teen te Cerio eee en SO ane ae i eer stdHans Christian Andersen s-a niscut la Odensee (langa Copenhaga), Danemarea, pe 2 aprilie 1805. A fost scriitor s1 post danez, celebru peniru povestile pentra copii, Basmele pentru capii, pe care le-a publicat sub formi de culegeri. Prima dintre aceste culegeri, “Povesti spuse peniru copii” (1835) cuprinde celebnul 2 basm “Printesa pi bobul de mazdre”, Andersen a publicat vreme de cdteva decenii noi culegeri de basme, anual sau o data la doiani. in acest timp, facea cAlatorti lungi prin Europa, Africa gi Asia Mica. Seems Dintre basmele sale, amintim “Rdyusca cea werata”, “Mica sirena” H.CH, ANDERSEN “Hainele cele noi ale impdirasulut 1 inulte altele. S-a stins din viata (1805-1875) Pes august! 875, la varsta de 70-deani. Lev Nikolaieviei Tolstoi s-a nascut intro familic de nobilime rusi. A crescut gia tito partedin viata in mediul satesc, la lasnaia Poliama. Preocupat de educatia copiilor, Tolstoi a scris Abecedarul din care a predat el insusi la scoala de pe mogia sa, A seris multe povesti, basme pentru capii si multe fabule seurte. Ca de exemplu, Creanga de altin, Tret urgi, Leul si cijeluga, Fetifa si ciupercile, Furnica si porumbija, Velpea gt sirugurii ete. LEV N.TOLSTOI (1828-1910) Petre Ispirescu s-a nascutin ianuarie 1930, la Bucuresti,in mahalaa Pesciria Veche. jn 1862 publicA primele basme in “Taranul roman” la jndemnul lui N. Filimon, Este worba de basmele “Yinerefe fara bétranete 3i viatd fard de moarte", "Prdslea cel voinic si merele de aur", "“Bolaurul cel eu gapte capete", “Fate de impédrar si pescarul”," Fiul vandtorului” gi in acelagi an tipareste si prima culegere de basme. Astfel, continua cu alte publicatii: Snoave sau povesti populare, Legende sau basmeleromdnilor 5.4. PETRE ISPIRESCU (1830-1887) f lon Creanga s-a nascut la data de 1 marti 1837 in satul | Humuulegtidin judetul Neamf. In 1847 incepe scoala in satul natal. | Fiude taran din Humulesti, este pregiititmai intii de dascdlul din sat, | apoi merge mai departe lao jcoalé din Brogteni si ls alta din Targul |) Neamtului, coutinudnd apoi cu scoala de eatiheti din Falticeni. indemnul de a serie i-a venit din partea bunului sfu pricten Mihai Eminescu. Amintirile din copifarie reprezinta pariea cea mai pergonalé a operei sale. Acestea i-au stabilit reputatia de mare prozator. a A seris povesit: Capra cu trei iezi, Pungeta cu dor bani §.a ION CREANGA Povestin:Pavestea waut oni lenes, Ursud piealir de vulpe g.a si cies7-agegy elefe q E - Culegere de texte literare pentru educarea limbajului Editura Tedno-AstCulegerea a fost realizati in conformitate eu programa prescolara actual. Referent; Viorica Preda - Inspector de specialitate la Ministerul Edueapiet si Cereetarii, Drectia Invajiméant Preuniversitar Colaboratori: Radica Lespezeanu, Valeria Origoreanu, Maria Bojneag Tehnoredactor: Raluca lanko ‘Corector: Munteanu Elena Editor: Daniela Dosa Redactor: Ion Dosa Desrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Culegere de texte literare pentru educarea limbajului - Petrogani: Tehno-Ant, 2007 ISBN 978-973-779-88-5 82-93-32=135.1 372.46M1 Cartea oferd celui care o parcurge, pe langa satisfacfiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflectie, de meditatie. Ea indeamna la introspectie, contribuie substantial la formarea si modelarea personalitiiii si comportamentului cititorului. Lectura ramdne, agacar, una dintre cele mai intense; mai educative $i mai rispdndite activitaji. De sceca, cu cat apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atit mai importante si mai durabile sunt efectele ci in domeniul limbajului, al comunicdrii, al comportamentului sau al socializarii. in contextul actual al reformei educafionale, goosla, ca institujie-cheie, joaea un rol important in apropierea copilului de lumea ecirtii i, implicit, de lectura. Rabelais spunca despre copil ci ,este un foc care trebuie aprins gi me un vas care trebyie umplut". Secretul acestui foe rezida in propria noastrd capacitate de a-i prezenta copilului cartea ca pe ceva care merild si fie cucerit, ca pe o materle vie. Pentru.a-i face pe copil sa aprecieze momentele de solitudine in faja cart, pentru a-i face s4 descopere faptul cA nu esti niciodats singur atunci cand ai ‘carte in fata, trebuie s4 impirtasesti cu ei pliicerea lecturii, sd le citesti c povestesti cArfi, s8-i incurajezi sa vorbeascd despre lucrurile pe care ‘STIL, Degi copiii jtiu cf existé in sala de grupa un col anume unde se pot intalni ou cartes, cu limbajul seris, ci iubesc cu fervoare universul magic al povestii si, de aceea nu refed niciodata o poveste spusd sau citita de educatoare/adult. Lucrarea ,,Culegere de texte literare pentru educarea limbajului”, realizati de Editura Tehno-Art, cuprinde o serie de povesti, povestiri sau besme, specifice vrstei pregcolare scrise de autori consacrati. Speriim ca aceasth inijiativa editoriala 8 vind in sprijinul edueatoarelor, in activititile desfiigurate cu copii pregcolari, dar 5i in spnjinul parinjilor care vor dori sd contribuie la imbogatirea experienjclor de limbaj ale copilului in perioada prescolaritayii. Viorica PredaIndicatii metodice generale Dezvoltarea limbajului oral si scris are 0 importanja deosebitd, atdt pentru integrarea copiluled in aetivitai de invajare de tip goolar, cdt si pentru dezvoltarea intregii personalitayi. Programa activiidzilor instructiv-educative in gradinija de copit prezintd obivetivele cadru gi de referintd pentru cele doud componente: comunlcarea orald gi comunicarea scrisd. 1, Educarea comunicarii orale Obiective cadru: * Dezvoltarea exprimdrii orale, injelegerea 3i utilizarea corectd a semnificapiilar structunilor verbale orale: * Educarea unei exprimdri verbale orale corcete din punet de vedere foneite, lexical si sintactic; © Dezvoltarea crearivisdyit gi expresivitdtil fimbajului oral. Obiective de referintd: © SG participe Ja activitéti de grup, inclusiv la activitdgi de joc, atat in calitate de vorbitor, cat $i fn calitate de auditor: = Si infeleagd $i sd transmit mesaje simple; sé reacpioneze la acestea; « $a audieze cu atenfie un text, sd repind ideile acestora gi sa demonsireze cd |-a infeles; «© Sa distingd sunetele ce compun cuvinrele si sd le promunte corect: « Sd-si imbogdteasca vocabuiarul activ si pasiv pe baza experienjei, activitéii personale sian a relatiilor cu ceilalfi si s@ usilizeze un limbaj oral din punct de vedere gramatical: = Sa recepteze un text care i se citeste ori i se povesteste, infelegdnd in mod intuitiv caracteristicile expresive si estetice ale acestuia; © S@ fie capabil sd creeze ef insugi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizdri, utilizind intuinv elementele expresive. 2. Educarea comunicarii scrise Objective cadru: « Dervaltarea capacitdyii de a infelege si transmite intenyii, gdnduri mijlocite de limbajul seris. 4Obiective de referin © Sd recunoased existenja serisiuld oriunde if intdlneste: © Sd injeleaga cd tipdvitura (scrisul) are inteles (senmifleasfi): * SG gdseased ideca unui text, urmarind indiciile oferise de imagini; © Sa manifeste interes pentru citit: © Sd recunoascd cuvinte simple sf litere In contexte familiare, * Sd cunoased litercle alfabetului si alte convenpit ale limbajtelus saris; © SG ail date; ® 5d perceapd yi sd facd deosebire inere diferitele forme, marimi, eulori - obiecte, imagini, forme geometrice, ripuri de contururi, ete; © S8 milizeze efectiv instrumentele de scris, stdpanind deprinderi motrive elementare necesare folasirii acestora; Sa utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semmnificatil; © S& descomere of scrierea indeplineste anumite Seopurt, cerinfe Sociale si st se foloseased de aceasta descaperire; * SG injeleage semnificatia cuvintelor, literelor $i cifrelor, inviljand sé le traseze. exe materiale scrise in vederea executdrti unei sarcint Continutel si tematica abordati in activieyile de educare a fimbajuduat sunt foarte diverse: - universul eopildriel, viata adulfilor, fantastiew! ilustrat in povesel, povestiri, hasme, poerii, fabule, proverbe, zicétart ete: = rated, fenomenc ale naturii, viettitoare, plante, anotimpurt; - emul din perspectiva sociala: comportament, relafli, (résdturi de caracter, €ic.