE MOBILE

ALE CONDUCTELOR REELELOR TERMICE
Diametrul interior al Distana dintre dou suporturi

conductei mobile succesive (mm)
(în oli sau mm)
1 3,0
1 1/4 4,0
48...57,5 4,6
64...70 5,1
76...82 5,7
88...95 6,0
100...125 6,5

350 90 130 80
400 100 145 90
450 120 160 100
* Distanele sunt date pentru agent termic cu temperatura maxim de

1500C. Pentru ageni termici cu alte temperaturi maxime distanele se
vor obine prin aplicarea urmtorilor coeficieni de amplificare :
1,20 pentru temperatura de 130 0C ;
1,65 pentru temperatura de 85 0C .
Armturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire
12.41. Armturile de închidere i reglare se prevd :
 pe conductele de plecare i sosire ale distribuitoarelor i colectoarelor din centralele termice, punctele
termice i punctele de distribuie;
 pe conductele racordurilor termice ale cldirilor sau ale prilor de cldiri cu distribuii independente ;
 pe ramificaiile de orice diametru i lungime, în cazul când, în reeaua respectiv, exist consumatori
care impun condiii speciale de continuitate în alimentarea cu cldur.
12.42. Pe conductele principale ale reelelor termice se prevd armturi de secionare.
Distanele dintre armturile de secionare se stabilesc în funcie de:
 configuraia reelei ;
 gruparea consumatorilor i caracterul lor ;
 necesitatea subtraversrii unor obstacole ;
 natura terenului (terenuri alunectoare, sensibile la umezire etc.);
 gradul de seismicitate al zonei respective ;
La amplasarea armturilor de secionare se ine seama în mod deosebit de condiiile de alimentare, în caz de
avarie, a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu cldur.
12.43. Armturile de secionare cu diametrul peste 400 mm sunt cu acionare mecanic (electric).
12.44. În punctele cele mai joase ale re elelor cu ap se prevd robinete pentru golirea apei din tronsonul
respectiv; în punctele înalte ale reelelor se prevd dispozitive de evacuare a aerului (dezaerisire).
Diametrele armturilor de golire se aleg potrivit indicaiilor din tabelul 12.3. în care, pentru diferite valori ale
diferenei de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conduct i robinetul de golire, sunt date debitele
de golire, în litri/or; timpul de golire al apei din tronsonul considerat este de 15...30 minute.
n cazul în care evacuarea apei se face la o reea de canalizare, debitul evacuat nu va depi debitu, nominal
al canalizrii
Diametrele armturilor de evacuare a aerului se aleg în funcie de diametrele conductelor, conform tabelului
12.4.
Tabelul 12.6.
DATE PRIVIND DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE

 la distane de maxim 200 - 300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu aburul.
Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici, distanele maxime se reduc
corespunztor.
12.49. Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pant continu se racordeaz la scurte
tronsoane cu diametrul mrit, montate pe conducta de abur, astfel încât generatoarea superioar a conductei
de abur s rmân continu.
12.50. Atunci când conducta de abur alimenteaz consumatori care nu permit întreruperi în funcionare,
separatoarele de condensat se prevâd cu armturi de închidere în amonte i în aval i cu o conduct de
ocolire pe care se monteaz, de asemenea, o armtur de închidere.
12.51. În cazul amplasrii mai multor conducte de abur pe acelai tronson se prevd separatoare de
condensat proprii pe fiecare din conductele de abur.
12.52. În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prevd robinete de golire, diametrul
acestora alegându-se potrivit indicaiilor din tabelul 12.6.
12.53. În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prevd armturi de evacuare a
aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului 12.7.
[top]
13. MASURI PENTRU PRELUAREA DILATARII CONDUCTELOR

13.1. Compensarea dilatrii conductelor reelelor termice se pot realiza prin:
 adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spaiale) pentru compensarea natural a deplasrilor ;
 amplasarea pe conduct a unor compensatoare de dilatare tip U (lir), Z, L i lenticulare ;
 alegerea corect a tipului constructiv i a poziiei de amplasare a suporturilor fixe i mobile ;
 pretensionare.
13.2. Dilatrile conductelor instalaiilor de înclzire central se preiau, pe cât posibil, natural, prin curbe
rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z).
13.3. Pe trasee drepte se prevd compensatoare din evi în forma de U sau compensatoare axiale, de regul
lenticulare.
Pentru conducte cu diametrul pân la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane i pentru conductele de
orice diametru, montate aerian, se prevd, de regul, compensatoare tip U; se pot utiliza compenstoare axiale
în cazul lipsei de spaiu pentru amplasarea compensatoarelor de tip U.
Pentru reelele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc compensatoare axiale,
montate conform instruciunilor tehnice ale productorului, sau compensatoare tip U, Z, L realizate în
conformitate cu prevederile Normativului NP-029.
13.4. Compensatoarele axiale se amplaseaz în vecintatea suporturilor fixe, de preferin dou, de o parte i

de alta a acestora; ele se monteaz în locuri accesibile pentru intervenii.
13.5. Compensatoarele de tip U se amplaseaz în axul câmpului (la jumtatea tronsonului de reea)
compensat. In cazuri obligate, amplasarea poate fi dezaxat, îns numai în treimea mijlocie a câmpului.
13.6. Coloanele verticale ale instalaiilor de înclzire realizate din eav de oel se prevd cu suporturi fixe la
mijlocul înlimii lor sau cu compensatoare de dilatare plasate la mijlocul coloanei i suporturi fixe la mijlocul
poriunilor de coloan separate prin compensator, conform indicaiilor din tabelul 13.1. De la aceste prevederi,
pentru poziia suporturilor fixe i a compensatoarelor de dilatare, se pot face abateri de cca.1,5 m.

Compensatoarele de dilatare se monteaz pe aceiai perei cu corpul de înclzire, fiind, în msura posibilului,
mascate de acesta.
Tabelul 13.1.
ÎNLIMEA MAXIM A COLOANELOR INSTALAIILOR

DE ÎNCLZIRE DIN EVI DE OEL
Temperatura Înlimea coloanei (m)

nominal a
agentului termic din cu suport fix i fr
conduct 0C cu un compensator de
dilatare i dou
compensator de suporturi fixe
dilatare
65 16,0 - 32,0 32,0 - 64,0
75 13,5 - 27,5 27,5 - 55,0
85 12,0 - 24,0 24,0 - 48,0
95 10,5 - 21,5 21,5 - 43,0
115 9,0 - 18,0 17,5 - 35,5
130 7,5 - 15,5 15,5 - 31,0
150 6,5 - 13,5 13,5 - 27,0
Not: înlimile coloanei corespund amplasrii suporturilor fixe i a

compensatoarelor de dilatare conform prevederilor art.13.6.
13.7. Racordarea coloanelor verticale din evi de oel la conductele de distribuie se face prin poriuni
orizontale, având panta corespunztoare prelurii dilatrii poriunii verticale de coloan situat sub punctul fix
(în cazul distribuiei inferioare) sau deasupra acestuia (la distribuia superioar).
Lungimea minim a acestor poriuni orizontale se alege din tabelul 13.2.
Pe poriunile orizontale ale coloanelor nu se monteaz dispozitive de susinere-fixare la distane mai mici
decât cele indicate în tabelul 13.2. msurate de la verticala coloanelor câtre punctul de racordare a acestora
la distribuie.
13.8. Lungimea conductelor de legtur curbate din evi de oel la corpurile de înclzire se determin în
funcie de diametrul legturii i de dilatarea poriunii de coloan cuprins între punctul de racordare a legturii
la coloan i suportul fix. Distana minim de la coloan pân la corpul înclzitor se alege din tabelul 13.3.
n cazul racordrii corpurilor de înclzire prin legturi drepte, fr curbe, distana minim între coloan i
corpul înclzitor se alege cu 0,20 m mai mare decât valoarea corespunztoare din tabelul 13.3.
Pe legturile corpurilor de înclzire nu se prevd brri situate, fa de coloan, la distane mai mici decât
cele indicate în tabelul 13.3.
Tabelul 13.2.
LUNGIMEA MINIM A PORIUNILOR ORIZONTALE ALE

COLOANELOR INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE DIN EVI DE OEL
Diametrul conductei Lungimea minim a poriunilor

orizontale (m)
3/8” 0,85
1/2” 1,00
3/4” 1,10
1” 1,25
1 1/4” 1,40
1 1/2” 1,50
Not: lungimile corespund unei dilatri maxime de 1,2 cm a poriunii

verticale a coloanelor, msurate pân la suportul fix.
Tabelul 13.3.
DISTANA MINIM ÎNTRE COLOAN I COPRUL DE

ÎNCALZIRE PENTRU TEVI DE OTEL
Dilatarea poriunii de coloan cuprins între
Diametrul punctul de racordare a legturii la coloan i

suportul fix (cm)
legturii
sub 0,4 0,4 - 0,8 0,8 -1,2
Distana minim între coloan i corpul de
înclzire (m)
3/8” 0,40 0,64 0,80
1/2” 0,45 0,70 0,90
3/4” 0,55 0,80 1,00
1” 0,70 0,95 1,15
1 1/4” 0,75 1,05 1,30
1 1/2” 0,85 1,15 1,40
13.9. În afara cazului meniont la art.13.6. se mai prevd suporturi fixe :
 în punctele de ramificaie a reelelor, când nu poate fi admis deplasarea nodului ;

 în vecintatea armturilor de secionare sau închidere i a compensatoarelor axiale.
13.10. Suporturile fixe se amplaseaz pe conducta principal de distribuie de ducere în amonte, iar pe
conducta de întoarcere în aval, fa de ramificaii, armturi de secionare sau închidere. Suporturile fixe se
amplaseaz astfel încât, între dou  fixri consecutive, s existe un singur dispozitiv sau posibilitate de
compensare a dilatrii conductei.
13.11. În cazul folosirii, pentru conductele instalaiei de înclzire, a evilor din materiale plastice se va acorda
o atenie deosebit soluionrii problemei prelurii dilatrii conductelor, alungirile rezultate din dilatare fiind
mult mai mari decât cele ale conductelor din oel.

Ori de câte ori este posibil se vor adopta trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 900 sau trasee erpuite.
În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilatrii conductei între dou puncte fixe succesive se face cu
compensatori de dilatare U, Ω , tip spir sau compensatori axiali specializai.
Soluiile adoptate pentru preluarea dilatrii conductelor vor respecta în mod obligatoriu indicaiile
productorilor referitoare la condiiile de montaj i de funcionare normal la variaii de temperatur.
[top]
14. CONDIII DE MONTARE

Reele interioare
14.1. Conductele instalaiilor interioare de înclzire cu ap se monteaz cu pant, asigurând golirea i
dezaerisirea centralizat sau local a instalaiei, printr-un numr minim de dispozitive i armturi.
Panta normal a conductelor instalaiilor de înclzire cu ap este de 3 ‰. În cazuri obligate, se poate reduce
panta la 2 ‰.
14.2. Conductele de abur se monteaz astfel încât sensul de circula ie al aburului i condensatului în
conducte s fie acelai. Pe poriuni de traseu în care nu este posibil evitarea contrapantei, valoarea acesteia
va fi cel puin egal cu pierderea unitat de sarcin la debitul maxim (cel puin 5 ‰) sau se mrete diametrul
conductei, luându-se msurile corespunztoare pentru evacuarea condensatului.
14.3. Pe trasee comune, conductele instalaiilor interioare se grupeaz în plase orizontale - la pozarea sub
tavan - sau verticale - la pozarea pe perei sau stâlpi, astfel încât s permit folosirea unor suporturi comune.
14.4. Distana minim între conducte paralele neizolate termic sau între acestea i feele finite ale elementelor
de construcie adiacente din materiale necombusitibile (perei, planee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru
conducte izolate termic, distana între feele exterioare ale izolaiei finite sau între acestea i suprafaa finit a
elementelor de construcie vecine este de cel puin 4 cm.
14.5. Distanele minime între conductele neizolate termic ale instalaiilor de înclzire i elementele de
construcie executate din materiale combustibile se stabilesc în raport cu temperatura superficial a
conductei, conform tabelului 14.1. În cazul conductelor izolate termic, se ia în considerare temperatura
superficial a izolaiei finite, iar protecia termoizolaiei se prevede din materiale rezistente la eventuale ocuri
mecanice.
Tabelul 14.1.
DISTANE MINIME (cm) ÎNTRE CONDUCTELE INSTALAIILOR

