Întrebări pentru examen la geografie

1. Ce este geografia, care este obiectul de studiul al acesteia şi care sunt cele mai utilizate
materiale didactice atât în sală cât şi în natură?

Geografiadefinește regiuni naturale complexe sau regiuni pe tipuri de elemente geografice naturale (regiuni
geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice ş.a.) şi regionări privind elementele de geografia
umană sau regionări în scopul amenajării unui teritoriu cu viziunea spre o dezvoltare durabila
(administrativă, regiuni de dezvoltare ş.a.). Termenul de geografie provine din lb. greacă geea=pământ și
graphein= a descrie, geografia este știința care descrie pământul.
Obiectul de studiu al geografiei - Geografia este știința care studiază învelișurile Pământului și relațiile
care se stabilesc între acestea.
Cele mai utilizate materiale didactice atât în clasă cât și în natură sunt: harta, busola, planșele, atlasele
geografice, modele tridimensionale.

2. În care din vecinii României se prelungesc Carpații?

Între Serbia
și Ucraina

1
 3. Numiți unităţile de relief traversate de râul Olt sau de Mureş (de la izvoare la vărsare) ( atenție!
raurile se pot schimba).

Olt:izvorăște din Carpații Orientali (din munții Giurgeu), depresiunea Ciucului și trece prin Carpații de
Curbură(depresiunea Brașovului), Carpații Meridionali (Depresiunea Făgărașului), Subcarpații,Podișul
Getic, Câmpia Română cu vărsare în fluviul Dunăre.

2
 Mureș: izvorăște din Carpații Orientali (din munții Hășmașul Mare), străbate Depresiunea Giurgeu,
traverseazăDepresiunea Colinară a Transilvaniei, Carpații Occidentali, străbate Dealurile de Vest și
Câmpia de Vest, se varsă în râul Tisa.

4. Marcați și notați pe hartă (mută) unitățile de relief și caracterizați, la alegere, pe scurt o

singură unitate (localizare, vecinii, geologie, forme de relief, ape, resurse naturale, obiective
turistice ş.a.).

Carpații Orientali:

- localizare: granița de nord până la contactul litologic al Obcinelor Brașovului

- se găsește între Depresiunea colinară a Transilvaniei și Subcarpații Moldovei + în nord Podișul
Moldovei
- unitate de orogen (contactul dintre 2 plăci)
- forme de relief: munte (Munții Oașului, Munții Igniș, Munții Lăpuș, Munții Țibleș, Depresiunea
Dornelor) cu varietate structurală și litologică(vulcanism, cristalin și fliș:conuri crater, grohotișuri,
obcine)
- ape: Tisa (Vișeu și Iza), Mureș, Someșul Mare, Olt, Trotuș, Suceava, Moldova
- lacuri: naturale (Lacul Sf. Ana, Lacul Roșu,
- izvoare minereale: Tușnad, Borsec, Harghita

3
 - influențe climatice: baltice, oceanice, Ruso-Siberiene, Vânturile de vest și Crivățul(Munte) Vanturile
de Vest și Foehnul (Depresiune), precipitații 1200-800mm/an (munte), 800-600 mm/an(depresiune)
- resurse naturale: minereuri complexe(Turț, Toroioaga), sulfuri complexe , sulf, minereuri de fier
(Lutea, Bălan), marmură, mangan
- obiective turistice:Parcuri naturale (Căliman, Cehlău), Rezervații geomorfologice – Pietrele
Doamnei, complexe – Cheile Bicazului, floristice – Poiana Stampei, obiective naturale – Cascada
Duruitoarea

Carpații Curburii

- localizare: de la Obcinele Brașovului-pasul Oituz până la Valea Dâmboviței-Bârsa Groșețului

- se gsește între depresiunea colinară a Transilvaniei și Subcarpații de Curbură
- forme de relief: munte (Munții Piatra Craiului, Munții Baraolt, Munții Nemira,Munții Vrancei,
Munții Bucegi, Munții Ciucaș, Depresiunea Brașov)cu roci de fliș, are cea mai mare depresiune
intramontană din România – Depresiunea Brașov
- geologie:au fost definiţi la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului, prezintă culmi alpine
- ape:râuri: Olt, Putna, Buzău, Prahova, Ialomița, Dâmbovița
- lacuri: naturale (Vulturilor din Siriu),antropice (Sătic, Bolboci, Siriu)
- izvoare minerele: Covasna, Zizin, Cheia.
- influențe climatice: oceanice și estice, vânturile de vest, precipitații 1200-1000(etaj alpin)1200-800
(etaj montan) 800-600(depresiune), temperatură 0 -2 la alpin și +6 montan, 6-8grade depresiune. In
depresiune mai bate și Foehnul.
- resurse naturale:lemnul, izvoarele minereale carbogazoase și clorosodice, roci de construcție și
balastru, hidrocarburi.
- obiective turistice: parcuri naționale(Bucegi, Piatra Craiului, Ciucaș), rezervații complexe (Tigăile
Mari), geomorfologice(Babele), floristice(Aninișul de la Sinaia)

Carpații Meridionali:

- localizare: de la Valea dâmboviței până la Valea Timișului

- se găsește întreDepresiunea Transilvaniei și Câmpia Română
- forme de relief: munte (Munții Făgăraș, M. Cozia, Parâng, depresiunea Loviștei, m. Retezat,
Mehedinți, depresiunea Petroșani) cu roci de șisturi cristaline, granis și puține calcare.
- geologie:au fost definiţi la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului, relief glaciar și periglaciar,
relief carstic