} - evenimente sociale, sirbéitori najionale, religioase: - trecutul istoric, fapte de vitejie, persanalititi istorice: - dimbajul - exersarea vorbirif sub aspect fonetic, lexical si gramatical Toate modalitagile de realizare a activititit de educapie a limbayfeelit contribuie la educares comnenicdril sf timbajulut: ~ povesiirile educatoarei, repovestiri, pavestiri create de capil; = memoriziri; + lectura educatoarei; > leetura dupa imagini; - eonverbirea; + jocul didactic; > jocul exercitinin activiedgile de educare a limbajulul se wtilizeazt 9 gamé largd de metode si procedee didactice, selectate In funcfie de natura conpinetulii, thpel activisdtil, mijlocul de realizare, virsta copiilor, Dintre acestea amintim: = povesitirea - wilizard mai ales in nararea unui basm, povesti, povestiri sau pentru scurte povestiri, in momentul capldrii atenfiet; - ‘repevestireg - utilizaté pentru reelaborarea unui subiect prezentat anterior de educatoare (poveste, basm, fragment literar): - povestired cu inceput dat - ufilizatd in crearea unui text, qdnd un fncepur dat: - gqplicatia - utilizard in argumentarea suplimentaré, in rederea sensului unor cuvinte, fragmente literare, In prezentarea unor regult de formare a structurti verbale sau reguli si norme de joc; - demonsirajig prin exemplificare, demonstrare explicitl jt demonsirare ca model de acfiune - utilizate in efectuarea umor exercifii, jocuri de rol, dramatizdri, etc; ~ conversatio frontald, pe grupuri mici, euristied, sub forma de dialog - utiliza in descifrarea injelesurilar wor fragmente literare, a unor mesaje iransniise de text, conversayit pe anumiie feme pentru consolidarea si verificarea cunostintelar; - problematizarea - utilizati in descoperirea sensurilor unui text, verolvarea wnei situa(ii problema sf argumentarea ei, in gdsirea réspunsului la ghicitori, in descifrarea ticétorilar si proverbelor; - gxercitiul - wtillzat in invajarea poezitlor prin repetare, Ix rezolvari de sarcini legate de vocabuler, lexic, gramaticd (metoda fonetico- analitica-simeticd), in anirenament grafic; - jocul de rol - utilizat in transpunerea copiluludi tn diverse roluri sociale sau imaginare yi exersarea rolului ales; ~ dramatizavea - wtilizat in transpunerea unor rolttri din basme si poslesti, seurte scenete, copili cunosednd in prealabil uncle reptict, = ‘getivitatea cu cartea - utilizatd in formarea deprinderilor de scris- citit, ca suport pentru alte metade gi procedse (povestiri, explicafit, conversafle, exercitii) Materialele si mijloacele didactice contribute ji ele ta realizarea eficienti a activitdtii de educare a limbajului, Selectate cu atentie, in functie de obiectivele propuse, de confinuti! abordat, de metodele si procedecle didactice folosite, materialele si mijloacele didactice utilizate imbraci diferite forme: de la cele traditionale ca Imagini, cdrfi, plange, jetoane cu imagini ale abiectelor sau cw litere, medalioane, siluete, teatrul de papuyi, juccirii diverse, litere magnetice etc. la cele moderne cu inregistrdr! audio (casete, CD-uri) si video (oasete video, DE D-urij, retroproiector ete.De asemenea, educarea limbajului nu poate fi desprinsé de alte activitegi desflgurate in gréidinija, Limbajul imervine permanent in cadrul altor dipurt de achivitdti, ce act al comuticdril si ea factor reglator. De aceea, se dmpune exersarea limbajului in situatii diferite, adic& o abordare inrerdisciplinara a Hmbajului in rapart cu alte tipuri de activirati, ducand astfel la atingerea mai multor scopuri $i obiective specifice. Pentni activitdtile de povestire/repovestire, care fac objectul presente fucrdiri, reeamanddm respectarea edtorva aspecte importante, dupa cum urmeazi: Pentru intraducerea copiilor in activitate se poate apela la o ghicitoare, un scurt fragment muical sau la o imagine sugestiva, care pot declansa interesul acestora penine povestea ce vet urma. Citirea textulul va fi ficuri de cditre educatoare/adult, caro se va situa Ia mivelul de vizualizare al copiilor $i va incerca sd éyi adapteze tonul in functie de evenimente sau personaje, De asemenea, se recomandd willizared mimicil, Daca textul original este prea tung, acesta va ff adaptat de educatoare/adult si, in consecinjd scurtat sau va fi prezencat in intregime copiilor in activitdil suecesive (dupé 0 pauzd) Cuvintele si expresiite noi vor fi explicate. de cele mai multe ori, in timpul povestirii, prin aldterarea unui sinonim sau a tirei scurte prezentari lémuritoare sau, in cazul in care esie nevoie de o explicatie mai ampla [a sfarsinl povestirii, atunei cand se rememoreazd impreund cu capiii momentele principale ale acesteia. dmaginile vor fi prezentate comcomitent cu expunerea textile gi var ji urilizare ca suport de diseufie penira rememorared momenielor principale, pentru identificarea yi prezentarea personajelor si a acjiunilor acestora. La final, copii vor fi implicagi in redarea titllul $i, eventual, a mumeiui auoruul sau a wror caracteristicl ale cdrtii din care li s-a clit (detalii despre coperta, despre asezarea textulu! in paging ete.) Pentru fixarea si injelegerea mesajului se. pot folost. i proverbe $i rledtori sau scurte fragmenie rimate din poezil/edntece cunaseule de copii st care pun accent pe ideca scoasa in evidenté de mesajul fextului povestivvaudiat,La cirese de lon Creanga. China, vara pe aproape de Mogi, ma furigez din casi gi ma duc, ziua in amiaza-mare, la mos Vasile, fratele tatei cel mai mare, si fur nigte cirese; cici numai Ia dinsul si ined la vreo dowd locuri din sat era cate un cires varatec care se cocea - palea de Duminica Mare, $i ma chitese eu in mine, cum s-o dau ca s4 nu ma prinda. Intra mai intai in casa omului i ma fac a cere pe Ion, si ne ducem la scaldat. - Nu-i acasa Ion, zise métusa Marioara; s-a dus cu mogul tau Vasile, sub Cetate la o chiua’ din Condreni, s-aducd niste sumani”. C&ci trebuie s4 va spun ci la Humulesti tore gi fetele gi bai si femeile si barbatii; si se fac multe giguri de sumani, gi lai de noaten’, care se vand gi panuré’ si cusute; si acolo, pe loc, la negustori armeni - veniti inadins din alte tirguri: Focgani, Bacau, Roman, Targu Frumos si de pe aiurea, precum si pe la iarmaroace fn toate pirtile. Cu asta se hrinesc mai mult humulegtenii, rizisi fara pamanturi si cu negustoria din picioare; vite, cai, porci, oi, branza, lana, oloi, sare $i faind de pAipugoi; sumane mari, genunchere 51 sardace’; igari , bernevici’, climesoaie, laicere” si scorfuri inflorite’; stergare de borangic alese gi alte lucruri, ce le duceau lunea in tirg de vanzare sau joia pe la mindstirile de maici, carora le vine cam peste manda targul. - Apoi dar mai rimai sfnatoasi, m&tusi Marioara! vorba de dinioar’, Si-mi pare ru cA mu-i varu lon acasi cé tare ag fi avut placere sf ne scaldim impreuna... Dar in gandul meu: “Stil c-am nimerit-o? Bine ci nu-s acasii; si de n-ar veni degraba, si mai bine ar fi,zt Si scurt si cuprinzator, sArut mana métusei, ludndu-mi ziua bund, ca un baiat de treaba; ies din casa cu chip ci mA duc la scaldat, ma supurese™ pe unde pot si cand colo, m& trezese in ciregul femeii $1 incep a carabani" la cirese in san, crude, coaple, cum se gascau. Si cum eram ingrijit si ma sileam s& fac ce oi face mai degraba, iaca matusa Marioara c-o jordie in mana, la tulpina cireguluil... - Dar bine, ghiavole, aici {i-i sealdatul? zise ea, cu ochii holbati Ja mine. Scoboard-te jos, tilharule, cf te-oi invita eu! Dar cum s8 te cobori, cici jos era pripadenie! Daca vede ea gi 8vede ci nu ma dau, zvatr! de vreo douii-trei ori cu bulgari in mine, dar nu ma chiteste. Apoi incepe a se aburca’ pe cires in sus, zicdnd: ~ Stai, mai poreane, cA te cAptugeste ea, Mirioara, acus! Atunci eu ma dau iute pe o creanga mai spre poale si odata fac: zdup! in nigte canepa’ care se intindea de la cires inainte, si era crud’ si pind Ja bran de inalta. $i nebuna de matusa Marioara dupa mine, gi cu fuga iepureste prin cfinepa si ca pe urma mea, pana la gardul din fundul gradinii, pe care neavénd