Adenom de Prostata-Denes Final

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”
ZALĂU
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
FORMA DE ÎNVAŢĂMÂNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR:
Maistru-instructor: ILIEȘ SIMONA
ABSOLVENT:
DÉNES A. ROLAND-SÁNDOR
ZALĂU
2022
1
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”
ZALĂU
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
FORMA DE ÎNVAŢĂMÂNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
MODALITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU
ADENOM DE PROSTATĂ
COORDONATOR:
Maistru-instructor:ILIEȘ SIMONA
ABSOLVENT:
ZALĂU
2022
2
MOTTO:
,, Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape
toți se nasc cu ea”.
Hipocrate
3
CUPRINS
MOTTO...........................................................................................................................................3
CUPRINS.........................................................................................................................................4
ARGUMENT...................................................................................................................................5
CAP.I. NOȚUNI DESPRE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
MASCULIN.....................................................................................................................................6
1.1 Anatomia și fiziologia prostatei.................................................................................................6
CAP II..............................................................................................................................................8
ADENOMUL DE PROSTATĂ.......................................................................................................8
2.1 Definiție.....................................................................................................................................8
2.2 Etiopatogenitate.........................................................................................................................8
2.3Anatomie patologică..................................................................................................................9
2.4 Fiziopatologie..........................................................................................................................10
2.5 Tabloul clinic...........................................................................................................................10
2.6 Simptomatologie......................................................................................................................11
2.7 Indicațiile adenomectomiei......................................................................................................11
2.8 Tratamentul..............................................................................................................................12
2.9 Evoluție....................................................................................................................................14
2.10 Complicații.............................................................................................................................14
Cap.III.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ADENOM
DE PROSTATĂ............................................................................................................................15
3.1 Supravegherea bolnavului din momentul internării.................................................................15
3.2Asigurarea condițiilor de spitalizare.........................................................................................15
3.3 Efectuarea tehnicilor................................................................................................................16
3.4 Prelevarea de produse biologice și patologice.........................................................................16
3.5 Pregătirea preoperație a bolnavului cu adenom de prostată....................................................17
3.6 Îngrijirile în preziua intervenției chirurgicale..........................................................................17
3.7 Îngrijirile în ziua operației.......................................................................................................17
3.8 Supravegherea și îngrijirile acordate în primele doua zile după intervenția chirurgica..........18
3.9 Alimentarea în primele două zile după intervenția chirurgicală..............................................18
3.10 Externarea..............................................................................................................................18
CAP. IV.ÎNGRIJIRI SPECIFICE.................................................................................................20
Prezentarea cazurilor de boală......................................................................................................20
Cazul I............................................................................................................................................21
Cazul II..........................................................................................................................................27
Cazul III.........................................................................................................................................33
CONCLUZII..................................................................................................................................49
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................40
ANEXE..........................................................................................................................................41
DECLARAȚIE..............................................................................................................................43
4
ARGUMENT
Prostata prezintă o mare importanță în patologia bărbatului prin bolile pe care le poate
prezenta, boli care pot determina manifestări atât urinare cât și sexuale.
Rudimentară la copil, ea începe să-și mărească volumul odată cu apariția pubertații. De la
această vârstă încep și bolile ei, mai ales cele inflamatorii, legate de începutul vieții sexuale.
Odată cu înaintarea în vârstă, după 50-60 de ani, leziunile inflamatorii se răresc, dar încep
să apăra adenomul de prostată, o tumoră benignă și mai rar cancerul de prostată.
Geneza adenomului, ca a oricărei tumori, este necunoscută.
Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuşi cunoştinţe noi despre
afecţiunile prostatei în principal, cât şi pentru aprofundarea cunoştinţelor dobândite anterior.
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenţă multitudinea îngrijirilor acor-
date pacientului cu adenom de prostată.