4
 - ape:râuri: Olt, Cibin, Argeș, Jiu, Cerna
- lacuri: naturale (Capra, Bâlea, Zănoaga),antropice (Călimănești-Olt, Vidra-Lotru, Vidraru-Argeș)
- izvoare minerele:Băile Herculane, Călimănești
- influențe climatice: oceanice și submediteraneene, vânturile de vest, precipitații 1200-1000(etaj
alpin)1200-800 (etaj montan) 800-600(depresiune), temperatură 0 -2 la alpin și +6 montan, 6-8grade
depresiune. In depresiune și montan mai bate și Foehnul.
- resurse naturale: lemnul, izvoarele minereale și termale, cărbune/antracit, cărbune/huilă, mangan,
grafit, mică, marmură, hidroenergie.
- obiective turistice: parcuri naționale(Retezat, Cozia), rezervații complexe (Lacul și golful alpin
Bâlea), geomorfologice(Cheile Soshodoului), floristice(Fânețele de la Pui), Paleontologică(Cuibul de
dinozauri-Hațeg), obiective naturale(lacurile glaciare:Bâlea, Viorica, Ana; Sfinx-ul, Acul Cleopatrei )

Carpații Banatului:

- localizare: delimitaţi în sud de Culoarul Dunării iar în nord de cel al Mureşului

- se gsește întrePodișul Mehedinți și Dealurile de Vest
- forme de relief: munte (Munții Piatra Craiului, Munții Baraolt, Munții Nemira,Munții Vrancei,
Munții Bucegi, Munții Ciucaș, Depresiunea Brașov)cu roci de fliș, are cea mai mare depresiune
intramontană din România – Depresiunea Brașov
- geologie:au fost definiţi la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului
- ape:râuri: Olt, Putna, Buzău, Prahova, Ialomița, Dâmbovița
- lacuri: naturale (Vulturilor din Siriu),antropice (Sătic, Bolboci, Siriu)
- izvoare minerele: Covasna, Zizin, Cheia.
- influențe climatice: oceanice și estice, vânturile de vest, precipitații 1200-1000(etaj alpin)1200-800
(etaj montan) 800-600(depresiune), temperatură 0 -2 la alpin și +6 montan, 6-8grade depresiune. In
depresiune mai bate și Foehnul.
- resurse naturale: lemnul, izvoarele minereale carbogazoase și clorosodice, roci de construcție și
balastru, hidrocarburi.
- obiective turistice: parcuri naționale(Bucegi, Piatra Craiului, Ciucaș), rezervații complexe (Tigăile
Mari), geomorfologice(Babele), floristice(Aninișul de la Sinaia)

Carpații Apuseni
5
Subcarpații Moldovei

Subcarpații Curburii

Subcarpații Getici

Podișul Moldovei

Podișul Getic

Podișul Dobrogei

Depresiunea colinară a Transilvaniei

Dealurile de Vest

Câmpia Română

Câmpia de Vest

5. Numiţi 3 avantaje şi 3 dezavantaje pentru următoarele:

a. Evaluarea orală;

Avantaje:
- permite clarificarea şi corectarea imediată a erorilor;
- permite verificarea rapidă a conţinuturilor.

Dezavantaje:
- prezintă un nivel scăzut de obiectivitate;
- necesită resurse mari de timp;
- dezavantajează elevii timizi şi pe cei care au nevoie de mai mult timp pentru formularea
răspunsurilor.

b. Evaluarea scrisă.

Avantaje:

- permite evaluarea tuturor elevilor într-un interval mic de timp;

- permite evaluarea mai amplă a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor elevilor;
- asigură un grad mai mare de obiectivitate deoarece raportarea rezultatelor se face la un criteriu unic
de evaluare;
- avantajarea elevilor timizi sau cu probleme de comunicare orală;

6
 - dovedirea cunoştinţelor elevilor pentru părinţi, colegi, profesori;
- identificarea greşelilor, confuziilor şi lacunelor;
- identificarea gradului de realizare a obiectivelor prevăzute.

Dezavantaje:

- prezintă un feed-back slab, deoarece erorile şi lacunele nu sunt eliminate imediat prin intervenţia
elevilor sau a profesorului;

- slaba comunicare între profesor şi elevi;

- solicită resurse mari de timp;

- nu permite dirijarea elevilor în formularea răspunsurilor;

6. Formulaţi şi exemplificaţi un subiect cu o temă subiectivă în care să utilizaţi itemi de

completare.

Completează fiecare afirmație cu câte un cuvânt din lista dată, astfel încât acestea să fie adevărate.

a. Linia care ni se pare că cerul se unește cu pământul se numește ........................

b. România are ieșire la Marea...........
c. Capitala României se găsește în unitatea de relief denumită de geografi români............
d. O ...................completă a Pământului a în jurul................are loc într-un an.

Lista de cuvinte: soare, Câmpia Română, rotație, orizont, Neagră.

7. Câte diviziuni prezintă Carpaţii româneşti şi argumentaţi de ce?

Carpații românești prezintă 5 diviziuni: Carpații Orientali, Carpații Curburii, Carpații Meridionali, Carpații
Banatului și Carpații Apuseni. Aceștia sunt împărțiți în aceste diviziuni datorită modului de formare și
perioadei de formare a fiecărei diviziune a munților Carpați. Această diviziune mai este influențată de
pozițioanrea plăcilor tectonice din România.

7
 8. Numiţi lacul situat în crater vulcanic şi localizaţi-l în masivul montan.

Lacul Sfânta Ana – Munții Ciucului – Ciomatu Mare – Carpații Orientali

9. Cumse
numeşte

depresiunea tectonica, strabătută de Buzăul superior, din cadrul Carpaţilor Curburii? Citaţi şi
masivele montane printre care trece aval de depresiunea sus numită.

