Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Constructii Hidrotehnice in Lucrari de Hidroamelioratii

    Uploaded by

    dssag
    74 views220 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    74 views220 pages

    Constructii Hidrotehnice in Lucrari de Hidroamelioratii

    Uploaded by

    dssag

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 220
    \ - _N. G. IOAN N. G. IGA ® CONSTRUCT HIDROTEHNICE IN LUCRARI : DE HIDROAMELIORATI] EDITURA AGRO: SILVICA uucuresti INTRODUCERE 1. Construcfiile hidrotehnice in trecut si in perioada actual. Prin participarea pe care o are in toate procesele fizico-chimice gi biologice legate de activitatea ome- neasca, apa aconstituit, ined de la inceput, un element de baza in dezvoltarea societitii. Pentru a-si asigura apa de baut, in colectivitatea in care traia, pentru a efectua diferite transporturi pe apa, pentru a pune in migcare morile sau ferastraiele, pentru a asigura apa necesara vitelor sau terenurilor agricole irigate, oamenii au incercat Si giseascd legile legate de scurgerea apei, si gaseasci cele mai indicate procedee de captare si de utilizare a energiei sale, si foloseascd curentul apei pentru dife- ritele transporturi etc. Pentru a ajunge la stadiul cunostintelor de astazi, oamenii au dus 0 lupta con- tinud, de-a lungul veacurilor, incercind pe de o parte sd capteze apa necesari tere- nurilor agricole bintuite de secetd, iar pe de alta parte si se apere impotriva inun- dafiilor riurilor si nu rareori au cazut victime in urma revarsarilor catastrofale proyocate de distrugerea barajelor. Asa s-a niscut hidraulica, stiinta care se ocupa cu legile privind scurgerea apei gio data cu ea hidrotehnica, tehnica ce se ocupa cu realizarea constructiilor nece- sare pentru regularizarea cursurilor de api in yederea navigatiei, pentru captarea apei in yederea obtinerii energiei. pentru irigarea terenurilor, pentru apararea contra inundatiilor etc. Nu trebuie uitat ca civilizatiile importante ale antichitatii au fost deosebit de ‘infloritoaré in regiunile in care apa a fost la indemina. Cu mii de ani inaintea erei noastre s-au executat lucrari importante de irigat pe Valea Nilului, a carui apa era inmagazinata in rezervoare de acumulare (Lacul Moeris, care avea suprafata de.1200 km? si capacitatea de 4 miliarde m:), Tnaintea erei noastre cu 500 ani, asiro-chaldeenii au executat lucrari de alimen- tare cu apa, de o maiestrie neintrecuta in acele vremuri, pentru vestitele gi suspendate ale Babilonului. if In orinduirea feudala tehnica constructiilor hidrotehnice nu s-a dezvoltat prea mult din cauza farimitarii continue a puterii de stat. dn perioada manufacturierd a orinduirii capitaliste, nevoia de energie pentru industrie, inflorirea comertului, extinderea lucrarilor de hidroamelioratii si evolu- fia tehnicii au dat un impuls mai mare hidrotehnicii construindu-se importante lucrari hidroenergetice, portuare si de captare a apei. Dar cea mai armonioasa gi rationala dezvoltare a constructiilor hidrotehnice s-a obtinut in perioada actuala in U.R.S.S. unde planurile hidrotehnice de amena- jae complexa au facut posibili transformarea naturii pe regiuni intinse. Astfel ni GONSTRUCTII HIDROTEHNICE IN LUCRARI DE HIDROAMELIORATII complexul hidrotehnic al canalului Volga-Don cu lacul de acumulare Timleansk si centrala hidroelectrici de pe Don au permis in acelasi timp si o dezvoltare impor tanta a irigatiilor in regiunile inconjuratoare. De asemenea, 0 utilizare rafionala a apelor o constituie canalul Moscova care asigura navigatia intre riurile Moscova $1 Volga, alimentarea cu apa a orasului Moscova, productia de energie electric’, imbunatatirea condifiilor sanitare etc. Executarea constructiilor hidrotehnice importante (noduri hidrotehnice) tre- buie sa se facd deci pe principiul utilizarii lor in mod complex tinind seama de toate folosintele care urmeaza a se dezvolta in zona respectiva. Astfel, spre deosebire de practica veche din regimurile burgheze cind apele tiurilor erau folosite anarhic (barajele pe riuri se faceau din initiativa particulata — fic pentru punerea in migcare a morilor, fie pentru irigarea terenurilor — sub forma unor lucrari provizorii, rudimentare, care la venirea viiturilor erau distruse, 0 dati cu ele suferind si beneficiarii din aval), in regimul nostru democrat popular, ca si in {atile socialiste, s-a trecut la intocmirea planurilor de amenajare integral a Hurilor. pe bazine, urmind ca toate constructiile hidrotehnice importante si fie analizate in scopul unei_utilizari complexe. De exemplu, barajul V. I. Lenin de la Bicaz si barajele din aval de pe R. Bistrita, pe lingd utilizarea lor principald in scopuri energetice, mai au rolul de a regulariza debitele de viiturd si de a asigura apa necesara pentru irigarea unor suprafete de cca. 300000 ha in Baraganul de Nord, De asemenea, planul de amenajare a Dunarii prevede ca pe ling producerea de energie electrica si alimentarea cu api a terenurilor irigate, si imbunitateasca in mod considerabil navigatia pe Dunare ete. 2. Aplicarea tehnicii noi in proiectarea si executarea constructiilor hidrotehnice, Cresterea ritmici ‘a volumului de construcfii necesare pentru desivirsirea bazei tehnico-materiale a socialismului in fara noastri nu se poate realiza ‘decit prin inlocuirea metodelor de executie mestesugiiresti practicate pink acum citva timp, cu noi metode de lucru bazate pe industrializarea procesului tehnologic de executie, Prin utilizarea pe scar larg a prefabricatelor, prin mecanizarea operatiilor de montaj si prin automatizarea procesului tehnologic de exploata Sarcinile de plan legate de extinderea irigatiilor in Lunca Dunirii pe masive Compacte, in suprafaté de 10 000....30.000 ha, ridici probleme importante in Tegaturd cu executarea prin metode industriale a constructiilor hidrotehnice de pe canalele de irigatie (stavilare, podefe, sifoane, apeducte etc.). Pe de alta parte, executarea constructiilor de captare a apei (prize si statii de Pompare), precum si a constructiilor hidrotehnice de pe canalele de aductiune pune probleme tehnice deosebit de importante cu atit mai mult cu cit terenul de fundatie prezinta cele mai dezavantajoase conditii in legiturd cu asigurarea lucrarii impotriva trasirilor (ferenuri macroporice sensibile la inmuiere) si in legatura Gi Asigurarea stabilitatii terenului de fundatie in timpul execufiei (nisipuri fugitive), Si intr-un caz gi in celalalt este necesar sd se prevadi-mAsuri speciale de consolidare @ terenului de fundatie, In primul caz trebuie si se prevind aparitia tasiilor prin musuri premergdtoare pentru consolidarea terenului de fundatie (piloti de pimint, inundarea prealabila a terenului etc.) si prin alegerea unor structuri de rezistenta nedeformabile la tasari inegale etc. In cazul nisipurilor curgatoare, la executarea sapaturilor, este necesar si se utilizeze, pentru epuizarea apelor, filtre aciculare care pot asigura mentinerea echilibrului materialului nestabil din terenul de fundatie. INTRODUCER Ip proisiaren consrucilor hidroehnice din stone de hidroamelioratii ae eee ea ares raced dejevccsie 1a vedere inocu muncii manuale, acolo unde se cer eforturi ‘tes pees ual teres seen Fe ree eae at etialiares muncd dedlctiute a ape 0a sete - eee de materiale noi (in scopul reducerii consumurilor specifice la materialele deficitare, cum este ofelul, lemnul etc.) si utilizarea pe scar largit a con- See eee ation a instalatiilor si utilizarea energiei electrice ee inbitiircesetror de resem puin wires mater ge com structie la capacitatea lor maxima de rezistenta si prin re aucete ue rena 1 propril Be ae elon ota oaclinlor dinneie ale piastiatporaduee inerane i i de investitie si ilor specifice; i ale costului de investitie si ale consumuri c : ae ee carve unor solufii noi pentru aductiunea apei in. ae ieee: utilizarea sifoanelor reduce considerabil costul de investft si de exploatare fafi ji ise a i utate in terenuri ufia canalelor deschise adinci (5...7 m) executate i alun C hist care necesita taluzuri de 1/6...1/10 pentru asigurarea stabilitatii malului sau consolidari costisitoare previzute cu filtru invers), La stafia de pompare