5
CAP.I. NOȚIUNI DESPRE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA
APARATULUI GENITAL MASCULIN
1.1. Anatomia și fiziologia prostatei
Prostata este o glanda situata in spatiul pelvisubperitoneal, dedesubtul vezicii urinare,
dezvoltata in jurul portiunii initiale a uretrei. Numele ii vine de la grecescul "prostates"= care sta
înainte.
In adevar, in cazul când organele pelviene se abordeaza anatomic sau chirurgical - pe cale
perineala, primul organ care "sta înaintea celorlalte" este prostata. Culoarea prostatei este
cenusie-rosiatica. Consistenta este elastica, dar ferma, usor de perceput prin tactul rectal. In stare
normala, suprafata ei este neteda, in anumite împrejurari patologice, prezinta portiuni indurate si
neregularitati. Dimensiuni. Prostata este putin dezvoltata la nastere. Creste exploziv la pubertate
si continua sa creasca la adulti. La batrâni prostata se poate atrofia, dar de cele mai multe ori se
hipertrofiaza si comprima uretra. Ea masoara 3 cm in sens vertical, 4 cm in sens transversal si
2,5 cm in sens sagital. La adult are o greutate de 20-25 g. Conformatie exterioara. La nou nascut
are forma sferica. La adult se compara de obicei cu o castana usor turtita antero-posterior, sau cu
un con usor recurbat înainte. Prostatei i se descriu : - o fata anterioara; - o fata posterioara; - doua
fete inferolaterale; - o baza proiectata in sus; - un vârf care priveste in jos; - uneori prezinta o
proeminenta transversala, care o împarte in doua zone. Forma clinica pe care medicul o gaseste
prin tactul rectal, este cea a unui as de pica ale carui extremitati superioare - coarnele - continua
cu veziculele seminale, iar vârful cu uretra. Un sant median, usor de perceput, situat pe fata
posterioara, marcheaza limita dintre cei doi lobi laterali ai prostatei
Prostata se dezvolta in luna a 3-a a embrionului, iar la un adult ajunge la 3,8 cm lungime
si 20-30 de g in greutate la pubertate. Glanda este compusa din 30-50 tuburi sau mici glande, a
careisecretie este in jur de 1/4 de lingurita pe zi si care se varsa in uretra si in canalele de
ejaculare. Tesuturile care inconjoara canalele secretoare si glanda sunt compuse din muschi cu
fibre elastice si colagen, care sunt un suport si un invelis tare. Structura interna a prostatei este
formata din 3 lobi.
Lobii laterali - drept si stâng - formeaza cea mai mare parte a glandei. Ei se gasesc pe laturile si
înapoia uretrei, dedesubtul unui plan oblic care trece prin ductele ejaculatoare. Pe linia mediana
posterioara ei determina santul deschis la fata respectiva. Istmul prostatei - este o punte
glandulara subtire, situata înaintea uretrei, care leaga cei doi lobi laterali. Poate contine tesut
glandular, dar cel mai deseori este format numai din stroma conjunctivo-musculara. Sunt cazuri
rare când istmul lipseste. In aceste cazuri, uretra învelita in sfincterul vezicii se situeaza intr-un
jgheab de pe fata anterioara a prostatei.
Lobul mijlociu - formeaza partea postero-superioara a glandei. El ocupa partea de baza situata
înapoia colului vezicii si se întinde in jos pana la planul ce trece prin ductele ejaculatoare. Acest
plan e oblic descendent de sus in jos si dinapoi înainte. De remarcat ca ductele ejaculatoare nu
strabat de fapt substanta glandulara, ci se insinueaza intre grupul de glande laterale si cel
mijlociu. Sunt autori care inteleg prin "istm" lobul mijlociu.
Lobul posterior - nu este omologat in nomenclatura anatomica, dar este recunoscut de clinicieni
datorita marii importante pe care o are in patologie. Ocupa partea periferica postero- inferioara,
departata de uretra, dar învecinata cu rectul.