8
Depresiunea Întorsura Buzăului cu masivele montane Munții Podul Calului, Munții Siriului, Munții
Întorsurii

10. Numiţi şi scrieți 4 râuri din Carpaţii ..x.. şi spuneţi 2 masive pe care le străbate.

Carpații Orientali:

- Mureș (Munții Călimani, Munții Gurghiului)

- Olt (Munții Harghita)
- Someșul Mare
- Târnava Mică (Munții Goșmanu)
- Târnava Mare (Munții Harghita, Munții Gurghiului, Munții Tarcăului)
- Bistrița (Munții Cehlău, Munții Goșmanu)

Carpații de Curbură

- Olt (Munții Bodoc, Munții Baraolt)

- Buzău (Munții Siriului, Munții Podul Calului)
- Teleajen (Munții Ciucaș și Munții siriului)

9
 - Prahova (Munții Bucegi, Munții Baiului)
- Ialomița (Munții Bucegi, Munții Leaota)
-

Carpații Meridionali

- Olt(Munții Căpățănii, Munții Lotrului)

- Jiu (Masivul Parâng, Munții Retezat-Godeanu)
- Argeș (Munții Loviștei, Masivul Făgăraș)
- Dâmbovița (Munții Iezer, Munții Leaota)

10
Carpații Banat:

- Caraș(Munții Dognecei, Munții Aninei)

- Cerna (Munții Almajului, Munții Semenic)
- Bârzava (Munții Dognecei)
- Nera (Munții Aninei, Munții Locvei)

-Apuseni:

- Mures
- Crișul Negru
- Crișul Alb

11
 - Crișul Repede

11. Numiţi 3 localităţi urbane din Carpaţii ..x...

Carpații Orientali

- Piatra Neamț
- Miercurea Ciuc
- Câmpulung Moldovenesc
- Sighetul Marmației

Carpații de Curbură

- Brașov
- Sfântu Gheorghe

12
 - Covasna

Carpații Meridionali:

- Făgăraș
- Sibiu
- Cisnădie

Carpații Banat:

- Caransebeș
- Reșița
- Hunedoare

Carpații Apuseni:

- Cluj-Napoca
- Deva
- Alba-Iulia

12. Numiţi şi scrieți care sunt masivele montane străbătute de râul Olt.

Masivele montane străbătute de râul Olt sunt:

Munții Făgărași, Munții Parâng-Cindrel, Munții , Munții Bodoc și Baraolt, Munții Perșani, Munții Harghita,
Munții Ciucului, Munții Giurgeu

13
 13. In câte grupe se divid Carpatii ..x.. și de ce?

Carpații Orientali se divid în 2grupe:

- Carpații Maramureșului și Bucovinei

- Carpații Moldo-Transilvani

Carpații Curburii

Carpații Meridionalise divid în 2 grupe:

- Grupa Făgăraș
- Grupa Parâng
- Grupa Retezat-Godeanu

Carpații Banatse împart în 2 grupe:

- grupa sudică
- grupa nordică
14. Numiţi munţii, denumiţi simbolul Moldovei, care ating altitudinea maximă în vârful Ocolaşul
Mare şi spuneţi din ce roci este alcătuit şi în ce fâşie litologică se găseşte.
14
 Munții Ceahlău – Ocolașul Mare 1907m: fliș cretacic și paleogen, se găsește în fâșia estică

15. Numiţi depresiunea tectonică cu aspect deluros din Carpaţii Meridionali drenată de râurile
Cerna şi Strei şi spuneţi care este geneza acesteia.

Depresiunea Hațegului

16. Numiţi 3 Parcuri Naturale din Carpaţii ..x...

Carpații Orientali:

- Căliman
- Ceahlău

Carpații de Curbură:

- Bucegi
- Piatra Craiului
- Ciucaș

Carpații Meridionali:

- Retezat
- Cozia
- Domogled-Valea Cernei

15
 Carpații Banatului:

- Porțile de Fier
- Semenic-Cheile Carașului
- Cheile Nerei

Carpații Apuseni:

- Apuseni

17. Numiți 3 masive ce aparţin Carpaţilor ..x.. și spuneți ce roci predomină?

Carpații Orientali:

- Munții Bârgăului (roci sedimentaro-vulcanic)

- Munții Oașului (eruptiv-neogen)
- Munții Căliman (eruptiv-neogen)

Carpații de Curbură:

- Munții Vrancei (gresii și marno-calcalelor)

- Munții Ciucaș (conglomerate și strate groase de gresii)
- Munții Perșani (șisturi cristaline, conglomerate și aglomerate vulcanice)

Carpații Meridionali:

- Munții Retezat (șisturi cristaline și aliniamente de calcar jurasic)

- Munții Parâng (șisturi cristaline și bare calcaroase)
- Făgărași (șisturi cristaline și calcare jurasice)

Carpații Banatului:

- Munții Semenic (predomină cristalinul)

- Munții Poiana-Ruscă (șisturi cristaline, calcare și dolomite cristaline)
- Munții Aninei (calcare și gresii)

Carpații Apuseni:

- Munții Bihor (șisturi cristaline cu sedimentar mezozoic- adică calcare și dolomite)

- Munții Vădeasa (roci magmatice, șisturi cristaline și petice de calcare juratice)
16
 - Munții Trascăului (cristalin, fliș cretacic – predomină calcarele)

18. Numiţii masivele udate sau străbătute de râul Jiu (din amonte spre aval)?

Munții Retezatului, Munții Vâlcanului, Munții Parângului

19. Care sunt masivele montane care delimitează Depresiunea Gheorgheni ?

Munții Gurghiului, Munții Giurgeu, Munții Căliman, Munții Harghita

20. Numiţi plăcile sau microplăcile care au generat şi localizat Carpaţii ..x..?

Carpații Orientali:Placa Est-Europeană

Carpații Meridionali și ai Banatului:Microplaca Moesică

Carpații de Curbură:Microplaca Mării Negre

Carpații Apuseni: Microplaca Panonică

21. Numiţi 3 sectoare de vale de tip cheie şi masivele în care sunt formate.
Chei se numește în general o formațiune geomorfologică, care este o porțiune de vale strâmtă, cu
versanți înalți, abrupți, săpați în roci dure.
- Cheile Bicazului (Munții Giurgeului, Munții Hășmaș)
- Cheile Nerei (Munții Aninei, Munții Locvei)
- Cheile Sohodoului (Munții Vâlcan)

22. Numiți câmpia situată la vest de Olt și precizați geneza acesteia?

Câmpia Olteniei: predomină câmpia de terase, piemontane și cu dune.