vreme s-| sar, 0 cotigeam’ inapoi iar prin cinepa fugind tot iepureste, si ea dup& mine pfiné-n dreprul ocolului, pe unde-mi cra iar greu de sarit; pe de laturi iar gard, si hargita’ de mdtugé mu ma slabea din fue’ nici in ruptul capului! Cat pe ¢¢ Sa puie mana pe mine! $i eu fuga gi ea fuga, gi eu fuga si ea fuga, pind ce dim cdnepa toati palanca’ la pamant; edici sa nu spun minciuni, erau vro zece-doudsprezece prdjini de canepa” frumoasa gi deasa cum fi peria, de care nu s-au ales nimica, $i dupa ce facem noi trebusoara asta, matuga nu stiu cum se incdlceste prin canepa, ori se impiedica de ceva si cade jos, Eu atunci iute mA rasucesc intr-un picior, fac vreo dou sfrituri mai potrivite, ma azvarl peste gard de parca nici nu |-am atins, si-mi pind urma, ducdndu-ma acasa si flind foarte cuminte in ziua aceea.,. Dar mai indesar’, iaca si mog Vasile, cu vornicul’ si pagnicul, striga pe tata la poarté, ii spun pricina gi-l cheama s& fie de fat cand s-a ispasi cnepa gi ciregele - cdci drept vorbind, gi mog Vasile era un cArpanos’ s-un pui de zgirie-branz& ca gi miitusa Mirioara. Vorba ceca: au tunat gi i-au adunat, Insi degeaba mai clempanese eu din gura: cine ce are cu munca omului? Stricdciunea se ficuse si vinovatul trebuia 84 pliteasci. Vorba ceea: Nu plateste bogatul, ci vinovatul! Aga i tata a dat gloaba pentru mine si pace buna. $i dupa ce a venit el rusinat de la ispagd’, mi-a tras o chelffinealA’ ca aceea, zicand: - Na! saturi-te de cirege! De amu si stii ci |-ai mancat lefteria”™ de la mine, spanzuratule! Oare multe stricdciuni am sa mai platese eu pe urma ta? Si iaca aga cu ciregele; s-a implinit vorba mamei, sdrmana, iute gi degraba: cA Dumnezeu n-ajutd celui care umbla cu furtigag. Insd ce ti-i bund pocainta dupa moarte? D-apoi rusinea mea unde o pui? Mai pasi de da ochi cu matuga Marioara, cu mos Vasile, cu viru Ion, $i ochiar cu baietii si fetele din sat; mai ales duminica la biserica, la hora, unde-i frumos de privit, si pe la scldat, in Cierul Cucului, unde era bateligtea flacailor gi a fetelor, doriti unii de ali toaté saptamana de pe la lucru! MA rog, mi se dusese bubul despre pozna ce facusem, de n-aveai cap sa scoti obrazul tn lume de rusine; si mai ales acum, céind se tidicase citeva fete frumusele in sat la noi si incepuse a ma scormoli $i pe mine Ja inima. Vorba ceea: ~ Mai Toane, dragi fi-s fetele? ~ Dragi! - Dar tu lor? - Si ele mie!.. Insa ce-i de ficut?... s-a trece ea si asta; obraz de scoarja 51 las-o moarta-n papusoi, ca multe altele ce mi s-au intimplat in viata, nu asa jntr-un an, doi si deodaté, ci in mai multi ani, si pe rind ca la moara, $i doar ma si feream eu, intr-o pirere, si nu mai dau peste vreo pacoste, dar parcd naiba ma impingea, de le ficeam atunci cu chiuita. Si rocmai-mi-te, indati dupa cea cu ciresele, vine alta la rand. Cuvinte si expresii: chiud/piud - instalatie folosita pentru Impéslirea tesdturilor de lind prin frecarea gi presarea lor intre doi cilindri rotitori; suman - hain jiriineascd lung’ (pand la genunchi), fioutA dintr-o tesiturd groasi de lana; pundra; zeghe; noaten - lina de miel (meagr4) sau de mioara tunsa in al doilea an; Pilnurii - tesatura din lana; sfindace - sumane scurte pana la brau; itari - pantaloni (Arinesti lungi, stramti pe picior, confectionayi din lana; bernevici - pantaloni }arinesti largi, faculi din stofll groast; Milcere - covoare jAranesti de lind are se agfern pe jos sau cu care se impodobesc lavitele gi peretii; scoartii - covoare cu urzeald de lana, supuri - ase furiga, a se strecura; edrabani - a pleca repede (st pe furis) de undeva: ase cira, ao sterge, aburea - a se urca: a se sui citirindu-se; a se ridica de jos, de la pamant; efinepé - planta textilé cu tulpina inalta gi dreapta gi cu frunze dintate pe margini, cu flori mic, verzul, cultivalé pentru fibrele care se scot din tulpina; eotigi - a schimba direcqia; a coti; palanea - culcata la pamant;hargit (-4) - lacom de castig; carpanos; riu, lipsit de infelegere prajini (de cinepa) - unitate de msura veche, folosita pentru lungimi sau suprafete; vornical - primar al unui sat sau al unui targ sau funcjionar in ednsinistratia comunelor rurale, insarcinat cu distribuirea corespondentelor, convecares sitenilor la adunari, anunjarea stirilor etc; cdirpanos - zgarcit, aver, ispas - despagubire, amend plitit pentru stricAciunile ficute de cineva pe unteren cultivat strain; chelfaneala - bataic zdraviind data cuiva sau primita de cineva; a-si miinea lefteria - a-gi pierde reputajia de om cinstit faya de cineva, Activitdti‘fragmente de activitate care pot veni in continuarea celei de povestire: ® = Repovestirea fragmentului La cirege”: * Convorbire tematica: ,Nezdravaniile lui lon Creangi; »Despre copilarie” (dupa ce copiilor le-au fost citite si alte texte cua tematic ascmanatoare); * Dramatizare: ,,La cirese”, ,,In lumea Jui Creanga”; © Prezzle (1a activitiile liber-alese): o imagine din ,,La cirege” de [on ‘Creanga; * Citire de imagini (la activitajile liberalese): ,Personaje gi povesti eunoscute™, Alte texte suport: 1 Prowerhe si zicatori: “Minciuna are picioare scurte.” “Dupii fapta si risplata." 2. Ghicitori/rime: “Rogii ca niste margele Poti si faci sirag cu ele Si prupate daca vrei, Le pui la urechi cercei.” (Cirege) “Weronica, fata mamel Cea cuminte $i curata Si-a fiicut, mancand cisese Pe furis, pe sort, o pata..." (Sireata, de Elena Farago)Pupaza din tei de lon Creanga tbs trezeste mama intr-o dimineati din somn cu vai-nevoie, vicandu-mi: - Scoali, duglisule’, inainte de ris&ritul soarelui; iar vrei si te pupe cucul armenesc gi sd te spurce, ca si nu-fi meargé bine toata viua?... Caci asa ne amagea mama cu o pupazi care-si facea cuib de mulfi ani intr-un tei batran si scorburos, pe coasta dealului, la mog Andrei, fratele tatei cel mai mic. $i numai ce o auzeai vara: pu-pu- pup! pu-pu-pup! des-dimineaa in toate zilele, de vuia satul. $i cum m4 scol, indata mA si trimite mama cu demancare in farind*, la misie lingurari ce-i aveam tocmifi pragitor: tocmai in Valea Seaci, aproape de Topolité. $i pornind eu cu demancarea, numai ce aud pupiza cAntind: “Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” Eu atunci, si nu-mi caut de drum tot inainte? Ma abat pe la tei, cu gandul s4 prind pupaza, cAci aveam grozava ciudd pe dansa; nu numaidecdt pentru pupat, cum zicea mama, ci pentru ci ma scula in toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei. $i cum ajung in dreptul teiului, pun demincarea jos in carare pe muchea dealului, m4 sui incetigor in teiul care te adormea cu mirosul floarei, bag mina in scorbura, unde stiam, $i norocul meu!... gabuiese pupaza pe oua gi zic plin de muljumire: - Taci, lelitd, cA te-am c&ptusit eu; ji mai pupa tu gi pe dracul de acum! Si cand aproape sa scot pupaza afara, nu stu cum sé face cA ma sperii de creasta ei cea rotati de pene eAci nu mai vazusem pupaza pana atunei, gi-i dau iar drumul in scorburd. $i cum stam eu si ma chiteam in capul meu, cA sarpe cu pene nu poate sf fie - dupa cum auzisem, din oameni, cA se afl4 prin scorburi catendat si gerpi - unde nu m& imb&rbatez in sine-mi si iar bag mana s& scot pup4za... pe ce a fi... dar ea, sérmana, se vede cd se mistuise de ffica mea prin cotloanele scorburii, undewa, caci n-am mai dat de dansa nicdieri: parca intrase in pamant. - Mai! anapoda’ Lucru s-aista, zic eu inciudat, scotand caciula redin cap gi tuflind-o in gura seorburii, Apoi ma dau jos, caut o lespede’ potrivité, m& sui cu dansa iar in tei, imi ieu cdciula si in locul ei pun lespedea, cu gind c-a iesi ea pupaza pe undeva, pana m-oi intoarce eu din farina. Dupa aceea ma dau iar jos gi pomese repede cu demanearea la lingurari... $i oricat oi fi mers eu de tare, vreme trecuse la mijloc, dar cat am umblat horhaind cine stie pe unde si cit am bojbait si mocogit prin tei s4 prind pupaza, gi lingurarilor, nici mai rimAne cuvant, li se lungise urechile de foame, agteptand. $-apoi vorba ceea: Tiganul cand i-i foame canta; boierul se primbla cu mainile dinapoi, iar {franul nostra isi arde liuleaua gi mocneste intr-insul. Asa si lingurarii nostri: cntau acum