Prostata este un organ fibromusculos si grandular, situat sub vezica urinara in loja
prostatica si anterior de rect. Are o greutate normala de 20 g. Este in raport direct cu uretra care
strabate glanda pe o lungime de 2,5 cm. Posterior prostata este traversata oblic de canalele
ejaculatoare care se deschid in peretele posterior al uretrei, la nivelul veru montanum.
Orificiile canalelor ejaculatoare si veru montanum sunt situate imediat deasupra
sfincterului striat al uretrei.
6
Segmentul uretral care traverseaza prostata poarta numele de uretra prostatica si contine
un strat propriu de fibre musculare longitudinale, acestea fiind continuarea stratului similar al
peretelui muscular vezical numit detrusorul vezical. In masa prostatei sunt inglobate fibre
musculare netede, care provin din stratul extern al detrusorului, strat muscular care formeaza
sfincterul neted al uretrei. Glandei prostatei i se pot recunoaste doua portiuni: craniala si caudala.
Limita dintre acestea ar fi un plan care trece prin orificiile canalelor ejaculatorii.
În portiunea craniala predomina elementele fibromusculare iar in cea caudala cele epiteliale.
Prostata caudala formata din doi lobi posterolaterali unite printr-o comisura posterioara, iar
anterior prin lobul intermediar va forma o palnie cu axul in jos si in spate, in care este cuprinsa
prostata craniala. Aceasta are forma de prisma, cu baza in sus si inconjoara uretra
supramontanala. Este formata din trei grupe glandulare unele situate intrasfincterian si a treia
categorie situata in jurul canalelor ejaculatoare .
Prostatita este o infectie genito-urinara, care se caracterizeaza prin inflamarea treptata a prostatei.
Forma acuta a bolii este o inflamatie microbiana produsa în urma unor infectii cu gonococi,
stafilococi, streptococi, enterococi si colibacili si se manifesta prin edeme si infiltratii glandulare
însotite adesea de colectari purulente. Apar uneori accese de febra, frisoane, urinare greoaie, cu
mictiuni dese si nedureroase.
Forma cronica apare frecvent la persoanele care depasesc vîrsta de 50-60 de ani, din cauza unor
tulburari de echilibru hormonal, ajungînd la o frecventa de aproximativ 40 la suta din numarul
barbatilor de peste 50 deani. Bolnavul prezinta dureri perianale si tulburari genitale, erectie
dureroasa cu cantitate redusa a lichidului de ejaculare, lipsa apetitului sexual, ajungînd pîna la
impotenta. Prin hipertrofierea prostatei se ajunge la îngustarea treptata a uretrei, vidarea
incompleta a vezicii urinare, mictiuni foarte frecvente (peste 3-4 ori pe noapte), uneori cu
usturimi pe canal. Agravarea începe din momentul urinarii cu sînge si la blocarea curgerii urinei.
Fiziologia uretrei
Condensarea elementelor musculare netede la nivelul segmentului supramontanal al uretrei are
caracterele unui mecanism sfincterian; acestei condensări de fibre musculare i se poate atribui
rolul de sfincter genital la bărbați. Funcția acestei structuri constă probabil în închiderea
lumenului uretral în timpul orgasmului și astfel prevenirea ejaculării retrograde.
Secreția prostatică are aspect albicios, contine apa, substanțe organice (colesterol, enzime, acid
citric, etc.) și anorganice (săruri de Na, K, Ca). Dintre enzime mai importante sunt fosfataza
alcalina. Secreția prostatică nu este continuă. Se produce doar în timpul actului sexual. În
momentul ejacularii secreția prostatică se elimină în uretră. Secreția prostatei intră în compoziția
spermei. Testosteronul stimulează creșterea și activitatea secretorie a prostatei.
7
C A P. II. ADENOMUL DE PROSTATĂ
2.1. Definiție
Adenomul de prostata, cunoscut si sub denumirea de adenom periuretral sau hipertrofie

de prostata este definit clasic ca o tumora benigna, dezvoltata din glandele periuretrale situate
submucos, si intrasfincterian .
