Modulul III

În acest modul veţi învăţa despre:

 declinarea a III-a consonantică;
 declinarea a III-a vocalică;
 substantivele fals consonantice;
 substantivele fals vocalice;
 substantive neregulate.

Declinarea a III-a este de două tipuri: consonantică sau imparisilabică şi vocalică sau
parisilabică. Ambele conţin substantive masculine, feminine şi neutre. Declinarea a III-a
consonantică are tema terminată în consoană: arbor, arboris - arbore, miles, militis –soldat,
aestas, aestatis – vară; la declinarea a III-a consonantică se observă inegalitatea numărului de
silabe între nominativ singular: iudex şi genitiv singular: iudicis şi, de aceea, aceasta a mai
fost numită şi declinarea a III-a imparisilabică. Declinarea a III-a vocalică are tema
terminată în vocala –i civis, civis – cetăţean, ovis, ovis– oaie, avis, avis – pasăre, iar numărul
de silabe între nominativ şi genitiv singular este identic: N.sg. ovis, G.sg. ovis, de aceea i se
mai spune şi declinarea a III- parisilabică. Genitivul singular are desinenţa –is la ambele
tipuri de declinare. Spre deosebire de declinarea I şi declinarea a IIa, la care genul putea fi
recunoscut după desinenţa de sine stătătoare a nominativului singular, la declinarea a III-a,
datorită numeroaselor abateri provocate de alterarea temelor terminate în dentale, guturale,
labiale sau a celor terminate în -l, -n, -r, nominativul singular poate avea multiple desinenţe
după cum urmează, în funcţie de cele trei cazuri:
- genul masculin se termină în: -o, -or, -os, -er, -es;
- genul feminin se termină în: -as, -is, -aus, -x, -us, -utis, -udis, -s (precedat de consoană) şi
în –es;
- genul neutru se termină în: -a, -e, -c, -l, -men, -t, ar, -ur, -us (cu genitivul oris, -eris).
Flexiunea declinării a III-a consonantice şi a celei vocalice este asemănătoare, cu excepţia
următoarelor diferenţe:
a. la genul neutru Abl sg. la declinarea a III-a consonantică este –e, la declinarea a III-a
vocalică este –i.
b. la genul neutru N.Ac.V. plural este la declinarea a III-a consonantică -a, la declinarea a
III-a vocalică este –ia.
c. la toate genurile genitivul plural este la declinarea a III-a consonantică -um, iar la
declinarea a III-a vocalică este –ium.
Substantivele masculine se declină la fel ca cele feminine, iar genul neutru are trei cazuri
identice: N=Ac.=V
Declinarea a III-a consonantică
Singular Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
N.V. consul virtus N.V. consules virtutes
G. consulis virtutis G. consulum virtutum
D. consuli virtuti D. consulibus virtutibus
Ac. consulem virtutem Ac. consules virtutes
Abl. consule virtute Abl. consulibus virtutibus

Singular Plural
Neutru
N.V.Ac. tempus N.V.Ac. tempora
G. temporis G. temporum
D. tempori D. temporibus
Abl. tempore Abl temporibus
 Declinarea a III-a vocalică
Singular Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
N.V. hostis navis N.V. hostes naves
G. hostis navis G. hostium navium
D. hosti navi D. hostibus navibus
Ac. hostem navem Ac. hostes naves
Abl. hoste nave Abl. hostibus navibus

Singular Plural
Neutru
N.V.Ac. mare N.V.Ac. maria
G. maris G. marium
D.Abl. mari D.Abl. maribus

