Grile - Did Om Si Soc

1.
Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea stimul-raspuns se

caracterizeaza prin faptul ca
a. subiectul poate sa clasifice obiectele pe baza unor proprietati comune.
b. subiectul învata sa raspunda diferentiat acelor caracteristici ale obiectelor care servesc la
distingerea acestora: forme, marimi, culori.
c. avem de-a face cu o conditionare instrumentala prin asocierea dintre un
comportament-stimul si un eveniment care-i urmeaza comportamentului.
d. într-o faza initialã, avem o relatie dintre un stimul neconditionat si o reactie
neconditionata, iar, ulterior, combinam stimulul neconditionat cu un stimul conditionat în
vederea obtinerii unei reactii neconditoonate, pentru ca în final, dupa un numar suficient
de asocieri între cei doi stimuli, prezenta doar a stimulului conditionat sa permita aparitia
aceleiasi reactii, de data aceasta într-o forma conditionata, întrucat stimulul neconditionat
lipseste.
2. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea de semnale se

lipseste.
3. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea prin discriminare se
lipseste.
4. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea notiunilor se

lipseste.
5. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, înlantuirea presupune

a. învatarea unei serii de legaturi stimul-raspuns de natura nonverbala
b. învatarea unei serii de legaturi stimul-raspuns corelate într-o ordine determinata
c. învatarea unei serii de legaturi stimul-raspuns de natura verbala
d. învatarea unei serii de legaturi stimul-raspuns corelate într-o ordine aleatoare
6. Conform programei scolare a disciplinei Educatie civica, pentru clasa a III-a, activitatea de învatare
realizarea si discutarea, în perechi, a portretului colegului de banca contribuie la formarea
competentei specifice
a. participarea la actiuni, în grupuri mici, prin asumarea de drepturi si îndatoriri
b. participarea la proiecte simple cu continut moral-civic, în cadrul clasei, al scolii sau al
comunitatii locale
c. învatarea unei serii de legaturi stimul-raspuns de natura verbala
d. explorarea calitatii de persoana pe care o are orice om
7. Conform programei scolare a disciplinei Educatie civica, pentru clasa a III-a, activitatea de învatare
realizarea si discutarea, în perechi, a portretului colegului de banca contribuie la formarea
competentei specifice
comunitatii locale
c. deosebirea comportamentelor pro-sociale de cele anti-sociale
8. Conform programei scolare a disciplinei Educatie civica, pentru clasa a IV-a, activitatea de învatare
exercitii de manifestare a acordului fata de comportamente bazate pe ajutorare, cooperare, toleranta
si a dezacordului fata de comportamente conflictuale, agresive, contribuie la formarea competentei
specifice
comunitatii locale
c. deosebirea comportamentelor pro-sociale de cele anti-sociale
simularea alegerii elevilor care reprezinta clasa, contribuie la formarea competentei specifice
comunitatii locale
c. participarea la activitati care promoveaza drepturile universale ale copilului
simularea modului în care este necesar sa se comporte membrii unui grup în situatii date, contribuie la
formarea competentei specifice
comunitatii locale
c. participarea la activitati care promoveaza drepturile universale ale copilului
d. relationarea pozitiva cu ceilalti, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
jocuri de rol care pun în practica comportamente moral-civice în contexte familiare, contribuie la
formarea competentei specifice
comunitatii locale
c. explorarea unor valori morale care stau la baza relatiilor cu ceilalti oameni
d. recunoasterea unor comportamente moral-civice în viata cotidiana
12. În activitatea de învatare la varsta scolara mica, cu cat copilul este mai mic, cu atat este mai mare rolul
în învatare si cunoastere
a. al imaginatiei si al actiunilor practice
b. al limbajului si al actiunilor practice
c. al proceselor senzoriale si al actiunilor practice
d. al proceselor cognitive superioare si al actiunilor practice
13. În cadrul clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne,

a. achizitia unei capacitati de ordin superior este conditionata de achizitia capacitatilor situate
pe treptele inferioare
b. achizitia unei capacitati de ordin superior este independenta de achizitia capacitatilor
situate pe treptele inferioare
c. achizitia unei capacitati de ordin superior nu este întotdeauna conditionata de achizitia
capacitatilor situate pe treptele inferioare
d. achizitia unei capacitati de ordin superior este conditionata doar de achizitia capacitatii
situate pe treapta imediat inferioara
14. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea regulilor se situeaza în
prelungirea
a. înlanturii
b. învatarii de asociatii verbale
c. învatarii notiunilor
d. rezolvarii de probleme
15. În conformitate cu ideile care sta la baza clasificarii formelor de învatare elaborate de Robert Gagne,
problema de ordin general pe care orice cadru didactic trebuie sa si-o puna în momentul în care
programeaza continutul instruirii este urmatoarea:
a. ce metode de predare trebuie utilizate pentru ca noile continuturi sa poata fi însusite cu
usurinta?
b. ce elemente trebuie învatate de elev în prealabil pentru ca noile continuturi sa poata fi
însusite cu usurinta?
c. ce activitati de invatare trebuie elaborate pentru ca noile continuturi sa poata fi însusite cu
usurinta?
16. Conversatia, ca metoda de predare în învatamantul prescolar, este euristica daca

a. este bazata pe nevoia copilului de a-si afirma posibilitatea de a pune întrebari
b. urmareste sa evidentieze gradul de însusire a anumitor cunostinte
c. îl conduce pe copil la cunostinte noi prin întrebari asupra altor cunostinte dobandite deja
17. Conversatia, ca metoda de predare în învatamantul prescolar, este de verificare daca

