scolar Elena Ispas oJehnici eficiente de redactare ‘2 Modele de aplicare a acestor tehnici 2 Teme propuse pentru a exersa tehnicile de lucru ORaspunsuri cupringdnd unele solutii propuse penteu rezolvarea temelor © Mic dictionar de expresii frumoase clasele JUUL=JRY- LoDLucrarea este realizata in conformitate cu programele scolare in vigoare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ISPAS, ELENA Compunerea gcolara / Elena Ispas. - Bucuresti Erc Press, 2007 ISBN 978-973-706-778-4 371.3:372.464:373.3 ISBN (10) 973-706-778-9 (13) 978-973-706-778-4 © Copyright Editura ERC PRESS Toate drepturile rezervate Piata Presei Libere, nr. 1 sector 1, Bucuresti Telefon: redactie 031 405.53.29, difuzare 021 318.70.27 Fax: 021 318.70.28 e-mail: ercpress @zappmobile.ro; Referent stiintific: institutor gr. | Alexandra Manea Desene: Adina Visan Redactor: Gabriela Mangu Tehnoredactare: Gabriela Mangu, Simona Mogogeamni Coperta: Lorena lonictARGUMENT Dragi devi, pitingi gi invapitari, Folosivea acestui material awilicy, on ghid de redoctare a compurerilar soolare, aorsit ori la sooali, pune bade autoistruinit Dig dai, anestit luoae vine in gaijirad vestry, in pegitinn aterté. a Secizei lapii de compurere. in omnstiadegpe se regitese tonte tari ce compari, find un avilier Gidert si ceorebit de util pertru ca xe does si devinti, attisti at astrtiie" indade! ¢.alka ati povestit aul cngined wer suste texte itaae, ti redizet anpuer adie, wind a spot de anostae a beni teojuttore fogte rede, imegini dn notwi, materide figuntive. Spe sfirsind dasi a IVa vei pita dbpiecben ck a rediza in mod indgenckt corpuei sis, pe bau experiente bopete de observac a hari nave titi s pines grea posarpesatdrs- dor de redetare a. aestora Exercitiile popes contrilase la fouren si consoliderea. amnostirtedlor dobarcite la soda. Exyresiile atistice prezartote at puncte ce pleawe fuedzan conpseiler eke prinfi a teri petruansi Stinregi coleg iradgiton, hurarea ch fotii vi pra la depnitie netak talwiic voriate ce redatae a tutor tail & core sola, fondu spot ted in desitaycen odor & comstare soisi atét la linia rors at gi late discipline: echuctie plastio’, echantie cvici, stitrte etc. Sovanile de baru prose la Sa exersam! au grab dferite de dficitate si trebusie opticcte in furefie de dost G@lfasualva, cb nivel das respective, dev sin fingie ce, Modklele de corynmeri sunt prezentate on mocksi de orientivi, si mut on sobgii sau rezolvivi, aiid in orice compunere este nevoie, mai mult ca ornare, ce ovativitate. Asachr, va init, dagi prieteni, si dati ffau liber inpginaziel! succes - Auoaroa 3CUPRINS I, CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? .,..,.,..... 6 IL. PARTILE UNEI COMPUNERI Modelul I. Norul cel uriag ..,.... Modelul al -lea. Emotii de scolar Sa exersam! . us. sels ome pantie: eden a uM Im, TIPURILE DE COMPUNERI ORALE §1 SCRISE 19 © Conpanerea dui un plan deidel dat... 0... eee 19 Modelul I. Aniversarea lui Nicugor . 21 Modelul al I-lea (O intamplare) . . 23 Modelul al II-lea. O fapta buna . (a8 Sa exersam! 27 © Compuneren an titha dat 28 Modelul I. Cartea, 0 comoara Ade invagaituri *29 Modelul al II-lea. Glasul padurii . 32 Sa exersam! ie * Conpunerea au i it dat 34 Modelul I. O decizie buna....... 36 Modelul al H-lea. Puiul de veverita . 38 Sa exersim!............-,..455 40 ° Componeren dupa un tablou (imagine)... 6... cise 41 Modelul I. ,,Taranca din Muscel“ (Nicolae Poe Modelul al I-lea. Darurile lui Mos Nicolae ......... 45 Modelul al I11-lea. Jarna, anotimpul stelu(elor albe . 47 SA exersaml . 6. oo ie5 es iso 1 HA) 51 + Compunerea dapi un sir deirmgini .. .. . y§ Modelul I. In asteptarea lui Mog Craciun +53 Modelul al Il-lea. Singura acasi ... 56 Sa exersam! 159 ¢ Compuneres cn ajutoral unor expres . 60 Modelul I. Primavara ied Modelul al I-lea. in ziua de . 63 Sa exersdm! - 66 « Caracterizaren unel persoane (bunica, marm, tata ete) 067 Modelul I. Mama, dulce minune ...... 5.5 Nay? + 68|. CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? Compunerile scolare realizeazd o sinteza a tot ceea ce ai invatat in activitatile scolare, extrascolare, in mediu familial, sub raportul corectitudinii exprimarii. Pe de alta parte, ele constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experientei tale de viata, de manifestare a imaginatiei gi fan- teziei creatoare. ¥ Compunerile iti cer sa fii UN BUN OBSERVA- ITOR a tot ceea ce te inconjoard: oameni, plante de tot felul, animale mari si mici, fenomene ale naturii, rotirea anotim- purilor, natura in toata complexitatea ei. ¥ Cum putem observa? Deschide ochii! Ascultd-ti simpurile! Priveste culoarea si inspira parfumul florii care te-a fas- cinat, sau al aceleia pe care ai primit-o in dar, ori al florii pe care o vei darui persoanei dragi. Urmareste surdsul cald si duios al mamei, bratul protector al tatalui, parul nins gi ochii mangaietori ai bunicilor. despre ceva imaginar. Este important doar sa crezi in ceea ce simti, in ceea ce scrii, sa crezi in tine $i in oameni. Sa crezi in pomii infloriti ca-ti vor darui parfumul gi gingasia lor. Sa crezi in rodul bogat al pamantului, asa cum el crede ca tu il vei ocroti! Y Visoaall cu ochii deschisi! Viseaza la casa pe care ti-ai dorit-o intotdeauna, la masina viitorului. Gandeste-te c&4 vei gasi odata bagheta magica. Ce fapte bune poti sa faci cu ea? Ce lucruri posibile sau chiar misterioase ai putea realiza? 6Y Deschide-fi intma! Asculta! Asculta-ti rasul cristalin, atunci cand parintii stiu sa transforme orice zi in sarbatoare! Asculta dojenirea caldi a mamei, atunci cand gresesti sau jei o nota slaba. Asculta plansetul de durere al celui ce pierde o fiinya draga! Plangi alaturi de el! Asculta ,,zgomotul“ asurzitor al celui ce sta sa cada in pripastie! intinde-i o mand, nu-l lisa s4 se prabuseasca! Ce poate sd fie ,,un zgomot*, copile? Sa fie el, drogul? Sa fie alcoolul? Sa fie tigara? Sa fie neascultarea? Giseste un rispuns mai neasteptat, caut& o solutie de rezolvare la toate intrebiwile tale! Traieste si tu bucuria reusitei unui coleg, a unui prie- ten. Razi alaturi de el! Prinde-te in jocurile copilariei. ¥ Alege cuvintele cele mai frumoase gi mai Ineobisnuite! De unck iti alegi anintele? Cuvintele se pot alege din textele studiate la scoala, din lecturile citite, din povestile pe care ti le-a citit mama cand erai mic, din basmele audiate sau vizionate de pe casete, CD-uri, DVD-uri etc. Nituita si iti notezi in caietul de vocabular orice expresie fru tmoasi sau cuvént neobisruit! Citeste lecturile suplimentare recomandate la scoala. Prin lectura iti imbogatesti vocabularul cu expresii si cuvinte noi. Scrie-le in caietul vocabular si foloseste-le atunci cand ai nevoie de ele. Dictionarul si-ti fie prietenul cel mai drag. El te poate ajuta ori de cate ori nu intelegi un cuvant. Foloseste cuvintele noi in dialogul tau cu parintii, invayatorii, cu prietenii sau colegii, in compunerile scolare.Povesteste mai intai prin cuvinte simple, dar bine ordo- nate, pentru a putea fi injeles. Alcatuieste cu aceste cuvinte planul povestirii (compunerii) tale. Dezvolta apoi propozi- tiile, introducand cuvinte frumoase. Fii atent la aranjarea cuvintelor in propozitii! ¥ Cum gisim expresiile frumoase? Un lucru deosebit de important este pregiitirea vocabularuhi De exemplu, ca s-o descrii pe mama ta, foloseste cuvinte din ghicitori sau porneste de la o serie de fragmente din textele literare. Poti povesti despre mama ta, alcdtuind propozitii cat mai frumoase. Ai putea spune: Mann mea este harmici preasn o albini. Din aceasta propozitie se desprinde o insugire pe care o folosesti in definirea mamei intr-un mod neobisnuit (albiruga harnica). Din propozitia: Iubirea ef este fara de margini. ai putea desprinde o alta definitie a mamei. Te gandesti la ceva fara margini. Cine poate fi atat de mare? Desigur, Universul. Cine este precum Universul de mare? Iubirea mamei se identifica cu insusi Universul si o definesti ,,universul iubirii“ .a.m.d. ¥ Cuvinte care ,,zidesc“! Cum alegi cuvintele cele mai frumoase? Te poti juca! © Iti propunem un joe: ,,Ragurele de miere“. Se deseneazi un fagure de miere. il definesti apoi printr-un cuvant care are legatura cu titlul compunerii. De exemplu, pentru compunerea ,,Mama, scumpa mama!