Substantive fals consonantice

Unele substantive, deşi au aspect consonantic, prin felul în care se termină tema şi prin
numărul impar de silabe între nominativ şi genitiv singular, au genitivul plural terminat în –
ium în loc de –um: ars-artis - artă, dos-dotis - zestre, fauces-faucium - gâtlej, fons-fontis –
fântână, frons-frontis - frunte, glis-gliris - şobolan, lis-litis - proces, mas-maris - mascul,
mus-muris - şoarece, nix-nivis - zăpadă, nox-noctis - noapte, pars-partis - parte, pons-pontis -
pod, strix-strigis - bufniţă, trabs-trabis – bârnă, urbs, urbis – cetate, oraş. În acelaşi fel se
declină numele în –as, -atis, şi în –is, -itis: Arpinas, Arpinatis – locuitor din Arpinum,
Quiris, Quiritis - cetăţean roman, Penates, Penatium – zei ai casei. Substantivul civitas,
civitatis are genitivul plural atât în –um cât şi în –ium.
Substantivele neutre terminate la nominativ singular în -al, -ar, deşi par să aibă aspect
consonantic, ele reprezintă de fapt teme vocalice care l-au pierdut pe –e final şi se vor declina
în consecinţă precum substantivul mare, maris. În această listă se pot include: animal,
animalis – animal, calcar, calcaris – pinten, tribunal, tribunalis – tribunal, exemplar,
exemplaris – model, exemplu. Excepţie fac nectar, nectaris – nectar, iubar, iubaris –
splendoare, hepar, hepatis – ficat, far, farris – grâu, care vor avea ablativul singular terminat
în –e şi nu în –i.
Substantive fals vocalice
Ca şi în cazul precedent există alte substantive, care, deşi au aspect vocalic, reprezintă
teme consonantice şi vor avea genitivul plural în –um: accipiter, accipitris – uliu, apis, apis
– albină, canis, canis – câine, frater, fratris – frate, iuvenis, iuvenis – tânăr, mater, matris –
mamă, mensis, mensis - lună, pater, patris – tată, sedes, sedis – scaun, senex, senis – bătrân,
vates, vatis – profet.
Observaţii
1. Unele substantive vocalice au acuzativul singular în –im şi ablativul singular în –i:
sitis, sitis – sete, tussis, tussis- tuse, vis – putere, Tiber, Tiberis - Tibru Arar, Araris- Arar.
Altele cunosc pentru cazurile menţionate mai sus atât forme cu -em, -e, cât şi cu –im, -i:
febris – febrem, febrim (Ac.sg.) sau febre, febri (Abl.sg.) – febră, la fel: turris – turn,
securis - secure, puppis – partea din spate a unei corăbii. Substantivul ignis, ignis – foc, are
ablativul singular în –i, doar în expresii consacrate precum: aqua et igni interdicere – a
excomunica, ferro ignique vastare – a pustii prin sabie şi foc.
2. Alte substantive prezintă schimbări mari de radical pe parcursul flexiunii: caro, carnis
– carne, sanguis, sanguinis – sânge, nix, nivis – zăpadă, iter, itineris – drum, iecur, iecinoris
– ficat, senex, senis – bătrân. De aceea nu trebuie să uităm că, dacă la genitiv singular
radicalul se schimbă, el rămâne aşa pe tot parcursul flexiunii.
 Nota bene: Este vital să ştii formele de bază ale unui substantiv, care sunt
nominativul şi genitivul singular.
3. Există o serie de substantive la declinarea a III-a, a căror flexiune este neregulată şi de
aceea ele necesită o atenţie sporită pentru a fi reţinute: Iuppiter – divinitatea romană
supremă, bos, bovis – bou, vis – forţă, putere, vas, vasis – vas, iecur, iecoris (iecinoris) –
ficat, iter, itineris – drum, cale.
NV. Iupiter
G. Iovis
D. Iovi
Ac. Iovem
Abl. Iove
La acest substantiv forma de nominativ a fost împrumutată de la vocativ, care a rezultat
din compunerea substantivului pater şi a temei Iou-. La celelalte cazuri tema este Iov-. Fiind
un substantiv propriu nu are decât numărul singular.
Singular Plural
N.V. bos N.V. boves
G. bovis G. boum
D. bovi D. bobus (bubus)
Ac. bovem Ac. boves
Abl. bove Abl. bobus (bubus)