18. Conversatia, ca metoda de predare în învatamantul prescolar, este conversatie-joc daca

19. Brainstormingul, ca metoda de stimulare a creativitatii si imaginatiei elevilor, se realizeaza dupa

principiul
a. „calitatea genereaza calitate”
b. „cantitatea genereaza calitate”
c. „cantitatea genereaza cantitate”
d. „calitatea genereaza cantitate”
20. Brainstormingul, ca metoda de stimulare a creativitatii si imaginatiei elevilor, se poate realiza

a. doar la mijlocul unei lectii
b. în orice etapa a unei lectii
c. doar la începutul unei lectii
d. doar la finalul unei lectii
21. În cadrul brainstormingului

a. sunt încurajate asociatiile neobisnuite de idei, dar sunt interzise combinarile si ameliorarile
solutiilor propuse de ceilalti
b. nu sunt recomandate asociatiile neobisnuite de idei, combinarile si ameliorarile solutiilor
propuse de ceilalti
c. sunt interzise asociatiile neobisnuite de idei, dar sunt încurajate combinarile si ameliorarile
solutiilor propuse de ceilalti
d. sunt încurajate asociatiile neobisnuite de idei, combinarile si ameliorarile solutiilor
propuse de ceilalti
22. În cadrul brainstormingului

a. fiecare participant trebuie sa exprime cel putin trei idei în legatura cu tema propusa
b. fiecare participant trebuie sa exprime cel putin o idee în legatura cu tema propusa
c. nu este obligatoriu ca fiecare participant sa exprime o idee în legatura cu tema propusa
d. fiecare participant trebuie sa exprime cel putin doua idei în legatura cu tema propusa
23. Metoda de predare Stiu/ Vreau sa stiu/ Am aflat

a. pune accent pe capacitatea de sinteza a elevului
b. urmareste constientizarea elevilor în legatura cu propria lor activitate de cunoastere
c. este o forma de brainstorming neliniara
d. este o forma de activitate în grup, propunand elevilor o noua forma de organizare si
sistematizare a cunostintelor
24. Metoda de predare Ciorchinele

25. Metoda de predare Cvintetul

26. Metoda de predare Copacul ideilor

27. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Ciorchinele este urmatoarea:

a. pe o stea mare se scrie ideea centrala a lectiei, pe alte cinci stelute mai mici se scriu
întrebari simple, apoi cinci grupuri de elevi extrag cate o intrebare pe care o reformuleaza
în legatura cu tema lectiei
b. cuvantul-cheie al lectiei este scris într-un dreptunghi la baza tablei, în partea centrala, iar
fiecare elev scrie, pe rand, cunostintele relationate cu acesta, trasand linii catre
dreptunghiul care încadreaza cuvantul-cheie.
c. în mijlocul tablei, într-un cerc se scrie un cuvant reprezentativ pentru tema de predare, iar
ideile legate de tema sunt scrise în cercuri mai mici, pe lateral, legate de tema principala
prin linii.
d. pornind de la un cuvant-cheie al lectiei, se construieste o poezie de 5 versuri dupa anumite
reguli.
28. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Explozia stelara este urmatoarea:

prin linii.
reguli.
29. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Cvintetul este urmatoarea:

prin linii.
reguli.
30. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Copacul ideilor este urmatoarea:

prin linii.
reguli.
31. În cadrul proiectarii activitatii didactice, stabilirea obiectivelor educationale urmarite corespunde
pasului exprimat prin întrebarea
a. Cum vei sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat?
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
d. Ce vei face?
32. În cadrul proiectarii activitatii didactice, determinarea continutului învatarii corespunde pasului
exprimat prin întrebarea
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
d. Ce vei face?
33. În cadrul proiectarii activitatii didactice, formularea strategiei educationale corespunde pasului
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
d. Ce vei face?
34. În cadrul proiectarii activitatii didactice, elaborarea strategiei de evaluare corespunde pasului
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
d. Ce vei face?
35. Dintre activitatile pentru nivelul prescolar, cele desfasurate în cadrul unor proiecte tematice, planificate
în functie de cele 6 teme mari ale Curriculumului pentru educatie timpurie, sunt
a. jocurile si activitatile liber alese
b. activitatile pe domenii experientiale
c. activitatile pentru dezvoltarea personala
d. rutinele si tranzitiile
36. În proiectarea activitatii didactice pentru învatamantul primar, succesiunea etapelor proiectarii
demersului didactic presupune urmatoarea ordine:
a. studierea programei scolare - planificarea calendaristica - proiectarea unitatilor de învatare
- proiectul de lectie
b. studierea programei scolare - proiectarea unitatilor de învatare - planificarea calendaristica
c. planificarea calendaristica - studierea programei scolare - proiectarea unitatilor de învatare
d. planificarea calendaristica - proiectarea unitatilor de învatare - studierea programei scolare
37. În proiectarea activitatii didactice pentru învatamantul primar, studierea programei scolare presupune
analiza în succesiunea urmatoarelor etape:
a. continuturi - competente generale - competente specifice - activitati de învatare
b. activitati de învatare - competente generale - competente specifice - continuturi
c. competente generale - competente specifice - continuturi - activitati de învatare
d. competente generale - competente specifice - activitati de învatare - continuturi
38. În procesul de elaborare a planificarii calendaristice anuale se disting urmatoarele 4 etape:

a. - realizarea conexiunilor dintre competentele generale si continuturile învatarii
- împartirea continuturilor învatarii în unitati de învatare
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare
- alocarea timpului necesar pentru parcurgerea fiecarei unitati de învatare
b. - realizarea conexiunilor dintre competentele specifice si continuturile învatarii
c. - realizarea conexiunilor dintre competentele specifice si metodele de predare
d. - realizarea conexiunilor dintre competentele specifice si continuturile învatarii
- împartirea continuturilor învatarii pe lectii
- stabilirea succesiunii de parcurgere a lectiilor
- alocarea timpului necesar pentru parcurgerea fiecarei lectii
39. În proiectarea unitatii de învatare, identificarea competentelor corespunde rãspunsului la întrebarea
a. De ce vei face?
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
d. Cat s-a realizat?
e. Ce vei face?
40. În proiectarea unitatii de învatare, selectarea continuturilor corespunde rãspunsului la întrebarea

a. De ce vei face?
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
e. Ce vei face?
41. În proiectarea unitatii de învatare, analiza resurselor corespunde rãspunsului la întrebarea

a. De ce vei face?
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
e. Ce vei face?
42. În proiectarea unitatii de învatare, determinarea activitatilor de învatare corespunde rãspunsului la