indracit pe ogor, gezdnd in coada sapei, cu ochii painjemiti de atata uitat, si vada nu le vine mancare dincotrova? Cand, pe la pranzul cel mare, numai iaciti-ma-s si cu dup& un damb, cu méncarea sleité. veneam nu veneam, auzindu-i laldind aga de cu chef... Atunci au si tabard balaurii pe mine, si cat pe ce si ma inghita, de nu era o chirandi’ mai ténara intre dangii, si-mi fie de parte. - Hauileo, mo! ogoifi-va: ce tolocaniti baiatul; cu tati-siu aveti ce aveti, lar nu cu dansul! Atunci, lingurarii, nemaipuindu-gi mintea cu mine, s-au agternut pe mancare, ticénd molcum. $i scépind eu cu obraz curat, imi iew traista cu blidele, pornesc spre sat, ma abat iar pe la tei, ma sui intr-insul, pun urechea la gura scorburii si aud ceva zbatindu-se inlauntru. Atunei icu lespedea cu ingrijire, bag mana si scot pupaza vlaguita de atéita zbucium; iar ovale, cind am yrut sa le ieu, erau toate numai o chisaliqa’. Dupé asta vin acasi, leg Pupiiza de picior CO ati, §-0 indosesc de mama vreo dond zile in pod prin cele putini’ harbuite; 51 una-douii, la pupaza, de nu stiau cei din casa ce tot caut prin pod aga des. Insé a doua zi dupa asta, iacd si matusa Mariuca lui mos Andrei vine la noi c-o faled-n ceriu si cu una-n pamnt, si se ia la ciondanit cu mama din pricina mea: ~ Mai auzit-ai dumneata, cumnatd, una ca asta, si fure Ion pupiiza, care - zicea matusa cu jale - ne trezeste des-dimineata la lucru de atatia ani!? Grozav cra de tulburata si numa nw-i venea sa lacrameze cfind spunea aceste. Si acum vad cai avea mare dreptate métuga, caci pupaza era ceasornicul satului, Insi mama, sirmana, nu msglia de asta nici cu spatele. - Ce spui, cumnata! Da ca l-ag ucide in bataie, cfind as afla cA el a prins pupaza s-o chinuiascé. De-amu bine ci mi-ai spus, las pe mine, cf ti-l iau eu la depanat’. - Nici te mai indoi despre asta, cumnatf Smaranda - zise matusa - cAci de zbAntuitul ista al dumitale nimica nu scapa. Ce mai atata? Mi-au spus mie cine l-au vazut cA Ion a luat-o; gatul imi pun la mijloc. Eu, fiind ascuns fn c&mar, cum aud unele ca aceste, iute mf sui in pod, umflu pupiiza de unde era, sai cu dansa pe sub stresina casci $i ma due de-a dreptul in targul vitelor, s-o vand caci era tocmai lunea, intr-o zi de targ. $i cum ajung fn iarmaroc’, incep a ma purta fantos printre gameni de colo pana colo, cu pupaza in mand, cA doar si eu eram oleacd de fecior de negustor. Un mosneag nebun, c-o vifica de funie, n-are ce lucra! - De vanzare ti-i giinusa ceea, mai baiete? - De vanzare, mosule! $i cat cei pe dansa? - Ct crezi si dumneata c& face! - Ia ad-o-ncoace la mogul, s-o dramaluiasca! Si cum i-o dau in mand, javra dracului se face a o cduta de ou, si-i dezleaga atunci frumugel ata de la picior, apoi mi-o aruncd-n sus, zicand; - Iaca pozna, c-am scdpat-o! Pupiza zbr! pe o dughean& si, dupa ce se mai odihneste putin, isi ie apoi drumul in zbor spre Humulesti si m4 lasi mare si devreme cu lacrimile pe obraz, witandu- ma dupé dansa! Eu atunci hat! de sumanul mogneagului, si-mi pliteaseé pasirea... - Ce gandesti dumneata, mogule? Te joci cu marfa omului? Daca nu {-a fost de cumparat, la ce lai dat drumul? Ca nu scapi nici cu giunca asta de mine, inteles-ai? Nu-fi paic lucru de gaga. $i ma bigam in ochii mogneagului gi ficeam un tiraboi, de se strinsese lumea ca la comedie imprejurul nostru; da, iarmaroc nu era? - Dar stii c& esti amarnic la viati, mai bdiete? zise mosneagul de la o vreme, raznd. In ce te bizui, de te indarjesti asa, nepoate? Dec! nu cumva ai pofti si-mi iei vitica pentr-un cuc armenesc? Pesemne te “4mananca spinarea, cum vad eu, mai fica, si ia acug te scarpan daci vrei, ba g-un topor iti fac, daca ma crezi, de-i zice aman, puiule, cind ii sepa din m4na mea! - Da pace baiatului, mogule - zise un humulestean de ai nostri - c4-i feciorul lui Stefan a Petrei, gospodar de la noi din sat, si fi-i gasi beleaua cu dansul pentru asta... - He, he! s& fie sanatos dumnealui, om bun, d-apoi chitesti dumneata ci nu ne cunoastem noi cu Stefan a Petrei? zise mosneagul. Chiar mai dinioara lam vazut umbland prin targ, cu cotul subsuoara, dupa cumparat sumani, cum i-i negustoria, gi trebuie 44 fic pe aici undeva, ori in vro dugheana" la baut adalmasul. Apoi bine cé stiu a cui esti, mai tica! Tan sti oleacd, ste duc eu la tata-tdu gi s4 vad, el te-a trimis cu pup&zi de vanzare s4 spurci iarmarocul?! ‘Toate ca toate, dar cand am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiet gura. Apoi incet-incet m-am furisat printre oameni, si unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uiténdu-ma inapoi, sa vad nu ma ajunge mogsneagul, cdci imi era acum a scdpare de dansul, drept si va spun. Vorba ceea: Lasa-] mai! L-ag lisa eu, dar vezi cA nu ma lasa el acum! Tocmai aga patisem si cu; ba eram inci bucuros ci am scapat numai cu atata. “Bine ar fi s-o pot scoate la capat asa, cu mama si cu matusa Mariuca”, gindeam eu, batandu-mi-se inima ca intr-un iepure de fricd si de ostencala. Si cand ajung acasi, aflu cd tata si cu marna erau dusi in targ: si fratii imi spun cu spaima cdi pozna cu matuga lui mo3 Andrei: a sculat mai tot satul in picioare din pricina pupazdi din tei; zice ca i-am fi luat-o noi, si pe mama a pus-o in mare supdrare cu asta. Stii cA si mituga Mariuca e una din cele care seoate mahmurul din om; nu-i femeie de inteles, ca matuga Anghilifa lui mog Chiriac, s-a mantuit vorba. Si cum imi spuneau ei ingrijiti, numai ce si auzim cantand in tei: “Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” Sora-mea Catrina zice atunci cu mirare: - L-auzi, badita! Doamne, cum sunt unii de napastuiesc omul chiar pe sfanta dreptate! ~ Mai aga, surioara!... Dar in gandul meu: “Cand afi sti voi cate a patimit, sireaca, din pricina mea si eu din pricina ei, i-ati plange de asmila!” Zahei ins ne lasase vorbind si se mai dusese in targ dup mama 34-1 spuie bucuria despre pupaza. $i a doua zi, marfi, taman in ziua de lasatul secului de postul San Petrului, facand mama un cuptior zdravan de alivenci’ si placinte cu poalele-n bréu si parpdlind niste pui tineri la frigare, 5-apoi tavalindu-i prin unt, pe la prinzu! cel mic cheama& pe matuga Mariuca lui mog Andrei la noi si-i zice cu draga inima: - Doamne, cumnéaticd-hii, cum se pot invrajbi oamenii din nimica toat&, ludndu-se dupa gurile cele rele! Ia poftim, soro, mai bine, s& mancém ceva din ce a dat Dumnezeu, s4 cinstim cate un pahar de vin in sanatatea gospodarilor nostri si: Cele réle sé se spele, Cele bune sd s-adune: Vrajba dintre noi sa piard $i meghina din ogoard! ‘C&ci dac-ai sta sa faci voie rea de toate, 74, ar trebui de la o vreme s-apuci cimpui! - Aga, cummati drag, zise mituga Mariuca, stringénd cu nedumerire din umere, cind se punea la masa. Vazut-ai dumneata? $4 mai pui alta dat4 temei pe vorbele oamenilor! Apoi incepem cu tofii a manca. $1 alti ca altii, dar eu stiu cd mi-am pus bine gura la cale, s4-mi fie pe toata ziua, $i indata ce m-am sculat de la mas, luandu-mi ramas bun de la cdleaie, fuga la scaldat. $i cand sar o dat voiniceste de pe un mal nalt in stioalnd , din gregala drept cu fata-n jos, numai scantei mi s-au facut pe dinaintea ochilor, de durere; $i am crezut ci mi-a plesnit pantecele, nu altceva. $i dupa ce am iegit cu mare greu din ap4 si m-am pus pe mal tindindu-mA cu mainile de inima, ba: S-au strans cioted imprejurul meu si m-au inmormantat in nisip, si m-au prohodit” cum stiau ei, si de-abia mi-am venit in simire peste vreun ceas; 5-apoi am inceput a ma scilda in ticnd pana pe la asfintitul soarelui, potrivind-o si vin acasa odata cu vacile gi spuind mamei ca, scapandu-le vacarul din ocol pe ale noastre la amiazd, eu singur le-am dus la pascut, si de aceea m-am intarziet pané acum. $i mama, crestind bund, crezindu-le toate laptoase, dupa rabug, cum i le spusesem eu cu magulele, m-a laudat de vrednicia ce Ifacusem si mi-a dat si de mancare: lari eu, mancand lupeste, ma faceam smerit si numai radeam in mine, mierandu-ma tot atunci de ghibacia minciunilor ce potrivisem, de-mi venea mai-mai sé le cred gi eu singur pe jumatate, Taca asa se poate insela omul de multe ori, cand nici n-a gandit, daca