plutitoare din sistemul de irigatii Roseti i i i rticulatie cardanica. g -au folosit racorduri telescopice cu articul Meee ; or De. asemenea, executarea perdelelor de palplante din lott (aaah eet tui indicata ‘intd avantajul reducerii i tituie o metoda indicata ce prezinté avant c tz alu Jemnos sau a olelului fati de tipurile de palplanse executate dup metodele de pind ae Tehnicienii care vor proiecta constructiile hidrotehnice din sistemele de irigatit ce urmearii a se executa in urmatorii ani, au sarcina de a imbina in mod organic cunostinfele si experienta lor profesionala cu cerintele tehnicii noi pentru a obt Jucrri de buna calitate si de mare eficienfa economic’. Clasificarea constructiilor hidrotehnice Constructiile hidrotehnice se clasificd in diferite grupe dupa urmatoarele criteri a iz ees 1 Dupi rolal lor in gospodiria apelors ie é — baraje deversoare — prize de api : = Akdirte centralelor hidroenergetice {4 “Camere de punere sub presiune, casele si | puturi de echilibru — canale de aductiune L = conducte fortate | — ecluze, ascensoare de vase — Constructii hidroenergetice — debarcadere, cheiuri, estacade, cale, docuri — diguri portuare, instalatii de semnalizare — constructii pentru plutirit (jgheaburi, canale, pinteni) — Constructii_hidrotehnice pentru transporturi pe apa ELIORATI prize de apa, baraje, lese, pinteni Statii de pompare stavilare regulatoare, decantoare canale de aducfiune = constructii pe refeaua de canale = apometr constructii de trecere eur i ae prin diguri, drenuri co= — construcfii pentru regularizatea albiei cae albiei in zona = Consiructi hidrotehnise pene | fezervoare nN (#POmPatS castee de apt, alimentare cu i canali apa si canalizare | — filtre, bazine de racire, instalafii de epurare — canale colectoare, pufuri + — prize de apa, canale de aliment { — scliri de pesti, bazine os — constructii pe canale si diguri 2. Dupa i seen negsence lor. Pentru a se putea stabili debitele de calcul gi coefi- eae eet ia ae pentru rezistenta si stabilitatea construc- ' tru rezistenta si stabili flor, construe hidro grupate in cinci clase, dupa importanta lor —Clasa I, constructii de i a = a le importanta deosebita; Clasa a -s, construct de important mare: = Glasaa IH-a, constructii de important mijlocie; = Glasaa 1V-a, construct de importanta redusi . = cases V-a, constructii de importanta foarte redusa Uy it r¢ h ip capacitatea de productie, constructiile hidrotehnice din sistemele de hidroamelioratii se rt in rapor mirimea lor, conform normelor sovietice, ii se impart in raport cu mari in mai multe categorii (tabelul 1). : : me ‘ — Constructii_hidrotehnice s ¢ en lucrari de hidroameliorajii = Constructii idrotehnice piscicole ao Tabelul 1 ‘ategoriile de constructii dupa capacitatea de productie Felul lueririlor hidroametion eee cir peatru aprovsionares | sor erin del rgasfaauie | SAUEDNT on tesonttor erage ti de ite Pentru folesinje complexe eu | i (onl ha) Dredomnaieafoosmtcor | tale yee mi ka) t > 250 = | 2 50.75 > 500 > 250 : a 2: | 75.35 500...100 250..75, : z | < 100 < oa <75 | 2s Dupa durata de lucru, construcfiile hidrotehnice pot fi —definitive, cind durata de lucru este mai mare de 5 ani; INTRODUCERE i —provizorii, cind durata de Iueru este sub 5 ani (inclusiv lucrarile auxiliare). Dupa fnsemndtatea lor, constructiile hidrotehnice pot fi: principale, cind incetarea din functiune are ca efect intreruperea com- pleti a functionirii ansamblului hidrotehnic (barajul, priza de ap’, canalul de aductiune); iesecundare, cind incetarea temporari din functiune nu are ca efect jntreruperea functionarii ansamblului hidrotehnic (lucrari_de consolidare, diguri, constructii pe canale secundare etc); svauxiliare (de scurti durati), utilizate numai in perioada de executic (batardouri, estacade etc), In functie de capacitatea de productie, de durata si insemnitatea lucrarii, se stabileste clasa constructiei, asa dupa cum se aratd in tabelul 2. : Tabelul 2 ncadrarea constructiilor hidrotehnice pe clase Destinafia si durata de lueru a consteuctict | Clasa de incadrare 1, Definit i @) principale I soa eels | IV. | lv 6) secuhdare feu m |) ov Ves 2. Provizorit | a) principale ie eo Iv wily b) secundare Ves, lV: lv v Vv o) auxiliare [els ie We Vv v v Tipizarea si prefabricarea constructiilor 1. Importanta tipizirii constructor. Intrucit se prevede extinderea irigatillor in ara noastra, sarcinile ce revin tehnicienilor din sectorul de proiectare sint deose- bit de importante si pentru rezolvarea lor este necesar ca munca de proiectare sa fie rationalizata in asa fel incit volumul mare de Iucriiri din sistemele irigate care urmeazi a se executa, si fie proiectate in cele mai bune condifii si tntr-un timp scurt cu fortele existente. Sistemele de irigafii necesita pentru realizarea lor un volum mare de terasamente (in canalele ce transport apa) si numeroase construc{ii hidrotehnice care au rolul de a asigura conducerea apei peste diferite obstacole de teren (podete, céderi, ape- ducte, sifoane afc), precum si distribuirea acesteia in anumite cantitati conform unui grafic de consum bine stabilit (stavilare regulatoare de nivel, stivilare regulatoare de debit, apometri, vanete etc). Constructiile hidrotehnice de pe canalele de irigatie reprezinta cca. 10...20% din volumul investitiilor, iar proiectarea lor necesité un volum de munca apreciabil. Tipizarea lucrarilor de constructii reprezinté o faz avansaté a proiectarii, fazd care are ca scop si reduc varietatea multipla si inutild de forme si dimensi- 12 CONSTRUCTII HIDROTEHNIGE IN LUGRARI DE HIDROAMELIORATII tni Ia un numar restrins de tipuri studiate gi calculate dupa 0 conceptie unitard: Pentru a se ajunge la aceasta fazi a tipizdrii constructiilor, este necesar ca mater Tele de constructii utilizate sé fi fost si ele uniformizate ca tipuri si dimensiuni sau, cu alte cuvinte, si fi trecut, in prealabil, prin faza standardiziri Tipizarea constructiilor prezinti o importanta deosebiti in perioada actuala de construire a socialismului in {ara noastra si oferi urmatoarele avantaje: =, ‘implificarea procesului tehnologic de proiectare prin reducerea numa rului de tipuri de lucrari; ~utilizarea pe scard largd a proiectelor tip si refolosibile reduce in mod Simfltor efortul de proiectare permifind reducerea fortelor de munca necesave: ehtin tipizarea constructilor se pot utiliza cofraje refolosibile de inventar, care duc la importante economii de material lemnos: vropuiitatea Incrarilor tipizate se imbunatajeste prin studierea amanun{ita a clementelor componente si prin verificdrile experimentale care trebuie Facute tna, inte de omologarea proiectelor ca proiecte tip: spaniticarea calificdrii profesionale a cadrelor de proiectare si de executie Prin insusirea unei tehnici avansate cu. ocazia introducerii metodeler noi in pro- cesul tehnologic de proiectare. 2: Constructile hidrotehnice care pot fi supuse actiunii de tipizare. Constructile hidrotehnice importante (prize de api, noduri hidrotehnice) stnt foarte ctrine le, fate de conditiile locale de teren (topografia locului prezinta situafii geologice si hidrogeologice individuale care nu sint aceleasi si in alte amplasamente), ceen ce le da caracterul de constructii unicale necesitind proiectarea individual a Hecdre: ueréri in parte. Aplicarea tipizdrii nu se poate face la acest gen de lucrari dec, Partial pentru diferite elemente componente ale constructiei, Constructiile de pe canalele de aductiune si indeosebi constructiile de pe canaiele secundare de alimentare au un pronunfat caracter de masi, ele repetindu-ce, Fe diferite amplasamente, in conditii uniforme de debit, de exploatare, cle fundare, de executie etc. In afara de faptul cd aceste Constructii se pot executa dupa proiecte tip, ceea ge reduce considerabil timpul de proiectare, executia lor se poate face prin metode industriale, utilizind elemente prefabricate in zine. Aceasta permite a se reduck timpul de executie si sa se obtina importante economii la materialele de constructie, prin economisirea materialului lemnos folosit in cofraje, prin reducerea consure, tilor specifice la ciment si agregate, de unde rezultd si o reducere considerabild a volumului de transporturi. In problemele de tipizare a constructiilor, proiectarea trebuie si rezolve nu Tumai Upizarea elementelor de constructii ce urmeazi a fi executate pe cale indus. triald, ci si tipizarea constructiei in ansamblu, precum si tipizarea detalilor de com. structie 3. Prefabricarea constructiilor din sistemele de hidroamelioratii. Daca, pentru Projectare, tipizarea este o forma avansati, avind ca scop simplificarea procesului tehnologic de proiectare si imbuni tire a calitatii constructiei, pentru executie aceasta faza nu este intotdeauna satisfacdtoare, ea limitind posibilitatea unei executii dupa tipul productiei industriale care prezinti avantajul diviziunii muneit (prin- cipiu ce sti la baza ridicarii calitétii produselor) si avantajul atingerii unui inalt nivel al productivitatii muncii. INTRODUCERE i iferit inca Ita i Josite sub diferite forme, ined de mu ricatele din beton au fost fo r . Beier oirtags Anghcl Saliry a fole prclabrente de beton chiar a primele Juerari din beton armat executate in {ara noastrd si anume la silozurile constr luer : fara noast fn Braila, Galati si apoi la Constanta (1888—1889). 