întrebarea
a. De ce vei face?
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
e. Ce vei face?
43. În proiectarea unitatii de învatare, stabilirea instrumentelor de evaluare corespunde rãspunsului la

întrebarea
a. De ce vei face?
b. Cum vei face?
c. Cu ce vei face?
e. Ce vei face?
44. În cadrul proiectului de lectie, elaborarea instrumentelor de evaluare se realizeaza în functie de

a. obiectivele operationale propuse
b. scopul propus
c. obiectivele specifice propuse
d. obiectivele generale propuse
45. Avand în vedere distinctia dintre unitatea de învatare si lectie,

a. în timp ce unitatea de învatare ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva
structurala, lectia ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva functionala
b. în timp ce unitatea de învatare ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva
operativa, lectia ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva strategica
c. în timp ce unitatea de învatare ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva
strategica, lectia ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva operativa
d. în timp ce unitatea de învatare ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva
functionala, lectia ofera întelegerea procesului educativ din perspectiva structurala
46. În întelegerea conceptului de evaluare, punerea în evidenta a functiilor evaluarii corespunde

raspunsului la întrebarea
a. Pentru cine se face evaluarea?
b. Ce se evalueaza?
c. Pentru ce se face evaluarea?
d. În raport cu ce se face evaluarea?
e. Cum se evalueaza?
47. În întelegerea conceptului de evaluare, identificarea criteriilor evaluarii corespunde raspunsului la

întrebarea
b. Ce se evalueaza?
48. În întelegerea conceptului de evaluare, identificarea destinatarilor evaluarii corespunde raspunsului la

întrebarea
b. Ce se evalueaza?
49. În întelegerea conceptului de evaluare, stabilirea continuturilor evaluate corespunde raspunsului la

întrebarea
b. Ce se evalueaza?
50. În întelegerea conceptului de evaluare, stabilirea instrumentelor si a procedurilor de evaluare

corespunde raspunsului la întrebarea
b. Ce se evalueaza?
51. În cadrul procesului de evaluare, informatiile privind gradul de realizare a obiectivelor operationale
sunt obtinute prin intermediul
a. evaluarii initiale
b. evaluarii formative
c. evaluarii sumative
52. În cadrul fiselor pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în
învatamantul prescolar si înainte de intrarea în învatamantul primar, fiecare indicator comportamental
a. este evaluat initial, pe parcurs si la final
b. este evaluat initial si la final
c. este evaluat pe parcurs si la final
53. În cadrul instrumentelor de evaluare din învatamantul primar, utilizarea descriptorilor de performanta
constituie un exemplu de utilizare a
a. scarilor uniforme de evaluare
b. scarilor descriptive de evaluare
c. scarilor prescriptive de evaluare
54. În cadrul instrumentelor de evaluare din învatamantul primar, scara numerica de la 1 la 10 constituie
un exemplu de utilizare a
a. scarilor uniforme de evaluare
b. scarilor descriptive de evaluare
c. scarilor prescriptive de evaluare
55. În cadrul matricei itemi/ elev de prelucrare a probelor de evaluare, rezultatele unei probe de evaluare
a. sunt consemnate într-un tabel unde pe coloane sunt înregistrati elevii, iar pe randuri sunt
indicati itemii
b. sunt consemnate într-un tabel unde coloanele indica itemii, iar pe randuri sunt înregistrati
elevii
c. sunt consemnate într-un tabel unde pe coloane sunt înregistrati elevii, iar pe randuri sunt
indicate întrebarile
56. În cadrul matricei obiective/ elev de prelucrare a probelor de evaluare, rezultatele unei probe de
evaluare
a. sunt consemnate într-un tabel unde pe coloane sunt înregistrati elevii, iar pe randuri sunt
indicate obiectivele
b. sunt consemnate într-un tabel unde coloanele indica obiectivele, iar pe randuri sunt
înregistrati elevii
c. sunt consemnate într-un tabel unde pe coloane sunt indicate obiectivele generale, iar pe
randuri sunt indicate obiectivele operationale
57. În cadrul matricei itemi/ elev de prelucrare a probelor de evaluare,

a. totalurile pe randuri însumeaza performantele fiecarui elev, iar totalurile pe coloane indica
gradul de însusire a fiecarui continut verificat prin întrebarea respectiva
b. totalurile pe randuri indica gradul de însusire a fiecarui continut verificat prin întrebarea
respectiva, iar totalurile pe coloane indica punctajul realizat pentru fiecare item în parte
c. totalurile pe randuri indica gradul de însusire a fiecarui continut verificat prin întrebarea
respectiva, iar totalurile pe coloane însumeaza performantele fiecarui elev
58. În cadrul matricei obiective/ elev de prelucrare a probelor de evaluare, rezultatele unei probe de
evaluare
a. totalurile pe randuri indica numarul de obiective realizate pentru fiecare întrebare în parte,
iar totalurile pe coloane indica numarul de obiective realizate de fiecare elev
b. totalurile pe randuri indica masura în care fiecare obiectiv a fost realizat, iar totalurile pe
coloane indica numarul de obiective realizate de fiecare elev
c. totalurile pe randuri indica numarul de obiective realizate de fiecare elev, iar totalurile pe
coloane indica masura în care fiecare obiectiv a fost realizat
59. Analiza rezultatelor elevilor în învatamantul primar, prin intermediul unei matrici de prelucrare a
probelor de evaluare care include atat un pre-test, cu valoare initiala, prognostica, cat si un post-test, la
finalul programului de instruire, este caracteristica
a. matricei de tip Indicii SUCER
b. matricei obiective/ elev
c. matricei itemi/ elev
60. Matricea de tip Indicii SUCER pentru prelucrarea probelor de evaluare urmareste realizarea a 5
rezultate asteptate (stapanire de catre elev, utilitate, conservare, eficienta, rentabilitate)
a. la nivelul fiecarui obiectiv si al fiecarui item
b. la nivelul fiecarui item si al fiecarui elev
c. la nivelul fiecarui obiectiv si al fiecarui elev
61. Evidentierea cauzelor care au determinat succesul sau esecul la nivelul unei evaluari corespunde
a. functiei de informare a evaluarii
b. functiei de ierarhizare a evaluarii
c. functiei de predictie a evaluarii
d. functiei de diagnosticare a evaluarii
e. functiei educative a evaluarii
62. Conform perspectivei naturaliste