Adenomul de prostata este cea mai frecventa tumora benigna a barbatului. Apare in
general dupa varsta de 50 de ani si se manifesta clinic la cel trecut de 60 de ani. Reprezinta cauza
cea mai frecventa de obstructie subvezicala, punand in pericol viata bolnavului prin insuficienta
renala consecutiva.
2.2 Etiopatogenie
Nu se cunoaște în mod precis cauza hipertrofiei porțiunii craniale a prostatei. Au fost

invocați mai mulți factori: congestia venoasa pelviana, ateroscleroza, inflamațiile cronice ale
prostatei, excesele sau absența sexuală.
În cazul aterosclerozei s-a crezut ca arterele prostatei caudale fiind afectate, procesul va avea ca
urmare atrofia acesteia, în timp ce prostata cranială, bine vascularizată se va dezvolta mai amplu
ducând la hipertrofie.
Mai plauzibilă este ipoteza care corelează apariția adenomului de perturbările hormonale, legate
de vârstă. Conform teoriei hormonale adenomul de prostată este considerat o adevărată
endocrinopatie, în principal un dismetabolism al hormonilor androgeni, survenit pe fondul
dezechilibrului androgeno-estrogenic.
Prostata este sectorul principal al metabolizării testosteronului în alfa-5 dihidrosteron (DHT) .
Aceasta în condiții fiziologice, este legat în celulele prostatice de o proteină receptoare specifică.
SHBG (ser hormone binding globuline), cu care formează un complex stabil în vederea sintezei
de acizi nucleici necesari morfologiei și funcției prostatice normale.
În adenomul de prostată, acest metabolism este perturbat, iar alfa-5 DHT este secretat în exces.
În aceste condiții se realizează o hiperplazie a prostatei. Până în prezent se cunosc 3 verigi
patogenetice prin care se poate realiza hiperproducția de alfa-5, DHT în adenoame de prostată:
- SHBG este inactivă;
- Exces de alfa-5 reductează (enzima care transformă testosteronul in alfa-5 DHT);
- Surplus de receptori androgenici prostatici (alfa-1 receptori).
Cu toate progresele și argumentele aduse în sprijinul patogeniei hormonale a adenomului,
tratamentele endocrine încercate nu au dus la rezultate terapeutice valabile. Mai recent, etiologia
adenomului de prostată este atribuită mai degrabă unui dintre factorii de creștere activi în
perioadă dezvoltării embrionale, denumit FGF (fibroblastic grawth factor).
Reactivarea tardivă a FGF.
În etapa declinului vieții sexuale a bărbatului, s-ar produce prin două mecanisme:
- microtraumatismele repetate ale regiunii cervico-prostatice, survenite de-a lungul anilor prin
actul micțional, ejaculări, procese inflamatorii.
Prin însuși dezechilibrul hormonal survenite la aceasta vârstă. Potrivit acestei teorii, actul primar
și preponderent al hiperplăziei se produce în interstițiul organului - componența sa glandulară
fiind implicată în acest proces doar în mod secundar.
8
2.3. Anatomie patologică
Prostata cranială provine din partea terminală a canalelor Wolff și Muller, cea caudală din
sinusul urogenital. Având embriologic origini diferite, răspund diferențial la stimuli hormonali și
au patologie proprie:
- prostata cranială răspunde prin hipertrofie la stimuli estrogeni și din aceasta porțiune se va
dezvolta adenomul de prostată;
- prostata caudală este sub dependența hormonală androgenică și se atrofiază sub
estrogenoterapie pe seama acesteia, se va dezvolta cancerul de prostată. Adenomul de prostată
dezvoltându-se pe seama porțiunii craniale, va comprima și deplasa spre periferie prostata
caudală. Macroscopic, formațiunea are aspectul unui con cu baza spre vezica și vârful în jos,
străbătut de uretră. Adenomul este constituit din doi lobi laterali, egali sau apropiați ca volum, la
care uneori se adaugă și al treilea lob, cunoscut sub denumirea de lob median. Acesta poate fi
pediculat pe linia mediană , sau solidar la unul din lobii laterali.