2 Jn etapa actual, tehnologia preparii betonului a realizat progrese imp tante prin aplicarea shudiulot granulometric al agrepatelor, prin reduceren fae ai apa-ciment, prin introducerea tehnicii vibr: erent nein ia ec fe buririi, mijloace care asigura 0 compactitate maxima a betonului § ! eae fire 2 eradului de impermeabilizare, calitate esenfiald pentru conductele exec mH a Fs f 1 apei sub presiune. in beton pentru transportul , ie d : Astizi, cind avem sarcina de a introduce iigaia pe suprafefe mari inten scurt si ci a ne la indemina mij i te scurt si cind tehnica actual ne pune la i realizare Berets cai os ttisl cesaever Ola in ene dtinity ‘problema introducer pref b Dr i i istemele de hidroamelioratii. i i drotehnice din sistemel : bricatelor in constructiile hi din s HER ind prin fe onstructiile hidrotehnice scop, trecind prin faza tipizirii, constru nice PE ci ucatie ue G aeemad reliiren Toe ci slementeprefabriate, pe santierul de executie acindy-se numai imbinarea acestora. Marimea yi forma ele Beeitelor prefabricate trebuie si se aleaga astfel incit si A Shia se es ale ae a mare (1,0... 1, UC) a i, de mare serie, cu o greutate nu prea mare (1, buc) a Fes aseporae 3 montate cu gutorul tilajelor exstente Ia unite de exe- Ei i st ecuta, in tipare metalice, din i mentele prefabricate se vor ex , in tif i i . ee Sona G cu ofeluri speciale, de preferinté in fabrici amengjate anune Bei acest scop. In cazul santierelor mari, executarea elementelor Beare Poste face si local pe poligoane inzestrate cu utilaje adecvate unei product un dustriale. S : : Utilizarea elementelor prefabricate in alcdtuirea construchllon 58) impune. ny Fee ee ceraitcuin obviate eneanit uieeeunaliaa de construct, ci si pentru faptul cp e eee A in cazul fundarii lor pe terenuri compresibile ce prezi 0 e ‘regal. In asemenea cazuri, constructiile monolite — in ea ao ince ce renului de fundatie— se deterioreazi total prin curate) rel nbd as Caran si refficute din nou. Constructiile din elemente prefa ae nalului a suferit tasiri mari, se demonteaza si ups rel monteaza din nou fari a se pierde nimic din materialele introdu: 4. Avantajele economice ale prefabriciii. Desi constructile executate din ele mente prefabricate au un cost specific mai ridicat la betonului armat (din cauea Operatillor suplimentare de vibrare, aburire et) si din cauza eeeiey Eaoas mai costisitoare (utilaje speciale de transport si montaj), totusi. ney constructiile executate din beton monolit, ele sint mai ayantajoase, PI conomi fitoarele motive: vedere economic pentru urmatoarel é a —materialul lemnos necesat pentru cofiaje Ia betonul monolit se vata aproape total la construcfile exceutate din element ca a TRES eee r prefa sesc tipare din lemn captus i tarea elementelor prefabricate se folos: Jemn ci durata mare de utilizare, tipare metalice de inventar sau tipare Sea e i mii, Ja unele elemente de 2...4 ori (grosimea tim- —prin reducerea grosimii, la unele i mee panelor din. beton simplu de 20... 40 em se reduce la 10 emin cazal utilizarii de u CONSTRUGTIT HIDROTEHNICE IN LUGRARI DE HIDROAMELIORATII elemente prefabricate din beton armat) se reduc considerabil consumurile speci- fice la ciment si agregate; — in aceeasi masura se reduce si volumul la transporturi care in cazul santie~ relor de irigatii reprezint una din cele mai dificile probleme de organizare din cauza drumurilor deseori inaccesibile din cauza ploilor; —reducerea considerabili a manoperei de executie, care in cazul construc- tilor din beton monolit este greu realizabilA din cauza lipsei de lucratori cali- ficati in regiune (dulgheri, betonisti, fierari etc); —reducerea termenului de executie cu minimum 15... 20 zile datorita fap- tului ca lucrarile executate din elemente prefabricate nu necesiti mentinerea in cofraje, pentru intirirea betonului si nici Iucr&ri de finisare (tencuieli exterioare, tencuieli interioare); — executarea si montarea elementelor prefabricate in orice perioadi de timp a anului permite a utiliza si lunile de iarna in procesul tehnologic de executie, re- ducind astfel virfurile din lunile aprilie, mai si asigurind continuitatea in lucru; —cresterea considerabil a productivititii muncii ca urmare a mecanizarii procesului tehnologic care face posibild transformarea santierului de executie intr- un santier de montaj. In afara de avantajele economice mentionate mai sus este necesar sd fie scoasd in eviden{i economia important a unor materiale care se risipesc in cazul construc~ lor din beton monolit. Din cauza termenului scurt de executie a lucrarilor, din cauza ipsei mijloacelor de transport si din cauza drumurilor lungi si uneori inaccesibile, materialele rimase dup terminarea unei constructii din beton monolit rimin pe locul unde au fost aprovizionate fari a mai fi recuperate. Trebuie remarcat, de asemenea, calitatea superioard a elementelor prefabri- cate executate in conditiile productiei industriale cu o sortare optima a agrega- telor, cu aplicarea procedeelor avansate din tehnica executiei betonului (vibrare, centrifugare, vacuumare, aburire etc). Aceasta calitate superioara a elementelor prefabricate fata de betonul monolit executat pe santier justified din punct de vedere economic costul specific mai ridicat al betonului din elementele prefabricate. Fara a avea pind acum o experienta prea indelungata in executarea construc- tiilor din elemente prefabricate, se poate afirma totusi cd lucririle realizate pind acum au coborit simfitor costul constructiilor din sistemele de irigatii in raportul prezentat la Congresul al Il-lea pentru irigatii cA economiile realizate prin utilizarea de elemente prefabricate in constructiile hidrotebnice sint: —la manopera 50%; —la cofraje 30%; —la cost 25... 30%. in cursul anului 1960—1961 s-au executat in sistemul de irigatii Bardganul de Sud—Jegilia si in sistemul de irigatii Terasa Calarasi constructii hidrotehnice din elemente prefabricate de beton armat, aledtuite din panouri mari avind greutatea de 1,0... 1,5 t/bue si tuburi centrifugate de beton tip Bucoy (b 700 mm si @ 1100 mm avind greutatea 2,0... 