“, definesti fagurele prin cuvantul ,,mama‘, pentru ca este numele de baza pe care ni-I sugereaza titlul si este, totodata, cel mai des intalnit in compunere. In fiecare hexagon scrii denumirea acestui cuvant intr-un mod neobisnuit. 8Cu aceste expresii alcdtuieste enunturi. Le ordonezi apoi intr-o succesiune logica, pentru a forma un text despre mama.© Alte exemple de cuvinte magice, pe tema ,,Toamna“, pot fi: copaci = frunze = franturi de raze aurii etc. ¥ Adjectivele in comunicare Toate obiectele din lumea inconjuratoare au diferite insusiri. Lucrwile $i fenomenele naturii ou doar insusiri fizice, pe cind Ffiintele pot avea, pe langit insusivi fizice, si insusiri sufletesti. Pentru o exprimare mai placuta, mai expresiva, mai poetica, mai precisa se folosesc, de obicei, cuvinte care exprima insugiri. Acestea se numesc in limba romana adjective. Ele sunt cuvinte magice. Fara ele, exprimarea este saraca, simpla si produce mai pufine emofii si sentimente pentru cititor. ® iti aduc aminte! Citeste mult si vei realiza compuneri frumoase! Foloseste expresii din opere literare. 103% Ce propozitii pofi forma cu expresiile subliniate in fragmentele de mai jos? © ,,Toanna imprigtia arome dulci si amirui, miresre stinse,.. Deasupra ei, trerele pline incovoicu crengutele ca cerceti cu grele nesternate... Pe masa de stejar ctidlecu frunze, lanini de soare $i nuci intunecate in cojile verzi.“ (lonel Teodoreanu, La Meckleni) © , Din vid, aanplita iamnéi corne norii de zipadi, Flgii zbor, plutesc in aer oa tn roi de fluturi albi, Ritspandind fiori de gheata pe ai péwti umeri dalbi.“ (Vasile Alecsandri, Janw) ® ,, S-azvonit diin chenbrova frenonsii si veche sar oflaozana sidgire si albi, cx ochii albostri si cx pirul de aw: S-a dus foirna zénei peste noudi mini $i nouii féwi.“ (Mihail Sadoveanu, Durbrava mirasnti) @ ,,Ea deschise ochii plini de viswi. El sedea langit ea, intinse bropul ¢-i cuprinse nijloail. Intraré in polatul de marmuri.“ (Mihai Eminescu, it-FiemsdinLovini) Realizeazdt un isch bia \dintr-eud din [ Ion Andreescu. i Jorna ole ~Il. PARTILE UNE! COMPUNERI Caracteristici generale @ Ce trebuie s4 cuprinda o compunere? ¥ O compunere cuprinde mai intai o TEMA, adici tre- buie sa stabilesti despre ce sau despre cine doresti sa scrii. Cam stabilesi term? Ce inseamn acest lucru? Te gandesti a ceva sau cineva, apoi incerci sd povestesti tot ce gti sau doregti sa stii despre lucrul respectiv. Ordonezi ideile intr-o succesiune logica. %* Exemplu: Gandeste-te la anotimpul toarma. Ce cuvinte au legdtura cu acest anotimp? Poti enumera: zile, nopfi, etc. Denumeste aceste cuvinte} si altfel, alcdtuind expresii fru- moase gi neobisnuite. Alcatuieste propoziti despre toamna, folosind, expresiile create, apoi asaza-le} intr-o succesiune logica. are eto Poti fi personajul principal al povestirii tale. [ti poi imagina cd esti o floare, un extraterestru, un anotimp prefe- rat, un animal neobigsnuit. Poti intra in dialog cu oricine doresti. Creeaza-ti o lume ja ta, asa cum ti-o doresti. Un lucru este necesar: sa stii ce-ti doresti. 12¥ Alcatuieste apoi un plan al compunerii. Acest plan poate fi intocmit sub forma de intrebari, sub forma de| titluri, sau de enunturi, care sa contina ideile de baza ordo- nate intr-o succesiune logica a desfasurarii evenimentelor. ¥ Stabileste TITLUL congumerii si ai griji ca acesta sa) jaiba legdtura cu tema propusa. Compunerea trebuie sa fie structurata pe trei parti: introducere, cuprins si incheiere. ® 1. INTRODUCEREA. in aceasta prima parte se| prezinta locul, timpul si personajele compunerii. Sunt si situatii cand unele personaje apar ulterior, in timpul desfasurarii actiunii. Deci nu toate personajele pot fil |prezentate in introducere. | Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. | #% 2. CUPRINSUL stabileste auza sau motivd) desfttguritii intémplavilor. Faptele sunt redate intr-o ordine fireasca, intr-o suc- \cedare logictt a evenirnentelor. Aceasta este partea cea mai dezvoltata a compunerii. 3. INCHEIEREA aratd aun se gairgesc intamplirile, ce fwatdturi sau conchmie putem desprinde din faptele| lprezentate. Compunerea se poate incheia, de asemenea, cu © impresie personala. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. O compunere trebuie si cuprinda cel pugin trei ali- neate, conform partilor ei componente. 13& MODELUL | NORUL CEL URIAS % Introducerea: local, timpu, personajele. E ora amiezii. Stau in gradina si privesc indelung bolta azurie. Deodata, pe marea cea albastra a cerului isi face aparitia un nor cenugiu, ce se modeleaza in forme ciudate. % Cuprinsul: inchid ochii gi, cufundat in visare, vad uriasul diform apropiindu-se. Se mareste, se mareste, mugcand tot mai mult din seninul cerului. Uriasul inghite azurul, apoi se frange intr-o multime de picaturi reci de apa. Cu ultima lui suflare isi imprastie apa peste intregul pamant. — Bine ati-venit din imparatia cerului! Va multumesc pentru darurile aduse! zise pamantul. — Am venit sA facem botezul semintelor de grau, spusera bucuroase picaturile de apa. Dorim sa aveti la primavara campuri inverzite, iar culturile sa creasca sub binecuvantarea noastra. — O sa va rasplatesc pentru darnicia voastra. Vreau sa redeveniti ceea ce-ati fost. Eu va ofer stropi de apa din sudoarea vietuitoarelor, din roua florilor si din suflarea calda a marilor albastre. Vantul si razele de soare or sa va ridice la indltimea de unde ati pornit. Va astept din nou, sa-mi potoliti setea de apa proaspata. — Ideea este minunata. Vom pastra o legatura vesnica, spusera multumite picaturile de ploaie. 14farsitud intamplavilon; 0% : iz Deschid ochii. De sus, ploaia deasa si marunta incepe sa curgd. Intru repede in casa, cu gindul la minunea picaturilor de ploaie. Observam! ® Compunerea prezintaé un fenomen al naturii. [Elementele naturii (pamantul, ploaia) primesc insusiri jomenesti si devin personajele poyestirii. ® In compunere se impletesc naratiunes, clesmierea si ® Compunerea are trei parti: 1. in introducere este stabilita situatia de inceput: afara (locul), la amiaza (timpul), aparitia norului cenusiu in privirile celui ce povesteste (personajele povestirii); 2. in cuprins se afla auna care schimbii situatia de inceput (visarea) si intémplarile ce decurg din aceasta. Este partea cea mai dezvoltata a compunerii; 3. in incheiere are loc sfargitul visarii si revenirea la jrealitate. Asemenea introducerii, aceasta este de mici pro- \portii. Autorul compunerii arata cum se sfarsegte povestirea, ce! invetcturd seu impresie se desprinde din aceasta. @ Fiecare idee importantaé a compunerii este marcata icu alineat. Nicolae Grigorescu.