nu stie a judeca bine. ins iar mA intore si zic: Tot pafitu-i priceput! Cuninte si expresii: duglis (-4) - om Tenes, tranday, puturos; cuc armenese - pupaza; tarind - cimp cultivat; ogor, ariturd: anapoda - pe dos, de-a-ndoaselea: altfel, in alt& directic decit trebuie; lespede - placa de piatrd naturald de dimensiuni mari; lingurari - tigani care fac linguri de lemn; chirandi/pirand& - tiganca; chiselitd (fig, }- amestec din care nu se mai alege nimic: putini - vase de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, ficute din doage legate cu cereuri $i folosite la pAstrarea unor brinzeturi sau murituri. a lua pe cineya la depiinat - 2 mustra, a lua din seurt pe cineva; iarmaroe « tirg tinut I date fixe: bilei; giunea/juninea - vifea tindrd intre un an gi doi ani: dugheand - privalie mica, siracdcioasd: alivenei - turte ffcute din malai amestecat cu lapte batut $i cu branzA gi coapte in cuptor cu unt sau smdntind; stioalna - balta mocirloasa; prohod - siujba religioasi la inmormantarile crestine: inmormantare. Activinitifragmente de activitate care pet veni in continuarea celet de povestire: * Repovestirea fragmentuiut .Pupaze din tei”; * Comerbire tematied: .Nazddiviniile Iui lon Creanga”; Despre sopilaric* (dupa ce copiilor le«ay fost citite gi alte texte cu o tematic asemandtoare); Draimatiz. Pupaza din tei’, ,In lumea lui Creanga”; «© Puzzle (la activititile liber-alese); o imagine din ,.Pupaza din tei” de Jon Creanga; * Cittre de imagini (la activitatile Libcr=alese); «Personaje gi povesti cunoscute”’, ivAlte texte suport: Proverbe si zictiioni: “Socoicala de acasd nu se potriveste cu cea din tig.” “Minciung are picioare scurte.” “Dupa fapta si risplata.” “Ce mofata dragii mei, A prins Creanga intr-un tei?“ (Pupaza) “Pu, pu, pul SUB cocopata Canti-n tei si e mopata!” (Pupaza) Povestea unui om lenes de Ion Creanga Pica era odata intr-un sat un om grozav de lenes; de lenes ce era, nici imbucatura din gurd nu gi-o mesteca. Sii saul, vazand ca acest om nu s¢ da la munea nici in ruptul capului, hotiri sa-] spanzure, pentru a nu mai da pilda de lenevire si altora. $1 asa, se aleg vreo doi coameni din sat gi se duc la casa lenegului, il umfli pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimfitor, gi hai cu dansul la locul de spanzuratoare! Asa era pe vremea aceea. Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vizind fn carul cel cu boi un om care semana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi (rani, zicand: = Qameni buni! Se yede cf omul cel din car ¢ bolnav, sirmanul, si-I duceti la vreo doftoroaie’ undeva, 84 se caute. - Ba nu, cucoan’, rispunse unul dintre tarani; si ierte cinstiti fata dumneaveasira, dar aista ¢ un lene care nu credem s4 fi mai avind pereche in lume, si-| ducem la spanzuratoare, ca sa curatim satu] de-un trandav’. = Alei! oameni buni, zise cucoana, infiordndu-se; pdcat, siirmanul, sa moara ca un caine, fard lege! Mai bine duceti-] la mosie ine; iacata curtea pe costisa ceea. Eu am acolo un hambar plin cu ia aga, pentru imprejur4ri grele, Doamne fereste! A manca ila posmagi si-a trai gi el pe Angi casa mea, cd doar stiu ci nu m-d mai pierde Dumnezeéu pentr-o bucaticd de pdine, De, suntem datori a ne ajuta unii pe alti, ~ auzi, mai lenegule, ce spune cucoana: cf te-a pune la cotet, intr-un hambar cu posmagi, zisc unul dintre sateni. Iaca peste ce norac ai dat, bat4-te intunericul s4 te bata, uriciunea oamenilor! Sari degrabii din car gi mmulnimeste cucoanei, c& te-a scdpat de la moarte gi-ai dat peste belgug, luandu-te sub aripa dumisale. Noi gandeam s-ti dim sopon i fhinghie. lar cucoana, cu bunitatea dumisale, i}i da adapost si Posmagi; 84 tot traiegti, si nu mai mori! Sa-si puie cineva obrazul pentru unul ca tine si sf te hraneasca ca pe-un trintor, mare minune-i si asta! Dar tot de noroc s& se plang cineva... Bine-a zis cine-a zis c& “Boil ard si caii mandnca”. Hai, da raspuns cucoanei, ori asa, ori asa, ca n-are vreme de stat la vorba cu nai, Dar muicti-s posmagii? zise atunci lenesul, cu jumatate de gura, fra sf se cameasca din loc. - Ce-a zis? intreba cucoana pe sateni. - Ce si zicé, milostivA cucoana, raspunse unul, Ia, intreaba, cd muieti-s posmagii? - Vai de mine si de mine, zise cucoana cu mirare, ined asta n-am auzit! Da’ el nu poate si si-i moaie? ~ Auzi, mai lenegule: te prinzi s4 moi posmagii singur, ori ba? - Ba, raspunse lenesul. Trageti mai bine tot inainte! Ce mai atta griji pentru asta pustie de gura! Atunei unul dintre s&teni zise cucoanei: ~ Bunatatea dumneavoastra, milostiva cucoand, dar degeaba mai Voiti a strica orzul pe gaste. Vedeti bine cA nu-l ducem noi la spanzuratoare numai asa, de flori de cuc, sai luam naravul, Cum chitii? Un sat intreg n-ar fi pus oare mana la mand ca si poata face dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i impariteasd mare, ce-ti bati capul! Cucoana atunci, cu toatd bundvointa ce avea, se lehameteste” gi de binefacere si de tot, zicdnd: - Oameni buni, faceji dar cum v-a lumina Dumnezeu! lar sAtenii duc pe lenegs la locul cuvenit si-i fac felul $i iaca aga au sedipat gi lenesul acela de sateni, $i sitenii aceia de 49dansul, Mai poftescé de-acum gi alti lenesi in satul acela, daci le da tndna gi-i fine cureau. $i-am incdlecat pe-o sa gi v-am spus povestea aga. doftoronie - femeie {bitrand) care vindecd bolile cu mijloace empirice; trinday, -a, trindavi, ~e - care se migca gi hucrcaz’ incet $i in sila; cdruia ii place sd Jeneveasca; lenes, molatic, i posmag, posmagi - paine uscata (tdiata felii); pesmet, lehdmeti, lehdmetese - a se situra, a se plictisi, a se dezgusta, a se scarbi total (de ceva sau de cineva)}; a se lehametisi, a se lehametui. Activitdtijfragmente de activitate care pot veni in continuarea celed de Ppovestire: « = Repovestirea textului ,.Povestea unui om lenes”; * Convorbire rematicd: Despre lene”; “Atitudinea noasira fajA de ceilal}i cameni” (dup& ce copiilor le-au fost eitite gi alte texte cu o tematica asemandtoare); » Puzzle (la activitatile liber-alese): o imagine din ,,Povestea unui om Jeneg” de [on Creangd; © = Citire de imagiai (la activitatile liber-alese): ,Personaje $i povesti eunoscute”, Alte texte suport: Proverbe si zicdt “Lenegul, la toate’Zice ci nu poate.” “Pentru cel trindav ¢ totdeauna sarbatoare.”” “Trandavia e muma tuturor riutajilor” “Trindivia ¢ prostia corpului, iar prostia, trandavia minqii.” “Lenea ¢ cucoan& mare/Care n-are de manecare,” “Péinea nu umbla dupa stomac™ “Avastepta s4-i pice murd-n gurl.” *“ Dumnezeu iti da.dar in traist& nu-ti pune!” 2. Ghicitori‘rime: “Numai lenesul pe lume sufera de stiracie: Muneitorgl totdcauna pdinea s-o cagtige gtic.” (ILM Raureanu)GAinusa cea motata de Calin Gmia Pocogetul pintenat’ zise fntr-o bund zi giinugei motate: - Cred ca in padure s-au copt nucile. Hai si noi acolo sd ne s&tunim. Ca dacd nu mergem acum, are sd le sirdingd veverita pe toate. - Merg bucuroasa, raspunse gilinusa moyata , care cra dornica de plimbare. Si-au iesit din ograda fromusel, au trecut prin cimpie, apoi au urcat dealul si au ajuns la padure. Ziua era tare frumoasa i nucile tare bune, de-au stat acolo pénii-n seari. La plecare, gdinusa motata, deodati, tam-nesam’. ii spuse cocoselului: - Eu nu merg acas& decat in trasura! - De unde s4 iau trasura? intreba cocoselul. - Treaba ta! Altfel rman aici sii mA mandnce vulpile. Cocoselul vazind ca nu are incotro, se apucd de lucru. $i cum era el istef si priceput, ficu o trasuricd mica din crengute de alun, cu rotile din coajé de nucd. Gainuga mofatd se ured repede in trisurica gi Spune cocoselului: - Hai, inham&-te mai repede ci ne apuct noaptea pe aici. - Desteapta mai esti, soro! De-as sti cd mA due singur acasi, dar nici de inhdmat nu ma inham, rispunse cocoselul tare suparat. Si asa incepusera a se certa. $i cum se certau ei de zor, numai iaca trece pe acolo o broasca pestoasa. - Ei, dar nu-i frumos ce faceri! - Dar tu ce te amesteci, urate - spuse giinusa, Broasca se ficu ca nu aude si zise: - Hai, urca-te gi tu, cocogelule, in trasuried si dacd va impicati, va duc eu, ci tot am treaba intr-acolo. $i broasca se inham4, iar tAsurica plecd duduind de-ti era mai mare dragul. Mersera ei ce mersera gi se intélniré cu un drumet. Era Acul de Cusut. Venea de la croitor, se vede, gi] apucase noaptea pe drum. ~ Luati-ma si pe mine in trasuricd - se ruga Acul de Cusut, Ca daca se intunec4 mai tare pot face un pas si ma pierd prin praf. - Nu te ludm, nene, spuse gdinuga, ca mi-i fricd s4 nu ma intepi. 