3,1 t/buc. De asemenea, in cursul anului 1962, s-a inceput executarea constructiilor hidrotehnice, de pe reteaua de canale, din elemente prefabricate de beton armat si in sistemul de-irigatii Stoenesti-Vigina. PARTEA iNTIL SR UG tations CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE Pentru a se analiza cu mai mult& ugurinta elementele componente care intra 4n aleatuirea constructiilor hidrotehnice si in scopul dimensionarii lor, se vor arata in cele ce urmeazi elementele din care sint alcatuite constructiile hidrotehnice cele mai des intilnite in sistemele de hidroamelioratii. In fi 1, 2, 3, si 4 se arati schematic modul de alcdtuire a unui stavilar regulator de debit, a unui evacuator de fund dintr-un baraj de pamint ‘si a unei prize de apa cu baraj. Astfel, stavilarul din figura 1 este aledtuit dintr-un radier (//), care reprezinta elementul de sprijin al constructiei) doi pereti laterali care alcdtuiesc culeile (7) previzute cu nise in care culiseazi vana de inchidere (3), si grinzile de batardou (4) si (). Pentru reducerea indltimii oblonului, intre culei este executat un timpan (2). Pentru accesul la mecanismul de ridicare, la batardouri si la gritarul (7) cele doua culei se unesc printr-o paserela (6). In amonte gi in aval stavilarul se racor- deaza cu taluzurile canalului prin aripile de racordare (8); intre aripile de racordare amonte se executd 0 consolidare (/) a fundului canalului, care se poate realiza din beton simplu, din dale de beton sau din pereu de piatra. Apa ce iese cu vitezii mare din orificiile de scurgere ale stavilarului se linisteste in bazinul de amortizare sau disipatorul (70) amenajat in radierul de amortizare (II). Apa ce. iese din disi pator trece apoi in albia de scurgere a canalului care se consolideaza printr-o cAiptu- sire permeabila care se realizeazi printr-un pereu de piatra (//) asezat pe un fil- tru invers aledtuind risberma (/V). Fig. 1 —Stavilar regulator de debit I —anteradierul; Il —radierul propriu-ziss III — radierul de amortizare; 1V —risberma, —timpan; 3—-oblon: 4—srinzi de batardou; 3— alsa pentru bstardou; 6— pasarela; 7 — gritar i —aripa de racordars; 9—consolidare; 10— disipator; 1 —pereu CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE Evacuatorul de fund din figura 3 este aledtuit dintr-o conduct din beton armat ce traverseazi barajul de pamint la © cot& stabilita prin calcule hidraulice: conducta este aleatuita din trei tronsoane ce se imbina prin rosturile (7). In capa- tul amonte conducta se leagd cu un turn ITF deschis in partea din fata prin care pitrun- 7 s de apa care urmeazii a fi evacuati. Pentru a nu permite patrunderea corpurilor pluti- - toare se monteazéi gratatul fix (3). In pe- a retiilaterali ai turnului sint prevazute nisele i al (4) in care se monteaza grinzile de batar- dou si oblonul (5) care este actionat de ibe os mecanismul de ridicare (6). Accesul la ‘anti il—pap de fips: 1 —nadier ge {UPN se face printr-o paserela. In cazul te- mori; 1V—sbermd renurilor de fundatie slabe radierul tur- nului se executd intr-o incinta de palplanse (2). Pentru a impiedica erodarea fundului lacului, la vitezele mari ce au joc la in. trarea apei in gura de acces, in fafa turnului se executa consolidarea (/). Pentru a impiedica scurgerea curentului de infiltratie pe ling peretii conductei se prevad diafragmele (8) Priza de api cu baraj (fig. 4) este alcdtuitd dintr-un baraj deversor (/) preva- zut in aval cu un disipator (2). In amonte fundul albiei este consolidat prin anteradierul (3) iin aval prin isberma (4), Barajul deversor este limitat spre malul drept de culeea (8) si spre malul sting, de pila (5) care impreund cu culeea de pe malul sting, sustin vana 9 Seetiune longitudinale 1-1 Elevatie | Sect tansy. | i. cl { earseeh MW Fig. 3— Evacuator de fund cu turn deschis aiplanse; 3—gritar; 4— nist de ghidare; 5— oblon; 6—mecanism de de etansare; 8 — eeran leare; 7 ~ manson ELEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATIILOR | a (6) care permite past 6 reget puse in fata gurii de cap- fare. In culeea de pe malul sting sint prevazute orifi- Ciile de alimentare (9) situate mai sus de fundul albiei, deasupra pragu- jui (7). Curditirea apei_de aluyiunile grosiere se face prin decantoarele (/0) care evacueazii materialul depus in decantoare prin galeriile de spilare (12). Apa curé- {it{ de aluviunile grosiere trece mai departe, prin stivilarul regulator de debit (i), in canalul de aduc- tiune. Constructiile hidro- tehnice din sistemele de Fig. 4— Print de apdon bara devo | hidroamelioratii sint aleB~ a5 sewor 2 i veep fal tuite, in general, din urma-6—vani de spatare; pars decar toarelele elemente de cons- tructie: — elemente de reducerea presiunii curentului — subteran de infiltratie — elemente de rezistenta — Fundajia Tuera | — elemente de rezistentit ier ari — elemente de inchidere Se — elemente de racordare B — clemente de constructie auxiliare — Lucrari de consolidare si regularizare a albiei Capitolul I ELEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATIILOR era Say ates Elementele de fundatie ale constructiilor hidrotehnice au fou eee i Ja terenul de fundatie, sarcinile provenite din eounie Dene See at constructie, precum si sarcinile preluate de acestea (presiui ne sane, Diese Bee turilor, presiunea vintului, impingerea pamintului prec Se Sepa mobile in cazul podurilor, a macaralelor portal etc). na fara Se aannOE de transmitere a sarcinilor exterioare la terenul de fun at erence ae wae ‘mai contribuie, prin lungimea lor, la reducerea presiunti infiltratie asupra radierului constructiei CTURA CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE A. Elementele de rezistenta ale fundatiilor ce priveste asigurarea stabilitatii t 7 erenulu tuia (tasare, umflare, inghet etc), Datorita sarcinilor orizontale (presiunea ape inea vintului, impingerea pimintului) se obtin Guuane de REIT i i , in. general, precum si i i b ff jroaterea ei din functiune. Spre exemplu, pierderea paralelismului pere. filor laterali poate duce la intepeni t i luce la infepenirea dispoziti inchi astfel deteriorarea mecanismelor de ridigare, | °° ehider® (Wane). provocind 1, Radierul aul f i wee etek eee sint Sprijinite pe terenul de fundatie, in Soe ann cele mai multe cazuri orizontal, care reprezint pa ae es i, ca in cazul rezervoarelor (fig. 5) al statiil eaiere es Susan tiilor de pompare ingropate In alte categorii de constructii, Ra ecliok r 4 ‘i (Culei, bajoaiere) formeazA albia de seureere, coq ene umPreuni eu perefii lateral curgere a apei care trece prin constructie, ca ELEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATIILOR in cazul stavilarelor (fig. 1), podefelor (fig. 9), decantoarelor (fig. 10), barajelor eu vane (fig. 38, 43). ‘Acest planseu care inchide partea de fund a constructiei se numeste radier are rolul, in general, de a transmite incircirile preluate de constructie la terenul Ye fundatic. In acest scop radierul trebuie dimensionat corespunzitor pentru ai se asigura stabilitatea si rigiditatea necesara ca si reziste la incircérile la care este supus. Radierul avind o suprafata mare, prin care poate asigura transmiterea unei repartifii aproape uniforma a presiunilor, este fundatia cea mai potrivité in cazul terenurilor slabe; in cele mai multe cazuri, presiunile transmise de radiere la terenul de fundatie, nu depisesc valorile de 0,6... 1,0 kg/em? Dat fiind varietatea mare a tipurilor de constructii hidrotehnice, se va ardta J de alcituire a radierului la citeva din constructiile hidrotehnice mai des modul intilnite. a) Radierul rezervoarelor Partea de fund a rezervoarelor este alcdtuita dintr-un plangeu cu fete plane, executat din beton simplu sau din beton armat, dintr-un planseu cu neryuri sau din plansee ciuperci (fig. 5). Radierele cu fete plane se aplicd in general, in cazul cind nivelul maxim al fe se afl sub cota de fundare, in care caz ele nu sint solicitate 1a sub- i subterane (fig. 5 a). In asemenea cazuri, radierul se poate executa $i din beton simplu, lucrind ca o pardoseala grea, Intre radier si fundatiile peretilor fezetvorului se prevad rosturi de tasare etanse. Aceste radiere numite de greutate* se executd din beton B 90, B 110. Cind se execut din beton armat (fig. 5 5), radierul face corp comun cu pe- relii rezervorului, racordarea facindu-se printr-o yuté armat. Grosmimea radie- rului se ia de minimum 10 cm; radierul se armeaza in general la partea superioara (cu o refea O 8 mm Ia distante de 15 cm). 