& MODELUL AL Il-LEA ©& Citeste compunerea de mai jos. G8 Delimiteazd pintile compxmerii: introdxere, cuprins incheiere. EMOTII DE SCOLAR Este o zi racoroasa de duminicd. Din ingalbenitul codru soseste toamna cea domoala. Soarele palid vesteste inceperea unui nou an scolar. Razele lui timide imi goptesc ca voi invata bine gi anul acesta. Ma asez la umbra unui stejar. Privesc miscarea norilor si jocul ,,.De-a v-ati ascunselea“ cu Globul de Aur. Formele ciudate de pe bolta azurie imi trezesc amintirea colegilor de clasa. Parca ii vad pe Razvan, Mihai, Vlad, Petre si Andrei bronzati de soarele verii. Ei se apropie de mine si ma cuprind in brate. Eu ii intreb mirat: - Unde sunt fetele, colegele noastre? N-au sosit inca? ~ Au sosit inaintea noastra, spune Vlad. S-au grupat toate si deapana amintiri din vacanta mare. Ma uit in departare si zaresc siluetele unor fete mai mari decat cele pe care le-am lasat in urma cu trei luni de zile. ~ Nu te mira, Iulian, cu totii am crescut in aceasta vacanta. -E adevarat. Simona s-a inaltat de-a binelea. Haideti sa le uram ,,Bun sosit!“. Curtea scolii devine tot mai neincdpdtoare de multimea elevilor si paringilor. Preotul ne da binecuvantarea de incepere a cursurilor. Busuiocul imprastie stropi reci de aghiazma pe chipurile bronzate ale scolarilor. 16Ma trezesc din visare. Picdturile de sudoare imi tradeazd emoftiile asteptarii momentului reintalnirii cu colegii de clas’. Mama ma cheamé in casi. Imi aduce aminte ca trebuie sa ma pregatesc pentru a intampina cum se cuvine noul an scolar. ar@ SA EXERSAM! 1. Precizeoza care sunt partile unei compuneri. 2. Ce trebuie sii cuprinda fiecare parte a compunerii? 3. Care este partea cea mai dezvoltata a unei compumeri? 4, Citeste fragmentul dat mai jos. Miaunica statea nemiscata. Cei patru pisoiasi, lipiti de mama lor, sugeau lapte de la ea pentru prima data. Nu-si dezlipisera incé pleoapele, sa vada lumea inconjuratoare. Bunica mi-a povestit cé aga sunt toti pisoii la nastere. Nu pot vedea din prima zi lumina soarelui. Dar iata ca in zilele urmatoare cele patru ghemulete de blanita si-au deschis luminitele lor fermecate. Cand m-au zarit, au facut ochii mari, si-mi arate fiecare dintre ei darul luminos cu care au fost inzestrati. Ai fi putut crede ca au rasarit licuricii intr-o seara feerica de vara. S-au indreptat apoi spre Miaunica. Se simteau amenintati $i cdutau protectie. @) carei parti dintr-o compunere i-ar putea corespunde fragmentul? b) ce ai putea sovie in introdisere? ©) dar in incheiere? @ ce titlui se potriveste compunerii? ae |Micamica $i pe cei patru pisoiasi ai lei, apot coloreazii! 18IN. TIPURILE DE COMPUNERI ORALE $I! SCRISE PE CARE LE STUDIEM _ COMPUNEREA DUPA UN PLAN DE IDEI DAT Caracteristici generale O compunere porneste intotdeauna de la un plan de idei. 1 Acesta: * poate fi dat de profesor; * poate fi alcdtuit in clasa, impreuna cu elevii; * poate fi alcatuit individual de elevi. Nu trebuie sa uitam ca un plan de idei bine realizat inseamna o reusita sigura in alcdtuirea unei compuneri. Planul de idei dat de profesor trebuie sa fie ca un ghid in alcatuirea textului gi, de regula, trebuie respectat. De obicei, succesiunea ideilor din plan reprezinta si succedarea logicit a evenimentelor prezentate in compunere. Cele trei parti ale compunerii (introducere, cuprins gi incheiere) trebuie sa se regaseasca in planul de idei. Se analizeazd planul si apoi se stabileste care sunt ideile ce apartin fiecdrei parti din compunere. Titlul se alege in functie de ideile de baza ale planu- lui. Planul de idei al compunerii se prezinta sub forma de: a) maa b) intrebaai, C) tithe. 19& EXEMPLE a) Plan de idei sub forma de enunturi Introduce 1. Toamna s-a facut stépana peste intreaga tara. 2. Se intalnesc peste tot semne ale toamnei. 3. Soarele isi schimba fata. 4. Pasarile calatoare se pregatesc de plecare. 6. Livezile si gradinile ne daruiesc din roadele toamnei. , . 7. Oamenii intampind acest anotimp prin munca. Incheiere: 8. Bucuria copiilor este'tare. b) Plan de idei sub forma de intrebari Untrochacere: 1. Ce este o carte? Cu cine o poti compara? Cuprins 2. Cum se scrie o carte? 3. Ce poti cunoaste cu ajutorul cartii? , . 4. De ce este importanta cartea pentru om? [Incheiere: 5. Ce ganduri sau sentimente ai pentru o carte? c) Plan de idei sub forma de titluri ntroducere: 1. Propunerea unui joc in poenita. 2. Descrierea jocului. 3. Joaca in poiana. 4. Intamplari hazlii A petrecute. Hincheiere: i 5. Intoarcerea copiilor acasa. 20& MODELUL | ca Citeste planul compunerii sub forméi de intrebari. ca Cum sunt dezvoltate ritsyxmsurile? ca Care intrebiri corespund celor trei pirti ale compunerii? ANIVERSAREA LUI NICUSOR %* Plan de idei Introducere: 1. Ce eveniment se apropie in viata lui Nicusor? 2. Cum asteapta baiatul aniversarea? Caprins 3. Cine sunt musafirii? 4. Ce pregatiri a facut familia pentru aniversare? 5. Ce surprize ii fac prietenii lui Nicugor? , _ 6. Cum se distreaza copii? Incheiere: 7. Cu ce impresie ramane baiatul? Se apropie ziua de nastere a lui Nicusor. Baiatul este nerabdator sa afle de la mama lui cat mai multe detalii despre sarbatoarea aniversara ce va avea loc simbata, la sfarsitul saptamanii. Nicusor intelege din zambetul misterios al mamei ca i se pregatesc multe surprize. El se gandeste sa-si intampine musafirii intr-un mod cat mai placut. Stabileste o lista de jocuri pe care sa le propuna la petrecere, dar si premii-sur- priza. Baiatul face invitatii tuturor colegilor de clasa. fi cheama si pe prietenii lui de joacd din vecinatatea casei. . Invitatii il asigura ca-i vor fi alaturi de ziua lui. 21até si ziua mult asteptata. Mama impodobeste sufrageria cu ghirlande de flori multicolore. Pe masa incarcata de bunatati scrie cu petale de trandafir ,,La multi ani!. Peste tot sunt bomboane, fructe gi flori. Colegii si prietenii lui Nicugor sosesc in numar tot mai mare. Casa se umple de glasurile cristaline ale copiilor. Fete gi baieti ofera buchete de flori mamei. Ionela il leaga la ochi pe Nicusor, apoi copiii fl conduc in gradina, unde i se pregatise o surpriza. fi dau jos basmaua de la ochi gi ce credeti ci vede Nicusor? Un minunat trenulet serpuieste pe sine intr-un cadru miniatural, Baiatul ramane mirat la ve- derea acestuia. Este chiar trenuletul pe care gi-l dorise de mult timp. Copiii se distreazd de minune. Epuizeaza toate jocurile propuse. Nicusor ii premiaza pe toti cu cate un stegulet con- fectionat in mod special pentru aceasta ocazie. El este atat de fericit, incat ar dori ca petrecerea sa nu se mai sfargeasca. Nicusor mulyumeste tuturor pentru ziua minunata care la facut sa se simta atat de important. Spre seara, copiii hotdrasc sa plece la casele lor. Ei propun sa se intalneasca din nou peste o luna, in aceeasi atmosfera de sarbatoare, la ziua de nastere a Ionelei. 22& MODELUL AL II-LEA ca Citeste plarud de idei sub formé de erampuri. Observa dez- voltarea acestuia. ca Citeste plamd si spune ce observi. ca Dawn tith ai 4 devececcccocoooes % Plan de idei Introduce: : 1. La un sfargit de saptamana, Ionica pleaca cu pri etenii lui in parc. Coprins 2. Copiii incing jocul. 3. Din greseala, Jonica loveste o batrana. 4. Oamenii vin in ajutorul batranei. , _ 5. Baiatul regreta fapta. Incheiere: 6. Ionica invata din greseala comisa. Este vineri. Dupa ultima ord de curs, Ionic pleaca la joaca, in parc, cu prietenii. Acolo, Marius, Andra, Jan si Leonora propun jocul »De-a v-ati ascunselea“. Jan pandeste. Unii copii se ascund printre arbustii pitici, altii stau nemiscati dupa trunchiurile groase ale stejarilor. Prietenii sunt nespus de veseli. Alearga cu mare viteza, pentru a nu a fi vazuti de pandaci. Deodata, Ionica se impiedica si loveste o batrana firava, care se plimba pe aleea pietruita. Ea isi pierde cu ugurinta echilibrul si cade. Incearca sa se ridice, dar puterile n-o ajuta deloc. 