a. lumea naturala si lumea sociala pot fi cunoscute prin metode diferite
b. lumea naturala si lumea sociala pot fi cunoscute prin aceeasi metoda
c. lumea naturala si lumea sociala pot fi cunoscute prin metode complementare
63. Conceptia behaviorista, conform careia doar conceptele observabile si masurabile sunt caracteristice
cercetarii stiintifice, este o exemplificare a conceptiei
a. anti-naturaliste asupra cunoasterii lumii sociale
b. rationaliste asupra cunoasterii lumii sociale
c. naturaliste asupra cunoasterii lumii sociale
64. Studiul semnificatiei, mai degraba, decat acela al cauzalitatii, în cadrul stiintelor sociale constituie o
tema specifica perspectivei
65. In cadrul stiintelor sociale, metodele de cercetare cantitative corespund perspectivei

66. In cadrul stiintelor sociale, metodele de cercetare calitative corespund perspectivei

67. In cadrul stiintelor sociale, experimentul corespunde perspectivei

68. In cadrul stiintelor sociale, studiul de caz corespunde perspectivei

69. In cadrul educatiei morale, ceea ce este caracteristic si definitoriu tendintei si optiunilor
comportamentale ale membrilor unei comunitati este reflectat la nivelul
a. idealului moral
b. valorilor morale
c. normelor si regulilor morale
70. In cadrul educatiei morale, cerintele si exigentele generale ce se impun comportamentului uman in
cadrul unor categorii de situatii si manifestari comportamentale sunt reflectate la nivelul
a. idealului moral
b. valorilor morale
c. normelor si regulilor morale
71. In cadrul educatiei morale, modelele sau prototipurile de comportare morala, elaborate de societate
sau de o comunitate mai restransa si aplicabile unei situatii date definesc
a. idealul moral
b. valorile morale
c. normele si regulile morale
72. In cadrul educatiei morale, formarea constiintei morale vizeaza

a. formarea cunostintelor morale si a trairilor si sentimentelor morale
b. formarea cunostintelor morale si a trasaturilor pozitive de caracter
c. formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala si a trasaturilor pozitive de
caracter
73. In cadrul educatiei morale, formarea conduitei morale vizeaza

a. formarea cunostintelor morale si a trairilor si sentimentelor morale
b. formarea cunostintelor morale si a trasaturilor pozitive de caracter
c. formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala si a trasaturilor pozitive de
caracter
74. Din punct de vedere functional

a. curriculumul indica finalitati educationale si prin intermediul acestora orienteaza,
organizeaza si conduce procesul de instruire
b. curriculumul include finalitatile, continuturile, strategiile de instruire in contexte formale,
nonformale si informale, si strategiile de evaluare
c. curriculumul se obiectiveaza in planuri de invatamant, in programe scolare, in manuale,
documente si auxiliare curriculare
75. Din punct de vedere structural-functional

76. Din punct de vedere al produsului

77. Curriculumul extins

a. acopera intreaga programa scolara a disciplinei, atat elementele de continut obligatoriu, cat
si cele facultative
b. are la baza exclusiv trunchiul comun, respectiv elementele de continut obligatorii, ale
carui teme sunt imbogatite
c. acopera doar elementele de continut facultative din programa scolara a disciplinei
78. Curriculumul nucleu aprofundat

a. acopera intreaga programa scolara a disciplinei, atat elementele de continut obligatoriu, cat
si cele facultative
b. are la baza exclusiv trunchiul comun, respectiv elementele de continut obligatorii, ale
carui teme sunt imbogatite
c. acopera doar elementele de continut facultative din programa scolara a disciplinei
79. Avand in vedere obiectivele majore ale ciclurilor curriculare incluse in Curriculumul National din
Romania, asimilarea unui sistem de valori consonante cu o societate democratica si pluralista
reprezinta un obiectiv specific
a. ciclului de dezvoltare
b. ciclului de observare si orientare
c. ciclului de aprofundare
d. ciclului de specializare
Romania, dezvoltarea unei atitudini responsabile fata de mediu reprezinta un obiectiv specific
Romania, dezvoltarea gandirii independente, critice si autonome si a responsabilitatii fata de propria
integrare in mediul social si profesional reprezinta un obiectiv specific
Romania, dezvoltarea si modelarea competentelor socio-culturale care permit integrarea activa in
diferite grupuri sociale reprezinta un obiectiv specific
Romania, formarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de actiunile personale cu impact asupra
mediului social reprezinta un obiectiv specific
Romania, intelegerea si utilizarea modelelor de functionare a societatii, de schimbare si de inovare
sociala reprezinta un obiectiv specific
85. Idealul educational este structurat prin intermediul a trei dimensiuni. Specificul dimensiunii sociale
consta in faptul ca
a. prin orientarile pe care le imprima actiunii educationale, idealul este in concordanta cu
tendintele generale de dezvoltare a societatii
b. idealul configureaza tipul de personalitate pe care societatea il solicita
c. practica educationala dispune sau va trebui sa detina oportunitati si posibilitati pentru a
urmari in mod eficient finalitatile impuse de societate
86. Idealul educational este structurat prin intermediul a trei dimensiuni. Specificul dimensiunii
psihologice consta in faptul ca
87. Idealul educational este structurat prin intermediul a trei dimensiuni. Specificul dimensiunii
pedagogice consta in faptul ca
88. Din punct de vedere al gradului de generalitate, obiectivele generale