Singular Plural
N.V. vis N.V.Ac. vires
Ac. vim G. virium
Abl. vi D.Abl. viribus
Substantivul vas, vasis (neutru) la singular se declină regulat după declinarea a III-a, în
timp ce la plural are forme de declinarea a II-a, deoarece el poate fi întâlnit la singular şi la
această declinare cu formele: vasum, vasi. La fel se întâmplă cu substantivul iugerum, iugeri
(un sfert dintr-un hectar), care la plural are la nominativ şi genitiv formele: iugera, iugerum,
fiind de genul neutru.
Plural
N.V.Ac. vasa
G. vasorum
D.Abl. vasis
4. Câteva substantive au forme doar la anumite cazuri: fas – ceea ce este permis de legea
divină, nefas – ceea ce nu este permis de legea divină, se întrebuinţează doar la nominativ şi
acuzativ singular şi au genul neutru. Fors – întâmplare, noroc, se utilizează doar la nominativ
şi ablativ singular forte – din întâmplare, această ultimă formă adverbializându-se. Sponte –
din iniţiativa, are această formă doar pentru ablativ şi se foloseşte în expresii ca mea sponte,
tua sponte, sua sponte.
În acelaşi fel ca substantivele declinării a III-a se declină adjectivele din a doua clasă de
adjective, care au genitivul singular terminat în –is, precum şi participiul prezent.

Exerciţii de autoevaluare:
1. Declinaţi la numărul singular şi la numărul plural: civis, homo, mulier, tempus, canis.
2. Indicaţi categoriile gramaticale ale următoarelor nume:
regi ovium
tempora ove
tempus mari
mulierem maria
mulieres regibus
3. Traduceţi sintagmele indicând genul, numărul, cazul:
Coniuges mulierum ex civitatibus, flumina magnae latitudinis, arbores magna altitudine,
egestatem animalium, capita senum tecta nive, dote mulierum suis coniugibus, temporibus
noctium veris, somnium apium hieme, amorem hominum pulchritudini.
4. Plasaţi fiecare adjectiv în propoziţia adecvată, realizând acordul în gen, număr şi caz şi
apoi traduceţi enunţurile rezultate: laetus –bucuros, malus – rău, clarus – strălucit, tutus –
sigur, novus - nou, propinquus – învecinat, înrudit.
5. Nomen meum erit clare… 2. Mox…urbem petam. 3. Propter victoriam, multitudo…fuerat.
4. …hominis vitia non laudamus. 5. Propter praesidium urbs… erat. 6. Cuncti virtutem…
consulis laudabant.
6. Formaţi ablativul singular, nominativ plural şi genitiv plural de la: civis, pater, iuvenis, vis,
calcar, genus.

Maxime. Memorizați.
21. Carpe diem – prinde momentul.
22. Memento mori -Ține minte că ai să mori.
23. Modus dicendi – Felul de a vorbi.
24. Modus vivendi – Modul de viață.
25. Fugit irreparabile tempus – Timpul fuge neînduplecat.
26. Festina lente – Grăbește-te încet.
27. Si vis mari, ama – Dacă vrei să fii iubit, iubește.
28. Ad hoc – pentru momentul dat.
29. Ad rem – La obiect.
30. Dura lex, sed lex –E aspră legea, dar e lege.

Bibliografia:
1. Barbu, Marian, Dicționar de maxime și expresii străine. București, 199
2. Bujor, I.I., Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, Bucureşti: Știinţifică, 1971.
3. Cemârtan, Claudia, Ciobanu Anatol, Limba latină. Manual pentru clasa a X-a, a XI-a,
Chișinău: Lumina, 1999, 2001.
4. Doroftei, Doina, Limba latină (I). Suport de curs Învăţământul cu frecvenţă redusă.
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, București, 2011.
https://dokumen.tips/documents/suport-latina-semestrul-1.html (accesat 15.04.2020)
5. Dicționar latin-român online https://www.limbalatina.ro/dictionar.php
6. Dicționar român- latin online https://ro.glosbe.com/la/ro
7. Fînaru, Sabina, Limba şi civilizaţia latină. Curs pentru învăţământul la distanţă, Suceava.
https://ro.scribd.com/doc/175711122/Limba-Si-Civilizatie-Latina-II-II (accesat
26.05.2020)
8. Parlog, Maria, Gramatica limbii latine, ed. Revizuită şi adăugită de G. Cretia, Bucureşti:
ALL, 1996, 1998.