DE ÎNCLZIRE I ELEMENTELE DE CONSTRUCIE DIN
MATERIALE COMBUSTIBILE
Elementul de Temperatura nominal a agentului termic, din

construcie conducte, în oC
din materiale
combustibile ≤ 75 76-95 96-115 116-150
Perei i planee 3 5 10 20
Pardoseli 3 5 5 10
14.6. Între conductele reelei de înclzire i conductele de gaze, respectiv barele, cablurile i conductoarele

electrice, se vor prevedea distane minime conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea i
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, I 6 i, respectiv, ale “Normativului pentru proiectarea
i executarea instalaiilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.a.”, I 7.
14.7. Distana între flanele armturilor a dou conducte apropiate, respectiv distana între flana armturii i
conducta apropiat sau izolaia finit a acesteia, este cel puin 3 cm.
14.8. La trecerea prin perei i planee, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene) se vor monta în
tuburi de protecie sau piese speciale, care s permit micarea liber a conductelor datorit dilatrii i s
asigure protecie mecanic a conductelor izolate.
n funcie de rolul de protecie la foc al elementelor de construcii se va alege ansamblul (construcii i

instalaii) trecerii, inând seama, obligatoriu, de reglementrile de siguran la foc.
Partea superioar a manoanelor montate pe pardoseala încperilor dotate cu instalaii sanitare (de ex.: bi,
buctrii) va depi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Manoanele de protecie ale legturilor corpurilor de înclzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a
permite deplasarea legturii la dilatarea coloanei verticale.
Se recomand ca tuburile de protecie s  se mascheze prin rozete, cel puin în camerele cu cerine estetice
mai ridicate (camere de locuit, bi, buctrii) i cel puin în acele poziii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin
perei a legturilor la corpurile de înclzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.).
14.9. Pe poriunile de conducte ce traverseaz perei sau planee nu se fac îmbinri. Pe conductele montate
în anuri, în perei sau planee, numrul îmbinrilor se reduce la minimum.
14.10. La intrarea i ie irea din cldiri a racordurilor la reele exterioare se va ine seama de prevederile art.
5.33, 5.34. i art.12.20.
Compensarea de dilatare
14.11. Îmbinarea între compensatoarele elastice de tip U sau similare i conducte se face prin sudur. Nu
este admis îmbinarea prin flane sau mufe.
14.12. Compensatoarele elastice se monteaz în starea pretenioas prescri prin proiect (de regul, 50 %

din alungirea maxim corespunztoare condiiilor nominale de funcionare).
14.13. În apropierea compensatoarelor tip U, se prevd suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de
ambele pri ale compensatorului. Pe compensatoarele în form de U nu se prevd suporturi fixe.
Armturi pentru închidere, secionare, reglare, golire i dezaerisire
14.14. Robintele cu ventil, armturile cu clapet sau ventil de re inere, supapele de siguran etc., se
monteaz în poziii corespunztoare funcionrii normale.
Armturile grele de pe conducte se monteaz pe suporturi proprii, evitându-se încrcarea suplimentar a

conductelor.
14.15. Poziionarea armturilor se face astfel încât s permit manevrarea, deplasarea prilor mobile i
demontarea parial sau total, în vederea întreinerii i reparaiilor.
Corpuri de înclzire
14.16. Corpurile de înclzire se racordeaz prin îmbinri demontabile.
În cldirile industriale la care armturile de închidere-reglare sunt prevzute pe conductele de alimentare

comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de înclzire, racordarea conductelor la corpurile de înclzire
din oel poate fi nedemontabil (îmbinare prin sudur).

14.17. Corpurile de înclzire se monteaz în paralel cu pereii finisai, la distanele stabilite prin standardele,
instruciunile tehnice sau normele de produs.
14.18. Distanele minime între corpul înclzitor i elementele de construcii ale pereilor se stabilesc în funcie
de temperatura agentului termic, astfel :
 5 cm , pentru temperaturi pân la maximum 95 oC ;

 10 cm, pentru temepraturi între 96 i 150 oC.
14.19. Distana între corpurile de înclzire i pardoseal este, de regul, de 12 cm. In cazuri excep ionale se
poate reduce acest distan pân la 8 cm, dac temperatura agentului termic nu depete 95 oC, sau pân
la 10 cm, dac temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea coreciei necesare la calculul
suprafeelor de înclzire.
14.20. Distaneele între aparatele de înclzire i elemetnele instalaiilor electrice vor fi corelate cu prevederile
din “Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500
V.c.c.” I 7.
14.21. În cazul montrii corpurilor de înclzire în nie, potrivit prescripiilor art.6.10. sau în cel al acoperirii lor
cu mti, potrivit prescripiilor art.6.13, 6.14., distanele laterale pân la pereii niei sau ai mtii se stabilesc
astfel încât s permit montarea i manevrarea normal a armturilor.
14.22. Distana frontal între corpul înclzitor i masc este de cel puin:
 2 cm, la mti cu goluri (obinuite), cu excepia cazului în care masca este confecionat din materiale
combustibile i temperatura agentului termic depeete 95oC, pentru care distana minim este de 5
cm ;
 5 cm, la mti pline.
Fac excepie convectoarele, la care masca se monteaz lipit de bateria de înclzire. Elementul frontal al
mtilor va fi demontabil, permiând accesul la corpul de înclzire, în vederea întreinerii.
Amenajri constructive pentru instalaiile de înclzire
14.23. Trecerea conductelor prin elementele de construcii (fundaii, perei, planee) se va face prin goluri
anume prevzute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. i 14.8.
Dimensiunile minime ale golurilor i anurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme
indicaiilor din tabelul 14.2.
Se pot executa goluri i anuri de alte dimensiuni decât cele indicate în tabelul 14.2. dac  ele se justific, în
funcie de poziia de montare, necesitatea i modul izolrii termice a conductelor îngropate, tehnologia de
prefabricare în atelier i de montare pe antier etc.
14.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cldirii,
se realizeaz astfel încât s permit preluarea tasrilor fr a se periclita buna funcionare a instalaiilor,
inând seama i de prevederile art. 5.34.
În cazul existenei în zon a unei reele de distribuie a gazelor naturale, la ptrunderea reelei exterioare în
subsol i la trecerea instalaiei interioare de înclzire central prin planeele aflate sub nivelul terenului, se vor
lua msurile prevzute la art. 5.40.
14.25. Pentru întreinerea i manevrarea diferitelor armturi i aparate ale conductelor pozate în canale
necirculabile se amenajeaz cmine de vizitare, cu guri i scri de acces. Dimensiunile gurilor de acces se
stabilesc în raport cu mrimea armturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru.
Canalele circulabile se prevd cu posibiliti de acces în canal pentru intervenii în caz de avarie, marcate cu
indicatoare. Se recomand dotarea cu mijloace de semnalizare i comunicare a avariilor.

14.26. Accesul la subsolurile i etajele tehnice destinate montrii elementelor instalaiilor de înclzire din
interiorul cldirilor se asigur prin scri i ui cu gabarit corespunztor necesitilor controlului i întreinerii
instalaiilor.
14.27. Se asigur la subsol spaiul necesar accesului i manevrelor - în timpul exploatrii - la organele de
închidere i reglare, precum i cel necesar accesului la contoarele care msoar consumul de cldur.
14.28. Pentru evacuarea cldurii degajate de conducte, aparate i armturi, subsolurile i etajele tehnice se
prevd cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare i închidere.
Pardoseala subsolului i etajului tehnic se execut cu pant spre punctele de colectare a scurgerilor
accidentale de ap.
Tabelul 14.2.
DIMENSIUNI MINIME ALE STRPUNGERILOR I ANURILOR

ÎN PEREI
Strpungeri la anuri la montare

Elementul de instalaie montare aparent îngropat (cm)
(cm)
Coloan bitubular cu 15 x 10 20 x 13

diametrul pân la 50 mm
Coloan monotubular cu 10 x 10 12 x 10

diametrul pân la 50 mm
Legturi la corp înclzire 5 x 10 6 x 6
[top]
15. IZOLAREA TERMIC A INSTALAIILOR PROTECIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

15.1. Agregatele, aparatele, conductele, compensatoarele de dilatare ale instalaiilor de înclzire, precum i
armturile reelelor exterioare aeriene se izoleaz termic, conform prevederilor din prezentul normativ.
15.2. Grosimea izolaiei termice se stabilete pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se
iau în considerare urmtoarele:
 pentru reelele termice de ap cu reglaj calitativ - temperatura medie anual a agentului termic i
debitul nominal de agent termic ;
 pentru reelele de ap cu reglaj cantitativ - temperatura agentului termic i debitul mediu anual de
agent termic.
Temperatura mediului ambiant se consider:
 la pozarea aerian (în exterior) sau în canale - temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada
de funcionare a reelei;
 la pozarea direct în sol fr canal - temperatura medie a solului la adâncimea de pozare a conductelor
pentru perioada de funcionare a reelei.
Grosimea izolaiei termice - determinat prin calculul de optimizare - trebuie s conduc la o eficient a
termoizolaiei de minimum 80 %. Eficiena termoizolaiei se determin conform art.17.22.
15.3. La proiectarea i executarea izolaiilor termice i învelitorilor de protecie ale acestora, se vor respecta

prevederile cuprinse în:
 “Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor elementelor de instalaii”,

indicativ C 142 ;
 “Detalii, elemente i subansambluri prefabricate de instalaii - Detalii comune DC, volumul 4 - Grupa
DC 4 - “Subgrupa izolarea termic a conductelor i Subgrupa izolarea termic a aparatelor”.
15.4. Izolarea termic a conductelor i aparatelor se aplic numai dup curirea la luciu metalic i protejarea
lor cu straturi anticorozive.
15.5. Rmân neizolate termic numai conductele amplasate în spaii închise, ale cror cedri de cldur se
utilizeaz pentru înclzirea încperilor în care sunt montate.
15.6. Izolaia termic a armturilor, compensatoarelor cu presetup i a îmbinrilor cu flane se realizeaz

demontabil.
15.7. Izolaia termic trebuie s se realizeze din materiale incombustibile sau greu combustibile, hidrofuge
sau protejate hidrofug, având un coeficient de conductivitate termic redus i care îi p streaz proprietile
de izolare termic în timpul exploatrii.
15.8. La izolarea termic a elementelor instalaiilor termice nu este permis folosirea de materiale
termoizolante putrescibile, a celor care, datorit înc lzirii, se înmoaie, îi pierd capacitatea de izolare termic
sau degaj sulf, noxe, etc.
15.9. Conductele montate mascat (în ghene, sub rabi etc.) se pot izola individual sau în comun (ducere i
întoarcere), fr protecie special în exterior.
15.10. Conductele pozate în subsoluri tehnice i canale subterane - interioare sau exterioare - se prevd cu
înveli protector al termoizolaiei.
n canalele pentru conducte se prevede protejarea termoizolaiei, de regul, cu carton asfaltat, cu rosturile
îmbinate prin vopsirea cu bitum sau alte înveliuri de protecie.
15.11. Conductele montate aparent, în alte niveluri ale cldirii decât cele exclusiv tehnice, inclusiv subsoluri
care au i alt destinaie decât cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se prevd cu înveli protector, stabilit în
concordan cu rolul funcional al nivelului respectiv.
15.12. Izolaia conductelor termice montate în exterior pe supori, stâlpi sau pe faa exterioar a pereilor
cldirilor se prevede cu înveli de protecie contra intemperiilor, conform prevederilor “Instruciunilor tehnice”
C 142.
15.13. Conductele pentru reelele termice montate direct în sol vor avea materialele componente, inclusiv
termoizolaia, conform SR EN 253; ele se livreaz gata termoizolate. Zonele de îmbinare dintre conducte sau
dintre acestea i fitinguri se vor termoizola local conform prevederilor Normativului NP 029 i a indicaiilor
productorilor.
15.14. Conductele preizolate montate direct în sol sau în canale nevizitabile vor fi dotate cu sisteme de
control, depistare i localizare a avariilor compuse din conductoare electrice înglobate în termoizola ia
conductelor i aparate de msur i avertizare.
15.15. Toate conductele instalaiilor de înclzire, indiferent de locul de montaj i de caracteristicile agentului
termic, precum i schimbtoarele de cldur, vasele de expansiune i rezervoarele de orice fel utilizate în
instalaiile de înclzire, se protejeaz împotriva coroziunii printr-un strat de baz anticoroziv, aplicat pe
suprafaa evilor i aparatelor.
Stratul de baz pentru protecia anticoroziv se execut din miniu de plumb sau alte materiale, aplicat dup 
curirea de rugin a suprafeelor protejate.
15.16. La conductele montate aparent, neizolate termic, în spaii cu cerine estetice i igienic-sanitare (de ex.:
cldiri de locuit, social - culturale etc.) se aplic, peste stratul anticoroziv de baz, dou straturi de vopsea i

unul de lac rezistent la temperatur.
15.17. La pozarea fr canal a reelelor termice se va analiza oportunitatea prevederii unei protecii electrice
a conductelor împotriva coroziunii, provocate de agresivitatea solului i a apelor freatice, precum i de curenii
vagabonzi.
Stabilirea necesitii prevederii proteciei, se va face potrivit indicaiilor din “Normativul pentru protecia contra
coroziunii a construciilor metalice îngropate”, indicativ I 14, STAS 10128, STAS 10166/1, STAS E10702/2,
SR 7335/3, 5, 6, 8, 9, referitoare la protecia împotriva coroziunii a construciilor metalice i a conductelor
subterane i supraterane.
[top]
16. APARATE DE MSUR, AUTOMATIZARE, CONTORIZARE