4 Cind nivelul apei subterane se afl deasupra cotei de fundare, radierul este solicitat la presiuni verticale dirijate de jos in sus si in acest caz (in ipoteza rezer- yorului gol) el trebuie sa lucreze ca un plangeu inversat. Pentru reducerea volumului de beton necesar, radierul se executa cu grinzi si nervuri (fig. 5 c), Mai economice decit radierele cu grinzi si nervuri sint radierele plansee-ciuperci (fig. 5d). Cind nivelul apei subterane se afl deasupra cotei de fundare, radierele se prevad cu izolatii hidrofuge care trebuie dimensionate astfel incit sa reziste la pre- apei subteran presiunile apei siunea curentului subteran de infiltratie. b) Radierul stafiilor de pompare ingropate Statiile de pompare ingropate, cele mai des intilnite sint: —stafii de pompare tip bloc (fig. 152); —statii de pompare tip camera umeda (fig. 153); —statii de pompare tip camera uscata (fig. 150, 151). STRUCTURA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE Radierul statiilor de pompare tip bloc este alcdtuit dintr-un bloc masiv de beton simplu in care se inglobeazi partea inferioari a pompei facind corp comun cu radierul. Radierul statiilor de pompare cu camera umeda se executd din plangee de Peton armat cu ambele fete plane (pentru. simplificarea executiei), Datoritt fap. fului cd nu are nevoie de 0 etansare perfect’, nu se prevaid in mod special izolatii hidrofuge, introducindu-se doar adaosuri hidrofuge in masa betonului, Radierul stafiilor de pompare cu camera uscatii se executdi ca si radierele sta- lillor de pompare cu camera umedi dar, spre deosebire de acestea, sint prevaizute cu izolatii hidrofuge speciale (pe partea inferioard a radierului) ce se continu cu izolafiile de pe peretii verticali. ©) Radierul stivilarelor Dupa pozitia pe care 0 ocupi, clementele care alcdtuiesc partea de funda stavilarului, poarté urmitoarele denumi tadierul propriu-zis (HM) care reprezinta fundatia stavilarului ji are ca scop si transmit la terenul de fundatie incdrcarile provenite din fortele extetioare ce solicit constructia (fig. 1). La unele Iucrdri (stavilarul cu cdidere din Figura 2), lungimea radierului este foarte micd, acesta transformindu-se tnteun prag de fund; —tadierul de amortizare (JM) care are rolul de a amortiza cneraia cinetied a curentului de ap& ce trece prin orificiile stavilarului, in care scop cate adincit (ig. 1) formind o saltea de apa (10) sau este previzut cu dinfi spars, tori de energie (72) ca in figura 2: . seca teradierul (), fara a intra in alcdtuirea radierului (nu are rolul unui element de rezistenf). are doar scopul de a consotida albia in amonte de sta ilar (Pentru a impiedica erodarea fundului albici) si de a reduce presiunea curem, tului subteran de infiltratie: Tis berma (IV) nu intra in alcdtuirea radierului si se executd in partea aval a radierului de amortizare cu rolul de a consolida albia de scurgere. {A unele tipuri de constructii hidrotehnice (stavilare de lemn, baraje de lemn), anteradierul face corp comun cu radierul proriu-zis (fig. 6). De asemenea, la uncle baraje din beton, i rajul pentru a mari stabilitatea barajului la alunecare (fig, 36 a). Dupi natura materialelor de constructie locale existente in zona de ampla- sare, radierele stavilarelor se pot executa din lemn, piatr sau beton, Jn raport cu marimea constructiei, radierul poate avea forme diferite. Astfel, Peniru stavilare mici, radierul se executé cu ambele fefe plane, grosimea lui luin. du-se in raport cu natura terenului de fundatie si cu. marimea fortelor care il solicita. In cazul stavilarelor mai mari, radierul are in sectiunea transversala, gro- simi variate, cu racordari hidrodinamice intre elementele situate la diferite rive, Turi (fig. 42, 43, 44), Radierele din beton se toarnd dup ce terenul de fundatie s-a consolidat Peet ang neste’ de piatrié sparta, pietris si pimint afinat; amestecul se umezeste Si se asaza in straturi de 10... 20 em, dupa care se compacteatza bine cu maiil ELEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATIILOR a di ind simpla (in_cazul stavilarelor jerele di se executi dintr-o podind simpla (in cazul sta Radietele oi iad dubla tn eazal stivilarelor mar) asezata pe grinzi (moaze) rmici) sau dintr- ne : i . Jul in- ne aa ina, pe o adincime de 20 --- 25 em sub nivel ‘ a se bate podina, pe 0 adincime de 20 --- 25 atin Pee rei = bate, binelun strat de pista eparil pits peste un strat de ferior @ Doria, Stratul de piatrd sparta si pietrg joacd rolul de flr invers sate Deton de aril de erodare a betonului de argilé de cftre curentul de suprafat nueazi pitrunde prin rosturile podinei. i ul cind podina este etanga, stratul de pietris gi Piatra spat carole 4 filial invers trebuie extins pind la capatul aval al radierului in meaza i ina radierului. iziritcurentului de infiltrafie, pentru a nu pune sub presiune podina radi a Tali atru anteradier i radierul propriu-zis, cind exist pericolu isttugerit prin hi Festal argilos de sub podina se va inlocui Lay int dew rats peak i +++ 259% argild + 80 --- 75% nisip, § argila (20 %, argild + 75% nisip, a saul ee i oe uneori din beton de argilé captuit eu ce ia 7 Avil i a mari, in locul A insa iderea stivilarului se creeaz viteze mari, in locu re dint are se afli sub influenta vitezelor mari. a o cAptusire din beton pe zona care se aflA s luent : at Bere eratcare trebuic: sk fie permeabild, se executd) in cazul eonstrucilor fey dint cun pave} simplu, aleatuit din pereu uscat, din dale de beton sau dt limpluturé de pietris agezat in compartimentele unor gardulet code mmP ta cazul stavilarelor mari risberma se allen fan conus ae tars bet i ificii) din dale arti jaci ton cu rosturi (sau cu ori n da e n culate al pa sails din chesoane, gabioane etc, La ieyren curentului de infiltrate eee ive in vores pentru prevenicea sufeziei; cind canalul este execu ae Bee ics pentru a preveni umflarea acestuia, la iesirea curen| jeren argilos, pr 2 oe coer i i fel incit Se isber! iteza apei trebuie sise reduca, as e portiunea risbermei vil s ; ae i Breer cites, normali a apei din canal, se recomanda a se da o rugozit sila 22a, not Sec aecocay; dopa. ot lua urmatoarele valori ale lungi- structiv, dupi K. V. Popov, sep ele valor ale lung: ee eer ce. aleniuiese paren de fund a stivilarului, urmind a s iri ale conturului subteran de infiltratie. “milor pentru face apoi veri Tabelul 3 r nda. stavilarelor Dimensiunile constructive ale elementelor ce compun partea de fund a stavila Tan nea Save Luerrea (eee RT [kien | Stavilare regulatoare de debit (...2) 1 Stavilare de spalare (2...4) H in care: H este inaltimea apei retinute in faja stavilarului. STRUCTURA CONSTRUI ICTILOR HIDROTEHNICE d) Radierul barajelor ‘Radierul barajelor prezinta forme si moduri de aledtuire diferi pul de baraj si dup3 materialul din care acesta este e versoare din beton (fig. 35 @) se intil reduce presiunea curentului de infiltrafie prin lungirea conturului subteran) gi ra~ dierul de amortizare cu rolul de a amortiza (disipa) energia cinetica a apei care de- verseazi peste baraj. Se remareda la acest tip de baraj absenta radierului proriu-zis care este inlo- cuit cu corpul barajului deversor. In cazul barajelor cu vane apar distincte toate erului ca si in cazul stavilarelor (fig. 38) S-a ardtat mai inainte cd alcdtuirea radierelor difera nu numai dupa tipul barajului, ci si dupa natura materialului din care este alcatuit. In cele ce urmeazai se vor analiza radierele barajelor in cazul utilizirii lemnului, a pietrei si a betonului. RADIERE DIN TEMN 51 PIATRA, Anteradierul, care are rol de a reduce Presiunea curentului de infiltratie, se execut dintr-un pat de argila care se captu- Seste cu o podind simpld sau dubla fixati pe moaze sau pe grinzi din lemn rotund sustinute pe capetele unor pilofi batufi_ in pamint (fig. 6 a). In fata anteradierului se executa 0 cdptusire cu pereu de piatra asezata pe un strat de lut. 3 In partea din fafi a anteradierului se executi un perete de palpanse. Spatiul dintre piloti se umple cu pimint argilos bine bitut, pentru a nu permite tasiri ule ferioare. Pentru a nu se produce umflarea umpluturii (in timpul inghetului, in Special in cazul argilei), se recomanda a se adauga in amestec cca 1/3 balast. Podina anteradierului se executd cu o contrapanta de 1: 10... 