Poate avea o formă sferică sau de evantai. Implantarea pe baza posterioară este oblica, cu
deschiderea anterioară, realizând un adevărat opercul. Lobii laterali, situați de o parte și de alta a
uretrei, deviind axul uretrei, fără a realiza obstrucția acestuia. Existența unui lob anterior este
excepțională și este dificil de evidențiat la tactul rectal.
Adenomul este înconjurat de o capsulă fibroasă sau fibromusculară, care îl separa de țesuturile
din jur, constituind planul de clivaj, în cursul intervenției. Dinăuntrul acestei capsule pleacă fibre
conjunctive care impart adenomul în lobuli.
Fiecare lob este alcatuit din noduli de forma sferoidală denumiți corpusculi sferoizi, ce pot fi
ușor enucleați. Nodulii sunt formați din hiperplazia elementelor glandulare, fibroase și
musculare. De pe suprafața lor se scurge un lichid lactescent în care plutesc mici cristale
denumite sinpexioși. De aici, 4 noțiuni sunt demne de reținut:
- există un plan de clivaj care permite enucleerea adenomului;
- intervenția operatorie îndepărtează doar adenomul și nu totalitatea glandei ;
- independența adenomului față de lobul seminal ;
- adenomul modifică numai segmentul supramontanal al prostatei.
După modul de dezvoltare a adenomului se deosebesc mai multe forme evolutive:
- Adenom cu evolutie obisnuita- este format din cei doi lobi laterali. La tactul bimanual
adenomul se poate percepe moderat si in vezica.
- Adenom cu evoluție intravezicală - dezvoltarea predominant spre vezica determină ridicarea
bas-fond-ului vezical. În aceasta eventualitate orificiile uretrale sunt și ele ridicate, iar ureterele
menținute de încrucișarea cu canalul deferent se cudează favorizând staza supraiacentă.
- Adenom cu evoluție subvezicală - masa adenomului se dezvoltă subvezical.
- Adenom cu hipertrofia celui de-al patrulea lob. Uretrografia de profil este cea care îi poate
afirma existența sau este o eventualitate descoperită în cursul operației. Examenul histologic
confirmă natura benigna a afecțiunii: - adenoamele constituite din lobi glandulari, la care se
adaugă elemente fibroase și musculare. După predominenta componentelor histologice se descriu
mai multe varietați: forma adenofibromatoasă; forma adenofibroasă; forma adenomatoasă. Ceea
ce caracterizează aspectul histologic este marea varietate a imaginilor, în diferite părți ale
adenomului. Vascularizația adenomului este asigurată de arterele vezico-prostatice, provenind
din artera hipogastrica. Arterele pătrund la nivelul adenomului prin unghiurile postero-laterale în
dreptul orei 5 și 7. Se divid în interiorul adenomului în ramuri din ce în ce mai mici, astfel ca
fiecare corpuscul sferoid este înconjurat de un mic buchet arterial. Aceasta explica sângerarea
abundentă când se practică adenomectomia. Adenomul este înconjurat în afară capsulei de un
bogat plex venos.
Loja după prostatectomie.
Din cele expuse rezultă ca adenomul dezvoltat pe seama prostatei craniale este constituit intr-o
loja ce devine evidența după enucleerea formațiunii. Aceasta este delimitată astfel:
9
- cranial de marginea mucoasei colului, secționată în cursul intervenției, mai mult sau mai puțin
regulată, care sângerează mai ales ora 5 si 7. Baza interureterală și orificiile ureterale sunt uneori
foarte aproape; la partea postero-superioară a acestei cavități pe linia mediană, se poate constata
uneori un recurs de profunzime variabilă, în funcție de dimensiunile și evoluția adenomului;
- distal, limita este uretra submontanală, secționată, porțiunea supramontanală fiind ridicată odată
cu adenomul. În unele cazuri se poate observa veru montanum rămas pe loc, alteori fiind ridicat
împreună cu adenomul. Uretra submontanală are o lungime de 3 mm suficienta pentru a asigura
continenta voluntară, după adenomectomie dat fiind ca are în structura sa fibre musculare netede.