a. desemneaza finalitati privitoare la disciplinele scolare, stabilite pe trepte de scolarizare in
functie de particularitatile de varsta ale elevilor
b. desemneaza performante ce urmeaza a fi obtinute prin finalizarea unor sarcini concrete in
timpul lectiei
c. desemneaza finalitati ce orienteaza intreaga activitate didactica, pe toata perioada
scolaritatii
89. Din punct de vedere al gradului de generalitate, obiectivele de generalitate medie

timpul lectiei
scolaritatii
90. Din punct de vedere al gradului de generalitate, obiectivele operationale

timpul lectiei
scolaritatii
91. Conform taxonomiei obiectivelor cognitive a lui Bloom, insusirea informatiilor concrete si abstracte
apartine nivelului
a. aplicarii
b. analizei
c. sintezei
d. cunoasterii
e. evaluarii
f. comprehensiunii
92. Conform taxonomiei obiectivelor cognitive a lui Bloom, extrapolarea informatiilor pentru a
determina implicatii, consecinte, efecte apartine nivelului
a. aplicarii
b. analizei
c. sintezei
d. cunoasterii
e. evaluarii
f. comprehensiunii
93. Conform taxonomiei obiectivelor cognitive a lui Bloom, folosirea abstractiilor in situatii particulare
si concrete apartine nivelului
a. aplicarii
b. analizei
c. sintezei
d. cunoasterii
e. evaluarii
f. comprehensiunii
94. Conform taxonomiei obiectivelor cognitive a lui Bloom, identificarea elementelor incluse intr-un
mesaj apartine nivelului
a. aplicarii
b. analizei
c. sintezei
d. cunoasterii
e. evaluarii
f. comprehensiunii
95. Conform taxonomiei obiectivelor cognitive a lui Bloom, producerea unui mesaj prin care se incearca
transmiterea ideilor, impresiilor, experientelor apartine nivelului
a. aplicarii
b. analizei
c. sintezei
d. cunoasterii
e. evaluarii
f. comprehensiunii
96. Conform taxonomiei obiectivelor cognitive a lui Bloom, aprecierea critica asupra valorii materialului
in raport cu anumite criterii apartine nivelului
a. aplicarii
b. analizei
c. sintezei
d. cunoasterii
e. evaluarii
f. comprehensiunii
97. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane, formarea
propriei conceptii despre lume apartine
a. obiectivelor cognitive
b. obiectivelor cognitiv-formative
c. obiectivelor afective
d. obiectivelor actionale
98. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane, utilizarea
corecta a conceptelor si a informatiei factuale si capacitatea de a opera cu acestea apartine
99. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane, formarea
si exprimarea parerilor personale apartine
100. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane,

reflectarea critica asupra prejudecatilor si stereotipiilor proprii si ale altora apartine

dezvoltarea si utilizarea competentelor necesare in participarea la viata sociala apartine

dezvoltarea competentelor de comunicare apartine
103. Avand in vedere sistemul clasic al principiilor didactice, principiul insusirii constiente si active de
catre cel educat exprima
a. necesitatea ca intregul continuturilor de invatare sa fie structurat in unitati de invatare,
ordonate intr-o succesiune logica, stiintifica si pedagogica si care sa alcatuiasca, in final,
un sistem informational
b. considerarea elevului ca subiect al propriului proces de dezvoltare, de asimilare a celor
transmise si de formare a personalitatii sale
c. necesitatea adaptarii dinamice a continuturilor si a strategiilor instructiv-educative, pe de o
parte, la particularitatile de varsta ale celui educat, pe de alta parte, la particularitatile
psihofizice ale fiecarui copil in parte
d. necesitatea studierii obiectelor, fenomenelor si proceselor prin intermediul simturilor, care
realizeaza cunoasterea senzoriala a realitatii, ca punct de plecare si de usurare a intelegerii
esentialului realitatii, spre cunoaterea logica, rationala
e. orientarea preocuparilor profesorului asupra calitatii finalitatilor invatarii in sensul
asigurarii rezistentei in timp a acestora
f. necesitatea imbinarii stranse a componentei ideatice a invatarii cu componenta actionala,
aplicativa a invatarii, cu actul de insusire a cunostintelor practice sau de formare a
priceperilor si deprinderilor
104. Avand in vedere sistemul clasic al principiilor didactice, principiul unitatii dintre senzorial si rational,
concret si abstract, in procesul de invatamant exprima
105. Avand in vedere sistemul clasic al principiilor didactice, principiul sistematizarii si continuitatii
cunostintelor exprima
106. Avand in vedere sistemul clasic al principiilor didactice, principiul legarii teoriei cu practica exprima
107. Avand in vedere sistemul clasic al principiilor didactice, principiul accesibilitatii cunostintelor
exprima
108. Avand in vedere sistemul clasic al principiilor didactice, principiul temeiniciei si durabilitatii
rezultatelor obtinute in procesul de invatamant exprima
109. In cadrul principiilor morale, principiul educatiei morale in spirit demn, civilizat si democratci
exprima
a. o conceptie pedagogica optimista, de incredere in puterea educatiei si in posibilitatile
dezvoltarii celui educat
b. necesitatea ca teoria si practica educatiei moral-civice sa fie fundamentate pe principiile
eticii, pe principiile democratiei, pe respectarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor
omului
c. necesitatea respectarii in interactiune a coerentei unitare a cerintelor educative si a
desfasurarii pe etape si secvente a acestor cerinte educative
d. necesitatea asigurarii unitatii stranse dintre teoria si actiunea morala, dintre constiinta si
conduita morala
e. necesitatea urmaririi formarii profilului moral al individului in stransa legatura atat cu
posibilitatile, aspiratiile si idealurile personale, cat si cu posibilitatile, aspiratiile si
idealurile grupului din care face parte
f. necesitatea ca in educatia morala sa se imbine cerintele fata de cel care este educat cu
respectul fata de el, privindu-l ca personalitate si ca cetatean, indiferent de varsta si de
nivelul sau de pregatire
110. In cadrul principiilor morale, principiul imbinarii educatiei morale individuale cu educatia
moral-civica de grup si in cadrul grupului exprima
omului
conduita morala
111. In cadrul principiilor morale, principiul educatiei morale in spirit constient si activ-participativ
exprima
omului
conduita morala
112. In cadrul principiilor morale, principiul sprijinirii pe insusirile pozitive ale copiilor in educatia morala
exprima
omului
conduita morala
113. In cadrul principiilor morale, principiul imbinarii exigentei cu respectul in educatia morala exprima
omului
conduita morala
114. In cadrul principiilor morale, principiul unitatii, continuitatii si consecventei in educatia morala
exprima
omului
conduita morala
115. In structura competentei, cunostintele reprezinta