2~ Ba ured-te, drumetule, spuse cocoselul, cA egti slab. Te vad eu ed nu prinzi mult loc in trasura. Acul de Cusut se urea gi trisurica pleci mai departe. $i, intunecdndu-se de-a binelea, drumefii nostri se opriré la un han, cd nu-i bine si mergi noaptea pe drum, Dar pentru cA broasca jestoasi era grabiti, isi lui rimas bun gi pormi spre pardu unde pesemne avea niscaiva’ treaba. - iti mulyumim, broscutd, strigar deodatA cocagelul si Acul de Cusut. - Ramaneti sandtosi, dragii mei, dar fifi cu bagare de seama la hangiu’. Si, in adevar, in fata hanului iegi hangiul. $i pentru cé era imbracat intr-un gor lung si purta ochelari pe nas, drumejii nogtri nu-l cunoscura pe Jupan Vulpoi. ~ Poftiti, poftiti, oaspeti veseli, Ce g4inus& framoasd! Gainusa motaté prinse a se umfla in pene gi pagind eee intra in han. Cocogelul merse dupa ea, apoi Acul de Cusut. In han erau musterii de tot soiul. - Cu ce puteti plati gizduirea? intreba hangiul. - Apoi bani nu avem, rispunse cocogselul, dar dimineatd gdinuga ifi va da un ou. - E bine gi aga, réspunse hangiul. Oul tot cu bani se cumpéra. - Eu pot sa-ti cos ceva, spuse Acul. - Bine, bine, fcu hangiul, vad cA sunteti drumeti cumsecade. Si g&inuga motatdé, cocosul pintenat si Acul de Cusut, dupa ce au stat la mas, s-au dus intr-o odaie s& se culce. - Eu am sf dorm jos, spuse Acul de Cusut asezandu-se mai langa ugh. Cocogelul si g&inusa adormira pe data. Acul de Cusyt nu putea dormi si pace. Pesemne’ il durea urechea de care-l trasese croiterul. Hangiul veni, nu stiu dupa ce, in odaia lor. $i cand se aplect, Acul de Cusut fi vazu numaidecat coada de vulpoi gi mai vazu cum hangiul trage cu ochiul la cei ce dormeau. Dar se vedea c& hangiul era gribit, cdci iesi repede. Atunci Acul de Cusut se duse la cocosel, il injepa putin si-] trezi din somn, apoio trezi si pe gainusa. Gainuga incepu s4 tipe: = De asta team luat cu noi in trasuré, ca si mA intepi, 22slibanogule? - Téceti din gura, sopti Acul. A fost hangiul pe-aici. Hangiul nu este altcineva decat cumatrul vulpoi gi |-am vazut cum va miisura din ochi. - Vai, ce ne facem? spuse gAinuga, faciindu-se micA de tot. - Dacd e asa, spargem geamul, spuse cocoselul pintenat. ~ Lasa cA va scap eu de incurcdtura - spuse Acul, care auzise pe un musteriu’ cd-i cerea hangiului c&rbune pentru lulea. Cocngule, pune repede oul gainugei aici in vatra. Acoperd-l in spuzii i dupa aceea nici si nu miscati. Abia ispraviré treaba, cand jaca si hangiul intra cu Tuleaua lui Mos Martin. Drumefii nostri se ficeau ¢4 dorm. Hangiul spuse in soapté: “Ia si aprind eu luleaua si pe urma va arat cu gazduire”. Dar cum céuta el in cenus@ un carbune s8-! puna in lulea, oul care era gata copt, pocni tare, fi umplu ochii de cenus4 de nu mai vizu nimic hangiul. Musterii din han, auzind pocnetul, o zbughira pe usd afara speriati. Cocoselul si gainuga abia deschiseri ochii si cum vulpoiul hangiu umbla de colo pana colo gtergdndu-se la ochi, isi scdp& coada din brau. Acul de cusut il intepa zdravan in coada. Vulpoiul, erezfnd ca i 8-a aprins coada, prinse a fugi lovindu-se de tot ce intilnea in cale. legi afarai $i porni spre padure. Freti sdi stiti ce-a fost apoi? De la hanul cu pricina Repede fiugt cocosul, Dar mai repede gdina! - Nu fugi, gainuga - strigd rzand Acul - poate vine broasea si te tragii cu trasurica! - Multumesc, drag& Acule, vorbi de data asta frumos gainusa. Merg eu i pe jos. Si o-ntinse voiniceste la drum! Cuvinte si expresii: mofata - care cauta so jasa in evidenta, care se crede superior, indrizney, cu gura mare; niscaiva/niscal — care este, se afl intr-o eantitate nedeterminata, intr-um numuir oarecare; pintenat - cu pinten - formatie coroasa situata in partea de dinapai gi de 2jos a picioralui, deasupra labei; tam-nesam - pe neasieptale, deodatd, pe nepusé masa; hangiu - persoand care jine un local (han) unde se pot adaposti peste noapte drametii; famfos - semet, mAndru, ingém fat, fudul, arogant: pesemne - se pare Ci..., se vede cé...; poate, probabil; musteriu - cumparitor, client. Aciivitdtifragmente de activitate care pot veni in continuarea celei de povestire: « Repovestirea textulal ,Gamuga cea mofata”; Canverbire tematicd: Despre liudaroyenie", Despre lumea prietenilor nostri motati” (dupa ce copiilor le-au fost citite gi alte texte cu o tematicad asemandtoare), « Puzzle (la activitatile liber-alese): o imagine din ,.Gdinuga cea mofata” de Calin Gruia; = Citire de fmagind (la activitigile liber-alese): ,,Personaje gi powegti cunoscute™. Abe texte suport: L.Proverbe si zicdtoni: “Cine nu vrea s& asculte de sfaturile nimanui va invata pe pielea lui.” “Vorba dulce mult aduce.” “Umb/a cu capul pe sus ca spicul gol.” “Pudulia sora bund cu prostia.” “[ngamfarea infloreste, dar nu rodeste.~ “Landa de sine nu mirose bine.” Ciubotelele ogarului de Calin Gruia Be unde avea lepurele doi galbeni, nici eu nu stiu! Dar povestea spune c4, intr-o toamni, el pomise spre un iarmaroc’ vestit. Demult se gandea lepurele ca i-ar sta bine cu o palarie alb& cu pana de paun gi cu o scurteicd verde, dar nu pentru asta se grabea el spre iarmaroe, ci ca s@-gi cumpere ceva pentru incalfat, cd era descult. incepuserd ploile de toamna, vantul imprigtia frunzele pe poteci si frigul prinse sa-1 stranga de picioare. De aceea, isi infunda palaria yeche pana peste urechi, isi stranse zibunul’ de trup si iuti pasul, ca si 24ajunga mai repede la iarmaroc. Si cum mergea lepurele uitindu-se cand in dreapta, cand in stanga, ciulind urechile la orice fosnet, iaté c& mai Spre seard se intalni pe o potecd cu Ogarul... Ogarul era gras, voinic, imbricat intr-o suba calduroasa gi purta in picioare nigte ciubofele nou-noute. Dupa ce-si dadura binete, ca doi calitori de treabi, o pomira impreuna prin desisul p&durii. lepurelui i se scurgeau ochii dupa ciubojelele Ogarului; pentru ci tare mai erau frumoase, iar lui ii era Stragnic de frig la picioare! - Ct ai dat pe inealtari? intreba sfios’ [epurele. - Doi galbeni’, ct s8 dau! ti raspunse fudul Ogarul, - Ma duc gi eu la iarmaroc - adauga lepurele - sA-mi cumpar ciubotele. ~ Pai, tot acolo merg gi eu, am treaba cu un negustor.,. Ciubolele se gasese ciite vrei, numai bani sa ai! - Am doi galbeni, sopti lepurele. Ogarul nu spuse nimic, ci isi rasuci varful mustatilor ca si cum lui nu i-ar fi pdsat cfiti bani are lepurele. $i au mers ei aga, au mers, pin s-a intunecat de-a binelea. Drumul nu-! mai vedeau bine. O ploaie rece gi deasa se abatu in calea lor, de-i dardaiau bietului lepure dinfii de frig. - Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te vad descult... $i apoi € noapte si frig... Mai ai si bani la dumneeta,.. Bani am si eu... si cine stie cu cine ne putem intalni, ca padurea e plina de tilhari lepurele ciuli urechile, igi strange tare zabunul, ca s simt& banii ce-i avea intr-un buzundras la piept. - $i ce-i de ficut atunci? fntreba el, - Pai, de ce sunt pe lume hanuri? Pentru vreme de hoapte, pentru adapost. E pe aproape hanul Ursului. Eu zic sa tragem la el, dermim $i pornim maine diminea{i. Poate pind atunci mai std si ploaia. lepurele nu avu incotro gi-| asculta pe Ogar, Scuturandu-si luleaua de usa hanului, Mog Martin ii primi bucuros: - Ce vreme rea! Nu te-ar liisa inima sd lasi pe cineva afara! Hei, si dumneata mai esti si descull... Treei colea langa foc, de-tr mai 2aincalzeste picioarele! lepurele se apropie zgribulit de vatra’. In afara de ei si hangiu nu mai era nimeni in han. Mog Martin iesea din cfnd in céind afarii si se uita de-a lungul drumului, sa vada daca nu cumva se mai indreaptai spre hanul lui niseaiva’ célatori. - Eu zie si cerem ceva de mincare - sopti Ogarul - 31 udatura. - Cere dumneata, cumetre. Mie nu mi-¢ foame... $i apoi nu am nici un m&runtis. CA