23Oamenii ingrijorati se strang in jurul ei cu dorinta de-a o ajuta. Cu greu, batrana mai incearca o data sa se ridice. De data aceasta, ajutata, reuseste. Cu genunchii insangerati, sprijinita de brate, se indreapta incet spre casa. Intre timp, ceilalti copii se sperie si fug acasa. Ionica regreta cele intamplate. Se simte vinovat de fap- tul ca a plecat in parc fara permisiunea mamei. Ce va gandi ea oare? Ajuns acasa, baiatul ii povesteste mamei toata intam- plarea nefericita si isi recunoaste greselile. Mama il iarta, dar ii cere sa nu mai greseasca in viitor.& MODELUL AL Ill-LEA ca Citeste plarad compunerii sub format de tithai. a Observa cum s-au dezvoltat ideile plaradui. ca Identificit cele trei pixti ale comprmerii. O FAPTA BUNA Plan de idei 1. Locul, timpul si personajele povestirii. 2. Ivirea ocaziei de a face o fapta buna. 3. Desfasurarea momentelor intamplarii. 4, Interventia ta in realizarea unei fapte laudabile. 5. Urmarile faptei tale. 6. Bucuria traita pentru fapta implinita. lenufa este o fetita cuminte si buna la invatatura. La scoala, doamna invatatoare o vede uneori ingandurata. Pe chipul ei vesel de altadata se citeste o oarecare tristete. La ora de educatie civica, Ilenuta asculta cu atentie povestirile frumoase ale colegilor despre faptele bune pe care le-au facut ei candva. Jonel a daruit intr-un Ajun de Craciun toate economiile sale, stranse la pusculita, unui batran vaduv si singur. Maria a impartit la biserica, impreuna cu mama ei, mai multe pachete cu mancare oamenilor saraci. Alti colegi au daruit din jucariile lor unor copii aflati in zonele sinistrate din sara. Doamna invaratoare o priveste lung pe Ilenuta gi o roaga sd povesteasca si ea ceva legat de acest subiect. Fetita marturiseste cu lacrimi in ochi ca familia ei se descurca foarte greu cu banii in ultima vreme. Tatal ei zace la pat, ranit in actiunea de salvare a persoanelor aflate in casa vecina cuprinsa de un incendiu. Vecinii se aflau la munca in strdinatate. Din flacarile nimicitoare au fost salvati un 25baietel de cinci ani, pe nume Petre, si bunicul lui. Ilenuta o ajuta pe mama sa aiba grijd de tata si de cei trei frati mai mici. Mai mult de atat, acum le poarta de grija si celor doua fapturi neajutorate din vecini. Fetita marturiseste cu sinceri- tate cA i-ar face mai multe bucurii lui Petre, daca ar avea bani. Ea s-a atasat de baietel gi il simte ca pe un frate. Doamna invatatoare o priveste cu admiratie pe Ienuta si o asigura ca faptele pe care le face ea, alaturi de familie, sunt coronite de lauri ale sufletului. ,O fapta buna nu porneste numai de la pusculita cu bani, ci si din bogaria nesecata a sufletului omenesc“, zise colega ei de banca. Vorbele incurajatoare ii readuc Ilenutei luminitele in priviri. Fapta buna este pentru om cununa. Observam! @ Indiferent de forma in care este scris, plarul initial lidei se dezvolté. Fiecarei idei principale ii sunt adaugate| amadnunte care intregesc intelegerea povestirii. Fiecare frag- ment scris cu alineat reprezinta o idee din planul dat. Este respectata ordinea intamplarilor. ® Modelul I (Aszversarea lui Nicugor) este mai usor de! realizat, datorita intrebarilor puse intr-o ordine fireasca a! desfasurarii evenimentelor. Raspunsul trebuie formulat prin propozitii dezvoltate. Pe langa raspunsul la intrebare, se alcatuiesc gi alte propozitii care sa aiba legatura cu acesta. ® Textul obyinut la modelul al I-lea (pag. 23) devine 0 compunere narativa, pe care o putem intitula ,,O} intamplare“. ® Planul de idei al modelului al IJ-lea (O fe bux) ofera mai multe variante de a concepe compunerea, spre deosebire de primele modele. Ideile sunt oferite sub formal de titluri, iar titlurile au un grad mai mare de generalitate. 26@ SA EXERSAM! 1. a) Analizeacit plarud de idei al compunerii cu titlul ,O faptc bunt’ (pag. 25). Delimiteazd alineatele care apartin ideilor din plan si spune ciror parti ale comprmerii apartin. b) Sub ce formii este scris planul? 2. De ce poarta compunerea de la pagina 25 tithd ,,O fapta bund‘? 3. a) Analizeazit plarad compumerii ,,Aniversarea lui Nicugor‘ (pag. 21) si deliriteazdt alineatele care apartin ideilor din plan. b) Sub ce forméi sunt scrise ideile din plan? 4. Contiruxt planul de idei de mai jos al unei conynmeri cu tithul »»Prietemil la nevoie se amoaste’t Introckwere: Maria este bolnava. Cupins: —‘Prietena ei, Joana, o viziteaza acasa. Maria recupereaza lectiile pierdute. 5. Dezvolté plarad de idei de la exercifiul 4. Orienteazit-te dupii cele trei modele de compuneri prezentate la ,,Compunerea dupd um plan ce idei*.COMPUNEREA CU TITLU DAT Caracteristici generale Pentru realizarea unei compuneri cu titlu dat se tine cont de legétura titluha cu contirutul creat. Titlul compunerii trebuie sé porneasca de la 0 expe- rienté nemijlocita a celui ce creeazd asemanatoare cu subiec- tul dat. Fara o cunoastere a realitatilor sugerate de titlu nu se poate obtine o compunere reusita. @ Se indici respectarea urmatoarelor etape ix realizarea unei compuneri cu titlu dat: ¢ se analizeaza titlul; « se alcdtuieste un plan de idei; * se gasesc cat mai multe cuvinte care sa aiba legatura cu acesta; » se alcdtuiesc expresii frumoase prin definirea cuvin} telor intr-un mod neobisnuit; + se alcatuiesc propozitii cu expresiile, cuvintele gasite si actiunile propuse, astfel incat acestea sa aiba legatura cu titlul compunerii; * se ordoneaza propozitiile intr-o logica fireascd 4 desfasurarii povestirii. aa ]& MODELUL | C2 Observa legitura dintre tithal compunerii si ideile ce alctituiesc plarail de idei al acesteia. 2 Cum este definitd cartea? De ce se spine cit este 0 comoaré? 8 Ce alte expresii frumoase despre carte mai intdlnesti in text? G8 Observa usurinta at cave se exprimii autoarea in con literiti feintel tite: CARTEA, O COMOARA DE INVATATURI %*Plan de idei 1. Cum a fost prima ta intalnire cu cartile de scoala? 2. Ce poti cunoaste cu ajutorul cartii? 3. De ce este importanta cartea pentru om? 4. Ce ganduri si sentimente iti poate trezi o carte? Sunt trei ani de cand paseam pentru prima data pragul scolii. Eram o fetita sfioasa, cu multe spaime in suflet, dar hotarata sd invat carte. Abecedarul si Matematica ne-au intémpinat bucuroase cu parfum de crizanteme. Doamna invatatoare ne-a condus pe fiecare in banca si ne-a spus ca urmeaza sa ne dezvaluie o nepretuita comoara. Toti_copiii asteptam bucurosi sd vedem minunea promisa. fi urmaream migcarile, gesturile, si vedem daca nu cumva reusim sa descoperim singuri ascunzisul comorii. Vazand nerabdarea noastra, ne-a intrebat mai intéi daca stim de ce am venit la scoala. Eu i-am raspuns cu un tremur in glas: — Doamna educatoare ne-a spus ca aici vom deprinde tainele cititului si socotitului. 29~ Este adevarat. Vedeti aceste doua carti? Acestea or sa va lumineze voua calea intregul an scolar. Vor fi prietenele voastre cele mai dragi, spuse invatatoarea noastra draga, ridicand cartile ca pe doua baghete magice. Deodata, cartile prinsera forta si ma atrasera pe un taram luminos. Am pasit usor, apoi am inceput sa ma inalt pe aripile din file ale cartii, iar literele inchegau simfonii de slove. Am coborat privirea pe banca. Acolo, un cerc luminos imi invdluia comoara tainica, pe care pana atunci n-o vazusem. Am strans-o la piept, apoi mi-am indreptat privirea rugdtoare catre doamna invatatoare. I-am soptit: ~ Sunt cartile noastre? Le putem lua acasa? Doamna, cu zambetul ei misterios, a dat din cap apro- bator, apoi m-a mangdiat pe cap. O emotie placuta ma cuprinse de atata fericire. Intrasem in lumea cartilor, unde o intalnisem pe Zana cea Buna. Am inteles ca ea ne va indru- ma pasii, un timp, spre universul cunoasterii. 30Observam! ® Prima cerinta pentru realizarea unei compuneri cul titlu dat este prezentarea tithdui. @ Pe baza titlului s-a alc&tuit un plan de idei, al caruil continut este in stransa legatura cu titlul dat. @ S-au folosit cuvinte si expresii neobisnuite care au infru- |musetat exprimarea. Acestea au legatura cu titlul dat. @ S-a dezvoltat planul de idei si s-a tinut cont de cele ® S-a realizat legttura dintre tiths si continutul textului. 