a. modalitati de raportare la idei, persoane sau situatii
b. un ansamblu de informatii factuale, conceptuale, procedurale
c. utilizarea informatiilor in vederea obtinerii unor rezultate
116. In structura competentei, abilitatile reprezinta
117. In structura competentei, atitudinile reprezinta

118. Din punct de vedere categorial, competentele-cheie sunt

a. competente proprii unei discipline sau domeniu de pregatire, care se formeaza pe intreaga
perioada a studierii unei discipline
b. competente proprii unei discipline, care se formeaza pe parcursul unui an scolar
c. competente care se formeazã, se dezvolta si se diversifica pe intreaga durata a scolaritatii
119. Din punct de vedere categorial, competentele generale sunt

120. Din punct de vedere categorial, competentele specifice sunt

121. In vederea pregatirii individului pentru provocarile societatii contemporane, DeSeCo Project
(Definition and Selection of Competencies), dezvoltat de OECD în 2002, propune trei categorii de
competente-cheie, si anume:
a. - utilizarea instrumentelor in mod interactiv
- cooperarea in cadrul grupurilor eterogene
- asumarea responsabilitatii
b. - utilizarea instrumentelor in mod interactiv
- actiunea autonoma
c. - crearea de noi valori
- actiunea autonoma
122. In vederea pregatirii individului pentru provocarile societatii contemporane, DeSeCo Project
(Definition and Selection of Competencies), dezvoltat de OECD în 2002, propune, pe langa trei
categorii de competente-cheie, trei categorii de „competente transformative”, si anume:
a. - crearea de noi valori
- concilierea tensiunilor si dilemelor
- asumarea responsabilitatii
b. - utilizarea instrumentelor in mod interactiv
- actiunea autonoma
c. - crearea de noi valori
- actiunea autonoma
123. Legea Educatiei Nationale nr.1/2011 asuma, ca finalitati ale invatamantului primar si gimnazial,
urmatoarele opt competente-cheie:
a. - competente de alfabetizare
- competente multilingvistice
- competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie
- competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei
- competente sociale si civice
- competente cetatenesti
- competente de sensibilizare si de expresie culturala
- competenta de a invata sa inveti
b. - competente de comunicare in limba romana si in limba materna
- competente de comunicare in limbi straine
- competente sociale si civice
- competente antreprenoriale
- competenta de a invata sa inveti
c. - competente de comunicare in limba romana si in limba materna
- competente de comunicare in limbi straine
- competente personale, sociale si de a invata sa inveti
- competente antreprenoriale
- competente cetatenesti
124. Educatia timpurie este organizata in functie de urmatoarele cinci domenii de dezvoltare:
a. - dezvoltarea fizica, a sanatatii si a igienei personale
- dezvoltarea socio-emotionala
- capacitati si atitudini fata de invatare
- dezvoltarea limbajului, a comunicarii si a premiselor citirii si scrierii
- dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii
b. - dezvoltarea fizica, a sanatatii si a igienei personale
- dezvoltarea abilitatilor cetatenesti
c. - dezvoltarea fizica, a sanatatii si a igienei personale
- dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale
125. Din punct de vedere al obiectivelor avute in vedere, la nivelul invatamantului prescolar, pentru
subdomeniul Dezvolatre sociala, comportamentul conform cãruia, copilul ar trebui sa fie capabil sa
ceara si sa primeasca ajutorul cand are nevoie, apartine finalitatii
a. Dezvoltarea comportamentului pro-social
b. Acceptarea si respectarea diversitatii
c. Abilitati de interactiune cu adultii
recunoasca, sa aprecieze si sa respecte asemanarile si deosebirile dintre oameni, apartine finalitatii
manifeste empatie fata de celelalte persoane, apartine finalitatii
subdomeniul Dezvolatre emotionala, comportamentul conform cãruia, copilul ar trebui sa fie capabil
sa se perceapa in mod pozitiv, ca persoana unica cu caracteristici specifice, apartine finalitatii
a. Dezvoltarea autocontrolului emotional
b. Dezvoltarea expresivitatii emotionale
c. Dezvoltarea conceptului de sine
sa isi regleze trairile emotionale, apartine finalitatii
sa recunoasca si sa exprime adecvat o varietate de emotii, apartine finalitatii
131. Avand in vedere finalitatile disciplinei Educatie civica, competenta specifica pentru nivelul clasei a
III-a, identificarea unor trasaturi morale definitorii ale persoanei, apartine competentei generale
a. Aplicarea unor norme de conduita in viata cotidiana
b. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic in contexte de viata din mediul
cunoscut
c. Cooperarea cu ceilalti pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestand
disponibilitate
III-a, explorarea unor relatii existente intre oameni in cadrul grupului, apartine competentei generale
cunoscut
disponibilitate
III-a, participarea la actiuni in grupuri mici, prin asumarea de drepturi si indatoriri, apartine
competentei generale
cunoscut
disponibilitate
IV-a, explorarea unor norme morale care reglementeaza relatiile cu ceilalti oameni, apartine
cunoscut
disponibilitate
IV-a, identificarea drepturilor universale ale copilului, apartine competentei generale
cunoscut
disponibilitate
IV-a, participarea la activitati care promoveaza drepturile universale ale copilului, apartine
cunoscut
disponibilitate
137. Avand in vedere criteriile in functie de care se opereaza selectia continuturilor invatamantului,
necesitatea ca elevii sa isi insuseasca nu numai un volum de cunostinte, ci si sa isi formeze competente
educationale complexe, sa isi insuseasca metode stiintifice de cunoastere, moduri de a gandi specifice
disciplinelor de studiu reprezinta
a. un criteriu de tip psihologic
b. un criteriu de tip logico-stiintific
c. un crietriu de tip pedagogic
orientarea practica a continutului invatamantului, asigurarea caracterului operational al
cunostintelor, competentelor, comportamentelor reprezinta
accentuarea valentelor formative ale continuturilor care sa influenteze modelarea personalitatii
individului in ansamblul sau reprezinta
realizarea si mentinerea unui echilibru intre cultura generala si cultura de specialitate reprezinta
adecvarea la particularitatile de varsta ale elevilor, asigurarea accesibilitatii continuturilor invatarii,
a premiselor necesare dobandirii elementelor cognitive, afective si comportamentale infuzate in
continuturi reprezinta
respectarea psihogenezei structurilor de cunoastere, respectiv adecvarea la nivelul de dezvoltare
psihica a celor care se instruiesc si favorizarea trecerii la un nivel de dezvoltare psihica superior
reprezinta
143. Avand in vedere modalitatile de organizare a continuturilor invatamantului, structurarea logica