23. Numiți subunitatea Depresiunii Colinare a Transilvaniei în care sunt incluse Muscelele
Năsăudului si Depresiunea Fagaras.
Subcarpații Transilvaniei.

17
 24. Numiti alte 2 câmpii care din punct de vedere genetic se aseamna cu Campia Titu-Gherghita.

Câmpii de subsidență: Câmpia Săratei, Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului, Câmpia Puchenilor

25. Numiți diviziunile Câmpiei Române de la vest la est.

Câmpia Olteniei, Câmpia Telorman, Câmpia Ialomiței, Câmpia Bărăganului, Câmpia Siret-Buzău

26. Numiți 4 masive dominate de roci cristaline, 4 masive din roci vulcanice și 4 din roci
sedimentare.

Roci cristaline:
- Munții Gimalău
- Munții Rarău
- Munții Făgărași
- Munții Parâng

Roci vulcanice:
- Munții Bârgăului
- Munții Căliman
- Munții Gurghiului
- Munții Harghitei

Roci sedimentare:
-
27. Prezentați și argumentați 3 resurse naturale din arealul Subcarpatic și argumentați formarea
lor (atenție! Se poate schimba unitatea de relief).
Arealul Subcarpatic:
- petrol: ia naștere din organisme marine plancton care după moarte s-au depus pe fundul mării,
fiind acoperite ulterior de sedimente. – Subcarpații Curburii și Subcarpații Moldovei(Depresiunea
Tazlău-Cașin)

18
 - gaze naturale:gazul se formează din organisme microscopice moarte (alge, plancton) izolate de
aerul atmosferic, în prezența unor temperaturi și presiuni ridicate. A luat naștere prin
sedimentarea pe fundul mărilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de pământ. –
Subcarpații de Curbură

- cărbuni:carbonizarea (îmbogățirea în carbon în condițiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante

din epocile geologice.
- sare:clorura de sodiu este mineral și rocă care s-a format s-a format alături de alte roci
sedimentare în urmă cu 13-14 milioane de ani.

28. Numiți râurile transversal total din România, peste aria Carpatică, precizând totodată si
unitățile traversate.
Mureș:izvorăște din Carpații Orientali (din munții Hășmașul Mare), străbate Depresiunea Giurgeu,
traversează Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Carpații Occidentali, străbate Dealurile de Vest și
Câmpia de Vest, se varsă în râul Tisa.

Olt: izvorăște din Carpații Orientali (din munții Giurgeu), depresiunea Ciucului și trece prin Carpații de
Curbură (depresiunea Brașovului), Carpații Meridionali (Depresiunea Făgărașului), Subcarpații,Podișul
Getic, Câmpia Română cu vărsare în fluviul Dunăre.
29. Numiți orașele port la Dunăre din amonte spre aval.
Baziaș, Moldova Nouă, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele,
Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Măcin, Brăila, Galați, Isaccea,
Tulcea, Sulina

30. Numiți influențele climatice ale țării și realizați un mic portofoliu explicând existența acestora.

19
 - climat cu influențe oceanice: se resimte in vestul și centrul țării, determină temperaturi moderate și
umiditate mai mare
- climat cu influențe submediteraneene: se resimte în sud-vestul țării, ierni blânde și veri mai puțin
secetoase
- climat cu influențe de tranziție –influențele oceanice și submediteraneene la cele continetale de
aridicate: resimțite în partea centrală a Munteniei cu precipitații ce scad de la Vest la est
- cimat cu influențe continentale de ariditate: resimțit în sud-est și est, cu amplitudini termice anuale
mai mari și precipitații reduse, geruri iarna și secete vara
- climat cu influențe scandinavo-baltice: se resimte în Bucovina, cu temperaturi mai scăzute și
precipitații mai bogate
- climat cu influențe pontice: resimțit pe o fâșie îngustă de litoral, cu temperaturi moderate și
precipitații reduse.
31. Explicați ce influență are Marea Neagra asupra țării noastre.
- comerț internațional
-
32. Care este geneza lacurilor din România și exemplificăți prin anumite metode empirice geneza
acestora.

Lac de baraj natural:(de alunecare)este un lac format prin alunecări de teren care blochează cursul
unui pârâu sau al unui râu. De exemplu Lacul Roșu s-a format în urma prăbușirii unui versant din cauza
cutremurul din 1838
Lac vulcanic: un lac aflat în bazine intramontane scufundate, constituit prin
acumularea apei în craterul unui vulcan stins[1] sau în spatele unei acumulări de lavă solidificată, care închide
un defileu muntos.Poartă și denumirea de lac de crater. De exemplu Lacul Sfânta Ana din Carpații Orientali
– Ciomatu Mare județul Harghita pe stânga râului Olt.