31& MODELUL AL U-LEA 8 Citeste comprmerea de mat jos. 68 De ce este intitulaté conyaneren , ,Glasd pichaii‘? OR Ce leginatt easta intre tithd compunerii gi confirutul ei? GLASUL PADURII Mihai se afla la munte cu familia. Dimineata se arata limpede., Aerul cald te imbia la urcus, pe cararile vaii. Linistea era deplind, iar ramurile brazilor staéteau neclintite. ~ Tata, vino sa privim spre culmile masivului de piatra! Uite, piscul se aseamana cu un con urias gi greu, fnconjurat de albastrul cerului, cu sclipiri de portelan! - Sa ascultdm gi glasul padurii, zise taal. ~ Care e glasul padurii? ~ Asculta! incet, incet, am patruns in inima padurii. O pala iute de vant suiera subtire printre vaile adanci. Din vreme in vreme, s-auzea susurul cristalin al unui pardia: Pasarile vazduhului se chemau una pe alta printr-un ciripit vesel. Zeci de glasuri ne chemau sa ne prindem in armonia de sunete. Ele se amplificau pe masura ce le ascultam cu atentie. Atunci mi-au venit in minte cele mai frumoase cuvinte si am strigat: ~ Tata, te iubesc! Din departare, strigatul meu s-a intors ca o inganare: »Te iubeeesc... “. Nu intelegeam de unde vine raspunsul pierdut ca o soapta. Acela sa fi fost glasul padurii de care imi vorbea tata? Eu asa am inteles padurea: ca pe o fiinta care ne iubeste. Ocrotiti-o mereu, dragi prieteni, caci ea ne ofera frumuseti tainice din minunatele ei podoabe. 32@ SA EXERSAM! 1. Giseste cinci expresii deosebite care si aibat legitwat ax tithd »»Prietena meo/prieterul meu. 2. Alaiituieste cel putin trei erumpuri ax expresiile gitsite de la exer- citiul 1. 3. Alaituieste un plan de idei care si aiba legitura cu titlul »»Petrecere in familie, ajuténciete de imaginea de mai jos. 4. Redacteaza o compunere cu tithil prezentat la exercifiul 3. 33, COMPUNEREA CU INCEPUT/SFARSIT DAT Caracteristici generale Compunerea cu inceput/sfarsit dat imbina creatia pro- prie a elevilor cu ideile de inceput sau de sfarsit deja oferite. Introducerea/incheierea este aceeagi pentru toti elevii. & I. Compumeres au inceput dat in introdxeren dati se prezinta locul, timpul si persona- \jele povestirii. Trebuie continuate cuprinsul si incheierea. Se alcatuieste mai intai un plan de idei, care sa sinte- tizeze cuprinsul si incheierea compunerii. Cuprinsul si incheierea sunt potrivite cu inceputul lcompunerii, dar si cu titlul acesteia. Aceste doua parti suge- reaza de regula actiuni cunoscute, din experienta proprie. 1. Companeren cu sfrsit dat Pornind de la indheierea data, se alcdtuieste un plan de} idei, care sa cuprinda introducerea si cuprinsul. Trebuie respectate aceleasi reguli ale unei compuneri. 34& EXEMPLE I.Compunerea cu inceput dat Introduce Gigel este un bitietel de zece ani. fi plac cudciurile in mod exce- St, tncait méncarea gustoasii a mamei nu mai conteazé. Timpul liber stl petrece in mare miisuré at joawile pe calculator. Acolo este hanea ha virtuala pe care si-a creat-o si de care este atras, izoléruhese de Lixian, care isi simtean pind atunci sufletul impovarat, se simte acum si el liber precum punul de veveritd. 35© MODELUL | ® Citeste compunerea de mai jos, al citrei inceput (introduc- erea) este dat. snsul gl ince O DECIZIE BUNA Introdcere: Gigel este un bitietel de zece ani. fi plac dulciurile in mod excesiv, incat méncarea gustoasii a mamei nu mai conteaza. Timpul liber si-l petrece in mare miisurii cu jocurile pe calaulator. Acolo este hunea lui virtuala pe cave $i-a creat-o $i de care este atras, izolanche-se de prieteni si familie. POT Ck * Plan de idei Cupins | 1. Kilogramele in plus ii pricinuiesc neplaceri lui Gigel. 2. Colega de banca ii da sfaturi bune baiatului. 3. Gigel se hotaragte sa-si schimbe modul de viata. 4, Mama baiatului il sprijina bucuroasa. 5. Invatatoarea este uimita de transformarea lui Gigel Incheiere: 6. Baiatul este admirat de colegi.§ 2 ins La scoala, Gigel este un copil singuratic. Orele de Sport ii pricinuiesc cele mai multe neplaceri. Kilogramele in plus, pe care le-a luat in ultima vreme, il impiedica sa par- ticipe cu placere la intrecerile sportive. Mihaela, colega lui de banca, o fetita slabuta, il sfatuieste pe Gigel sa-si schimbe modul de viata. Ea a renuntat demult sd mai manance multe dulciuri. Le-a inlocuit cu fructe, legume, sucuri naturale... Face multa miscare in parc, in fata blocului, dar mai ales prefera sa joace, in timpul liber, tenis de camp la un club sportiv. 36Baiatul asculta cu multa atentie sfaturile Mihaelei. El r4mAne uluit de atitudinea colegei de banca. Credea ca nici- unui coleg nu-i pasa de el si de aceea prefera sa stea izolat, cu gandul dus in lumea lui imaginara. Pentru prima oara vede ci Mihaela este o colegd minunata si se bucura nespus sa-i urmeze sfatul. Este chiar hotarat sa practice si el sportul preferat al Mihaelei. Mamma lui Gigel se bucuré de atitudinea luata gi in zilele urmatoare il inscrie la acelasi club sportiv cu al Mihaelei. Acolo, el practicd luni in sir tenis de camp. Intre timp urmeaza cursuri de inot. invatatoarea este ingrijorata de la o vreme de aspectul slabut al lui Gigel. Ar dori sa-l intrebe de sanatate, dar observa ca este vioi, alearga repede, este vesel si prietenos. El urmareste ochii grijulii ai doamnei invatatoare gi se apropie de ea. Ca si cand i-ar ghici gandurile, ii spune ca se simte minunat de cand a renuntat la numeroasele dulciuri si la statul indelung la calculator. li Povesteste cum la ajutat Mihaela s3-si schimbe modul de viata. fncheiere invatatoarea il felicita pe Gigel si-l lauda in fata clasei pentru efortul lui de a se schimba. Colegii inteleg abia acum de unde se trag reusitele obtinute la ultimele intreceri sportive. Vechii lui prieteni au inceput sa-l strige patletul™.& MODELUL AL II-LEA ct Citeste compunerea de mai jos. ce Ce actiuni sugereazat incheierea? ca Care este legitura dintre tithid compunerii si incheierea dati. PUIUL DE VEVERITA Introducre Este o duminica frumoasa de toamna. Lucian locuieste cu familia la marginea satului. In apropiere se intinde o padure deasa de arbusti. Tufele de alun incep sa-si scuture frunzele ruginii. Baiatul se prinde in jocul frunzelor leganate de vant, pana cand patrunde printre umbrele tainice ale padurii. Strange alunele cazute pe jos si isi umple buzunarele. Deodata aude un zgomot fosnitor. Din coroana stu- foasa a unui stejar se desprinde un ghemotoc de blanita roscata si cade la pamant. Este un pui de veverita, care isi calculase gresit dis- tanta de la o creanga la alta a stejarului. Acum sta nemiscat printre gramezile de frunze uscate. Lucian se apropie tiptil de el si-i cuprinde cu mainile trupul cald, care se zbate sa-si castige libertatea. La o noua incercare de a se elibera din cap- tivitate, ghemuletul roscat isi infige ghiarele sscuilte in mana bdaiatului, lasand dare adanci de sange. Lucian reuseste intr-o clipa sa bage puiul in eiciulies care tocmai fi cazuse din cap, uitand de usturimea ranilor capatate. Acasa fi pregateste o cusca captusita cu frunze uscate, paie si nigste miez proaspat de nuca. Incearca sa-i vorbeasca 38bland, cu gandul ca intr-un timp destul de scurt il va imblanzi. Puiul de veverita, agitat, face ochii mari si rugatori catre Lucian. Pina seara nici nu se atinge de hrana pregatita cu atata dragoste de baiat. Tanjeste dupa libertate, dupa mama lui, dupa mediul lui natural. A doua zi, Lucian vede puiul secatuit de vlaga. Aproape nu-i mai simte respiratia. Cateva clipe crede cd e mort, dar, cand deschide cusca, puiul