a. presupune inlantuirea cunostintelor prin reveniri asupra lor si prin aprofundari succesive,
largindu-se progresiv sfera cunoasterii, complexitatea abordarilor si diversitatea
perspectivelor de analiza
b. se bazeaza pe inlantuirea deductiva sau inductiva a cunostintelor
c. consta in inlantuirea si ierarhizarea succesiva, continua si progresiva a cunostintelor, intr-o
ordine care evidentiaza si modul de relationare organica si de conditionare a cunostintelor
144. Avand in vedere modalitatile de organizare a continuturilor invatamantului, structurarea liniara

145. Avand in vedere modalitatile de organizare a continuturilor invatamantului, structurarea concentrica

146. Trasaturile morale ale persoanei este o tema de studiu a disciplinei Educatie civica, specifica
a. domeniului de continut pentru clasa a III-a, intitulat Persoana
b. domeniului de continut pentru clasa a IV-a, intitulat Persoana
c. domeniului de continut pentru clasa a III-a, intitulat Raporturile noastre cu lucrurile si
fiintele
147. Raporturile noastre cu animalele si plantele este o tema de studiu a disciplinei Educatie civica,
specifica
a. domeniului de continut pentru clasa a IV-a, intitulat Persoana
b. domeniului de continut pentru clasa a IV-a, intitulat Raporturile noastre cu lucrurile si
fiintele
fiintele
148. Locuri de apartenenta este o tema de studiu a disciplinei Educatie civica, specifica
fiintele
fiintele
149. Drepturile universale ale copilului este o tema de studiu a disciplinei Educatie civica, specifica
fiintele
c. domeniului de continut pentru clasa a III-a, intitulat Persoana
150. In vederea dezvoltarii interactiunilor cu adultii si cu copiii de varste apropiate, ca activitate de invatare
specifica domeniului Dezvoltarea socio-emotionala din invatamantul prescolar, jocul de rol avand ca
scop prezentarea propriei persoane si a familiei urmareste formarea comportamentului
a. Demonstreaza abilitati de solicitare si de primire a ajutorului in situatii problematice
specifice
b. Initiaza si participa la interactiuni pozitive cu copiii de varsta apropiata
c. Manifesta incredere in adultii cunoscuti, prin exersarea interactiunii cu acestia
specifica domeniului Dezvoltarea socio-emotionala din invatamantul prescolar, jocul in care copilul
este strigat pe nume urmareste formarea comportamentului
specifice
specifica domeniului Dezvoltarea socio-emotionala din invatamantul prescolar, jocul de rol prin care
copilul invata sa rezolve in mod eficient conflictele aparute urmareste formarea comportamentului
specifice
153. In vederea dezvoltarii autocontrolului si expresivitatii emotionale, ca activitate de invatare specifica

domeniului Dezvoltarea socio-emotionala din invatamantul prescolar, exercitiile prin care copiii
exprima empatie fata de alte persoane urmareste formarea comportamentului
a. Demonstreaza abilitati de autocontrol emotional
b. Demonstreaza acceptare si intelegere fata de celelalte persoane din mediul apropiat
c. Recunoaste si exprima emotii de baza
154. In vederea dezvoltarii comportamentelor prosociale, de acceptare si respectare a diversitatii, ca