16.1. Pentru cunoaterea parametrilor funcionali ai instalaiilor de înclzire (temperatur, presiune, debit etc.)
este obligatorie prevederea aparaturii de msur i control.
Aparate de msur
16.2. La instalaiile de înclzire cu ap fierbinte (peste 115 oC) sau abur de medie presiune (peste 0,7 bar) se
va prevedea aparatur de msur, control i reglare conform instruciunilor ISCIR C 1 - pentru cazane i
MEE-PE 502-8 - pentru puncte termice.
16.3. La instalaiile de înclzire cu ap sau abur, indiferent de parametrii agentului termic, se va prevedea
aparatura adecvat în funcie de specificul i mrimea instalaiei lsându-se, eventual, loc pentru
îmbuntirea acestei echipri în viitor. În mod obligatoriu se va prevedea dotarea iniial cu aparatur i
amenajrile indicate în articolele 16.4, 16.5, 16.7. .... 16.12.
16.4. Se vor prevedea termometre indicatoare :
 la cazanele de ap cald pe conductele de ieire ;

 la schimbtoarele de cldur :
 în cazul unui singur aparat - pe intrarea i ieirea circuitelor primar i secundar ;
 în cazul mai multor aparate, montate alturat i racordate în paralel - câte un singur termometru pe
circuitele principale primar i secundar i câte un termometru pe ieirea circuitelor primar i secundar
din fiecare aparat ;
 în cazul mai multor aparate racordate în serie - câte un termometru pe circuitele primar i secundar -
înainte i dup fiecare aparat ;
 pe distribuitoarele instalaiilor de înclzire cu ap cald sau fierbinte ;
 pe toate ramurile care intr în colectoarele instalaiilor de înclzire cu ap cald sau fierbinte, precum
i pe ieirea general din colectoare ;
 pe conductele care intr i care ies în i din butelia de egalizare a presiunilor ;
 la intrrile i ieirea în i din dispozitivul de amestec prin care se regleaz temperatura agentului termic
(robinete cu 3 ci etc.) ;
 pe rezervoarele de condensat ;
 pe ieirea din reductoarele de presiune.

Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire direct va fi de ± 0,5 0C.
16.5. Se va prevedea câte o teac metalic pentru montarea unor termometre indicatoare în scopul reglrii i
controlului ocazional al instalaiilor:
 pe conductele de alimentare cu ap cald sau fierbinte a cldirilor, la intrarea i ieirea acestora ;

 pe ramurile principale (ducere i întoarcere) ale reelelor exterioare sau interioare de distribuie de ap
cald sau fierbinte;

 la intrarea i ieirea apei calde sau fierbini la aparate consumatoare mari (baterii de înclzire,
aeroterme .a.).
În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al funcionrii instalaiilor respective, se pot
monta termometre permanente, cu condiia prevederii msurilor de protecie a acestora.
16.6. Se recomand prevederea unei bucle de semnalizare acustic i, eventual optic a atingerii temperaturii
maxime admisibile la cazanele de ap cald, respectiv pe circuitul secundar al schimbtoarelor de cldur, ce
produc ap cald pentru înclzire sau pentru consum.
16.7. Se vor prevedea manometre indicatoare:
- pe distribuitoarele i colectoarele instalaiilor de înclzire cu ap cu circulaie prin pompe (în cazul când
distribuitoarele sau colectoarele se afl în imediata aproiere a pompelor de circulaie i sunt legate direct de
acestea, montarea manometrelor nu este obligatorie);
 pe aspiraie i refularea pompelor de circulaie, adaos, amestec etc. ;

 pe conductele de ducere de la cazanele de ap cald sau ap fierbinte ;
 la cazanele de abur de joas presiune ;
 la intrarea i ieirea în i din reductoarele i regulatoarele de presiune ;
 pe distribuitoarele de abur ;
 pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat, expandoare, vase de
expansiune închise etc.) ;
 înainte i dup separatoarele de impuriti.
16.8. Clasa de precizie a manometrelor i limitele maxime de lucru vor fi conform STAS 3589.
16.9. în scopul verificrii echilibrrii hidraulice a circuitelor de conducte, a cderilor de presiune în aparate cu
rezisten hidraulic mare i variabil în timp, precum i pentru msurarea debitului agentului termic, se vor
prevedea, fie armturi specializate pentru determinarea presiunilor, fie perechi de prize de presiune (racorduri
din eav Dn 15 cu robinete de închidere) pentru montarea manometrelor difereniale sau cu citire direct:
 pe racordurile punctelor termice la reeaua de transportul cldurii;

 pe racordurile instalaiilor interioare de înclzire la reeaua termic ;
 pe conductele de ducere i întoarcere ale grupurilor de distribuie ale instalaiilor interioare ;
 înainte i dup: schimbtoare de cldur, diafragme pentru msurarea debitului sau pentru echilibrare
hidraulic; - eventual - la baza câte unei coloane principale de la captul fiecrei ramuri de distribuie
din instalaiile interioare de înclzire ;
 pe conductele de abur la intrarea în cldire.
Se prevd prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor.
16.10. Manometre cu contacte electrice sau presostate se vor prevedea la vasele de expansiune închise
pentru pornirea i oprirea pompelor de adaos.
Manometre cu contacte electrice în legtur cu un releu electric i o hup pentru semnalizare acustic
(completat, eventual, cu semnalizare optic), se prevd la cazanele de abur, pentru semnalizarea atingerii
presiunii maxime.
16.11. Indicatoare de nivel cu tub de sticl se vor prevedea la:
 cazanele de abur - în condiiile prescripiilor tehnice ISCIR-C1 ;

 rezervoarele de condensat ;
 vasele de expansiune închise ;
 rezervoarele de acumulare de pe lâng vasele de expansiune închise.
La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se va prevedea un indicator de nivel cu plutitor
care s poat fi citit dintr-un loc accesibil.

16.12. Instalaiile de preparare a apei calde de consum vor fi prevzute cu termoregulatoare limitatoare de
temperatur, oricare ar fi agentul termic utilizat.
16.13. Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW vor fi prevzute cu câte un aparat pentru
analiz chimic a gazelor de ardere i termometre pentru msurarea temperaturii gazelor de ardere.
Automatizare
16.14. Pentru asigurarea proteciei instalaiilor i funcionarea lor în condiii de eficien maxim în limitele
parametrilor necesari se prevede automatizarea instalaiilor de înclzire central.
16.15. Automatizarea instalaiilor din centrale termice i puncte termice se face în confomitate cu “Ghidul
pentru proiectarea automatizrii instalaiilor din centrale i puncte termice” - indicativ I 36.
16.16. Automatizarea instalaiilor dintr-o central termic sau punct termic se bazeaz pe o schem
tehnologic. Schema tehnologic, completat cu aparatur de automatizare, cuprinde, atât reprezentarea cu
ajutorul simbolurilor grafice a procesului tehnologic aferent centralei termice sau punctului termic, cât i
reprezentarea simbolic a aparaturii de automatizare precum i interdependena funcional dintre acestea.
16.17. În centralele termice de ap cald se automatizeaz:
 reglarea aprocesului de ardere ;

 protecia cazanelor la supraînclzire, la lipsa circulaiei apei, i la scderea temperaturii apei la intrarea
în cazan sub valoarea limit admis ;
 reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaiile de înclzire - prin
amestecul apei din conducta de ducere cu ap din conducta de întoarcere - i oprirea/pornirea treptat
(“în cascad”) a cazanelor; reglarea se face în funcie de temperatura exterioar i de diagrama de
reglaj a instalaiei de înclzire ;
 preparare a apei calde de consum i furnizarea ei la temperatura prescris.
16.18. Cazanele centralei termice vor fi dotate, obligatoriu, cu elemente automate de protecie la creterea
accidental a temperaturii (supraînclzire).
Se prevd urmtoarele elemente automate de protecie la creterea temperaturii peste valorile admise:
 un limitator de temperatur de lucru ( termostat de lucru) ;

 un limitator de temperatur de siguran (termostat de siguran).
Proiectantul centralei termice va verifica dac în specificaia tehnic a cazanelor sunt cuprinse elementele de
protecie la creterea temperaturii; în cazul în care acestea nu sunt cuprinse, ele vor fi prevzute prin proiectul
de automatizare al centralei termice.
Instalaia de automatizare pentru protecia cazanelor la creterea accidental a temperaturii va fi completat

cu sisteme de avertizare sonor i optic.
16.19. Automatizarea funcionrii arztoarelor, cazanelor se face în conformitate cu Instruciunile ISCIR C 39

“Prescripii tehnice pentru echiparea arztoarelor de combustibil lichid i arztoarelor de gaze. Instalaii de
automatizare”.
16.20. În punctele termice se automatizeaz:
- reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaiile de înclzire (agentul secundar)
în funcie de temepratura exterioar i de diagrama de reglaj a instalaiilor de înclzire;
 prepararea apei calde de consum i furnizarea ei la o temperatur prescris ;

 recircularea apei calde de consum din reeaua de distribuie ;
 protecia schimbtoarelor de cldur la supraînclzire.
16.21. În instalaiile interioare de înclzire central cu ap cald cu distribuie individual de aparatament se

automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic în funcie de temperatura interioar a unei
camere pilot (de regul camera de zi).
16.22. Se recomand ca schemele de automatizare s fie concepute astfel încât s permit i dotarea
etapizat cu echipamente de automatizare în funcie de prioritate, importan i posibiliti financiare.
Contorizare
16.23. În scopul realizrii economiei de energie i stabilirii unor relaii corecte între distribuitorul i
consumatorul de cldur se prevede contorizarea consumului de cldur în instalaiile de înclzire central.
La centralele termice se contorizeaz - obligatoriu - cldura furnizat separat diferitelor categorii de

consumatori de cldur: pentru înclzire central, pentru prepararea centralizat a apei calde de consum sau
pentru alte scopuri; la o aceeai categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de distribuie
de la sursa termic.
La punctele termice de imobil se contorizeaz - obligatoriu - cldura primit de la sursa de cldur;

contorizarea cldurii furnizate va fi fcut la consumatori.
Apa de adaos folosit pentru umplerea i completarea cu ap a instalaiilor din centrale i puncte termice se
contorizeaz separat.
16.24. Soluia de contorizare a cldurii în instalaiile interioare de înclzire central se stabilete corelat cu
destinaia spaiului înclzit, modul de gestionare al cheltuielilor i schema de distribuie folosit; se poate
contoriza consumul de cldur global pe cldire sau parial pentru un tronson din aceasta.
Pentru cldirile de locuit contorizarea se poate face pe cldire, tronson de cldire sau pe apartament (a se
vedea art.5.7.), în funcie de cerine i de schema de distribuie adoptat.
Este obligatorie contorizarea separat a consumurilaor de cldur aferente spaiilor cu alt destinaie decât

locuirea din cldirile de locuit colective (magazine, birouri etc.).
La consumatorii din alte categorii de cldiri civile se ine seama de necesitatea de contorizare parial în
funcie de destinaia spaiului.
16.25. La cldirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizrii consumului de cldur la fiecare
consumator.
16.26. Se prevede spaiul necesar pentru amplasarea, montarea i exploatarea corespunztoare a

echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces uor la contoare. Pentru cldirile de locuit
se recomand ca, la contorizarea pe apartamente , citirea s se poat face din afara apartamentelor (de ex:
în casa scrii, pe un coridor etc.).
16.27. Montarea i exploatarea contoarelor, condiiile de ampalsare i schemele adoptate vor fi în

conformitate cu:
 “Soluii i detalii de montaj pentru contoare de ap rece, ap cald i energie termic”, indicativ SC
001 ;
 “Soluii cadru de contorizare a consumurilor de ap, gaze naturale i energie termic aferente
instalaiilor din blocurile de locuine”, indicativ SC 002.
Vor fi respectate prescripiile productorului i reglementrile Biroului Român de Metrologie Legal (BRML).
16.28. Echipamentul de contorizare utilizat trebuie s fie omologat de ctre Biroul Român de Metrologie
Legal (BRML).
16.29. În cazul în care la execuie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu restul instalaiei,
se va prevedea spaiul necesar i se monteaz tronsoane demontabile, în locul crora se va monta ulterior
echipamentul de contorizare.