Lac glaciar:format în căldările ghețarilor de altădată, prin acumularea apei, provenite din ploi sau zăpezi,
în circurile ghețarilor din cuaternar. Lacurile glaciare se clasifică în lacuri de circ glaciar și în lacuri de vale
glaciară:[2]
- Lacurile de circ glaciar au ponderea cea mai mare, au suprafață mică și, de regulă, sunt puțin
adânci, cu puține excepții. Ele au o formă oarecum circulară și se găsesc în imediata apropiere a
crestei muntoase, la obârșia văilor.

- Lacurile de vale glaciară sunt alungite, iar barajul ce închide valea poate fi constituit dintr-un
prag dur de rocă de bază sau dintr-o morenă frontală, împinsă de ghețuri.
Exemple de lacuri glaciare: Avrig (Munții Făgăraș), Lala, Buhăcescu, Iezer (Munții Rodnei), Scărișoara,
Bâlea (Munții Făgăraș)
20
 Lac de baraj antropic: (de acumulare) este lacul construit de om pentru diverse scopuri:obținerea de
energie electrică, irigații, alimentarea orașelor cu apă, recreere, creșterea peștelui, etc.Un lac artificial,
creat printr-un baraj care reține apa unui curs de apă (râu sau fluviu), situat în amonte de
o hidrocentrală în scopul formării unei rezerve de apă necesară producerii energiei, dar și pentru
alimentarea cu apă a unor localități și pentru diferite folosințe turistice, precum și pentru regularizarea
debitului apei în aval.
Exemple: Lacul Bicaz (Masivul Cehlău), Lacul Vidraru (Munții Făgăraș), Lacul Vidra (Munții Parâng).
33. Cat de importanta este disciplina GEOGRFIE pentru cultura generală a elevului.

Studierea geografiei contribuie la:

- educația intelectuală a elevilor (aceștia își însușesc priceperi, deprinderi, noțiuni sau deprinderi
intelectuale de muncă)
- a-i învăța pe copii să gândească geografic înseamnă să privească fenomenele naturii și societății ca
fiind în continuă dezvoltare și transformare, să sesizeze legăturile interne și interdependent dintre ele.
- dezvoltă memoria (asocierea informațiilor cu ceea ce văd la hartă)
- dezvoltă spiritul de observație, al curiozității științifice (explicarea și înțelegerea cauzalității
fenomenelor)
- dezvoltarea inițiativei, a curajului, voinței și spiritului colectiv (excursii, vizite, lecturi sau activități
practice)
- orientarea profesională a elevilor (prezentarea ramurilor economiei, a proceselor tehnologice)
- importanță practică– formarea deprinderilor de orientare în natură cu ajutorul mijloacelor naturale
sau cu ajutorul hărților
- educarea elevilor în spiritul patriotismului (vizite, excursii, schimb de impresii cu alți elevi sau
profesori).
34. Realizați in max. ½ pg. o excursie pe o temă aleasă.

Orizontul local este acel spațiu care se întinde cât cuprinde vizibilitatea omului, depinzând și de
formele de relief. Orizontul local înseamnă zona în care se află localitatea noastră, incluzând toate
caracteristicile reliefului și peisajului cultural. Cu alte cuvinte, orizontul local reprezintă natura și mediul
antropic care ne înconjoară.

Pornind de la acestea am întocmit planul unei excursii de investigare a orizontului local.

Tema excursiei a fost: Dealurile din apropierea orașului Moinești - Dealul Osoiu.

Subiectul excursiei: Cunoașterea solurilor și a vegetației din acea unitate de relief.

21
Tipul excursiei: Activități perișcolare

Scopul excursiei: Investigarea caracteristicilor solului și vegetației de pe Dealul Osoiu.

Obiectivele excursiei:

O1: să analizeze aspectele geografice ale zonei

O2: să-și reactualizeze cunoștințele referitoare la elementele observate din mediul natural
O3: studierea vegetației ierboase, a vegetației arborescente și foloasele aduse localnicilor.
O4: cercetarea solului prin identificarea tipurilor de sol după caracteristicile fiecăruia:
grosime, textură sau culoare.

Pregătirea excursiei:

- pregătirea itinerariului
- fixarea problemelor ce vor fi studiate
- întocmirea fișelor pentru aplicațiile practice
- documentarea bibliografică
- pregătirea bazei materiale: instrumente, ustensile, hărți
- recomandări oferite elevilor în vederea pregătirii pentru excursie

Desfășurarea excursiei:

- Adunarea elevilor și deplasarea la locul stabilit al aplicației practice.

- Orientarea geografică în teren
- Prezentarea obiectivelor
- repartizarea fișelor de lucru
- aplicații practice șinotarea acestorape fișe
- organizarea și conservarea materialului colectat
- impresii și sugestii de final
- încheierea excursiei

Evaluarea/Valorificarea excursiei:

- realizarea unei expoziții tematice

- prezentarea părerilor personale cu privire la excursie

35. Prezentați și exemplificați mijloacele de învățământ utilizate în predarea geografiei.

22
Mijloacele obiectuale:table obișnuită sau magnetică, colecții de roci, insectare, ierbare, instrumente și
aparate de măsură:termometre, barometre, heliograful)

Mijloacele scrise și garfice: cărțile, manualele, planșele, hărțile, atlasele, albumele, dicționarele

Mijloacele audio-vizuale: unde s-a stocat informația, echipamente tehnice de readare a

imaginilor:fotografii, scheme, desne, retroproiector, diaproiector, casetofon, radio, magnetofon, televizor,
etc)

Harta:este un instrument de obținere a informațiilor și permite analiza distribuției, evoluției, dinamicii și

caracteristicilor pe care le au diferite forme geografice.

36. Prezentați și exemplificați activițăți extracurriculare cu caracter geografic.

Activitățile desfășurate sub îndrumarea profesorului, dar care nu sunt prevăzute în documentele școlare.