activitate de invatare specifica domeniului Dezvoltarea socio-emotionala din invatamantul prescolar,
jocul prin care copilul invata sa ofere si sa ceara ajutorul atunci cand are nevoie urmareste formarea
comportamentului
a. Exprima recunoasterea si respectarea asemanarilor si a deosebirilor dintre oameni
b. Exerseaza abilitati de negociere si de participare la luarea deciziilor
c. Isi insuseste si respecta reguli; intelege efectele acestora in planul relatiilor sociale, in
contexte familiare
155. In vederea dezvoltarii comportamentelor prosociale, de acceptare si respectare a diversitatii, ca

activitate de invatare specifica domeniului Dezvoltarea socio-emotionala din invatamantul prescolar,
jocul de identificare a caracteristicilor fizice de gen urmareste formarea comportamentului
b. Exerseaza abilitati de negociere si de participare la luarea deciziilor
c. Demonstreaza acceptare si intelegere fata de celelalte persoane din mediul apropiat
156. In vederea dezvoltarii conceptului de sine, ca activitate de invatare specifica domeniului Dezvoltarea
socio-emotionala din invatamantul prescolar, jocul de identificare a caracteristicilor personale
elementare urmareste formarea comportamentului
b. Isi promoveaza imaginea de sine, prin manifestarea sa ca persoana unica, cu caracteristici
specifice
c. Exerseaza autoaprecierea pozitiva in diferite situatii educationale

Grile - Did Om Si Soc

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Grile - Did Om Si Soc

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1.

Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea stimul-raspuns se

2. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea de semnale se

4. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, învatarea notiunilor se

5. Conform clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne, înlantuirea presupune

13. În cadrul clasificarii formelor învatarii elaborata de Robert Gagne,

16. Conversatia, ca metoda de predare în învatamantul prescolar, este euristica daca

17. Conversatia, ca metoda de predare în învatamantul prescolar, este de verificare daca

18. Conversatia, ca metoda de predare în învatamantul prescolar, este conversatie-joc daca

19. Brainstormingul, ca metoda de stimulare a creativitatii si imaginatiei elevilor, se realizeaza dupa

20. Brainstormingul, ca metoda de stimulare a creativitatii si imaginatiei elevilor, se poate realiza

21. În cadrul brainstormingului

22. În cadrul brainstormingului

23. Metoda de predare Stiu/ Vreau sa stiu/ Am aflat

24. Metoda de predare Ciorchinele

25. Metoda de predare Cvintetul

26. Metoda de predare Copacul ideilor

27. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Ciorchinele este urmatoarea:

28. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Explozia stelara este urmatoarea:

29. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Cvintetul este urmatoarea:

30. Modalitatea de desfasurare a metodei de predare Copacul ideilor este urmatoarea:

38. În procesul de elaborare a planificarii calendaristice anuale se disting urmatoarele 4 etape:

40. În proiectarea unitatii de învatare, selectarea continuturilor corespunde rãspunsului la întrebarea

41. În proiectarea unitatii de învatare, analiza resurselor corespunde rãspunsului la întrebarea

42. În proiectarea unitatii de învatare, determinarea activitatilor de învatare corespunde rãspunsului la

43. În proiectarea unitatii de învatare, stabilirea instrumentelor de evaluare corespunde rãspunsului la

44. În cadrul proiectului de lectie, elaborarea instrumentelor de evaluare se realizeaza în functie de

45. Avand în vedere distinctia dintre unitatea de învatare si lectie,

46. În întelegerea conceptului de evaluare, punerea în evidenta a functiilor evaluarii corespunde

47. În întelegerea conceptului de evaluare, identificarea criteriilor evaluarii corespunde raspunsului la

48. În întelegerea conceptului de evaluare, identificarea destinatarilor evaluarii corespunde raspunsului la

49. În întelegerea conceptului de evaluare, stabilirea continuturilor evaluate corespunde raspunsului la

50. În întelegerea conceptului de evaluare, stabilirea instrumentelor si a procedurilor de evaluare

57. În cadrul matricei itemi/ elev de prelucrare a probelor de evaluare,

62. Conform perspectivei naturaliste

65. In cadrul stiintelor sociale, metodele de cercetare cantitative corespund perspectivei

66. In cadrul stiintelor sociale, metodele de cercetare calitative corespund perspectivei

67. In cadrul stiintelor sociale, experimentul corespunde perspectivei

68. In cadrul stiintelor sociale, studiul de caz corespunde perspectivei

72. In cadrul educatiei morale, formarea constiintei morale vizeaza

73. In cadrul educatiei morale, formarea conduitei morale vizeaza

74. Din punct de vedere functional

75. Din punct de vedere structural-functional

76. Din punct de vedere al produsului

77. Curriculumul extins

78. Curriculumul nucleu aprofundat

88. Din punct de vedere al gradului de generalitate, obiectivele generale

89. Din punct de vedere al gradului de generalitate, obiectivele de generalitate medie

90. Din punct de vedere al gradului de generalitate, obiectivele operationale

100. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane,

101. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane,

102. Luand in considerare categoriile de obiective urmarite in predarea disciplinelor socio-umane,

115. In structura competentei, cunostintele reprezinta

117. In structura competentei, atitudinile reprezinta

118. Din punct de vedere categorial, competentele-cheie sunt

119. Din punct de vedere categorial, competentele generale sunt

120. Din punct de vedere categorial, competentele specifice sunt

143. Avand in vedere modalitatile de organizare a continuturilor invatamantului, structurarea logica

144. Avand in vedere modalitatile de organizare a continuturilor invatamantului, structurarea liniara

145. Avand in vedere modalitatile de organizare a continuturilor invatamantului, structurarea concentrica

153. In vederea dezvoltarii autocontrolului si expresivitatii emotionale, ca activitate de invatare specifica

154. In vederea dezvoltarii comportamentelor prosociale, de acceptare si respectare a diversitatii, ca

155. In vederea dezvoltarii comportamentelor prosociale, de acceptare si respectare a diversitatii, ca