1: Podina anteradierului trebuie sa fie etansa si pentru aceasta, intre cele doud cAptuyeli se intercaleazd un strat de carton asfaltat sau pisla pe un strat de gudron: Tosturile dintre dulapi se cilafatuiesc. In figura 6 6 se arati un radi acest tip de radier se caracteri 6 ¢ se arata un radier executat planse si piloti. . dup ti- xecutat. Asifel, la barajele de- nese _numai anteradierul (cu rolul dea elementele de fund ale radi- ier executat din cisoaie pe terenuri stincoase: izeazi prin lipsa palplanselor si a pilotilor. In figura din casoaie pe terenuri nestincoase, prevazut cu pal- Radierul propriu-zis reprezinti elementul de rezisten{a al barajului avind c. rol important amortizarea energiei cinetice a apei care trece prin orificiile barajului, Precum si transmiterea incdrcarilor preluate de elementele de rezistenta la terenul de fundatic. Materialul cel mai indicat Pentru executarea umpluturii de sub podina este Pamintul argilos amestecat cu balast; amestecul este asezat in straturi si bine com- pactat. Cu toate acestea, sint de asteptat totusi tasari care duc la formarea de goluri intre umplutura si poding. Circulatia curentului subteran prin aceste goluri duce la antrenarea materialului fin din umplutura. De aceea, in pamintul argilos folosit nu trebuie s& existe adaosuri de nmol care se spali usor. Spre deosebire de podina anteradierului care se executd in contrapanta, po- dina radierului propriu-zis se executi orizontal, ceea ce simplificd imbinarea ei cu peretii culeilor sau cu peretii pilelor. In timpul executiei pilelor, sint solicitate puternic la smulgere se va da toati atentia la fixarea podinelor care de catre curentul subteran de infiltratie. Deoarece Beton a) Filtru invers Eon ie 3 Fig. 6 — Tipuri de radiere din 26 STRUCTURA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE din practicd, s-a observat aproape totdeauna tasarea umpluturii de sub podina, se impune ca peretele de palplanse al radierului central s& fie foarte bine executat, sd fie rezistent si impermeabil; in caz contrar, curentul de infiltratie trece prin pe- retele de palplanse si, ajungind in spatiile goale de sub podini, pune sub pre- siune podina, smulgind-o in cele mai multe cazuri, Pentru a intrerupe continuitatea golului de sub podina (in cazul tasarii um- pluturii), sub aceasta se asazi pe cant, din loc in loc, dulapi transversal care al. c&tuiesc diafragme transversale. Radierul de amortizare face legitura intre constructie si albia de scurgere si Teprezinta elementul de constructie in zona cdruia trebuie s& aiba loc reducerea vitezelor apei ce trece peste baraj. Deoarece in aceasta zona are loc si iesirea curentului subteran de infiltratie in bieful aval, umplutura de sub podind se face permeabila din bolovani de piatra (fig. 6b). Pentru ca materialul de sub podind sa nu fie antrenat de c&tre curentul de infiltratie, la capitul aval al radierului se executa un perete de palplanse (fig. 6 a, c) sau cisoaie umplute cu piatra (in cazul terenurilor slabe). RADIERE DIN BETON. Barajele deversoare din beton sint prevazute in aval cu un radier de amortizare care se continua cu risberma; in amonte de baraj se afla anteradierul. Radierul propriu-zis (fig. 8 5) este inlocuit de corpul barajului deversor. Anteradierul are rolul de a reduce presiunea curentului subteran de infiltratie $i se executa din argild, din pereu de piatr sau beton simplu si din beton armat: in functie de compresibilitatea terenului de fundatie, anteradierele din beton simplu au o grosime de 0,50...1,00 m. . Asa cum s-a mai aratat, anteradierul are si rolul de a consolida fundul albiei in zona vitezelor mari (la golirile de fund). Racordarea anteradierului cu corpul barajului trebuie facuta cu toata atentia, Pentru a nu permite infiltrafii prin rostul de lucru. Deoarece cele doua elemente Pot avea tasari diferite, se prevede un rost elastic (fig. 73 c) in care o perdea etansa, $i elastic executata din mai multe straturi de iuté impregnata cu bitum poate prelua diferenta de tasare, Anteradierul mai poate fi alcatuit ca in fig. 35 a, dintr-un strat de beton de ega- lizare (3), un strat de argili nisipoasa grasa (2), un strat de nisip (5); deasupra se monteaza dalele de beton (/). Legatura etansa a radierului amonte cu corpul bara- -jului se realizeaza cu doua plici elastice de bitum asezat pe pinzal de sac (A) care sint incastrate in corpul de beton al barajului. : Radierul de amortizare la barajele deversoare are un rol foarte important, fiind elementul de constructie cel mai puternic solicitat, in primul rind de catre curentul de api care deverseaza peste baraj cu o energie cineticd importanta si in al doilea rind de c&tre curentul subteran de infiltratie care, iesind la suprafata in bieful aval, are 0 puternicd actiune de spilare. Pentru reducerea presiunii curentului subteran, radierul de amortizare se exe- Cutd, in unele cazuri, cu orificii (7), ca in figura 35.4, sub care se prevede un filtru invers. Dimensiunile radierului de amortizare se determina din calculul hidraulic de racordare a biefurilor. Pentru reducerea vitezelor foarte mari care au Joc in sectiunea contractata in cuprinsul radierului disipator, se prevad obstacole (fig. 7) avind diferite forme fei ELEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATHLOR 7 { dimensiuni care provoacd fractionarea curentului in vine separate (trambuline, i di ele, redane etc.). Ee : eck indltimea este mai mic decit ljimea sau lungimea lor, proeminenjele esc crenele (Fig. 7 a) si se asaza in sah; cind indlfimea este aproape egala cu “Feimea sau lungimea lor, proeminentele se numesc redane (fig. 75) si se agazd pe Bae teaieversall In sectiune tranversala, ele au forma unor dreptunghiuri, triun- 3 b " ghiuri sau trapeze. Dimensiunile lor se determina prin incercdiri pe modele in labo- shi ; warele hidraulice. : : os e Cind se stabileste inaltimea, aceasta trebuie si se aleaga astfel incit redanele sf se aflle totdeauna la 0 adincime suficient sub nivelul apei, pentru a nu fi distruse viturile corpurilor plutitoare, Bete general, indljimea redanelor se ia (0,15...0,25) fy. in care: Iie» este adincimea apei in bieful aval. iti i is isipa iei a fost propus de dispozitiv deosebit de eficace pentru disiparea energiei opus de rp eey aise nik ov. Dispocitvil este alchiutt dintcun sistem de grinzi ori- Pei see tii irperoidals. aserate astfel ihcit sa product o,fructionare intensd a curentului (fig. 7). WSS TS 9 Fig. 7— Elemente de constructie pentru disiparea energiei : a) ine; ¢— grinzi_ de tip Senkov: d — praguri dinjate; redane de dirfjare & curentului a—erenele; 6 —r STRUCTURA CONSTRUCTITLOR HIDROTEHNICE, Dimensiunile grinzilor transyersale se stabilesc pe baza urmitoarelor formule = a (0,06 ... 0,125) H; (0,10 ... 0,20) fi; 1 (3.0 ... 5,0) ¢; in care: H este marimea presiunii apei din bieful amonte faja de cota radierului de amortizare. Jy —adincimea apei in sectiunea contractata a curentului Acest dispozitiv nu este recomandat in sloiuri mari de gheata si in sectoarele de munte ale riurilor unde, peste baraj, trec aluviuni mari, deoarece loviturile acestora il pot distruge usor. © rispindire si mai mare 0 au pragurile dintate care, prin faptul ca pe lingé divizarea in plan orizontal a curentului mai au o actiune de divizare a curentului si in plan vertical, asigurd o deosebita eficacitate (fig. 7d). Vinele de curent astfel separate se intersecteaza in aval de prag cu reducerea vitezelor la fund (uneori diri jate in sens invers sensului de scurgere a curentului) si cu sporirea vitezelor super- ficiale. Acest regim de viteze creeazd conditii favorabile pentru reducerea fenome- nelor de erodare a fundului albiei. Reducerea vitezelor in bieful aval se mai poate realiza prin executarea unor redane de dirijare care se asazi oblic fata de axul curentului (fig. 7 e); aceste redane, imprastiind curentul pe o latime mai mare in bieful aval, due la micsorarea energiei cinetice a apei, prevenind astfel formarea scurgerilor deviate periculoase. Aceasti dispozitie este indicata indeosebi la barajele cu vane mobile, cind deschiderea unei singure vane di o scurgere nesimetrica care formeaza turbioane. Forma, dimens nile si dispozitia in plan a acestor dispozitive de imprii cerciri pe modele hidraulice. Rezultate foarte bune in amortizarea energiei cinetice @ apei sau obtinut cu podinele trambuline (fig. 8 a), care asigura o bund racordare a biefurilor si o bund aprare a capatului aval al radierului prin fenomenul de colmatare a zonei trambulinei. O eficacitate deosebiti o au trambulinele mobile aledtuite din platforme (/8) articulate aval. regiunile in care se formeaza ere se determina prin in- din lemn (fig. 37 a): ele sint prin inele puternice fixate in pilotii din bieful Fig. 8 —Trambuline de amortizare 1 —grinzi din Jemn rotund; 2— sory din tem rotund; S—pat de nuiele. 