De aceea, se recomandă ca secțiunea distală să se facă chiar la limita adenomului sau mai sus: -
pereții laterali sunt reprezentați de prostata caudală, aplatizată de dezvoltarea adenomului
înconjurată de elemente musculare; - Sângerarea din aceasta cavitate este cu atât mai redusă cu
cât enucleerea s-a făcut într-un bun plan de clivaj. Imediat după adenomectomie sau chiar în
cursul intervenției se observă retracția lojei, contribuind prin aceasta la hemostaza spontană.
2.4. Fiziopatologie
Creșterea adenomului nu este posibilă în directie caudală din cauza musculaturii

perineale. Ea se realizează de obicei în sens dorsal , dar mai ales superior.
Dezvoltarea cranială este hotărâtoare pentru instalarea simptomatologiei clinice și a suferinței
aparatului urinar supraiacent. Astfel, adenomul de prostata reprezintă o entitate morbidă numai
în măsura în care antrenează obstrucția colului și alterează funcția sa normală de deschidere,
disectazie de col vezical. Există 'purtători de adenom' si 'bolnavi de adenom'. Gradul de
disectazie este dependent în parte și de structura histologică a hiperplaziei, preponderente,
fibroasă, fiind mult mai disectaziantă decât cea miomatoasa .
Obstrucția cervico-prostatică se traduce din punct de vedere fiziopatologic prin lupta dintre
vezica urinară, care tinde să-și expulzeze conținutul și segmentul cervico-prostatic al uretrei, care
îi opune rezistența progresivă. În actul micțional normal colul se deschide la 25-40 cmc apă, pe
când în caz de adenom, aceste valori pot ajunge până la 50- 100 cmc apă.
Vezica, organ musculos cavitar, identic colului reacționează inițial la aceasta suprasolicitare prin
hipertrofiere, iar în faza de decompensare prin dilatare și subtiere.
Hipertrofia constituie primul semn al suferinței vezicale, detrusorul reușind în acest fel să se
opună temporar obstacolului cervical daca acesta nu este îndepărtat la timp, se instalează treptat
decompensarea vezicală caracterizată prin apariția reziduului vezical - bolnavul nu mai reușește
să-și golească complet vezica aparând retenția cronică incompletă. Aceasta stagnare vezicală
reprezintă cauza principală a tuturor complicațiilor vezicoureteropielorenale apărute în cursul
evoluției adenomului de prostată. Când decompensarea vezicală progresează și reziduul vezical
depășește 200 ml capacitatea fiziologică a vezicii - apare retenția cronică incompletă cu distensie
vezicală. Persistența în continuare a obstacolului subvezical determină apariția și a complicațiilor
evolutive (diverticuli vezicali, reflux vezico-renal, infectii, litiaza vezicala, etc.) ca în final
detrusorul să-și pierdă complet capacitatea de contracție și sa între în asistolie - retenție cronică
completă de urină.
2.5. Tabloul clinic
Clinic adenomul de prostată evoluează în 3 faze: faza de prostatism, faza de retenție

cronică fără distensie și faza de retenție cronică incompletă cu distensie.
a. Faza de prostatism, se caracterizează prin manifestări premonitorii. În mod obișnuit suferința
clinică este legată de evolutia unui adenom ce apare în jurul vârstei de 60 ani și mult mai rar
înainte de aceasta. Polakiuria nocturnă, în a doua jumătate a nopții, disuria, diminuarea forței
jetului urinar marchează debutul afectiunii. După predominența și intensitatea uneia din
manifestările simptomatologice se pot recunoaște 3 forme clasice:
- Polakiuria moderată nocturna ce apare în a doua jumătate a nopții, însoțită de diminuarea forței
de proiecție a jetului. Durată micțiunii este mai prelungită. Dimineața după trăzire, apar două
10
micțiuni apropiate, apoi, în cursul zilei, tulburările micționale dispar. Acest aspect corespunde de
obicei unui adenom ferm, de consistența unei mingi de tenis.