[top]
17. PREVEDERI PENTRU DIMENSIONAREA INSTALAIILOR

Cazane
17.1. Capacitatea termic (puterea termic) total acoperit de cazanele din centralele termice se determin
însumând necesitile orare de cldur, inând seama de simultaneitile în funcionare pentru:
 înclzire, conform SR 1907 i cap.3 din prezentul normativ ;

 ventilare ;
 prepararea apei calde de consum, inând seama, în cazul consumului cu vârfuri i a celui discontinuu,
de existena i mrimea acumulrii ;
 consumuri tehnologice, în funcie de cronograma consumurilor de cldur ale aparatelor consumatoare
de cldur ;
 acoperirea pierderilor de cldur din reelele de transport i distribuie a cldurii.
17.2. Pierderile de cldur din reelele de transport i distribuie au ca efect reducerea temperaturii cu ∆ tp
(0C), determinat cu relaia:

o
∆ tp = q x L ( C)
în care L = distana între sursele de cldur i punctul de consum, în km;

q = indicele reducerii de temperatur a agentului termic datorit pierderilor de cldur, în oC/km;
Reelele de distribuie a cldurii se izoleaz termic conform prevederilor art.15.2. pentru a nu se depi o
valoare maxim q = 0,5 oC/km.
Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominal Tn (0 (oC), pentru care se proiecteaz instalaia de

înclzire central, este necesar ca, la plecarea de la sursa de c ldur la cazane, agentul termic s aib
temperatura real Tr (oC) determinat cu relaia:

Tr = Tn + q x L (oC)
17.3. Pentru alegerea numrului de cazane i pentru stabilirea puterii termice a fiecrui cazan se ine seama
de prevederile art. 9.19 .... 9.23 din prezentul normativ.
Schimbtoarele de cldur
17.4. Capacitatea termic (puterea termic) a schimbtoarelor de cldur pentru înclzire i prepararea apei

calde de consum, folosite în centrale i puncte termice, se determin luând în considerare, dup caz,
componentele necesitilor de cldur indicate la art. 17.1.
17.5. Debitul de agent termic primar necesar schimbtoarelor de cldur din centrale i puncte termice se
determin în funcie de necesitile de cldur, inând seama de caracteristicile termohidraulice ale aparatelor
schimbtoare de cldur, de temperaturile nominale ale agenilor termici, de schemele de racordare, de
regimul de funcionare i de existena acumulrii.
17.6. La alegerea numrului i tipurilor de aparate schimbtoare de cldur se au în vedere prevederile

art.9.37, 9.38 - pentru centrale termice i 11.6, 11.7 - pentru puncte termice.
17.7. La dimensionarea schimbtoarelor de cldur din centrale i puncte termice , se ine seama de valoarea
coeficientului de utilizare (de murdrire) a suprafeelor de înclzire prevzut de productor pentru durata de
utilizare garantat.

Pompe
17.8. La stabilirea soluiei generale de echipare cu pompe de circulaie agent termic (ap cald, ap fierbinte)
a centralelor i punctelor termice se vor avea în vedere indica iile de la articolele 9.32, 9.33, 9.34, pentru
centrale termice i 11.8, pentru puncte termice.
17.9. Parametrii funcionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de circulaie, debitul de ap i
înlimea de pompare, se determin astfel:
 debitul de ap - pe baza debitul de cldur transportat i a ecartului nominal de temperatura (tur-

retur) ;
 înlimea de pompare - pe baza pierderilor de sarcin totale, liniare i locale, pe circuitul hidraulic
deservit de pomp (circuitul închis al reelei de conducte între refularea i aspiraia pompei) .
La alegerea pompei se va urmri ca aceasta s funcioneze în zona de randament ridicat i de nivel de
zgomot redus.
17.10. Numrul pompelor de alimentare cu ap a cazanelor de abur de joas presiune i poziia de montare
se stabilesc conform prevederilor art.9.44.
Parametrii funcionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de alimentare cu ap a cazanelor de

abur de joas presiune se determin astfel:
 debitul de ap - se va asigura debitul maxim de ap vaporizat în cazanele alimentate; se va ine

seama de faptul c alimentarea cu ap a cazanului poate fi i intermitent, pompa funcionând numai o
parte din durata unei ore.
 înlimea de pompare - presiunea pompei va asigura suma format din: presiunea nominal a

cazanului, pierderea de sarcin total pe traseul de alimentare (rezervor de condensat sau ap tratat
- pomp - cazan), diferena de înlime între nivelul maxim al apei din cazan i axul orizontal al
racordului de aspiraie al pompei, precum i o rezerv de 0,1 bar.
Alte elemente din centrale i puncte termice
17.11. Dimensionarea dispozitivelor de siguran se va face potrivit prevederilor STAS 7132 i Instruciunilor
ISCIR C 37.
17.12. Diametrele racordurilor de golire ale diferitelor elemente sau pri de instalaii se stabilesc în funcie de
volumul de lichid ce trebuie evacuat, de înlimea medie a acestui volum i de numrul de organe de golire
deschise concomitent, astfel încât timpul de golire s fie de maximum 1 or.
Dimensionarea dispozitivelor de golire se coreleaz cu debitul nominal al conductei de canalizare care

colecteaz apele de golire.
Debitele de golire pentru instalaiile interioare de înclzire cu ap cald sunt indicate, informativ, în tabelul
17.1.
Pentru cldirile de locuit i social - culturale volumul de ap din instalaia de golit se determin pe baza
indicelui volumului de ap coninut în instalaie V (l/kW), specific tipului corpului de înclzire folosit; astfel,
orientativ se pot folosi valorile:
V = 10,8...11,2 l/kW la radiatoare din font, STAS 7363
V = 8,6...8,9 l/kW la radiatoare din font, STAS 7364.
Tabelul 17.1.
DATE PENTRU DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE

Înlimea între nivelul Debitul de golire, litri/or, al unui robinet cu

mediu al apei în Regimul de Dn:
instalaie i nivelul de înlime
racordare a conductei de corespunztor al
cldirii de locuit 15 20 25 32 40
golire (m)
0,65 P 650 1500 2400 4000 5500
3,00 P + 2E 1800 3300 5000 9000 12000
5,50 P + 4E 2500 4500 7000 12500 17000
10,50 P + 8E 3000 5500 9000 16000 22000
13,00 P + 10E 3500 7000 10500 19000 26000
17.13. Seciunea liber a prizelor de aer de combustie din centrale termice se calculaz pentru o vitez a
aerului de 1-2 m/s.
Seciunea canalelor de aer de combustie se calculeaz cu viteze de 1-2 m/s, când aerul este adus la cazane
cu ajutorul tirajului natural.
n cazul introducerii pe cale forat a aerului de combustie se folosesc viteze mari pe canale (5 -12 m/s).
Seciunea coului de fum i a canalelor de fum se determin în funcie de sarcina total maxim a tuturor
cazanelor racordate. Courile de fum funcionând pe baza tirajului natural se dimensioneaz conform STAS
3417 i STAS 6793.
Corpuri de înclzire; suprafee radiante
17.14. Dimensionarea corpurilor de înclzire se face conform prevederilaor STAS 1797 i prescripiilor
tehnice ale productorilor, referitoare la caracteristiciale tehnice, hidraulice i mecanice.
17.15. Radiatoarele de font se limiteaz la lungimea de 2 m. Pentru alte corpuri de înclzire lungimea limit
este cea prevzut de instruciunile productorului.
17.16. La alegerea tipului i temperaturii suprafeei radiante i la amplasarea acesteia se au în vedere

urmtoarele:
 meninerea intensitii energiei radiante la nivelul capului ocupanilor în limitele de 12 -14 W/mp pentru
temperaturi interioare de 15 - 22 oC (valorile mici corespund temperaturilor mai ridicate) ;
 limitarea temepraturii medii admisibile la 25 – 26 oC pentru suprafeele radiant de la pardoseal - în
cazul încperilor cu locuri fixe de munc i activitate îndelungat i la 29 oC - în cazul încperilor cu
folosin de scurt durat.
Conducte de ap cald i fierbinte
17.17. Circuitele consumatorilor instalaiilor de înclzire se echilibreaz hidraulic, urmrindu-se realizarea

unor rezistene hidraulice difereniate cu cel mult 10 % în instala iile interioare i cel mult 5 % în re elele
exterioare.
Echilibrarea hidraulic a circuitelor instala iilor de înclzire se realizeaz prin msurile indicate la art. 5.4.
17.18. Dimensionarea conductelor se face, dup caz:
 pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se va urmri consumarea presiunii disponibile, cu
condiia echilibrrii hidraulice, prin trasee economice i cu utilizarea unui numr minim de organe de
reglare;

17.21. Pentru instalaiile de înclzire cu ap cald cu circulaie forat, în calculul coloanelor verticale se
urmrete ca ecartul de presiune disponibil la baza coloanelor s fie cel puin de trei ori mai mare decât
presiunea datorat gravitaiei, considerat cu valoarea corespunztoare temepraturii exterioare medii a
perioadei de înclzire (a se vedea i art.5.9.).
17.22. Eficiena termoizolaiei conductelor, necesar de obinut conform art.15.2., se determin cu relaia:

riz = (qo - qiz)/qo x 100 (%)

în care qo = pierderea de cldur unitar a conductei neizolate,

qiz = pierderea de cldur unitar a conductei izolate.
Conducte de abur i condensat
17.23. Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în tabelul 17.3.
Dimensionarea conductelor de condensat cu circulaie natural (cdere liber) se face conform tabelului 17.4.
pentru condensat de joas presiune sau tabelului 17.5. pentru condensat de medie presiune.
Conductele de condensat cu circulaie forat se dimensioneaz în mod similar cu conductele de ap cald

sau fierbinte cu circulaie forat.
Calcul mecanic al conductelor
17.24. Calculul mecanic al conductelor este obligatoriu pentru reelele termice de transport i distribuie de
ap fierbinte, abur i ap cald.
17.25. Prin calculul mecanic al condcutelor se detemrin :
 grosimea peretelui evii ;

 dimensionarea suporturilor mobile i fixe, precum i stabilirea distanei dintre suporturi ;
 dimensionarea compensatoarelor de dilatare.
17.26. La calculul mecanic al conductelor se iau în considerare eforturile generate de:presiunea agentului
termic, greutatea proprie conductelor pline cu ap i izolate termic, frecarea pe suporii mobili i în
compensatoarele cu presgarnitur i forele elastice ale compensatoarelor în form de U, L i Z; în cazul
conductelor montate aerian se are în vedere i aciunea vântului, iar în zonele cu aciuni seismice i efectul
acestor aciuni.
17.27. În calculul mecanic al reelelor termice se iau în considerare urmtoarele :
 coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3 ;

 coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05 ;
 coeficientul de suprasarcin datorat tasrii 1,0 ;
 forele verticale în suporturile fixe i mobile se determin în ipoteza efecturii decalate în timp a
probelor hidraulice ;
 presiunea interioar din conducte este presiunea nominal, definit conform Prescripiilor tehnice
ISCIR C 15 ;
 temperatura de calcul a conductei este temperatura maxim a agentului termic.
Tabelul 17.3.
VITEZE MAXIME PENTRU CALCULUL CONDUCTELOR INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU ABUR

(în m/sec)

17.30 Alegerea tipului de suport fix i a distanei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomandrile de la
art.12.37...12.40.
17.31. Alegerea tipului de compensator de dilatare i a condiiilor de montare se fac în conformitate cu

recomandrile de la art.13.2...13.5, 14.12, 14.13.
17.32. Conductele instalaiilor interioare de înclzire vor respecta prevederile, referitoare la configurania
traseului, preluarea dilatrilor i susineri, de la art.13.6...13.11.
17.33. Prescripiile privind calculul mecanic pentru condutele preizolate termic montate direct în sol se gsesc
în Normativul NP 029.
[top]
18. CONDIII DE CALITATE PENTRU MATERIALE, AGREGATE, APARATE