- tabere
- excursii
- ieșiri la muzee
- proiecte ce țin de domeniul geografie
- concursuri
- cluburi de geografie cu diferite obiective
37. Numiți 3 localități/centre de exploatare a sării și argumentații existența acesteia în subsol.

Slănic Prahova, Târgu Ocna, Ocna Mureș

Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna
Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă,
într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni
în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior
deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai
slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de
peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului.
Zăcământul de sare se prezinta sub forma unor alternante de sare alba si gri-negricioasa, ce s-au format acum
10 milioane de ani într-un bazin halogen, alcătuit dintr-o suita de golfuri si lagune, in condițiile unui climat
arid.
38. Ce este linia orizontului și cum argumentăm acest fapt.

23
 Linia orizontului este linia imaginară unde aparent, cerul se unește cu pământul. Orizontul și linia
orizontului se schimbă în funcție de locul în care se află cel care observă și de înălțimea acelui loc.
Astfel, linia orizontului poate să apară mai apropiată sau mai depărtată.
În funcție de tipul peisajului observat, linia orizontului poate fi dreaptă sau sub formă de linie curbă, linie
frântă etc.
39. Numiți care sunt apele care formează granițele
țării. Dunărea – formează granița cu Serbia și Bulgaria
Prut – formează granița cu Republica Moldova
Tisa – formează granița pe o mică porțiune cu Ucraina
Mureș – formează granița pe o mică porțiune cu Ungaria

46. Funcțiile pădurii ( grupe funcționale - categorii funcționale - tip funcțional )

Stabilirea funcțiilor pădurii se realizează corespunzător obiectivelor ecologice, economice și sociale pe care trebuie să le
îndeplinească pădurile. Este util să se țină seama de natura funcțiilor ce decurg din raporturile generale ale pădurilor cu
societatea (Leahu I., 2001).
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice stabilite, se precizează în amenajamente funcţiile pe care trebuie să
le îndeplinească pădurile, prin funcţie înţelegându-se acţiunea în care este angajată o pădure sau un arboret, în raport cu
obiectivele social-economice şi ecologice ale gospodăriei silvice.
După sistemul de clasificare românesc, avem doua mari categorii de funcții:

 grupa I -păduri cu funcții speciale de protecție

 grupa a II a - păduri cu funcții de producție și protecție

Pădurile din grupa I funcțională cuprind toate arboretele destinate protejării unor importante obiective economice şi socio -
culturale, precum şi cele puse în slujba sănătăţii oamenilor, ocrotirii naturii şi cercetării ştiinţifice și au fost împărțite în subgrupe
funcționale, în raport cu natura fenomenelor al căror efect dăunător se impune a fi preîntâmpinat printr-un regim adecvat de
gospodărire a pădurilor:

 1.1 - păduri cu funcții de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor, a zăcămintelor şi
1.1.a T II
surselor de apă minerală şi potabilă
Arboretele situate pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare şi naturale
1.1.b T III

Arboretele situate pe versanţii râurilor şi pâraielor din zonele montană, de

1.1.c T IV
dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale
Arboretele din Lunca şi Delta Dunării (ostroave şi maluri fără zona dig- mal) şi
1.1.d T IV
cele situate în lunca râurilor neîndiguite
1.1.e Arboretele situate în albia majoră a râurilor T III
1.1.f Arboretele situate în lunca râurilor interioare şi în zona dig-mal din T III

24
 Lunca şi Delta Dunării
Arboretele din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni,
1.1.g determinate prin studii hidrologice, de amenajarea pădurilor sau de amenajare a T III
bazinelor hidrografice
Arboretele de protecţie a izvoarelor care constituie surse de alimentare cu apă a
1.1.h păstrăvăriilor şi arborete situate pe versanţii direcţi ai păstrăvăriilor T III

Arboretele situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă industrială

1.1.i T III

1.2. - păduri cu funcții de protecție a terenurilor çi solurilor, funcții predominant pedologice;

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe
terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi
1.2.a T II
argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35
grade, pe alte substrate litologice
Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit
1.2.b şi căilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe terenuri cu înclinare mai mare T II
de 25 grade şi cu pericol de alunecare
1.2.c Arboretele/Benzile de pădure din jurul golurilor alpine T II
Arboretele din jurul marilor construcţii hidrotehnice, pe o rază minimă de 200 m, în funcţie de
1.2.d T II
pericolul de eroziune şi de alunecare a terenului
1.2.e Plantaţiile forestiere de pe terenuri degradate T II
1.2.f Arboretele situate în zonele de formare a avalanşelor şi pe culoarele acestora T II
1.2.g Arboretele situate pe nisipuri mobile consolidate T III
1.2.h Arboretele situate pe terenuri alunecătoare T II
1.2.i Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă T II
1.2.j Benzi de pădure din jurul exploatărilor de suprafaţă a resurselor minerale T II
1.2.k Arboretele situate în zonele de carst T III
Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi
1.2.l T IV
alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2.a

 1.3.- Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici (çi industriali dăunători) naturali sau
antropici, funcții predominant climatice;

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele din stepă şi silvostepă cu condiţii grele de regenerare, cu excepţia
1.3.a T II
zăvoaielor şi pădurilor de luncă din aceste zone

25
 Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiţii grele de regenerare
1.3.b T II

Arboretele de stejar pufos şi brumăriu, din silvostepă, cu condiţii grele de regenerare

1.3.c T II

Benzile de pădure situate în jurul bazinelor de retenţie a iazurilor şi heleșteielor

1.3.d T IV

1.3.e Perdelele forestiere de protecţie T II

Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zona de câmpie şi coline joase
1.3.f T II