- Evoluția clinică se caracterizează prin perioade de exacerbări ale polakiuriei nocturne de durată
variabilă legate mai ales de excesele alimentare, de ingestia de bauturi alcoolice, de păstrarea
indelungată a poziției șezând, la suprimarea cărora totul intra în normal. De cele mai multe ori la
acești bolnavi se gasește un adenom de volum mare, edematos, moale.
- Suferința clinică este dominată de disurie. Controlul rectal arată de cele mai multe ori un
adenom mic și deseori explorările evidențiază un lob median. În faza de prostatism, pe lângă
simptomele enunțate se mai pot observa senzație de corp străin în rect, erecții și poluții nocturne.
b. Faza de retenție cronică incompletă fără distensie sau stadiul II se caracterizează prin apariția
reziduului vezical care nu va depași capacitatea normală a vezicii urinare. Clinic pe langa
manifestarile din prima faza apare polakiurie diurna, iar ureea sanguina va începe să crească
ajungand până la 10 gr.
Din momentul apariției stazei urinare, și a reziduului vezical, funcția renală va fi afectată. În
afară de manifestările urinare se pot observa inapetența, anemie, cefalee. Vezica urinară nu se
palpează suprapubian, dar poate fi percepută prin tact rectal bimanual.
Cantitatea de urina restanța după micțiune poate fi evaluată prin sondaj vezical sau poate fi pusă
în evidența prin cistografie urografică post micțională.
c. Faza de retenție cronica incompletă cu distensie, în care reziduul vezical depășește 300 ml,
putând ajunge capacitatea anatomică max. a rezervorului. Pe lângă manifestările urinare, apar și
cele de ordin general.
Manifestările urinare.
Polakiuria și disuria se accentuează atât ziua cât și noaptea. Bolnavul poate deveni un fals
incontinent datorită creșterii reziduului vezical. Falsă incontinența este datorată micțiunii prin
prea plin. Aceasta este mai întâi nocturna și apoi diurna. Nu apar la toți bolnavii din acest stadiu.
La examenul regiunii hipogastrice se palpează globul vezical. Urina daca nu este infectată are
aspect palid, datorită pierderii puterii rinichiului. Aceasta este explicația și a unui grad mai mult
sau mai puțin de poliurie.
Manifestările de ordin general.
Sunt legate de insuficiența renală. Se pot observa paloare, sete, uneori edeme ale membrelor
inferioare. Nu rareori se observa apație, somnolența sau inapetența, greață, limba uscată. Ureea
sanguină poate fi cuprinsă între 10-30 gr% sau mai mult.
2.6. Simptomatologie
Inițial apar o serie de așa-zise „semne minore” - greutate perineală sau rectală; - dureri
sacrate; - erecții matinale și falsă impresie de revenire a virilității; - o polakiurie discretă ; -
scurgeri ureterale spontane sau provocate de defecație.
Prima tulburare urinară caracteristică este polakiuria nocturna urmată de disurie.
Odată cu apariția reziduului vezical polakiuria devine și diurna iar disuria totală.
Dacă polakiuria are preponderentă diurna se explica prin litiaza vezicală daca este însoțita de
dureri și urini tulburi, este data de infectia supraadaugată.
În faza de distensie vezicală polakiuria devine extrema și apare:
- falsă incontinența de urina;
- bolnavul slabeste în greutate, este palid, are grețuri și vărsături, limba uscată.