5 din beton 2 din tenn. 3 —anrocamente; gard de nuicles: COMPONENTE ALE FUNDATHLOR- 29, ELEMENTELE indi tea de fund i segment, vane cilindrice), parte 3 arajele cu vane (vane plane, vane nt, vane € pa fund : Ravel cuprinde, ca si la stavilare, anteradierul, radierul propriu-is, radie a constructiei cuprinde, ca si de amortizare $1 risberma. Radierul propriu-zis la baraj i vanei (fig. 38...44). Pe : Se we gierului propriu-zis variaz4 in raport cu tipul vanei. Astfel, la cl 4 lungi ‘ind in cazul utilizdrii i lungime necesara, pe cind in caz P ne se obtine cea mai mica e I | in ¢ ea Be aetor segment co ubtine cea mai mare Tungime necesard, datorita sistemult _ yanel t se obti structiy al vanei. ele cu vane prezinti profiluri corespunziitoare +) Radierul podefelor Deoarece podetele nu au un regim hidraulic deosebit a au ae at Peed eth 4 biefuri), radi are alt rol decit de a alc iferite i oud biefuri), radierul acestora nu ar tide a incl de Gee in zona de traversare, constituind doar o captusire a fundului albiei de ~canalului. La podefele care au infrastructura aleatuita din culei si pile, radierul se poate —Radiere din beton, la poduri si podete | pros peel b-— pote in cdr din telon amt: &— pote tabula Z Fi sau eu grinzi sp a — pode dal : S Ld ae executa dintr-un strat de beton simplu (fig. 9 a), dintr-un pereu de piatra sau dintr pereu din dale de beton. : cet 2 : ec podefele sint alcdtuite din cadre inchise de beton armat, radierul este insigi plangeul inferior al cadrului eure reprezintd att elementul de tansmitere a presunilor Ia terenul de fundatie eft si elementul de protectie impotriva nilor (fig. 9 6). sul decantoarelor f) Rac La dccantonsele excoutate din beton, radieral prevint diferte forme, de. pro i sala. A ti antor utilizat (fig. stfel, in seciiune transversaki, dupa tipul de decanto r ee TOg cr arata modul de constructie a radierului unui decantor cu mai multe re din beton armat, la decantoare cantor cu spilare continual: 1—conducta de evucuare a potmotului Seiritar; 3— camera. decantor Fig, 10 — Ra 4 —decantor cu spalare periodiea; & STRUCTURA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE camere, cu spalare periodica. Redierul se poate executa din beton simplu sau din beton armat. In figura 10 b se araté modul de constructie al radierului decantoarelor cu spa- lare continua. £) Radierul conductelor Ta conductele dreptunghiulare cu una sau mai multe deschideri radierul este, ca si la podete, insagi planseul inferior care transmite terenului de fundatie incar. carile la care este solicitatd conducta (fig. 9b). Conduciele circulare nu au un radier propriu-zis, stratul de beton pe care sint asezate nefiind altceva decit un beton de egalizare pe care se asazi conductele pentru @ se mentine in pozitia in care au fost asezate (Fig. 9c). 2. Talpile zidurilor si ale stilpitor Se numeste talpa unui zid partea inferioara executaté din beton simplu, beton armat sau zidarie de piatra, pe care se sprijina un zid de sprijin sau un zid obignuit al unei clidiri si care are rolul de a transmite la terenul de fundatie incdrcarea zidului de sprijin pe care-I sustine. a) Talpile zidurilor de sprijin Pentru a prelua componenta orizontala a impingerii pimintului la constructiile aflate sub nivelul terenului se prevad ziduri de sprijin care, prin masivitatea lor. se opun tendinfei de alunecare a pamintului cdtre incinta executatd in pimint, Deoarece presiunile la baza zidului de sprijin (rostul 1—1 din figura 11 a) depasese rezistenjele admisibile ale terenului de fundatie, sub zid se prevede o talp’ care are rolul de a repartiza presiunile din rostul 1—1 pe o suprafati mai mare de feren $i de a face ca rezultanta R sa rimind in treimea mijlocie a talpii fundatici. Pentru a reduce volumul mare de beton din zidurile de sprijin masive, se pot execula ziduri de sprijin cu talpa executate din beton armat (fig. 11 5); ele sint aled- ‘wite dintr-un perete vertical sau putin inclinat, incastrat intr-o talpi, care are rolul de a echilibra peretele supus la sarcini orizontale, Dupa modul cum tuereaza talpa, in acest caz, se vede ci aceasta reprezinta o fundatie elasticd__fiind solicitaté. la momente de incovoiere, b) Tilpi la ziduri-pereti si stilpi In general, tdlpile la ziduri-pereti si la stilpi sint simetrice fati de axul Fig. 11 — Talpi la zidurile de sprijin 4 —Ia riduri de sprifin masive; > —la ziduri de sprijin cu talpa Fig. 12—Talpi la ziduei pereti si la stilpi a@—talpa rigid’ Ja peretis b — talp rigid a peretelui sau al stilpului. Dupi modul cum lucreazd, se intilnese urmatoarele cate- rii de talpi i i j ss Tali Tigide, care transmit eforturi de compresiune Ja terenul de fundatie, "fara a fi solicitate la incovoiere (fig. 12.a, 6). Pentru aceasta, kitimea tapi Je lundate se stabileste trasind de la extremititile bazei zidului lini de repartizare sub ung] 2 (). in care valorle tg sint date, dupa STAS 2966-54, in tabelul 4 Cind talpile se executa in trepte, indltimea unei trepte se va uaa en em | latimea tilpii se ia astfel incit si acopere intotdeauna linia de reparti: sub unghiul 2. : La talpile rigide, sub stilpi se prevede (intre talpa si stilp) un cuzinet din beton armat (Fig. 12 6), care are rolul dea repartiza pe 0 suprafatd mai mare sarcina concentraté Tabelul 4 Yalorile tg pentru fundafii rigide din zidarie de piatra si din beton rminime pentra te @ Presiunes 2 a stilpului. : smaximl pe sare de ston | Beton, Dimensiunile cuzinetului se stabilese | QS, | "Gia! | act "par dupa STAS 2966-54. : 2. Talpi elastice, care se utilizeazd atunci cind transmiterea sarcinilor se face Ja tere- nur de fundatie cu rezistente admisibile mici. Din figura 12 ¢ se vede economicitatea tilpi- a2 STRUCTURA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE lor elastice (7) fata de cele rigide din beton simplu (2) si din zidarie de piatra Gia care, pentru a ajunge la latimea necesara objinerii unor presiuni corespunzitoare cu rezistenfele admisibile ale terenului, trebuie executate la o adincime mare, ceea ce méreste volumul de material necesar in fundatie, Talpile clastice, fiind solicitate de momente incovoietoare, se executd din beton armat si se dimensioneazi corespunzitor cu incdrcitile pe care talpa le transmits terenului de fundatie. 3. Chesoanele Chesoanele sint fundatii de adincime care se executd sub forma unor cutii yerticale avind in plan o sectiune circulara dreptunghiulara sau orice alta forma corespunzind conturului constructiei proiectate si care se coboard pind la cota de fundare stabilita in baza studiilor geotehnice. Partea de jos a peretelui alcdtuind culitul, se amenajeaza si se armeaza in mod special, in raport cu consisten{a tere- nului de fundatie, Chesoanele se execut fie pe amplasamentul lucrarii, cind terenul este uscat, fe pe alte amplasamente (cind terenul este sub apa); de aici, prin plutire, chesoanele se duc la locul de amplasare unde, dupa o prealabild amenajare a fundului, se coboard. prin lestare, é. Chesoanele executate in teren uscat se construiesce deasupra terenului fie in intregime, cind nu sint prea inalte, fie fractionat, cind ele au tnaltimi mari, Sub actiunea cutitului (fig. 13) care, fiind ascutit, se afunda in teren sub efectul greutatii proprii a chesonului (sau, cind este necesar, cu incarcaturi suplimentare), cesta coboara incetul cu incetul, pe masura in care pamintul spat din interior este scos afar. Cind se ajunge la nivelul apei freatice, aceasta se colecteaza intr-o groapa, de unde este pompata afara . Daca sub efectul apei subterane terenul nu igi pierde stabilitatea si nu refuleaza, coborirea chesonului are loc in mod normal pina la cota de fundare cu evacuarea pAmintului sdpat si cu pomparea apei infiltrate. Acesta este cazul chesonulul deschis care, in general, nu da greutiti la executie. Daca insa terenul de fundatie este alcatuit din nisipuri fine, miluri refulante etc, sub efectul presiunii apei subterane, terenul de fundatie