tresare. Copilul se indeparteaza de el si-] lasa liber. Puiul de veverita se uita in jur cu spaima, apoi o zbugheste spre padure. Indheiere: Laxian, care isi simtea pind atunci sufletul impovarat, se simte aasn $i el liber precum putul de veverita. Observam! @ Compunerile de acest fel au un grad ridicat dei denta. Atat introdwcerea cat si incheierea vin in sprijinu ordonarii ideilor in legatura cu tema aleasa. @ Introducerea sau incheierea (uneori sunt date amandoua de la inceput) stinuleaza imaginatia si ofera ma: multe posibilitati de continuare (completare) a lucrarii. | @ In compunerea data la modelul I (O decizie bundi) s: observa ca credence kstekie tial wlorleoure inpevcclied principal. Din scurta prezentare se pot gasi si alte cai de a continua compunerea. Atitudinea de inceput a personajulu se poate modifica fie in sens pozitiy, fie in sens negativ. Apar si alte personaje pe parcursul desfasurarii evenimentelor. @ fn compunerea data la modelul al W-lea (Puid | veverité), incheierea sugereaza ftirta in jurul citreia se desfat | @ntreaga acfime (puiul de veverita), precum $i actiunea: ha (Lucian) de a incerca sa tina puiul in captivitate. 39@ SA EXERSAM! 1. Realizeezdt 0 compunere at titlul ,,La Zoo“, avénd urmiitorul ireeput dat: »E duminica. La televizor se prezinta stirile de dimineata. Corina afla ca la Gradina Zoologica s-au adus de cAteva zile doi pui de urs Panda. Ea dorea de mult sa revada animalele ei preferate de la Zoo, iar acum s-a ivit 0 ocazie nemaipomenita.“ 1. Corina afla de la stiri despre puii de urs. 2. Parintii o duc pe fetita la Gradina] Zoologica. 3. Animalele o intampina bucuroase pe Corina. 4, Fetita se imprieteneste cu puii de urs. 5. Corina se desparte de prietenii ei hota 2. a) Citeste introciwerea si incheierea date, Imagineaxitti o ecfiune cove sti cibit legttirt: cx cele dou pinti date si cave sitrealizexe (cuprinsul) compunerii. b) Aleituieste plarul de idei, apoi di-i un tith: potrivit com Introduce Era 0 zi frumoasa de vara. Impreuna cu Andra, Gheorghita si Marcela am plecat in padure sa culegem fragi. Am luat-o pe un drum mai scurt, insa mai putin cunoscut. Doream sa ajungem mai tepeng in poienita stiuta inca din vara trecuta. Incheiere: Ce spaima cumplita am tras! Am promis parintilor ca nu voi mai repeta niciodata aceasta greseala. 40COMPUNEREA DUPA UN TABLOU (O IMAGINE) AL UNEI PERSOANE, AL UNUI EVENIMENT, AL UNUI ANOTIMP ETC. Caracteristici generale *# Un tablou se observa dinspre plarul apropiat spre cel| departat. fntr-un muzeu, tabloul se priveste de la 0 oarecare dis- tana, pentru a avea posibilitatea de a sesiza ansamblul detaliilor infatisate de pictor. ® Se analizeaza detatile cu privire la personaje, lucruri. Pentru personaje se observa: imbrac4mintea, gesturile, mimica, atitudinile acestora, mijloacele artistice folosite de cel care a pictat tabloul pentru a trezi anumite sentimente. Obiectele, ce apar in tablou, trebuie gi ele analizate cu mare atentie, deoarece acestea ne ofera detalii importante, care ne pot ajuta sa localizim in timp si spatiu evenimentul sau persoana infatisate. & Personajele, dar si obiectele, ne ajuta si descoperim lideea, mesajul pe care a vrut sa-l transmita cel care a realizat lucrarea. in felul acesta putem deschide portile fanteziei noastre pentru a ne imagina o multime de intéamplari minunate, care au drept eroi personajele, obiectele sau anotimpurile sur- prinse de pictor. 41Numai procedand in acest mod, vom reusi s creim o compunere valoroasa, prin care sd ne apropiem cat mai mult de intentiile pe care le-a avut pictorul cand a realizat opera sa. ® De regula, in imtroduceese prezinta timpul, locul sil personajele sugerate de imagine. # In ayprinsse povestesc evenimentele, care se succed| lintr-o anumita ordine. Aceasta ordine este data, de regula, de observarea obiectelor si personajelor din planul apropiat| spre cel departat. ® in indkierese gaseste un sfarsit potrivit cu ilustratial prezentata. Theodor Aman. Hora de la Aninoasa 42& MODELUL I Compunerea dupa un tablou al unei persoane TARANCA DIN MUSCEL Priveste chipul pictat al ,,Tarancii din Muscel“, tablou al pictorului Nicolae Grigorescu! 43Alexandru Viahufa scria despre marele pictor: »Nota dominanta in opera acestui mare artist e linistea. Oamenii, campiile, marile, cerurile lui te impresioneaza prin poezia linistii lor. Tacere si adancime.“ Eo taranca bruneta, foarte frumoasa, in portu-i traditional muscelean, impodobita la gat cu margele ca pentru o adevarata sarbatoare a tineretii. Este chiar sarbatoarea primaverii, cand fetele ies pe ulitele satului pentru a se intrece in bogatia motivelor populare adunate pe ii in serile lungi de iarna. Cu cata méandrie isi poarta ia taranca din Muscel! Ai crede ca-si etaleaza trofeul cel mai valoros de frumusete si harnicie. Chipul tarancii iti da impresia ca te afli inaintea unei fiinte vii, care te priveste cu ochii ei ganditori. Parcd te cheama sa-i citesti sufletul cald gi iubitor, care se deschide ca o carte de religie. Gura ei tdcuta ascunde un intreg univers de liniste si poezie. Parul ei negru, invaluit de ingereasca-i basma straluci- toare, se armonizeaza cu ochii tainici si atragatori. Zambetul din priviri se prelinge pe buzele ei calde gi fragede. E un surds venit din eternitate, indreptat asupra ta. Se uita fix la tine, de parca ti-ar cunoaste toate intrebarileADacd fi vei asculta cu atentie vor- bele din priviri, vei afla multe raspunsuri. Important este sa simfi ceea ce ea simte, redat prin mana maiastra a pictorului. lata cum vorbeste pictorul Nicolae Grigorescu despre arta lui: »Pentru mine gura... priveste mai expresiv decat ochii. Sentimentul coloreaza, nu pensula. Poti colora frumos gi c-o bucatica de carbune... dacd-I porti in suflet.“ Grigorescu a pictat-o pe tarancuta din Muscel pe un fundal alb-stralucitor precum sufletul lui sfant si curat. El ne-a vorbit in limba formelor gi a culorilor despre tara si despre neamul lui. Sa citim istoria neamului nostru in limbajul marilor artisti romani! 44© MODELUL AL II-LEA Compunerea dupa un tablou al unui eveniment »Darurile lui Mog Nicolae“. 8 In ce ordine sunt povestite intémplirile? DARURILE LUI MOS NICOLAE 45% Plan de idei 1. Numele sarbatorii surprinse in imagine. 2. Locul si timpul cand se desfasoara actiunea. 3. Motivul principal al desfasurarii intamplarii. 4. Atitudinea copiilor faya de darurile primite. 5. Un sfarsit fericit al evenimentelor. Este 6 decembrie, sarbatoarea Sfantului Nicolae. Satul Brosteni se intinde de o parte si de alta a vaii Bistrita. In casa familiei Simion este zarva mare. Tatiana, Marcel, Mihaita si Getuta s-au trezit mai devreme ca altadata. Ei au dormit cu mare grija. Cu o seara inainte, fiecare si-a lustruit ghetufele, apoi le-a asezat Langa soba. Copiii s-au gandit cd hornul casei tre- buie sa fie locul pe unde Mog Nicolae aduce in fiecare an daruri copiilor cumini. In aceasta dimineata parintii si bunicii sunt alaturi de copii. Mosul a rasplatit pe fiecare dupa faptele sale. Pe Tatiana o intampina cele mai frumoase daruri: 0 papuisa si o galetusa cu dulciuri. Getuta si Marcel se desfata cu cate un cosulet de fructe. Ei isi examineaza jucariile de plus. Mihaita primeste un manunchi de nuieluse. Baiatul nu este surprins de acest dar. El isi recunoaste greselile comise in decursul anului, iar acum regreta faptele. Promite, printre suspine, ca va fi un copil cuminte in viitor. Bunica il mangaie si-i vorbeste cu blandete. Supararea lui Mihdita o induioseaza pe bunica. Ea ii da o casuta din lemn frumos colorata, in schimbul promisiunilor sale. li ofera cu drag si o ciocolata, insd ii aduce aminte ca mogul este neiertator cu toti cop’ ii care nu asculta de parinti. Glasuri vesele de copii rasuna in toaté| = 7 casa. Pe fereastra se zaresc pi imii fulgi delgE@ zapada ce coboara din imparatiile albastre.