18.1. Materialele, agregatele i aparatele utilizate în instalaiile de înclzire central vor trebui s fac fa
cerinelor de calitate impuse de Legea 10/1995 privind calitatea în construcii i s corespund exigenelor
speciale de calitate ale lucrrii.
Cerinele de calitate pentru elementele componente ale instalaiilor de înclzire se refer la :
 rezisten i stabilitate ;
 siguran în exploatare ;
 siguran la foc ;
 igien, sntatea oamenilor, protecia i refacerea mediului ;
 economie de energie, izolare termic i hidrofug ;
 protecia împotriva zgomotului ;
 cerine funcionale ;
 adaptare în utilizare ;
 durabilitate ;
 etaneitate ;
 confort tactil i antropodinamic ;
 aspect estetic ;
 faciliti de transport, montare i depozitare ;
 economicitate.
18.2. Materialele, agregatele i aparatele utilizate la executarea instala iilor de înclzire vor avea
caracteristicile i toleranaele prevzute în standardele de stat sau în prescripiile tehnice ale productorilor -
interni sau externi - i vor satisface condiiile tehnice cerute în proiectul instalaiei de înclzire.
Ele vor trebui s fie însoite de:
 certificatul de calitate, al furnizorului, care s confirme realizarea de ctre produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevzute ;
 fie tehnice i specificaii coninând caracteristicile produsului i durata de via în exploatare în care
se menin aceste caracteristici ;
 instruciuni de montare, probare, întreinere i exploatare ale produsului ;
 certificatul de garanie specificând perioada de timp în care se garanteaz caracteristicile declarate ;
 certificate de atestare a calitii i a performanelor (agremente tehnice MLPAT, avize tehnice, procese
verbale de omologare) emise de ctre institute de specialitate, abilitate în acest scop.
Elementele de instalaii care fac obiectul instruciunilor tehnice ISCIR vor trebui s corespund i prevederile

acestora, iar cele care sunt supuse condiiilor de omologare ale Biroului Român de Metrologie Legal
(BRML), s fie însoite de certificatul de atestare.
18.3. Agregatele, aparatele i armturile vor fi astfel alese încât s permit ca în ansamblul instalaiei s se
efectueze verificrile i probele prevzute în cap.20.
18.4. Reelele de conducte, interioare i exterioare, se execut folosind evi din oel, din materile neferoase
sau materiale plastice, care s corespund condiiilor mecanice, termice i de protecie anticoroziv ale
instalaiei.
Aceleai condiii se pun i pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale - pentru anumite pri ale instalaiei
sau pentru un anumit material de eav.
18.5. Pentru elementele conductelor folosite în instalaiile care nu permit un control curent (de ex.: în
instalaiile sub pardoseal sau montate mascat în plafon sau în perete) se folosesc materiale care s asigure
o fiabilitate ridicat garantat.
18.6. La confecionarea compensatoarelor de dilatare de tip U se vor folosi evi din oel fr sudur
longitudinal.
18.7. Corpurile de înclzire trebuie s aib certificarea i, dup caz, atestarea caracteristicilor termice i
hidraulice, inclusiv curba de variaie a cedrii de cldur în funcie de temperatura i debitul agentului termic
i de modul de racordare al corpului de înclzire la instalaie (a se vedea i art. 6.3.).
18.8. Armturile folosite în instalaiile de înclzire se aleg în raport cu funciunea lor i cu parametrii agentului
termic.
Armturile de reglare vor fi însoite de certificarea variaiei caracteristicilor de debit i presiune în funcie de
gradul de închidere.
Se d preferin utilizrii armturilor pentru care productorul indic numrul de cicluri repetate de acionri la

care armtura rezist. Se recomand ca robinetele s reziste la minim 30.000 cicluri.
18.9. Pentru instalaiile cu agent termic ap , se folosesc - de preferin - ca armturi de închidere i reglare,
robinetele cu ventil i tij înclinat pentru diametre pân la Dn = 100 mm i robinetele cu sertar pentru
diametre peste Dn = 100 mm.
Ca armturi de închidere se recomand utilizarea robinetelor cu bil, pentru diametre pân la D n = 100 mm i
a robinetelor tip fluture, pentru diametre peste Dn = 100 mm.
18.10. Armturile cu funcionare automat, alese în raport cu funciunile lor, vor fi însoite de întregul
echipament auxiliar de automatizare (sau cu indicaii precise privind elementele care se completeaz) i de
certificrile prevzute la art.18.2. i 18.8. pe întregul ansamblu, robinet plus echipamentul de automatizare i
acionare.
18.11. Armturile de reglare ale corpurilor de înclzire se aleg în conformitate cu soluia de reglare a
sistemului de înclzire respectiv (a se vedea i art. 5.18).
18.12. Aparatele de msur, inclusiv cele pentru msurarea debitului (contoare) de cldur, vor fi însoite de
echipamentul auxiliar i vor trebui s fie certificate în conformitate cu art. 18.2.
18.13. Agregatele cu piese în micare (pompele de circulaie a apei i agregatele de înclzire cu aer cald) vor
trebui s aib randament ridicat i un nivel redus al zgomotelor i vibraiilor. Ele vor trebui s fie însoite de
certificarea caracteristicilor în funcie de turaia motoarelor.
18.14. Schimbtaorele de cldur vor trebui s aib gabarit i greutate reduse. Este necesar certificarea
caracteristicilor în funcie de variaia temperaturii i debitelor agenilor termici primar i secundar.
18.15. Cazanele de ap trebuie s corespund prevederilor art.9.17. i s fie însoite de certififcarea

caracteristicilor lor.
[top]
19. EXECUTAREA LUCRRILOR DE INSTALAII DE ÎNCLZIRE

Condiii generale de execuie
19.1. Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire se face numai pe baz de proiect.
Proiectul de execuie va cuprinde toate datele tehnice i economice necesare realizrii instalaiei.
Este obligatoriu ca proiectul dat spre execuie pe antier s fie verificat de ctre un verificator tehnic atestat
MLPAT.
19.2. Începerea executrii lucrrilor se va face numai dup ce s-au obinut toate avizele i acordurile
necesare, emise de ctre organele abilitate (a se vedea i art.2.7.).
19.3. Executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central va fi realizat numai de ctre uniti de execuie
certificate profesional, în conformitate cu prevederile art.2.8.
19.4. Executarea instalaiilor de înclzire central se va face în coordonare cu celelalte lucrri de instalaii i
construcii.
19.5. La executarea lucrrilor se utilizeaz numai materiale, agregate i aparate ce corespund cerinelor
proiectului i satisfac prevederile de la cap.18.
Executantul lucrrilor de instalaii se asigur de existena certificatelor menionate la art. 18.2. i de

cunoaterea lor de ctre personalul specializat propriu.
19.6. Înaintea punerii în oper, toate materialele i aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata
c nu au suferit degradri de natur s le afecteze calitatea i performanele (deformri sau blocri la
aparate, starea filetelor, a flanelor, funcionarea armturilor, tuuri deformate sau lips etc.); se vor remedia
eventualele defeciuni i se vor înlocui aparatele i materialele care prin remediere nu pot fi aduse în stare
corespunztoare.
19.7. Se verific dac recipentele sub presiune (cazane, hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului
ISCIR, dac au placa de timbru i cartea tehnic de exploatare aferent.
19.8. La aparatele de msur i control, se verific existena sigiliului i a formelor de atestare a controlului

Biroului Român de Metrologie Legal (BRML).
Depozitare i manipulare
19.9. Pstrarea echipamentelor de instalaii de înclzire se face în magazii sau spaii de depozitare
organizate în acest scop, în condiii care s asigure buna lor conservare.
La depozitarea materialelor, agregatelor i aparatelor de instalaii se vor respecta instruciunile furnizorilor i

msurile de prevenire i stingere a incendiilor i de protecie a muncii.
19.10. Materialele de instalaii asupra crora condiiile atmosferice nu au, practic, influen nefavorabil pe
durata depozitrii se depoziteaz în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate,
special amenajate în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitii muncii.
19.11. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de aciunea direct a soarelui (de ex.: radiatoare,
armturi, evi din mase plastice, materiale de izolaii) se depoziteaz în magazii închise sau sub oproane,
acoperite cu prelate sau foi de polietilen.

Aparatele de msur i control, echipamentele de automatizare, aparatele cu motoare electrice, se pstreaz

obligatoriu în magazii închise, în rastel.
19.12. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitii muncii i în aa
fel încât s nu se deterioreze. Se va da o aten ie deosebit materialelor casante sau uor deformabile (de ex.:
radiatoare, conducte preizolate, ansambluri prefabricate cu aparatura de msur i control montat etc.)
19.13. Materialele, agregatele i aparatura vor fi aduse pe antier, de regul, pe msura necesitilor de
punere în oper.
Tehnologii de îmbinare, etanare i fasonare
19.14. Tehnologia de îmbinare a evilor din oel pentru realizarea instalaiilor de înclzire cu ap cald se
alege de ctre executant astfel încât s se evite riscul obturrii seciunii evii.
Se recomand ca, pentru evile din oel cu diametre mai mici de 3/4”, s se foloseasc îmbinarea cu fitinguri
cu filet.
Pentru evile din oel cu diametrul începând de la 3/4”, îmbinarea se face, de regul, prin sudur, cu luarea
msurilor necesare pentru a evita obturarea seciunii conductei.
19.15. Pompele de circulaie, schimbtoarele de cldur, cazanele i recipientele se racordeaz la instalaie

prin îmbinri demontabile.
19.16. În instalaiile de înclzire cu ap fierbinte din cldirile industriale, îmbinarea între conducte sau între
conducte i corpurile de înclzire se execut, de regul, prin sudur.
19.17. Îmbinarea între conducte i armturi se execut prin flane sau prin filet, dup tipul armturi utilizate.
19.18. Filetul evilor va corespunde prevederilor STAS 402 i trebuie s permit înurubarea pieselor cu
mâna pân la cel puin jumtate i cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.
19.19. La îmbinrile cu filet etanarea se execut cu fuior de cânep îmbibat cu past de miniu de plumb sau
past de grafit amestecat cu ulei de in fiert sau alte soluii de etanare omologate în acest scop.
19.20. La îmbinarea prin sudur a evilor cu diametrul peste 1”, evile cu perei sub 4 mm grosime se sudeaz
în “I”, iar cele cu grosime de 4 mm sau mai mare se sudeaz în “V”.
19.21. La evile din instalaiile care fac obiectul instruciunilor tehnice ISCIR îmbinarea se va face conform
prevederilor acestora.
19.22. Etanarea îmbinrilor prin flane, pentru temperaturi pân la 100oC se face cu garnituri confec ionate
din carton - STAS 1733 - unse cu past de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert. In cazul
temperaturilor peste 100oC se vor folosi garnituri de klingherit grafitat (marsit). Se pot folosi i alte materiale
care satisfac condiiile necesare de etanare la temperatura respectiv.
Garniturile îmbinrilor cu flane nu vor obtura seciunea de trecere a evii, iar periferia garniturii va ajunge
pân la uruburile flanei.
19.23. Schimbrile de direcie ale conductelor din oel se realizeaz:
 prin intermediul fitingurilor filetate ;

 prin îndoirea evilor ;
 prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat ;
 prin intermediul teurilor sudate .
Se recomand utilizarea, când condiiile permit, a coturilor din eav STAS 8805...8807.
Soluia se alege de ctre executant, inând seama i de prevederile articolului urmtor.