isi pierde stabilitatea si sipatura nu mai poate continua din cauza materialului refulat in incinta chesonului, In aceste cazuri, este necesar a anihila efectul presiunii curentului subteran prin echilibrarea acesteia cu o coloana echivalenta de apa in cheson (in aceasta situatie executia sapaturilor trebuie facut sub apa) sau cu ajutorul aerului com- Primat care impiedicd accesul apei de infiltratie in cheson si o data cu aceasta si refularea terenului de fundatie in interiorul chesonului. Acesta este cazul chesonului inchis, cu aer comprimat (fig. 13 ), care necesita “instalafii speciale de punerea incintei chesonului sub presiune, precum si lueratori ‘experimentati. LEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATIILOR le 2.2.30 m deasupra virului entitle). is yeton in care se lasé doar orificii i in beton armat (/7) in care se inchide cu un planseu_din beton care se las dou one Bont Sees seul; lucrdtorilor si scoateri Paint spat Tn aes ‘ a i ii incinté ust s Cae b presiune, se mentine o in u F aerului sub p ath in cae Be en Sate pericol_ de refulare a terenului in camera couta si poate ext jueru (10). Pe miisurd ce chesonul coboai i terial i (12). Scoaterea mat i 1 . wall i ‘Accesul lucritorilor are loc prin sasul (4), ia troliului (2). Fi © prin sasul (13). : Share Be chcoan secu aer comprimhat se pot utiliza numai pentru adineimi pl Chesoanel i mai mare 7 ares ate suporta o presiune ivelul apei, deoarece omul nu po: 35 m sub nivelul aps 4,0 atmosfere. In acest scop, la o indiltime d in adincime, se toarn’ beton in spafiul ane ui spat in camera de lucru se face cu ajutorul evacuarea materialului cca. is ‘i chesoane “_peretele chesonutui; Sopdion ds umpiuturts eee a eson_ os ser compra: iach nesonnltis 1 = taeanul heson deschiss tru lueratori: i0-—eamera de luery & chesontl 34121 34 STRUCTURA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE Tabelul 5 Timpii de ecluzare, desecluzare si regimul de munca in cheson | Timpul | ] ] Te a | pane Oo emeince:| Numa ae | Bus ina Sea clues | Desetugare S00 deus de| | Mimbunlfy ta fa eu | aoa. I ayectreins | amuses decurs de 24 ore | $9¥8 shih I I | | | | | | She al Sra 1 2 | 4 2 8 | B01 Yi: 6 2 | 6 3 10 40, 5 a | 8 3,5 iW 50, 4 2 = 4 12 1 60 | 2 1 1 — In tabelul 5 se dau tim Chesoanele se pot executa din lemn, metal, 2 n , deoarece acesta asigura executarea unor Constructii rezistente si cu un cost relativ redus, Pentru a asigura o pitrundere cit mai prevede cu platbande sau corniere puternic a nu fi smulse (fig. 14), In functie de natura terenului de fundatie, cutitul se executd sub diferite forme. _ Astfel, pentru terenuri tari (pietrisuri, nisipuri indesate, argile consistente), cutitul este ascutit (fig. 144), iar pentru terenuri neconsistente, cutitul este aproape plat (fig. 14 6), Grosimea peretilor se ia. supuse la incarcari mari, Pentru a reduce frecai usoard a cutitului in pamint, acesta se ancorate de peretii chesonului, pentru » in general, mai mare de 25 cm. Pentru chesoane grosimea perefilor se determina din calcule. Tile mari care se dezvolta in Iungul peretilor, acestia se executa cu una sau doua retrageri de 10...15 cm sau cu o inclinare usoard a peretelui ex- terior (fig. 13 a). nce priveste forma, in plan, a che- sonului, aceasta trebuie s4 corespunda for- mei infrastructurii constructiei. Totusi, in alegerea formei chesoanelor trebuie si se fina seama de urmatoarele: — Sectiunile circulare (fig. 15 a) sint 3) cele mai avantajoase atit din punct de ve- dere static (se objin pereti de grosime mica solicitati numai la eforturi de compresiune) cit si din punct de vedere al frecarilor pe suprafata laterala, care sint minime (sectiu- nea circulara are perimetrul minim). — Sectiunile patrate (fig. 15 5) sint 4) mai putin avantajoase, deoarece Pperetii sint solicitati la momente incovoietoare, ceea ce Fig. 14 — Tipuri de cutite la chesoane necesita o armare puternicd a betonului. De asemenea, perimetrul (raportat la suprafata utite pentru terenuri tari; b—eutite pentru ferenuti neconsistente | 35 ELEMENTELE COMPONENTE ALE FUNDATIILOR , junit) fiind mai mare, bee iets a sint mai mari decit la che- circular. Son Seotivinile dreptun- ehivlare (Fig. 15) sint si fai dezavantajoase, mai ales atunci cind sint alun- site; in acest din urmi caz, pentru reducerea mo- mentelor incoyoietoare mari trebuie introdusi pe- Te{i_intermediari_ entra oe ioe a fice Isteral ig 15e,f). Acesti pereti transversali_ dau pa i Ree seres chesonuli si din aveastt cauza se recomanda pentru fu tile Bee salizara ovat multor chesoane circulare agezate in sir, peste care s\ alungite util mane ces Pe aia cebuie Pacita cu (oataatente’ Se niveleaza’ mal ini aa nneraretL executiel chesonului in uscat) si se monteaza cutitul Pe dup de tere G utitul metalie se monteazd apoi cofrajul si uae a eton pe 0 “ina i a t executa cu inal 0.4, Ini ee eee a acomie si de organizare a santierull, Cofrajul se va Rear eae sc poatd destace ugor th vederea refolorrl lui incit sd se poatd a x Bde tes ots ees Ealor din beton armat se utilizeazd beton mai a ; ne le Boo. chesoanelor desthise se pot utiliza, cu mari avantaje, inele prefabrica in cazu inale i i, pri trec armaturi a itudinale in pereti, prin carese tr ri i wrevazute cu canale longitu ereti, pr : aie ae Ppaisicaaic as cufitul chesonului. Dupa asezarea ce See peret pee a a itudi lu cu mortar de ciment. ney tur itudinale se ump! Camalelo 4 arrderea armaturilor se oblin chesoane care pot prelua solicit rin pos i importante de incovoiere gi torsiune. Fig. 15 — Forme, in plan, ale chesonului 4, Pilotii ¥ y Executarea fundatiilor pe “API”... tutie costisitoare, necesitind un . 6) volum mare de lucrari. Astfel, "_consumul de beton pent o fon: atie pe piloti este de 4...6 ori See eens fun- dafii pe chesoane, pentru aceeasi adincime. Dupé modul cum transmit sarcinile preluate, la terenul de fundafie, pilofii pot fi: Fig. 16 —Fundatii pe piloti elo pote Ie vie B— pl ot 36 STRUCTURA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE — pilofi purtdtori la vinf cind acestia strapung straturile de teren slabe si sint infipfi intr-un strat rezistent de baza (fig. 16 a): — pilofi flotanti cind sarcinile preluate sint transmise terenului de fundatic neconsistent prin frecarea laterala a pilotului (fig. 16 6). Dupa directia de infigere se obtin: — pilofi verticali care preiau numai incarcari verticale: joys Pilofi inelinagi care preiau componentele orizontale ale“ fortelor inclinate, Inclinarea acestor piloti este in functie de posibilititile de batere putind ajunge pind la 15...20°. Dup& modul de infigere in teren se objin: — piloti béituti: — pilofi forati si turnati pe loc; — pilofi introdusi prin procedee speciale (prin vibrare sau cu jet de apa sub presiune). a) Pilogi batuti Pilofii de lemn au o utilizare larga atit in lucrarile provizorii cit si in cele defi- nitive, datorita usurintei cu care se giseste lemnul, datoriti modului usor de pre- Iucrare sia transportului usor si ieftin, Cind pilotul de lemn sti permanent intr-un teren imbibat cu api se obtin durate de lucru foarte mari chiar atunci cind pilotul este din lemn de brad, Lemnul de brad se distruge insd foarte repede in zona variatiei nivelului apei, unde alternanta de umiditate cu uscdciune favorizeaza putrezirea lemnului. In cazul cind se utilizeazi, in fundatii, piloti de lemn, trebuie sa se studieze cu toata atentia variatia nivelului apei subterane si pozitia apelor minime sub al cdror nivel trebuie sa se aseze capetele pilotilor. In aceste zone este indicat a se utiliza lemnul de stejar care este mai rezistent. De asemenea. in apa de mare, lemnul de brad este atacat foarte intens de dife- tite organisme vii; in acest caz se recomanda utilizarea esentelor tari. Diametrul obisnuit al pilotilor de lemn este de 25...35 cm, iar lungimea cea mai des folosita este de 6...8 m. In cazul cind sint necesare Iungimi mai mari de pilofi, acestia se pot innddi_ca in figura 17 a. cu ajutorul unui dorn (J) sial ecliselor (2) 20. ce se fixeazi cu buloane (3) si piroane. i Pentru patrunderea in terenurile tari ST}—f._(Pietriguri), pilotii se previd in partea infe-

    You might also like