| Intreaga familie este fericita. 46© MODELUL AL Il-LEA Compunerea dupa un tablou al unui anotimp 02 Priveste tabloul de iarnd. oa Cum se regitsesc elementele din tablou.in compunerea data? (ay eM AM aes en tan 47Cuvinte gi expresii lacrimi de roua soare sfios gi palid roi de fluturi albi etale de marmura alba ori reci de gheara pomi cu ramuri de argint case ascunse sub caciuli albe de postay stelute albe de nea nori cenusgii fulgi moi ca de vata covor gros al iernii ulberi de argint ujorii reci din obrajii copiilor IARNA, ANOTIMPUL aS ee ALBE # Plan de idei . Ce anotimp este prezentat in imagine? . Ce putem spune despre vreme? . Ce infatisare au norii? . Cum ninge? . Cum este soarele? . Cum sunt pomii, casele si pamantul? . De ce se bucura copiii? . Ce sentimente trezeste acest anotimp?_ ONIATAWNE Ninge de trei zile. Jarna se face stapana_peste intinsa zare. Valentin, Tulian, Jeanina si Nicoleta ies afara sa admire ae ad minunat al iernii. Fulgi moi ca de vata tes vazduhul. Peste brgorii reci din obrejii copiilor cad flori reci de gheatd cu: petale de marae albsi. Copiii alearga dupa rotul de flutuvi albi. li prind in palmele lor, apoi fi transforma in lacrirma de roud. Nicoleta atinge picaturile 48din palma peste a ei reci, dar gerul le transforma din nou in pulberi de argint. Copiii sunt fascinati de puterea miraculoasa a Craiesei Zapezii. ~ Valentin, hai sa ne scoatem saniile! propune Jeanina. Uite, pe dealul din apropiere iarna ne-a intins un cover gros si alb de zapada. Casele s-au ascuns sub citciulile albe de postav. Poni cu ranumi de argint s-au impodobit cu stelute reci de crizanteme. — Suntem de acord! rasunard in cor glasurile copiilor. Jocurile noastre vor inveseli soarele sfios si palid al iernii. Peste putin timp, dealul isi intampind oaspetii care vin in numér tot mai mare. Saniile urca si coboara intr-o pulbere fina stralucitoare din stelute albe de nea, Vazduhul se umple de chiotele necontenite ale copiilor. Fulgii de zapada isi opresc zborul si privesc ingramaditi in nori cenusii rézleti bucuria de necuprins a copiilor. Cerul se insenineaza la fata, iar soarele zambeste prietenos. @ Observam! Modelul I (Jarana din Muse). Tabloul infatiseaz: chipul unei ,arancute muscelene. In introducere se prezinta personajul (tarancuta), spatit si atmosfera creata de autorul tabloului. In cuprins sunt analizate mai intai wrasdturile fizice, car re sunt mai evidente in tablou, apoi cele sufletesti. Imbinate | propozitii frumoase, aceste trasaturi realizeaza o armonie de trairi gi emotii, trezesc totodata sentimente de admiratie pentru Per soana/personajul din tablou. Descrierea se face dinspre planul apropiat spre cel departat, facandu-se in final referiri si la fundalul tabloului. Incheierea cuprinde cateva impresii ale pictorului despr pesresia chipurilor pictate de el, dar si un indemn din part | autorului compunenii. | 49rezinta sarbatoarea Sfantului Nicolae, ce are loc in ziua de 6 lecembrie. Aceasta este una din sarbatorile de familie cele mai iubite de copii. In acest tablou, nuieluga este motivul principal al desfasurarii intamplarii. Copii isi lustruiesc ghetutele, in seara de 5 decembrie, apoi le pun langa soba. Cei cuminti vor gasi dimineata daruri frumoase de la Sfantul Nicolae. Copii obraznici sunt pedepsiti pentru faptele lor rele si de aceea primesc nuicluse. Bunica gaseste o solutie, pentru ca toti copiii sa fie fericiti. ® Modelul al Hi-lea (larna, anotimpul stelutelor albe). in expresiile date intalnim elementele din desen: fidgi mot ca de} watt, covor gros, bujori vedi, porni ct ranaei de cagint, case asamse. 'Aceste elemente din natura sunt comparate cu fiinye omenesti au sunt insotite de insugiri neobisnuite. in alcatuirea expresiilor intilnim multe adjective: soare sfias i polick roi ce fluturi albi; petale de mornanti abbiy flori rec de gheati, f cu ramai ce aagint; case ascunse sub ciciuli albe de poster; stelute lalbe de nec; novi cenusii; fidgi mot on de vatés, covor gros al iernai; bugorii i din obrajit onpitilor: @ Modelul al U-lea (Dansile ki Mos Nicolas). Tabloul© SA EXERSAM! 1. a) Observa imaginea data. Ce observi in plaid apropiat? Dar in cel depértat? b) Alcétuieste um plan de idei al unei compumeri ar tithd »»Bogatiile toammei“,, pe baza deseruilui pentru acest anotimp. C) Scrie o compunere dezvolténd acest plan de idei. SS al 2. a) ‘Aticlasieavatian ta Ccipaiin a roma ceeia »»Toamna in livadat. b) Realizeazti un desen in care si ilustrezi ideile din plan. c) Redacteaza compunerea ,,Toarmna in livada folosind deserul st planul de idei alcitut. 51COMPUNEREA DUPA UN SIR DE IMAGINI (BENZI DESENATE, LECTURI ILUSTRATE, DESENE CREATE DE ELEVI ETC.) Caracteristici generale Banda desenata utilizeaza desene gi dialoguri ale personajelor. Dialogurile sunt scrise in bule. Cu ajutorul acestora se pot realiza compuneri. Povestirea intamplarilor se face in ordinea succedarii desenelor si dialogurilor. # In alcatuirea planului compunerii trebuie sa urmezi jetapele date mai jos: * observa desenele si citeste cu atentie mesajele; * pune intrebari in legdtura cu evenimentele sugerate| de benzile desenate, alcdtuind un plan al compunerii; * ideile din plan pot fi scrise si sub forma de titluri. Fiecarui desen ii poate corespunde o idee din plan. Tata un exemplu de banda desenata (sir de imagini), care reda una din povestile preferate ale copiilor:& MODELULI sunt jele? ca Observa dezvoltarea plaruii de idei dat.[NAO RWNE * Plan simplu de idei . Cand gi unde se petrece actiunea? . Unde merg copiii in Ajunul Craciunului? . Ce fac parintii in timp ce copiii sunt la colindat? . Cum este seara de Craciun? . Pe cine asteapta copiii? . Ce viseaza Jan? Dar Ana? . Ce gasesc copiii dimineata sub brad? 54iN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN Este Ajunul Craciunului. Ana si Jan se pregatesc sa plece la colindat cu prietenii. Mama le atrage atentia sa nu intrzie prea mult, pentru ca trebuie sa intampine impreuna Nasterea Domnului. Bunicii impodobesc bradul. Globurile si beteala argin- tie stralucesc printre ramurile lui verzi si parfumate. Tata aprinde lum4narile. Cantecele traditionale de stea se aud pe la ferestrele luminate ale caselor. Mama asaza crengute de brad pe masa imbelsugata. Ana si Jan se intorc acasa infrigurati. Ei gasesc bradul mai impodobit ca altadaté. Jan este neradbdator sa-l intémpine pe Mos Craciun. Mama il linisteste: — Inca ne mai vin colindatori. Mosul apare in linistea noptii. Acum trebuie sa ne agezam la masa. intreaga familie petrece frumos seara sfanta si minunata a Ajunului de Craciun. intr-un tarziu, copiii merg la culcare. in visul copiilor apare Mogul. Mai inti trece pe la Jan: — Sa-mi povestesti, draga Jane, cum te porti cu parintii, bunicii si colegii de scoala. Ai rezultate bune la invatatura? Baiatul zambeste fericit. Mogul ii intelege tacerea, apoi merge la cépatdiul Anei, care tre- sare in vis: — Bine ai venit, dragi Mos Craciun! Eu sunt Ana, fetita care o ajuta) mereu pe mama in gospodarie. Iti multumesc pentru darurile minunate pe care mi le pregatesti an de an. Dimineata, mama ii trezeste pe copii. Le da vestea ca Mosul a trecut pe la ei gi le-a lasat daruri sub bradul impodobit.& MODELUL AL II-LEA*: Plan simplu de idei 1. Ajunsa acasa, Elena mananca repede, apoi se joaca la calculator. 2. Fetita petrece un timp gi la televizor. 