19.24. La confecionarea curbelor i coturilor pentru instalaii, având drept agent termic apa cu temperatura
peste 115 0C sau abur cu presiunea nominal pste 1 bar, se vor respecta prescripiile din Instruciunile ISCIR
C 15, în ceea ce privete felul evilor utilizate, tehnologia de confecionare, razele de curbur etc.
19.25. Pentru toate instalaiile care nu sunt supuse prevederilor Instruciunilor ISCIR C 15, se ine seama de
urmtoarele:
- îndoirea la rece se face numai cu ajutorul mainilor-unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru
îndoit evi;
 atât la îndoirea la rece, cât i la îndoirea la cald a evilor cu sudur longitudinal, custura evii se
aeaz pe generatoarea neutr a evii îndoite ;
 îndoirea prin cutare la cald i folosirea de curbe din segmeni sudai se face numai în cazuri speciale,
când nu se pot folosi celelalte procedee indicate anterior ;
 îndoirea prin cutare la cald se face numai în cazul evilor fr sudur i având diametrul minim de 100
mm ;
 curbele din segmente se folosesc la evi cu diametrul minim de 100 mm; la confecionarea acestor
curbe se evit aezarea în continuare a sudurilor longitudinale din segmentele componente ale curbei ;
 evile îndoite nu vor prezenta deformri ale sec iunii i subieri ale peretelui peste 0,5 mm.
19.26 Pentru evile din materiale plastice (polietilen, polipropilen), îmbinarea i etanarea se vor face
conform instruciunilor specifice (NP 003, GP 043 .a.).
Montarea conductelor
19.27. La punrea în lucru evile se inspecteaz la interior i la exterior, se cur dac este cazul i se
protejeaz în timpul montajului împotriva ptrunderii de corpuri strine.
19.28. Conductele se vor monta pe baza prevederilor din proiect referitoare la traseu i pantele de montaj,
dup ce în prealabil s-a fcut trasarea lor.
19.29. Este interzis montarea forat a conductelor cu excepia cazurilor de pretensionare.
19.30. Montarea conductelor de ap fierbinte i de abur de medie presiune se va face cu respectarea
instruciunilor ISCIR C 15.
19.31. La racordarea evilor cu diametre diferite se asigur:
 continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontal, prin care circul ap sau

condensat ;
 continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur pozate orizontal ;
 coaxialitatea conductelor verticale.
19.32. La schimbrile de direcie ale fascicolelor de conducte montate în acelai plan, curbele se execut:
 cu aceeai raz de curbur (corespunztoare evii cu diametrul cel mai mare), în cazul când
schimbarea de direcie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se gsete fascicolul de
evi ;
 cu acelai centru, în cazul în care schimbarea de direcie se face în acelai plan în care se gsete
fascicolul de evi.
19.33. evile sudate longitudinal se vor monta astfel încât sudura s fie vizibil pe toat lungimea ei.
19.34. Legturile la aparate se monteaz astfel încât s permit demontarea aparatelor sau a unora din
prile lor componente.
19.35. Se vor folosi legturi elastice pentru racordarea conductelor de combustibil lichid la arztoare.

În scopul împiedicrii transmiterii zgomotului i vibraiilor, se recomand folosirea racordurilor elastice la

montarea pompelor în instalaie.
19.36. Armturile, înainte de montare, vor fi curate i verificate în ceea ce privete starea elementelor
componente.
Armturile trebuie probate la presiune, la standul de probe al antierului, înainte de montare.
19.37. Toate armturile se monteaz în poziia “închis”.
La montarea armturilor cu flane se asigur paralelismul între flanele conductelor i cele ale armturilor.
19.38. Supapele de siguran cu pârghie i contragreutate se monteaz astfel încât tija s fie vertical i
ridicarea contragreutii s se poat face liber, indiferent de poziia ei pe pârghie.
Supapele de siguran se regleaz prin stabilirea poziiei contragreutii, respectiv a arcului, corespunztor
presiunii de asigurare prescrise.
Eaparea fluidului la declanarea supapei de siguran nu trebuie s pun în pericol utilizatorii.
Montarea corpurilor de înclzire
19.39. Corpurile de înclzire formate din elemente demontabile i care se livreaz neasamblate, se probeaz
dup asamblarea lor i înainte de montarea lor în instalaii la presiunea prescris de productor. Astfel,
radiatoarele din font se probeaz timp de 20 minute la o presiune de minimum 10 bar pentru produsele
STAS 7363 i de minimum 7 bar pentru produsele STAS 7364.
19.40. Consolele i susintoarele se fixeaz astfel încât corpul de înclzire s fie paralel cu feele finite ale
elementelor de construcie, respectând distanele minime indicate în cap.14. - Condiii de montare.
19.41. Adâncimea de încastrare în zidrie netencuit a consolelor i susintoarelor este de minimum 12 cm.
Corpurile de înclzire montate lâng perei uori se fixeaz pe suporturi metalice, sprijinite pe pardoseal.
19.42. Corpurile de înclzire se fixeaz pe poziie, conform instruciunilor de montare ale productorilor,
folosind tipul i numrul de console i susintoare indicat de acetia.
19.43. Pentru radiatoarele de font, realizate conform STAS 7363, numrul consolelor i al susintoarelor
este cel din tabelul 22.1.
19.44. Pentru corpurile de înclzire formate din evi, la alegerea numrului de console i susintoare se
recomand urmtoarele:
 la un corp de înclzire se monteaz minimum dou console i un susintor ;

 o consol suport maximum 700 N ;
 un susintor corespunde în medie la maximum 1,7 kN.
19.45. Pân la montarea armturilor i a legturilor, toate corpurile de înclzire se prevd cu capace sau
dopuri.
19.46. Serpentinele mascate se monteaz cu respectarea riguroas a distanelor prevzute în proiect, fa de
suprafaa finit a elementelor de construcie.
Instalarea cazanelor, schimbtoarelor de cldur i a altor utilaje
19.47. Instalarea cazanelor, schimbtoarelor de cldur i a vaselor de expansiune sub presiune se va face
în conformitate cu prevederile cuprinse în instruciunile tehnice ISCIR (C1, C4, C30, C31), precum i cu
instruciunile de montare ale productorilor.

31-35 4 2 4 2 3 2 4 2 4 2
36-40 5 3 4 2 4 2 4 2 4 2
[top]
20. CONDIII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE

CENTRAL. PROBE.
20.1. Verificarea instalaiilor de înclzire se face pe întreaga instalaie i - eventual - separat pe aparate sau
pe pri de instalaie, în ultimele cazuri rmânând obligatorie i verificarea pe întreaga instalaie.
Principala verificare se face prin urmtoarele probe:
 proba la rece ;
 proba la cald ;
 proba de eficacitate.
Probele în vederea punerii în funciune se fac atât la instala iile de înclzire noi cât i la instalaiile de înclzire
existente, la care s-au efectuat reparaii capitale cu ocazia reabilitrii i modernizrii acestora.
20.2. În completarea probelor de la art. 20.1 se prevd probe de funcionare a echipamentelor.
Probele de funcionare a echipamentelor sunt verificri funcionale specifice fcute asupra utilajelor i
aparatajelor componente ale instalaiilor de înclzire, în timpul funcionrii acestora (pompe, cazane,
schimbtoare de cldur, staii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automat etc.).
Probele de funcionare a echipamentelor pot fi fcute separat sau pot fi simultane cu proba de cald sau proba
de eficacitate.
Proba la rece (de presiune)
20.3. Proba la rece se face în scopul verificrii rezistenei mecanice i a etaneitii elementelor instalaiei de
înclzire i const în umplerea cu ap a instalaiei i încercarea la presiune.
Umplerea instalaiei pentru efectuarea probei la rece se face cu ap care îndeplinete condiiile de calitate ca
agent termic.
Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaiei - se face având racordate toate echipamentele din
centrala termic, reelele de conducte i aparatele consumatoare de cldur (corpuri de înclzire, suprafee
radiante, agregate de înclzire cu aer cald etc.)
În cazul când se folosesc corpuri de înclzire a cror rezisten nominal corespunde unei presiuni maxime
mai reduse decât a restului instalaiei, proba de presiune la rece a instalaiei se face fr corpurile de înclzire
respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri de înclzire de inventar (rezistente la presiunea la care se
face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legturilor de ducere-întoarcere.
20.4. Proba la rece se execut înainte de finisarea elementelor instalaiei (vopsiri, izolri termice etc.), de
închiderea acestora în canale nevizitabile sau în anuri în perei i planee, de mascarea i înglobarea lor în
elementele de construcii, precum i de executarea finisajelor de construcii.

Proba se execut în perioada de timp în care temperatura exterioar este mai mare de + 5 C. o
20.5. În vedrea executrii probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tuturor armturilor de
închidere i reglaj, închiderea conductelor de legtur la vasul de expansiune deschis, reglarea armturilor de

siguran de la cazane i de la vasul de expansiune închis în concordan cu presiunea de prob, verificarea

punctelor de racordare a instalaiei la conducta de ap potabil i la pompa de presiune.
20.6. Înainte de proba de presiune la rece instalaia se spal cu ap potabil.
Splarea instalaiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaiei la conducta de ap potabil,
umplerea instalaiei, racordarea conductei de întoarcere a instalaiei la jgheabul de golire la canalizare i
meninerea instalaiei sub jet continuu pân când în apa golit din instalaie nu se mai observ impuriti
(nmol, nisip etc.) Operaia se repet cu schimbarea sensului de circulaie al apei.
20.7. Presiunea de prob se determin în funcie de presiunea maxim de regim i de modul de execuie al
instalaiei, astfel:
 o dat i jumtate presiunea maxim de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaii montate aparent
i la cele mascate sub finisaje uzuale ;
 dublu presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaiile ce au pri care se mascheaz sub
finisaje deosebite ;
 presiunea prevzut în caietul de sarcini, pentru prile din instalaii care se înglobeaz în elemente de
construcie (serpentine sau conducte în perei, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu evi trase) ;
 la presiunile prescrise de instruciunile tehnice ISCIR, pentru prile de instalaii care sunt supuse
prevederilor acestor prescripii.
20.8. Verificarea comportrii instalaiei la proba rece poate fi început imediat dup punerea ei sub presiune,
prin controlul rezistenei i etaneitii tuturor îmbinrilor.
La îmbinrile sudate controlul se face prin ciocnire, iar la restul îmbinrilor prin examinarea cu ochiul liber.
20.9. Msurarea presiunii de prob se începe dup cel puin 3 ore de la punerea instalaiei sub presiune i se
face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de
10 minute.
Durata probei este de 3 ore.
20.10. Rezultatele probei la rece se consider corespunztoare dac, pe toat durata probei, manometrul nu

a indicat variaii de presiune i dac la instalaie nu se constat fisuri, crpturi sau scurgeri de ap la
îmbinri i presgarnituri.
n cazul constatrii unor scderi de presiune sau a defeciunilor enumerate mai sus, se procedeaz la
remedierea acestora i se repet proba.
Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instalaiei.
Dup executarea probei, golirea instalaiei de ap este obligatorie, în cazul în care nu este prev zut
executarea succesiv a probei la cald.
Proba la cald
20.11. Proba la cald are drept scop verificarea etaneitii, a modului de comportare a elementelor instalaiei
la dilatare i contractare, a circulaiei agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, în mod
obligatoriu, verificarea randamentului de funcionare al cazanelor, care va trebui s corespund datelor
indicate în cartea tehnic a fiecrui cazan.
Proba la cald se execut la toate instalaiile de înclzire indiferent de agentul termic utilizat, pe întreaga
instalaie sau pe pri de instalaie care pot funciona separat.
20.12. Proba la cald se efectueaz înaintea finisrii (vopsirii, izolrii), mascrii sau închiderii elementelor
instalaiilor în canale nevizitabile sau în anuri, în perei sau planee, cu excepia elementelor înglobate în
elementele de construcii (serpentine sau conducte în perei, plafoane sau pardoseli), dar numai dup
închiderea complet a cldirii i dup efectuarea probei la rece.