1.3.g Arboretele din trupuri dispersate, situate în zona de câmpie T III

1.3.h Arboretele situate în condiţii foarte grele de regenerare T II
1.3.i Jnepenişuri TI
1.3.j Arboretele situate în zone cu atmosferă puternic poluată T II
1.3.k Arboretele situate în zone cu atmosferă slab şi mediu poluată T III
Arborete din jurul depozitelor de steril, cenuşă şi alte reziduuri, în situaţiile în care
1.3.l T II
pericolul degradării mediului este evident
1.3.m Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre şi a lacurilor litorale T II
1.3.n Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie T III

 1.4. - Păduri cu funcții de (recreare) protecție, predominant sociale

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale
1.4.a T II

1.4.b Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din intravilan T III
Arboretele din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climaterice şi al sanatoriilor de
1.4.c T II
importanţă naţională stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate
Arboretele din trupuri de pădure de până la 50 ha, situate la o distanţă de până la 2 km faţă
1.4.d T III
de localităţile din zona de câmpie şi de coline joase
Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţii
1.4.e T II
de importantă naţională şi internaţională
Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţii
1.4.f T IV
, altele decât cele prevăzute la categoria funcţională 1.4.e
Arboretele din trupuri de pădure esenţiale pentru păstrarea identităţii culturale a
1.4.g T II
comunităţilor locale
1.4.h Arboretele din păduri care protejează obiective speciale T II

26
 Arboretele din complexuri de vânătoare şi crescătorii de vânat autorizate, destinate creşterii
1.4.i T IV
intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare

 1.5. - Păduri de interes çtiințific çi de ocrotire a genofondului çi ecofondului forestier çi a altor

ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită;

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează conservarea
1.5.a T II

Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale cu management activ ce vizează valorificarea

1.5.b T III
durabilă
1.5.c Arboretele cuprinse în rezervaţii naturale, cu regim strict de protecţie TI
1.5.d Arboretele din păduri constituite în rezervaţii ştiinţifice TI
1.5.e Arboretele constituite în zone de protecţie a monumentelor naturii T II
1.5.f Arboretele declarate monumente ale naturii TI
Arboretele în care sunt amplasate suprafeţe experimentale pentru cercetări forestiere de
1.5.g T II sau TIV
durată, neconstituite în rezervaţii ştiinţifice
1.5.h Arboretele constituite ca rezervaţii seminologice T II
1.5.i Arboretele destinate protecţiei unor specii ocrotite din faună T II
1.5.j Arboretele din păduri virgine TI
1.5.k Arboretele din parcuri dendrologice şi arboretumuri T II
1.5.l Arboretele din păduri destinate conservării resurselor genetice T II
1.5.m Plantaje T II
1.5.n Arboretele constituite ca zona tampon pentru resurse genetice forestiere T III
1.5.o Arboretele din păduri cvasivirgine TI
1.5.p Arboretele incluse în păduri naturale seculare de valoare deosebită T II
Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes
comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanţă
1.5.q T IV
comunitară în scopul conservării habitatelor (din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI)

Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes

1.5.r deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări T IV
(din reţeaua ecologică Natura 2000 - SPA)
1.5.s Arboretele incluse în zonele umede de importantă internaţională (situri RAMSAR) T IV
1.5.t Arboretele din păduri constituite în coridoare ecologice T IV
1.5.u Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninţate sau periclitate T II

27
  1.6.- Păduri cu funcții speciale pentru conservarea çi ocrotirea biodiversității (această subgrupă a fost
introdusă începând cu anul 2018 prin Normele Tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea
prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, aprobate prin Ordinul
de ministru 766/23.08.2018, când au fost revizuite și completate și celelalte subgrupe).

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.a TI
protecţie strictă
Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.b TI
protecţie integrală
Arboretele din parcurile naţionale din zona de conservare durabilă constituite din
1.6.c T II
primul rând de parcele limitrofe zonei de protecţie strictă/integrală
Arboretele incluse prin planurile de management în zona de conservare
1.6.d T III
durabilă a parcurilor naţionale, cu excepţia celor incluse în categoria 1.6.c
Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.e T IV
dezvoltare durabilă
Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.f TI
protecţie strictă
Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.g TI
protecţie integrală
1.6.h Arboretele incluse în zona de management durabil al parcurilor naturale T III
Arboretele din parcurile naturale incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.i T IV
dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate
Arboretele din geoparcuri, incluse prin planurile de management, în zona de
1.6.j TI
protecţie strictă a ariilor naturale protejate
1.6.k Arboretele din geoparcuri, cuprinse în zona tampon T III
Arboretele din geoparcuri incluse, prin planurile de management, în zona de
1.6.l T IV
dezvoltare durabilă a ariilor naturale protejate
1.6.m Arboretele din rezervaţii ale biosferei incluse în zona strict protejată TI
1.6.n Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona tampon T II
1.6.o Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de reconstrucţie ecologică T III
1.6.p Arboretele din rezervaţiile biosferei, incluse în zona de dezvoltare durabilă T IV
Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, incluse în zona
1.6.q TI
strict protejată
Arboretele din siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO, altele decât cele
1.6.r T III
incluse în categoria funcţională 1.6.q

28
Pădurile din grupa a II a funcțională - păduri de producție și protecție- cuprind toate arboretele destinate în principal
acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri (fie o producție cât mai mare sau mai variată de lemn, fie o producție cât mai
mare de lemn de anumite sortimente, fie o producție de lemn variată care să satisfacă nevoile de lemn ale gospodăriei însăși).
Ele îndeplinesc, în același timp, și funcții de protecție (a apelor, a solului, climatică, de interes social, etc.). Nu sunt împărțite pe
subgrupe funcționale, ci doar categorii funcționale.