dac& schimb un galben, raman toata iarna descult. - Hei, ci ciudat mai esti, cumetre! Dar cine ti-a cerut, mi rog, s8-ti schimbi galbenii? Pentru plata am eu bani destui. C& doar nu ma voi lacomi la un siirac ca tine... Si, intoredéindu-se Mos Martin in han, Ogarul spuse: - Ei, Mog Martine, da-ne ceva de imbucat si de bau... ~ Am niste placingele... ~ Ag manea gi eu din ele! - Am friptura, faguri de miere, si vin de stafide..., ~ Da-ne de toate gi din toate, cumetre, spuse Ogarul lingandu-si buzele, Mos Marin isi puse sorjul pe dinainte, ca un hangiu adevarat ce era, gi prinse a aduce bunatatile, Ogarul incepu s4 inghita cu lacomie bucaté dupa bucaté. lepurele se rugind si abia-abia gust si el o bucatica de placinta cu varzi. $i poate n-ar fi gustat deloc daca nu l-ar fi poftit Ogarul: ~ Mananca, cumetre, cfi de la dumneata mandnci. Ogarul pared nu mancase de o luna, asa-i wosneau falcile si-i umbla limba prin gura, Pana sa-si fumeze Mos Martin luleaua, Ogarul mane toaté mancarea din han. La urm& ceru o cand cu vin de stafide, pe care o bau pe nerdsuflate. lepurele se uita mirat. Se minuna si Mos Martin, - Mai, mai, incd n-am vazut un drume, mai flamfnd ca dumneata. Sa-ti fie de bine, Ogarule! $i acum, vorba aceea: “Frate, frate, dar branza-i cu bani...” Ati mancat si baut numai bine de doi galbeni. Ogarul prinse a se ciuta prin buzun&ri. Cauta prin buzunari la pantaloni, cut in guba, dar degeaba cfuta: nu avea nici un ban, in cele din urmi, spuse Jepurelui: Bi~ Plateste dumneata, cumetre! - Cum sa platesc? Asa ne-a fost vorba? - Plateste, ci am uitat punga acas&. Iti dau eu bani la iarmaroc. Am s& ma imprumut de la un prieten negustor... - Cum?... Wai, ce si ma fac?! Sa raman descult? Oganul incepu s4 ridi pe sub mustdti. Mog Martin isi iesi din fire, - Mie s& nu-mi umblati cu d-astea. Platiti, ca altfel am eu ac de cojocul vostru! - El m-a poftit gi la han, el m-a poftit si la masa, spuse chicotind” Ogarul. El sa plateasca... - Nu-i adevarat, Mos Martine. Eu n-am maneat mai nimic. Vine iarna si, dac& platesc, rimén descull... - Ei, ci doar n-oi incalta eu tori descultii din lume! Ca a mancat si baut Ogarul e drept, dar lucru curat aicea nu-i... Acum imi dau eu seama ce fel de musterii’ imi sunteti! V-ati sfituit si-mi faceti pagubii... $i Mos Martin apucd un ciomag pe care il tinea pitit dupa us pentru asemenea calatori, si il ridicd spre Ogar. Ogarul fl araté pe lepure. lepurele, vizdnd ciomagul, incepu si tremure de fricd, $i de voie, de nevoie, scoase din buzunar basméluta in care avea legati cei doi galbeni, si plati Ursului. Mog Martin se ita la ciubotelele Ogarului, apoi la picioarele goale ale lepurelui, marai ceva si lud galbenii, Ogarul isi gterse mustatile, se culead gi adormi fara erija. Mog Martin vazdnd ca nu mai vine nimeni la han se duse i el in odaia’ lui s& se intinda putin pe o lavita”. Numai lepurele nu se culcd, Cum putea si doarmé? Ramasese fara bani... Si de-afari vantul se auzea mai furios gi ploaia batea in ferestre. De necaz, Iepurele incepu si plinga pe infundate. Cum de se lasase pacalit de Ogar? Ofta gi se gandea ca in curand va veni iarna... Vor fi viscole si zipezi mati... Va fi mult mai frig, iar el va umbla zgribulit si descult,,, Ogarul sfortia intr-o odaie, Mos Martin in alta, numai pe bietul Iepure nu-! prindea somnul. §ia stat lepurele, a stat, pani la miezul noptii, Si s-a tot gandit si razgandit, ce sa facd, ce si dreagd? Pared vedea cum desfcuse basmaluta si-i diduse lui Mos Martin banii... Cum ursul statuse o clip’ 27pe ganduri, uitandu-se cand la ciubotelele ogarului, cind la picioarele lui, de parca ar fi voit s-i spund ceva. Ce anume? Deodata, in mintea lepurelui se faeu lumina, igi terse lacrimile gi intr in odaia Ogarului Ciubofelele erau puse langa soba s4 se usuce. Nu mai statu pe ganduri... IncltA ciubopelele Ogarului, pagi incet, iegi din han gi jine-o biiete tot intr-o fuga, “Daca le-am platit eu, sunt ale mele, doi galbeni fac, doi galbeni mi-a mancat Ogarul”, se gandea lepurele, afundandu-se tot mai mult in padure si-n noapte. Spre ziua, se wezi Ogarul gi voi sé se incalye, dar ia ciubotelele de unde ou-s! Mog Martin ivindu-se in prag, didu razand din umeri. Ogarul nu mai zabovi la han, ci porni s4-gi caute incalfarile. Se cunogsteau bine urmele din noroi si incepu Ogarul a fugi pe urmele lepurelui, La inceput ii venea tare greu, el era gras, de-abia se migca, da-neetul cu incetul, prinse a se subtia de alergatura Nu dupa multa vreme il zari pe lepure pe un deal. Tine-te dupa el! Au fugit, au tot fugit prin paduri, peste ogoare, peste dealuri, hat In zare. Ogarul gafaia si se subtia. lepurele tot mai sprinten se faicea. Trecu toamna, trecu iarna, veni primdvara, apoi veni gi vara si fuga lor nu mai contenea, Se zice cA pe lepurele din poveste, Ogarul nu |-a putut prinde. Dar, de atunci, cum vede ogarul un iepure, cum se ia dupa el, cu géndul sii-| prind’ gi sa-| descalte. ‘Cuvinte si expresii: iarmaroe - tirg finut la date fixe; baled; gzitbun - hainii barbateasci purteta de jarani, ficuti din link sau bumbac, de obicei lungd, cu sau ft’ maneci; ada binete - a saluta; stragnic - foarte, extraordinar, nespus; sflos - lipsit de indrazneala; timid, ruginos, rezervat; galbeni - nume dat unor monede de aur, de valori variabile., care au circulat in [anle romanesti;, fudul - ingimfat, mandru, increzut, arogant; vatra = un fel de platformaé indlfata, pe care se face focul pentru a prepati mancarea; niseaiva - care este, se afl4, int-o cantitaic nedeterminaté, intr-wn numar oarecare;a chicoti - a rade pe ascuns sau cu izbucniri inflmdate; miusterli - cumparatori, client; basmaluta - bucata de panza, folosita spre a lega gi a duce in ea ceva. odai camera, inetipere; lavifé - scandurd Jatt fixatd pe farugi de-a lungul unui perete in casele hatranesti, pe care se sta, Activitati“fragmente de activitate care pot veni in continuarea celei de povestire: * Repovestirea textuled Ciubozelele ogarului®; * Convorbire tematicd: Despre ingeliciune”, Despre prictenie: Pricteni adevérati si pricteni falsi", ,Cinstea” (dupa ce copiilor le- au fost citite gi alle texte cu o temalicd asemandtoare): © Puccie (la activitatile liber-alese): o imagine din ,,Ciubofelele ogarului” de Calin Gruia = Citire de imagini (la activitatile liber-alese): ,,Personaje si povesti eunoscute”, Alte texte suport: 1. Proverbe si zicatori: “Ce fie nu-ti place altuia nu face.” “Cine sap groapa altuia cade singur in ea." “Nu lua ce nu-i al t&u cA te arde.” “Cinstea cintareste mai mult decat banul.” 2. Ghicitori/rime: “Pe mincinos, intotdeauna, Tl potolesti tot cu minciuna™ (.M.Raureanu) Nuielusa de alun de Calin Gruia oof fost odaté ca niciodata. A fost odati o femeie sirmani, care avea doi cop un baiat si o fatd. Pe fati o chema Sprinteioara, iar pe baiat Mugurel. Sprinteioara spala si scutura, Mugurel aducea apa de la izvor si aduna surcele; Sprinteioara aprindea focul in vatrd si fierbea bucatele, Mugurel culegea poame din pidure; Sprinteioara cosea si torcea, Mugurel impletea opinci din coaja de tei. $i seara, cand venea mama lor trudita de la munca, masa era asternutS, mAncarea calda, apa din 29ulcior rece, ograda curata, casa maturata. Intr-o zi, Sprinteioara porni cu Mugurel prin padure si culeaga ciuperci. Soarele trecuse de amiazi, dar cogurile lor ramasesera tot goale. Si cum mergeau ei si se afundau tot mai mult in desis, uitindu-se cand in dreapta, cénd in sténga, numai iat cd zarira intr-o vale o ciuperca mare i frumoasa. Se aplecara s-o rupa, dar ciuperca se ficu nevizuta. Se vitari mirati in jur $i o vizuri ceva mai departe. Cu cat se apropiau de ea, cu atat ciuperca se departa, $i au mers ei, au mets, pand au ajuns intr-o poiand verde unde se aflau o multime de ciuperci. Ins, cum se aplecau s4 le culeag’, cum intrau in pamant, iar daca se ridicau fn picioare, ciupercile risireau din nou in alta parte. “Ce si fle oare? se gandi Sprinteioara. Parca ar avea picioare, aga alearga de colo pana colo”. CAnd se iti mai bine, vazu ca arborii erau strambi, fara frunze, cA semanau cu niste fipturi vii, care-si miscau crengile ca niste