20.13. Pentru efectuarea probei la cald, instalaiile interioare se alimenteaz, de preferin, cu agent termic de
la sursa definitiv; în cazul în care aceasta nu a fost pus în funciune, alimentarea se poate face de la o
surs provizorie.
Sursa de cldur va asigura debitul, presiunea i temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului
instalaiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripiilor tehnice specifice unor
elemente din instalaie cu cerine speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa dedurizat, apa tratat cu
inhibitori, în cazul instalaiilor cu radiatoare din oel etc.).
20.14. Odat cu proba la cald se efectueaz i reglajul instalaiei.
Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de înc lzire se poziioneaz la treptele de reglaj primar (prereglare)
prevzute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.
Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalaiei la reeaua exterioar, cu

ajutorul dispozitivelor prevzute în acest scop în proiect (contoare de cldur, debitmetre, diafragme etc.),
efectuându-se reglajul corespunztor.
20.15. Proba la cald comport dou faze.
În faza I-a, dup ce apa a atins în instalaie nivelul corect, se ridic  temperatura ei la 50 0C i se menine
aceast temperatur în limitele unei variaii de ± 5 0C. Dac instalaia este cu circulaie prin pompe, acestea
se vor pune în funciune.
Dup 2 ore de funcionare se face un control atent la toate corpurile de înc lzire, constatând cu mâna sau cu
un termometru de contact gradul de înclzire (temperatura) la partea superioar i la partea inferioar a
corpului de înclzire. Nu se admit diferene mai mari de 5 0C între corpurile de înclzire.
Acelai control se efectueaz i la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate a înclzirii se
corecteaz prin robinetele de reglaj.
La instalaiile cu pompe de circulaie se controleaz, cu ajutorul a dou manometre montate, unul pe racordul

de intrare, cellalt pe racordul de ieire al pompei, dac aceasta dezvolt presiunea necesar.
La instalaiile cu vase de expansiune închise se verific , de asemenea, ca presiunile date de pompe s  nu
depeasc presiunile admisibile pentru funcionare.
20.16. În faza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (în limitele a ± 5 0C) i, dup
2 ore de funcionare, se verific dac nu apar pierderi de ap la îmbinri, la corpuri de înclzire i armturi.
Se controleaz dac  dilatrile se produc în sensul prevzut în proiect, dac ele sunt preluate în bune condiii,
astfel încât s nu apar neetaneitii, iar punctele fixe s nu sufere deplasri.
Se verific dac se face o bun dezaerisire a instalaiei.
În timpul funcionrii se urmrete cum lucreaz pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele i cum se
comport armturile.
La rcirea instalaiei se examineaz din nou toat instalaia spre a se controla etaneitatea.
20.17. Dup terminarea acestei examinri i dup rcirea instalaiei la temperatura ambiant, se reia proba,
procedându-se la o nou înclzire (faza I i faza II), fcându-se un control identic cu cel descris mai sus.
Dac nici la a doua înc lzire instalaia nu prezint neetaneiti sau înclziri neuniforme i funcioneaz în
condiii normale, proba se consider corespunztoare.
Dup efectuarea probei, instalaia se golete dac - pân la intrarea în funcionare - exist pericolul de înghe.
Rezultatele probei se consemneaz într-un proces verbal.

20.18. La centrale i puncte termice, anterior probei la cald pentru întreaga instalaie se face o prob parial,
în care se pornete instalaia i se ine sub observaie cel puin o or, verificând în principal:
 montarea echipamentului i conductelor astfel încât s se asigure spaiile necesare prevzute pentru
exploatare ;
 modul de manevrare al armturilor ;
 dac aparatele i agregatele care au piese în micare (pompe, injectoare, exhaustoare etc.) nu produc
zgomote sau vibraii suprtoare i dac s-au respectat prevederile pentru atenuarea i împiedicarea
transmiterii lor la elementele construciei (atenuatoare de zgomot, izolri fonice, straturi antivibraie la
postamente etc.);
 executarea corect i etaneitatea canalelor de fum, a coului, a uilor de vizitare etc. ;
 asigurarea aerului necesar arderii; se examineaz, în acest scop, flacra la cazane, trebuind ca ea s
fie vie i s nu produc fum vizibil cu ochiul liber.
Cu ocazia probei pariale pentru centrala termic sau punctul termic, prealabile probei la cald pentru întreaga
instalaie, se recomand s se fac i probele de funcionare a echipamentelor (a se vedea art.20.2.).
Proba de eficacitate
20.19. Se efectueaz proba de eficacitate a instalaiei pentru a verifica dac instalaia realizeaz în încperi

gradul de înclzire prevzut în proiect.
Ea se execut cu întreaga instalaie în funciune i numai dup ce toat cldirea a fost terminat.
Pentru ca verificarea s fie concludent, se va alege o perioad rece, în care temperaturile exterioare s fie
sub 0 oC i valoarea lor medie zilnic s nu varieze cu mai mult de ± 3 oC fa de temperatura exterioar
medie a celor dou zile precedente.
20.20. Pentru proba de eficacitate a instalaiei de înclzire central cu corpuri de înclzire se înclzete
cldirea cu cel puin trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se regleaz
conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2 oC.
Pe timpul probei instalaia trebuie s funcioneze continuu i toate uile i ferestrele cldirii s fie închise.
20.21. Proba de eficacitate dureaz 12 ore, cu msurtori din or în or.
20.22. Se msoar temperaturile aerului exterior i ale agentului termic pe conductele de ducere i
întoarcere, verificându-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.
20.23. Se citesc temperaturile interioare din încperi cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul încperii,
la o înlime de 0,75 m de la pardoseal; în cazul încperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor
face pe zone cvasiptrate, cu suprafee de maximum 100 mp, tot la înlimea de 0,75 m.
În încperi de locuit msurarea temperaturii se face în cel puin 3 puncte din încpere, la o distan de cel
puin 2 m de la peretele înc perii i la o înlime de 0,75 m de la pardoseal; în cadrul probei se urmrete
stabilitatea i uniformitatea temperaturii aerului din încperi pe durata probei.
Dac cldirea este expus însoririi nu se iau în consideraie citirile de temperaturi efectuate între orele 11 i
16.
20.24. Pentru a asigura precizia msurtorilor se recomand alegerea de termometre cu gradaii

corespunztoare, i anume:
 pentru temperaturi exterioare 1/5 oC

 pentru temperaturi interioare 1/5 oC
 pentru temperaturile agentului termic 1/2 oC
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în timpul m surtorilor ele vor fi ferite de influene
perturbatorii (cureni de aer, radiaii termice, cldur uman etc.).

20.25. Încperile în care se msoar temperatura interioar, vor fi:
 la parter: încperile de col i cele alturate intrrilor neînclzite, în mod obligatoriu; de asemenea, alte
camere dup apreciere;
 la ultimul nivel: încperile de col, în mod obligatoriu i, alte încperi, dup apreciere;
 la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, îns cel puin 10 % din numrul lor.
La cldirile cu multe niveluri se asigur efectuarea a cel puin câte o msurtoare la fiecare nivel.
20.26. La înclzirea cu aer cald, chiar i în cazul combinrii acesteia cu înclzirea cu corpuri de înclzire, se
fac - pe lâng msurtorile de temperatur menionate anterior - msurtori ale vitezei aerului, în conformitate
cu prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare”- I5.
20.27. Rezultatele probei de eficacitate se consider satisfctoare, dac temperaturile aerului interior
corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 oC pân la +1oC în cldirile civile i de la -1 oC la +2 oC
în încperile de producie.
n cazul în care, mai mult de 10 % din rezultatele msurtorilor de temperatur nu se încadreaz în aceste
limite, proba se consider necorespunztoare i va trebui s fie reluat, dup efectuarea remedierilor
Rezultatele probei de eficacitate a instalaiei de înclzire central se consemneaz într-un proces verbal.
20.28. Probele instalaiilor de înclzire central (proba de eficacitate, proba la cald i proba la rece) se fac în
prezena reprezentanilor executantului (responsabilul tehnic cu urmrirea execuiei lucrrilor), beneficiarului
(dirigintele de antier) i proiectantului.
Data i ora începerii probelor sunt anunate în prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele
teritoriale ale Inspeciei de Stat în Construcii.
[top]
ANEXA 1
PRESCRIPII UTILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE

ÎNCLZIRE CENTRAL
1. REGLEMENTARI TEHNICE
Indicator Titlul prescripiei Publicat în:

I 5 - 98 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de Bul. Constr. nr. 6/1999
ventilare i climatizare
I 5/1-94 Instruciuni tehnice de proiectare pentru ventilare sau Bul.Constr. nr.9/1994
înclzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontate
SC 004-2000 Soluii cadru de proiectare a instalaiilor de climatizare la Brour
cldiri publice.
I 6-98 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de Bul.Constr. Nr.14/1997
alimentare cu gaze naturale
I 31-99 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de Bul.Constr. Nr.2/2000
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL).
I 7-98 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor Bul.Constr. Nr.3-4/
electrice cu tensiuni pân la1000 V curent alternativ i 1999
1500 V curent continuu

I 36-01 Ghid pentru proiectarea automatizrii instalaiilor din Brour

centrale i puncte termice.
I 9-94 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor Bul.Constr. Nr.1/1996
sanitare.
GP 060-2000 Ghid pentru proiectarea instalaiilor de înclzire Brour
perimetral la cldiri.
I 13/1-02 Normativ pentru exploatarea instalaiilor de înclzire Brour
central
GT 014-97 Ghid tehnic pentru diagnosticarea regimului de Bul. Constr.
funcionare i comportrii în exploatare a aerotermelor de Nr.10/2000
perete i tavan.
GP 017-96 Ghid pentru calculul consumului de cldur al cldirilor Bul.Constr. Nr.10/1998
dotate cu sisteme pasive de înclzire solar.
NP 031-99 Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea Bul.Constr .Nr.12/2000.
instalaiilor de înclzire prin radiaie de pardoseal
GP 039-99 Ghid pentru calculul necesarului anual de cldur al Bul.Constr Nr.9/2000
cldirilor de locuit
GP 051-2000 Ghid pentru proiectare, execuie i exploatare a Bul.Constr. Nr.6/2001
centralelor termice mici.
GP 056-2000 Ghid pentru proiectarea instalaiilor de înclzire/rcire Bul.Constr .Nr.12/2001
folosind ventiloconvectoare.
GP 041-98 Ghid pentru alegerea, proiectarea, întreinerea i Bul.Constr. Nr.10/2009
exploatarea sistemelor i echipamentelor de siguran din
dotarea instalaiilor de înclzire cu ap având
temperatura maxim de 115oC
GT 017-97 Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de Bul.Constr. Nr.10/200
funcionare i a comportrii în exploatare a
generatoarelor de aer cald cu combustibil lichid sau
gazos.
NP 058-02 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor Brour
centralizate de alimentare cu energie termic (reele i
puncte termice).
GP 066-02 Ghid pentru transformarea punctelor termice alimentate Brour
de la industrie în centrale termice pentru ansambluri
urbane.
NP 029-02 Normativ de proiectare, execuie i exploatare pentru Brour
reele termice cu conducte preizolate.
SC 006-01 Soluii cadru pentru reabilitarea i modernizarea Brour
instalaiilor de înclzire din cldiri de locuit
SC 002-98 Soluii cadru de contorizare a consumurilor de ap, gaze Brour
i energie termic aferente instalaiilor din blocurile de
locuine.
SC 005-2000 Soluii cadru pentru instalaii interioare de înclzire
utilizând noi sisteme de producere a agentului termic.
ME 002-97 Manual de specificaii privind instalarea exploatarea i Bul.Constr Nr.11/2000
mentenana schimbtoarelor de cldur din instalaii.

ME 005-2000 Manual pentru întocmirea instruciunilor de exploatare Brour

privind instalaiile aferente construciilor.
NP 059-02 Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de Brour
alimentare cu energie termic (reele i puncte termice).
C 142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea Bul.Constr. Nr.9/1985
termoizolaiilor la elementele de instalaii
C 107/1-97 Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare Bul. Constr.
termic la cldirile de locuit Nr.14/1998
C 107/2-97 Normativ pentru calculul coeficienilor globali de izolare Bul. Constr.
termic la cldirile cu alt destinaie decât cele de locuit. Nr.14/1998
C 107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de Bul.Constr. Nr.13/1998
construcie ale cldirilor
NP 048-2000 Nomativ pentru expertizarea termic i energetic a Bul.Constr. Nr.4/2001
cldirilor existente i a instalaiilor de înclzire i
preparare a apei calde de consum aferente acestora.
NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cldirilor Bul.Constr. Nr.5/2001
existente i al instalaiilor de înclzire i preparare a apei
calde de consum aferente acestora.
P 7-2000 Normativ privind fundarea construciilor pe pmânturi Bul.Constr. Nr.7/2001
sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare).
P 100-92 Normativ pentru protecia antiseismic a construciilor de Bul.Constr. Nr.1-
locuine, social- culturale, agrozootehnice i industriale. 2/1992
P 118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor. Brour 1999

Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. M.O. Nr.384/09.10.98
Norme generale de protecia muncii. Brour 1998
2. PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR
C 1 Prescripii tehnice pentru proiectarea,execuia, montarea, Brour

repararea, instalarea, exploatarea i verificarea cazanelor de ap ISCIR
fierbinte.
C 4 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, instalarea, Brour
exploatarea, repararea i verificarea recipientelor metalice stabile ISCIR
sub presiune.
C 15 Prescripii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, Brour
exploatarea i verificarea conductelor de abur i ap fierbinte sub ISCIR
presiune.
C 18 Prescripii tehnice pentru regimul chimic al generatoarelor de abur Brour
i ap fierbinte. ISCIR
C 30 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, montarea, Brour
instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor mici de ISCIR
abur.
C 31 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia, montarea, Brour
instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor de abur ISCIR
de joas presiune i a cazanelor de ap cald.
C 37 Prescripii tehnice pentru proiectarea, execuia i încercarea în Brour
vederea omologrii supapelor de siguran destinate echiprii ISCIR

cazanelor i recipentelor sub presiune.