3. Seara, incearca sa-si faca temele in graba. | 4. Mama ei ramane miratd, vazand cat de mult timp a pierdut Elena. | 5. A doua zi, invapatoarea o mustra pentru tema incompleta. | 6. Elena promite mamei ca-si va indrepta calificativul| 57SINGURA ACASA Elena se intoarce acasa de la scoala. Este singura acasa. Parintii ei lucreaza la serviciu pana seara. Fetita arunca ghiozdanul intr-un colt al casei, apoi mananca repede un strudel cu mere. Este nerabdatoare s4 deschida calcula- torul. Saptaméana trecuta si-a instalat niste jocuri pasionante. Nu stie cu care sd inceapa mai inti, toate o atrag nespus de mult. Dupa trei ore de stat in fafa calculatorului, Elena incearca sa se relaxeze in fata televizorului. Acolo o asteapta ,,Peripetiile lui Pif*. Vrea sa vada continuarea aventurilor personajului ei preferat. Spre seara isi aduce aminte cd nu si-a facut temele. Se gandeste la reactia mamei si o cuprinde teama. Abia scrie in graba titlul unei compuneri, pe care o are ca tem, ca si aude cheia in usa. Intra mama obosita dupa o zi grea de munca. Elena se plange ca nu are inspiratie si fi cere ajutorul. Mama ramane mirat de atitudinea fetitei. Ea ii atrage atentia cde tarziu gi ca oboseala este cauza lipsei de inspiratie. Elena scrie céteva propozitii despre anotimpul iarna, apoi inchide caietul plictisita. Ia cina impreuna cu parintii, care o privesc in tacere. Merge trista la culcare. A doua zi, fetita primeste un calificativ mic. Doamna invatatoare o mustra pentru graba cu care gi-a facut tema. Ea stie ca Elena poate sa redacteze compuneri frumoase. Acasa, fetita cere iertare parintilor pentru calificativul primit la scoala si promite sa-si gestioneze mai bine timpul in viitor. Observam! ® Pe baza dialogurilor scrise in bule se intocmeste mai inti planul compunerii. Acesta respecta ordinea succedarii desenelor gi dialogurilor. ® Dialogurile sunt transformate in vorbire indirect: sau sunt introduse cand vrem sa participe si personajele |. povestirea noastra. ®@ Pe langa actiunile sugerate de benzile desenate, mail pot fi introduse si altele din imaginatia noastra creatoare. 58© SA EXERSAM! 1. Redacteazit 0 compunere pe baza plauilui de idei aloituit la modelul I (,,51 asteptarea lui Mos Cractumn‘). 2. Emagineazitfi o scurta intémplare pe care sti o redai printr-o banda desenatd (trei desene). Coloreazit desenele asa caun sini. 3. Realizeazé patru benzi desenate pentru o compunere cu titlul ,,O intrecere sportiva’, folosind dialogurile date. Mihai, vrei sa particip isi tu la concursul de alergari| - Desigur, vreau sa lorganizat de scoala noastra? unosc gi eu regulamentu Imie sau chiar ai trigat? ihai, tu esti prietenu Imeu. Sper ca nu vei divulga dom- nului profesor acest secret. — Nu era corect sa castigt tu. O |intrecere sportiva se bazeaza pi respect si incredere intre partici panti. —"Bine, dar imi doream atat de mult saj castig! Innginecait i fargited 5 tntdenpliri! S 59COMPUNEREA CU AJUTORUL UNOR EXPRESII SI CUVINTE DE SPRIJIN DATE (DESPRE ANOTIMPURI, PERSOANE DRAGI, ANIMALUL PREFERAT, FLORILE PREFERATE) Caracteristici generale * Expresiile si cuvintele de sprijin sunt date in unele’ situatii pentru a sugera o actiune, o intémplare, un eveni-' iment, o descriere oarecare. ¥ Se creeaza legaturi logice intre cuvinte, apoi se for- muleaza propozitii cu expresiile, cuvintele sau grupurile de| cuvinte date. Enunturile se ordoneaza logic, formand continutul| Lu in alte situatii, cuvintele se dau ordonate pe parti ale compunerii. Astfel, propozitiile trebuie sa fie alcdtuite in ordinea in care sunt date expresiile si cuvintele de sprijin. Cand se doreste imbogatirea expresiilor sau adaugarea altora in alcdatuirea compunerii, acestea se pot construi prin analogie cu cele date. % inainte de redactare se stabileste titlul compunerii. 60© MODELUL | 8 Se dau expresiile: tandra Crdias a Florilor, miresme suave, aburi subtiri si albi de catifea, sdgeti de raze, strai de sarbatoare, raze aurii, zarea cea nesfarsita, argintul luminos, munci de primavara, anotimpul renasterii. 8 Priveste imaginea data. Alcituieste erumpuri cu expresiile de mai sus, ajuténcu-te de imagine. 2 Observat folosivea cuvintelor si exprestilor date in modehul de compunere. 61PRIMAVARA Este luna martie. Suflarea calda a primaverii trezeste la viata intreaga natura. ‘Tinéiva Critiasti a Horilor imprastie in jur miresme suave de ghiocei si toporasi. Pamantul emand in vazduh abu subgiri st alli de cotifea. Vantul domol se strecoara printre ramurile inmugurite ale pomilor. Soarele isi trimite sagefile de rave in batdlia cu ultimele ramasite ale iernii. Pomii au imbracat strai de sarbatoare. Fluturii si albinele se ascund printre alb-rozul parfumat al florilor de mar, ca intr-un joc de culori. Zavoiul a intinerit sub mangaierea calda a razelor aurii. in zarea cea nesfarsité, inundata de argin- ted haminos, se zaresc pasarile caldtoare. Ele se intorc la cuiburile parasite in toamna trecuta. Oamenii incep sameile de primivani. in livezi, curata pomii de crengile uscate, improspateaza pamantul de la radacina si le stropesc cu var trunchiurile. In gradina, gospodarii fac straturile pentru legume, zarzavaturi si flori. Ei seamana patrunjel, mor- cov, ceapa si usturoi. Planteaza rasaduri de varza si flori multi- colore. Muncile de primavara le dau speranta oamenilor ca in toamna se vor bucura de roade bogate. Primavara, anotimpul renasterii, aduce intotdeauna in sufletele noastre bucuria de a trai intr-o lume mai buna si mai frumoasa. 62& MODELUL AL II-LEA GR Citeste compunerea ,,in ziua de Pasti. G2 Observiéi aun au fost folosite awintele de sprijin (Sfanta inviere, educatie aleasa, modele bune, fapte bune, pieptul incarcat de dragoste, lumanari aprinse, strdlucire, glasuri vesele) én realizarea compunerii. IN ZIUA DE PASTI Vacanta de primavara a sosit. Ecaterina si Emanuel asteapta cu nerabdare sarbatoarea cea mai importanta a crestinilor: Ziua de Pasti, Sfainta fviere a Domnului. CAnd erau mai mici, bunica le spunea ca in aceasta zi oamenii trebuie sa-si innoiascd sufletul. Copiii nu prea intelegeau ce inseamna acest lucru, dar bunica se straduia sa le explice ca aceasta sarbatoare trebuie sa-i facd mai buni, mai milosi, mai ascultatori. Anii au trecut, iar cei doi frayi, care au avut parte de o echscatie aleasi, sunt acum modele bune de urmat pentru alti copii. Ecaterina, sora mai mare, a inteles cel mai bine ca numai prin ascultare si fapte lame poti sa fii placut lui Dumnezeu. De Pasti, parintii se ingrijesc sa le innoiasca tinuta, cumparand hainute frumoase pentru ziua cand, pe aleile par- cului, vor ciocni oua rosii cu prietenii. in noaptea Invierii, Emanuel canta alaturi de tatal sau »Hristos a inviat!“. Baiatul isi simte pieptul tnetrcat de dragoste pentru familia lui, pentru oameni, dar mai ales pentru Dumnezeu. [si propune sa devina preot. 63Tatal lui fl aproba, apoi ii atrage atentia: ~ Indiferent ce meserie vei urma, trebuie sa ai intotdeau- na o atitudine corecta fata de oameni. Dumnezeu ne indeamna sa ne iubim unii pe altii, indiferent de pozitia pe care o ocupam in societate si de meseria pe care vrem s-o urmam. Parintii si copiii se intore acasd dupé slujba Invierii cu hanénévile aprinse. Mama si Ecaterina impodobesc masa cu flori, oud rosii si cozonac. Lumina din sfesnice umple casa de strihuire. Parintii spun cu bucurie ,,Hristos a inviat!“, iar glasurile “vesele ale copiilor raspund in cor: ,,Adevarat a inviat!“. i Observam! | | © In modelul I (Primévara) propozitiile sunt alcatuite cu ajutorul expresiilor date si prin observarea ele- | mentelor din imaginea data: pom, case, drusmuri. | Aceste elemente din natura sunt comparate cu fiinte menesti, cu fenomene ale naturii, sau sunt insotite de insusiri neobigsnuite. In alcdtuirea expresiilor intalnim ulte adjective. 64