degete rasucite. Sprinteioara inlemni. Voi si-l strige pe Mugurel, care mai alerga inci dupa ciupercile fermecate, dar nu avu putere. Mugurel tocmai atunci prinsese in maini o ciuperci mare si tragea de ea s-o scoatd din pamant. Ciuperca se rupse ¢i din ea izbucni un fum galben- verzui. Fumul invalui intr-o clipa toata poiana, apoi se nidica deasupra pAdurii ca un nor si sé mistui in zare... O daté cu norul pieri poiana cea verde, pieriri. copacii ciudati, cu chipunle infricogatoare, pieri Mugurel. Sprinteioara o rupse la fugii, strigdnd dupa ajutor. Nu-i raspunse insd nimeni. Cararile ii erau necunoscute... Se ratacise... Abia tarziu iesi intr-un luminis. incepu si caute drumul spre cas4, Dar cum sai se intoarcd fara Mugurel? Porni in cdutarea ui. $i tot umbland ¢a strigand in toate partile, se pomeni intr-o rariste de padure, in fata unui alun care se legana. Nu adia nici un vant, nu se misca nici o frunzi in ceilalti copaci, si totusi alunul se legfna de parca il scutura cineva de tulpind. Cine il migca oare? Ba incd, lucru si mai ciudat, la fiecare leganare frunzele i se ingilbeneau si cAdeau de pe ramuri. - Ce ai, alunule? jl intreaba Sprinteioara. Mare-i fu uimirea ednd din fognetul frunzelor auzi un glas: - Nu te mira ci ma legdn cand nu bate vantul si cad imi se ingalbeneste podoaba in toiul veri; la radacina mea e un vierme 30naprasnic care ma roade de ma dor crengile si frunzele. ~ Un vierme?! fcu Sprinteioara. $i fata Incepu s& sape cu un bal. Pamantul era tare. Radacinile adanci. Sprinteioara mu se lisa pin’ nu gasi viermele. $i acela prinse a se ruga sia fagadui daruri, dar fata nu-l asculti ce spune, ci il strivi, Acoperi apoi radicinile cu paméant gi, fiind in vale un izvor, aduse de cateva ori apa in pummi.., $i ital... alunul igi lepada” pe dati haina galben&, inmuguri, dadu frunze noi gi inflori, - Mulfumese, fata buna, ci m-ai sc&pat de dusman, si aplecandu-si un ram inflorit, alunul adduga: Rupe de aici o nuielusa. Cu atat te pot rasplati. Poate-ti va fi de folos in drumul tiu. Cu aceasta nuicluga, de vei atinge copacii uscati, pe dati vor inflori si vor lega rod; de vei atinge crengutele uscate, ele vor inverzi gi vor da rédacini; de vei atinge crengutele verzi, ele sub ochii tai, se vor face copaci.. Sprinteioara lua nuielusa de alun gi o bagi in sin. Peste padure se lisa incetisgor noaptea. Unde si pomeasca? De dupa un nor sé uita, mirata, luna, Hei, de s-ar fi putut, Sprinteioara ar fi intrebat-o si pe ea dacd nu i-a vazut cumva fratiorul Céteva lacrimi i se prelinsera pe obraz, Dar fata le sterse repede si se ured fntr-un copac, unde-si facu un culeus din ramuri tinere. Nici pomeneala de somn. Toat& noaptea se gindi in fel si chip cum ar putea si-si giseascd fritiorul. Vantul misea frunzele copacilor, frunzele fosneau gi Sprinteioarei i se parea cd aude glasul lui Mugurel. in zori, fata pormi din nou la drum. $i merse... si merse.., multe zile la numér gi tot atitea nopti, intreband rauri, izvoare, pasdri céntiitoare, daci nu stiu ceva de fratiorul ei; nimeni insd nu-i putu raspunde. Dupé multaé vreme, ajunse intr-o poian& gi se asezi sd se odihneasea. $i cum stitea dusd pe ganduri, numai ce aude un fluicrat. Cfnd se uité, ce s8 vada? Un balaur’ mare, verde se tara prin iarba. Florile se aplecau speriate si se ascundeau, iarba se usca in calea lui, Din cand in cand, balaurul se oprea, isi ridica in sus capul si arunca in vazduh o dogoare indbusitoare, Ochii ii straluceau ca jraticul, iar printre dinti seotea un fluierat ascutit de-ti spargea urechile... Se indrepta ciitre un copac fnalt, pletos, in care se zirea un euib neobignuit. Vazand-o pe Sprinteloara, balaurul se facu o dati roati si afse arunca asupra ci. Fata se didu indarat. Scoase nuieluga de alun gi atinse cu €a un rug uscat de mure; si pe data in calea balaurului rasari o tufa mare de mure, care, incolicindu-se, fl prinse ca intr-o tesdtura incalcité. Balaurul incepu s& se zvarcoleasca, dar cu cat se zbatea, cu atat rasdreau in jurul lui mai multi rugi de mure si-l legau din toate partile. Sprinteioara aduna de pe jos fel de fel de crengute uscate, le atingea cu nuieluga gi le arunca asupra balaurului. Acestea pe data inverzeau, prindeau radacini gi cresteau in jurul balaurului, strangandu-l in ramuri ca intr-un cleste. L-au incolacit si l-au strans atat de tare ramurile si rugii de mure, incdt balaurul, in cele din urmi, pieri. $i cum rugii de mure gi crengutele aruncate de Sprinteioara eresteau inca, il acoperira de nu i se mai cunoscu urma. Bucuroasd ca a scdpat de balaur, Sprinteioara voi si porneasca mai departe, dar nici nu apuca sa-si puna nuielusa de alun in san, cA gi auzi din copac: - Hei, ascunde-te, faté viteazi... vine pasirea cu penele de argint, mama noastrd, si ar putea s4 te inghita!... - Cine striga? intreba miraté fata. - Noi, puii ei! Sprinteioara nu avu vreme si se dumereasca” despre ce poate fi vorba, caci vazu in vazduh o pasare nespus de mare. Penele fi striluceau ca argintul si, pe unde trecea, vintul se stérnea, copacii se aplecau, ramurile tremurau. Numai cu o aripa intinsd, umbrea toaté poiana, dar cu amandoua, intuneca lumina soarelui, Cat ai pasarea cu penele de argint cobori, deschise ciocul, o inghiti pe Sprinteioara, apoi se ridicd in cuib, la puii ei... Dar ce pui! Erau mai mari decat fata... Puii incepura $4 strige cu totii intr-un glas: + Da-i drumul, mama, da-i drumul din gusa... - Ca fliminzi mai sunteti, puii mamei; indata, indatd v-o dau! - Nu suntem flamanzi, s4 nu-i faci nici un rau, mama... Fata pe care ai inghifil-o ne-a scipat de la moarte... Ne-a scdpat de balaurul cel verde care venea s4 ne manince... Di-i drumul, si nu moari... Pasirea cu penele de argint zburi spre tufig si, dupa ce se incredinjé de adevar, urcd din nou in cuib, casca ciocul si-i dadu drumul fetei, vie si nevatamata... Sprinteioarei nu-i venea a crede ca Scapase atat de repede din gusa intunecoasd si tremura inca de spaimi.,, Pasirea cu penele de argint fi spuse: Er- Cum si-ti mulpumese cA mi-ai scApat puigorii de dugman? - Sa-mi spui, pasare de argint, unde las putea gsi pe fratiorul meu? Pe Mugurel!... - Nu stiu!... Imi pare rau. Dar intr-o clip& voi inconjura lumea si aflu, $i cat ai bate din palme, pasdrea de argint zburd in Ari... $i eat ai fuma o lulea, pasdrea de argint se si intoarse. - Ca s& ajungi pana la fratele tau ifi trebuie opinci de fier si indrazneala de voinic.., Fratele tau ¢ acum la Zina Hapsana, a Muntelui Negru stipana,.. Zana st& in acel munte, intr-un palat ferecat, iat muntele-i pazit de o lupoaic& cu dintii de ofel si ochii neadormiti... Asa mi-a spus sora mea, pasarea cu penele de aur. Tine fulgul acesta de la mine! Cand vei fi la greu, si-l pui in podul palmei. Acum coboara din cuib si porneste inspre miazinoapte... Fii insé cu bagare de seama: Zana Hapsana, a Muntelui Negra stpand, e tare vicleana gi mo vei putea dobori decat cu sabia uriasului. Sprinteioara ar fi dorit s& mai intrebe ceva, dar pastirea isi nase zborul. Si a mers Sprinteioara, si a mers... zi de vara pani-n seard, cale lunga ca-n poveste, peste vai si peste creste, wecand ape manioase gi paduri intunecoase... $i tot mergénd ea asa, zilele nu numara. lata ca-ntr-o dimineata se trezi c-un munte-n fata; gol, pleguv; din peale-n varf nu avea pic de verdeata; si de-acolo-n z&ri, cérunti, se-ntindeau tot munti si munti... Sprinteioara se asezd pe o piatra s8 se odihneasca. Dar nu-i tihni somnul, ca pe data auzi o larma, de clocoteau departarile. Cand se uita mai bine, vazu intr-o vale un om nespus de mare, mare gi inalt, incat ameteai uitindu-te si-i zéiresti capul. Avea spinarea cat dowd porti puse aléturea, brajele groase cat copacii batrani, si, cu un fel de ghioaga’, lovea stincile si muntii. Muntii se privéleau, stancile se sfarimau in bucdti, pimantul se cutremura. Sprinteioara, vizandu-l alat de infuriat, se piti intr-o pesterd. Uriagul lovea in pietre, de sareau scantei, $i se vaicirea: - Daca ar fi cineva sii-mi scoati blestemata de viespe din echi, i-ag darui orice!... Viespea imi manancd vederea. Am si daram toti muntii de durere! a3