C 38 Prescripii tehnice privnd proiectarea i execuia instalaiilor de Brour
automatizare care echipeaz cazanele de abur ISCIR
C 39 Prescripii tehnice pentru echiparea arztoarelor de combustibil Brour
lichid i arztoarelor de gaze. Instalaii de automatizare ISCIR
[top]
ANEXA 2
LISTA STANDARDELOR DE STAT APLICABILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA

INSTALAIILOR DE ÎNCLZIRE CENTRAL
1. PRESCRIPII GENERALE
I 64-85 Cldur. Terminologie i simboluri.

4369-81 Instalaii de înclzire i ventilare. Terminologie
2. TERMOTEHNICA ÎN CONSTRUCII
7109-86 Termotehnica construciilor. Terminologie, simboluri, uniti de msur.

6472/2-83 Fizica construciilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
6472/3-89 Idem. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construcie ale
cldirilor.
6472/4-89 Idem. Termotehnica. Comportarea elementelor de construcie la difuzia
vaporilor de ap. Prescripii de calcul.
6472/5-73 Idem. Hidrotermica. Principii de calcul i de alctuire pentru acoperiuri
ventilate
6472/6-88 Idem. Proiectarea termotehnic a elementelor de construcii cu puni
termice.
6472/7-85 Idem. Termotehnica. Calculul permeabilitii la aer a elementelor i
materialelor de construcii
6472/9-76 Fizica construciilor. Proiectarea termotehnic a elementelor de construcii
cu puni termice cilindrice.
3. CALCULUL INSTALAIILOR INTERIOARE
SR 1907-1-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul

SR 1907-2-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi
interioare convenionale de calcul
SR 1907-3-97 Instalaii de înclzire. Necesarul de cldur de calcul. Determinarea
necesarului de cldur de calcul al serelor simplu vitrate
SR 4839-97 Instalaii de înclzire. Numrul anual de grade-zile.

4. CORPURI DE ÎNCLZIRE
SR EN 442/1-2000 Radiatoare i convectoare. Partea 1: Specificaii i condiii tehnice

1676-90 Elemente de radiator din font pentru instalaii de înclzire
central. Condiii tehnice generale de calitate
1797/1-79 Instalaii de înclzire central. Dimensionarea corpurilor de
înclzire. Prescripii generale.
1797/2-88 Idem. Dimensionarea radiatoarelor de font.
1797/3-79 Idem. Dimensionarea corpurilor de înclzire din evi netede.
11247/1-79 Instalaii de înclzire central. Caracteristici termice i hidraulice
ale corpurilor de înclzire. Mrimi caracteristice.
ale corpurilor de înclzire. Determinarea puterii termice.
ale corpurilor de înclzire. Determinarea pierderii de sarcin.
ale corpurilor de înclzire. Determinarea temperaturii superficiale.
11984-83 Instalaii de înclzire central. Suprafaa echivalent termic a
corpurilor de înclzire.
5. CENTRALE TERMICE
3572-77 Cazane de abur i ap fierbinte. Pri componente - terminologie.

2764-86 Cazane de abur, ap fierbinte i ap cald. Debite, presiuni i
temperaturi nominale.
SR EN 247-2000 Schimbtoare de cldur. Terminolgie.
SR EN 305-2000 Schimbtoare de cldur. Definiii ale performanelor
schimbtoarelor de cldur.
9270-85 Arztoare de gaze naturale pentru cazane. Condiii tehnice de
calitate.
3417-85 Couri i canale de fum pentru instalaii de înclzire central.
Prescripii de calcul termotehnic
6793-86 Couri, canale de fum pentru focare obinuite la construcii civile.
Prescripii generale.
6. COMBUSTIBILI
177-89 Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial tip P i tip M.
54-80 Combustibil lichid uor.
240-80 Motorin.
1308/1-90 Combustibili solizi. Crbuni i brichete de crbuni destinai scopurilor
energetice. Reguli pentru verificarea calitii.

1308/3-90 Combustibili solizi. Crbuni i brichete de crbuni destinai scopurilor

neindustriale. Reguli pentru verificarea calitii.
3317-67 Gaze combustibile.
66-78 Gaz petrolier lichefiat.
7. REELE DE CONDUCTE
4377-76 Compensatoare de dilataie. Compensatoare plane în form de U, L, Z.

Prescripii de calcul.
SR 8591-97 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
9312-87 Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte. Prescripii de
proiectare.
SR EN 253 Sistemul de conducte preizolate pentru reele subterane de ap cald
8. PROTECIA CONTRA COROZIUNII
7335/3-86 Protecia contra coroziunii a construciilor metalice îngropate. Izolarea

exterioar cu bitum a conductelor din oel
7335/5-90 Idem. Conducte metalice îngropate. Imbinri electroizolante cu niplu.
7335/6-98 Idem. Conducte metalice îngropate. Protejarea conductelor la
subtraversri de drumuri, ci ferate, ape i la treceri prin cmine.
7335/7-87 Idem. Conducte metalice îngropate. Imbinri electroizolante cu flane.
10128-86 Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel.
Clasificarea mediilor agresive.
10702/1-83 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri
protectoare. Condiii tehnice generale.
E10702/2-80 Idem. Acoperiri protectoare pentru construcii situate în medii
neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie.
9. DIVERSE ELEMENTE DE PROIECTARE
185/1-89 Instalaii sanitare, de înclzire central, de ventilare i gaze naturale.

Conducte pentru fluide. Semne i culori convenionale.
Fitinguri i piese auxiliare pentru conducte. Semne convenionale.
Armturi. Semne convenionale.
Obiecte de uz gospodresc, corpuri de înclzire, guri de aer. Semne
convenionale
Agregate, aparate, rezervoare. Semne convenionale
Aparate de msur i control. Semne convenionale.

SR CR 12792-99 Ventilarea în cldiri. Simboluri i terminologie.

11050-87 Instalaii de gaze naturale. Terminologie.
6156-86 Acustica în construcii. Protecia împotriva zgomotului în construcii
civile i social-culturale. Limitele admisibile de zgomot i parametrii
de izolare acustic.
10827-87 Recipiente metalice sub presiune pentru instalaii în construcii.
Dimensiuni principale.
9448-89 Racorduri elastice pentru reducerera vibraiilor în instalaii.
SR EN 26-2000 Aparate de producere instantanee a apei calde menajere echipate cu
arztoare atmosferice utilizând combustibil gazos.
[top]
ANEXA 3
CONINUTUL CADRU AL REFERATULUI DE VERIFICARE A PROIECTELOR DE

INSTALAII DE ÎNCLZIRE CENTRAL
Numele i prenumele verificatorului atestat:
....................................................................
.................................................................... Nr........Data................
Firma........................................ Conform registrului de
Adres, telefon, fac:.................................... eviden
....................................................................
....................................................................
REFERAT
privind verificarea de calitate* la cerinele:
A. Rezisten i stabilitate;
B. Siguran în exploatare;
C. Siguran la foc;
D. Igien, sntatea oamenilor,

refacerea i protecia mediului;
E. Izolaie termic, hidrofug i

economie de energie;
F. Protecie împotriva
zgomotului;
a proiectului
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Specialitatea: Instalaii de înclzire central
Faza...................................., Nr.proiect.................................

* Verificarea tehnic de calitate a proiectului s-a fcut în conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea în
construcii i cu Ordinul nr.77/N/ din 28.10.1996 al MLPAT, pentru aprobarea “Indrumtorului pentru
verificarea tehnic de calitate a proiectelor de construcii i instalaiilor aferente”.
1. Date de identificare
- proiectant general ............................
-proiectant de specialitate ....................
-investitor/beneficiar .............................
- amplasament: jude /sector ............., localitate ...........................str......................................nr......cod

potal...........
- data prezentrii proiectului pentru verificare ...................................
2. Caracteristici principale ale proiectului prezentat la verificare:

..............................................................
..............................................................
..............................................................
..............................................................
3. Documente ce se prezint la verificare:
- Tema de proiectare
- Memoriul tehnic (prezentarea soluiilor tehnice adoptate pentru respectarea cerinelor verificate);
- Planele desenate: ...........................
- Caiet de sarcini: ...............................
- Breviar de calcul, program de calcul
- Alte documente; ................................
4. Concluzii asupra verificrii:
a) În urma verificrii se consider proiectul corespunztor, semnându-se i tampilându-se conform

dispoziiilor legale.
b) În urma verificrii se consider proiectul corespunztor pentru faza verificat semnându-se conform
dispoziiilor legale, cu urmtoarele condiii obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de ctre
proiectant:
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Am primit..........exemplare Am predat........ exemplare

din Referatul de verificare din Referatul de verificare
INVESTITOR/PROIECTANT VERIFICATOR TEHNIC
ATESTAT

[top]

I13-02 - Normativ PT Executarea Si Proiectarea Instalatiilor de Incalzire Centrala - 1

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

I13-02 - Normativ PT Executarea Si Proiectarea Instalatiilor de Incalzire Centrala - 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 1 of 90

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:

 instalaii din cldiri noi ;

 Normele generale de protecie a muncii ;

1.6. Nu fac obiectul prezentului normative :

 centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitat peste 6 MW i cele

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 2 of 90

1.7. Normativul nu cuprinde prevederi specifice privind:

n coninutul normativului se utilizeaz terminologia de specialitate conform STAS 4369 “Instalaii de înclzire

2. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE I EXECUIE

Proiectarea i executarea lucrrilor de instalaii de înclzire central

2.4. Instalaiile de înclzire central se realizeaz numai pe baz de proiect.

Proiectul se elaboreaz de ctre proiectani autorizai, cu competene în domeniu.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 3 of 90

2.5.1. Studiul de fezabilitate

La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare întocmit de ctre beneficiar.

Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru obiecte de investiii pentru instalaii de înclzire central (centrale

Este obligatorie obinerea tuturor avizelor i acordurilor necesare realizrii lucrrii.

Acestea sunt, în principal, urmtoarele:

2.5.2. Proiectul tehnic

Proiectul tehnic pentru instalaii de înclzire central trebuie s conin urmtoarele documentaii:

 Schemele funcionale (schema centralei termice, schema coloanelor etc.) ;

2.5.3. Detaliile de execuie

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 4 of 90

Detaliile de execuie pentru instalaii de înclzire central trebuie s conin urmtoarele documentaii:

2.9. Executarea instalaiilor de înclzire central se realizeaz cu materiale i echipamente omologate i

Competenele instalatorilor autorizai pentru proiectarea i executarea lucrrilor de înclzire central

n funcie de domeniul de activitate i de destinaia lucrrilor, competenele instalatorilor autorizai sunt:

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 5 of 90

2.13. Gradul III. Executarea i exploatarea lucrrilor de instalaii de înclzire central.

Membrii Comisiei de autorizare sunt specialiti propui de:

2.15. Actele necesare pentru înscriere la examen sunt:

2.16. Actele pentru înscriere la examen se depun la Comisia de autorizare.

 2 ani pentru ingineri i subingineri de instalaii ;

 Reglementrile tehnice pentru instalaiile de înclzire central ;

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 6 of 90

3. NECESARUL DE CLDUR PENTRU ÎNCLZIRE

3.3. Se recomand recuperarea cldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de cldur, pe baza unor

Prevederi referitoare la elementele constructive ale cldirilor înclzite central

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 7 of 90

numai cu elemente etane la aer i având o valoare ridicat a rezistenei termice ;

4. ALEGEREA SISTEMULUI DE ÎNCLZIRE

Alegerea agentului termic în instalaiile interioare

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 8 of 90

n instalaiile interioare de înclzire cu ap fierbinte, ecartul de temperatur se alege în funcie de

Se recomand a se limita utilizarea aburului la :

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 9 of 90

 prevederea unor conducte însoitoare ;

4.18. Înclzirea de gard poate fi realizat i prin folosirea uneia din soluiile:

 utilizarea instalaiei de înclzire normal, cu reducerea temepraturii agentului termic;

SISTEME RECOMANDATE DE ÎNCLZIRE CENTRAL A CL

Nr. Grupa SISTEMUL

1. Cldiri de locuit Ap cald Corpuri d

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D... Page 11 of 90

adiacente cldirilor de producie (laboratoare, birouri convect

5. INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA

5.1. Alegerea schemei de distribuie se face astfel încât s se asigure:

 alimentarea aparatelor de înclzire ;

Se recomand ca ramurile s fie racordate în paralel, plecând de la un punct comun de distribuie.

 alegerea traseelor conductelor ;

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D... Page 12 of 90