Categorie Tipul
Denumire
funcțională funcțional
Arboretele destinate să producă, în principal, arbori groşi şi foarte groşi de calitate
1.2.a TV
superioară, în vederea producerii de lemn de rezonanţă şi claviatură
Arboretele destinate să producă, în principal, lemn gros şi foarte gros pentru furnire estetice
1.2.b TV
şi tehnice
1.2.c Arboretele destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea T VI
Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi subţiri pentru celuloză,
1.2.d T VI
construcţii rurale şi alte produse din lemn

Tipul
Definire
funcțional
Păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, sunt interzise orice fel de
exploatări de lemn sau de alte produse, fără aprobarea organului competent prevăzut de lege (excepție
TI
făcând calamitățile, cu aprobări speciale din partea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
din cadrul Academiei Române)
Păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic, precum și
T II arboretele în care nu este posibilă sau nu este admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai
lucrări speciale de conservare
Păduri cu funcții speciale de protecție pentru care nu se admit, de regulă, decât tratamente intensive
T III
- grădinărit, cvasigrădinărit
Păduri cu funcții speciale de protecție pentru care sunt admise, pe lângă grădinărit și
T IV
cvasigrădinărit, și alte tratamente, cu impunerea unor restricții speciale de aplicare
Păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției de lemn de calitate superioară, în care sunt
TV admise tratamente adecvate țelurilor urmărite: grădinărit, cvasigrădinărit, tăieri progresive

Păduri cu funcții de producție și protecție la care se poate aplica întreaga gamă a tratamentelor
T VI
prevăzute în norme, potrivit condițiilor ecologice, social - economice și tehnico - organizatorice

29
47.47.

Clima reprezintă manifestarea în timp și spațiu a principalelor elemente climatice și fenomene meteorologice, într-
un spatiu vast și într-un interval de timp îndelungat. Clima presupune o succesiune continuă a principalelor aspecte
ale vremii. Vremea reprezintă manifestarea elementelor climatice și a fenomenelor meteorologice într-un spațiu
predefinit, restrâns, și într-un timp foarte scurt, respectiv la un moment dat. Stările de vreme și condițiile de climă,
se determină pe baza observațiilor meteorologice, realizate în puncte cu stații meteo clasice sau automate dar în
ultimul timp se apelează și la datele oferite de stațiile radar, sau la datele oferite de către sateliții meteorologici.
Pentru caracterizarea climatică se utilizează datele de observații meteorologice și statistica lor. Astfel, putem vorbi
de medii diurne, decadale, lunare, trimestriale, sezoniere, anuale sau multianuale. Clima dintr-un teritoriu reprezintă
practic o funcție rezultată din interacțiunea unor factori genetici ai climei care pot fi generali sau cosmici, apoi
regionali și locali. Din acest motiv discutăm de trei mari categorii de factori genetici.

Precipitaţiile din sudul României sunt mai reduse, datorită lanţului muntos ce opreşte aceste precipitaţii ce vin din
vest să treacă în sudul ţării. O altă cauză ar putea şi influenţele climatice existente în cadrul acelei zone
geografice. Influenţele climatice prezente în sudul ţării sunt submediteraneeene, iar în sud-est influenţe pontice

Precipitaţiile în sudul ţării variază între 690-470 mm/an.

Vânturile predominanate în sudul ţării sunt austrul şi

crivăţul.

48.48.

Apa din precipitaţii ce ajunge pe suprafaţa solului, este absorbită de sol, iar din sol această apă este direcţionată spre
alte locuri.

 Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la suprafața oceanelor și a altor corpuri de apă în atmosferă.
Acest transfer implică o schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichidă în stare gazoasă. Sursa de energie a
acestui proces o constituie energia solară. Pe lângă aceasta, apa se mai elimină în atmosferă prin transpirația solului,
plantelor și, în mult mai mică măsură, cea a animalelor, numită evapotranspirație. Aproximativ 90% din apa din
atmosferă provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație.

 Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea
orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau
gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge
deasupra uscatului unde să producă precipitații.

 Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se transformă în picături lichide de apă, formând nori
sau ceață.

 Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și cade pe suprafața pământului.
Forma de precipitații care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind
zăpada, grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din ceață.

 Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a
mai trece prin starea lichidă.

30
 Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se
evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de durata ploii, de viteza vântului,
de temperatură, de densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin însemnați.

 Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului în interiorul solului, prin umplerea golurilor
dintre particulele de sol.

 Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă (gheață sau zăpadă) în stare lichidă.

 Scurgerea este procesul prin care apa se mișcă la suprafața sau sub suprafața solului. În această mișcare se
poate face distincție între:
o scurgerea de suprafață este scurgerea care are loc pe suprafața solului, având de obicei loc în straturi
subțiri sau în șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului;
o scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se concentrează apa provenind din
scurgerea de suprafață, formând pâraie, râuri și fluvii;
o scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața solului, fie prin stratele freatice, fie prin
stratele acvifere de adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie prin izvoare, fie prin
infiltrație în râuri, oceane sau alte rezervoare de suprafață.

 Capilaritatea este mecanismul care asigură mișcarea verticală a apei subterane.

În principiu, apa se evaporă de la suprafața oceanelor, formează nori din care apa cade sub formă
de precipitații pe pământ și apoi se scurge înapoi în oceane. Totuși moleculele de apă nu își efectuează în mod necesar mișcarea
în această ordine. Înainte de a se reîntoarce în ocean, o moleculă de apă poate să fi fost evaporată, condensată, precipitată și scursă
de repetate rânduri sau poate să fi urmat o cale mai scurtă și să fi fost precipitată direct în ocean, fără a mai parcurge celelalte
componente ale ciclului.

31