2.7. Indicațiile adenomectomiei
Adenomectomia este indicată în următoarele cazuri:

- retenții acute repetate de urină
- reziduu limpede mai mare de 100 ml
- reziduu tulbure, indiferent de cantitate
- prezența calculilor și a diverticulilor
- hemoragii repetate
11
- tulburări urinare foarte supăratoare pentru bolnav
- dilatație marcată a căilor urinare superioare, fără reziduu vezical .
TEHNICI:
- adenomectomia transuretrală
- rezecția transuretrală a adenomului (TUR.P)
2.8. Tipuri de tratament
Tratament medicamentos
Rocephin - cefalosporina cu administrate Parenterala; este un antibiotic din grupa

cefalosporinelor; substanta activa este ceftriaxona sub forma de sare disodica. Se gaseste sub
forma de flacoane cu substanta uscata echivalenta cu 250 mg, 500 mg, 1 g si 2 g ceftriaxona.
Este un antibiotic cu spectrul larg având activitatea antibacteriană asupra unui mare numar de
germeni gram negativi și gram pozitivi.
Reacții adverse - diaree, greață, voma, stomatita, cefalee și vertij.
Etamsilat - se găsește sub forma de fiole conținând 0,250 g etamsilat. Este un hemostatic ce
menține stabilitatea peretelui capilar, reduce timpul de sângerare fără să afecteze coagularea -
scade timpul de sângerare cu 40-45%; este indicat în cursul intervențiilor chirurgicale; se
administrează intramuscular sau intravenos. Reacții adverse - rareori hipotensiune trecătoare,
cefalee și erupții cutanate. Se găsesc în cutii cu 10 fiole a 2 ml.
Fenilbutazona - supozitoare conținând fenilbutazona 250 mg; este un antiinflamator nesteroidian,
antireumatic cu actiune intensa, crește eliminarea urinară de acid uric; este indicat în reumatism,
poliarticular acut, poliartrita. Reacții adverse - pot aparea fenomene de intoleranță (erupții,
urticarie), poate reactiva ulcerul gastroduodenal, administrare 2x1/zi).
Furosemid - se găsește sub forma de fiole a 0,02 g/2 ml; este un diuretic, se instalează în decurs
de câteva minute dupa injectare i.v. Indicații: - edeme cardiace, hepatice, renale, gravidice.
Reacții adverse - rareori pot aparea fenomene de alergie cutanata sau leucotrombopenie. Uneori
pot avea loc modificari hemodinamice nefavorabile.
Fortral - fiole a 1 ml continand pentozocina lactat in cantitate echivalenta cu 30 mg pentozocina
baza, are actiune analgezica, sedativa si slaba spastica. Indicatii - pentru calmarea durerilor
moderate sau severe acute sau cronice, in traumatisme dupa interventii chirurgicale.
Reacții adverse - relativ frecvent greata, voma, ameteli, sedare, euforie, cefalee.
Paracetamol 100 - comprimate continand 100 mg, este un analgezic si antipiretic cu actiune de
intensitate moderata. Indicatii - stari febrile, cefalee, mialgii, nevralgii.
Reacții adverse - rareori eruptii cutanate, alergie, anemie.
Algocalmin - comprimate, continand 0,500 g metabizol sodic, fiole de 2 ml continand metanizol
sodic 1 g (50%); are o actiune analgezica, antipiretica, antiinflamatoare.
Reacții adverse - erupții cutanate, leucopenie.
Remedii și tratamente naturiste
Urzica
Este foarte benefica pentru metabolismul hormonilor sexuali masculini, ajutând la incetinirea
procesului de dezvoltare excesiva a celulelor prostatei.
Zincul
Acest mineral esențial se dovedește a fi foarte util pentru menținerea nivelului normal de
testosteron din sânge. Mai mult decât atât, ajută la îmbunătățirea fertilității și a funcției
reproductive. Bărbații care au deficiente de zinc sunt mai predispusi la dezvoltarea bolilor legate
de prostata, au arătat studiile de specialitate.
Semințele de dovleac
12
Acestea au un conținut foarte bogat în zinc și grăsimi nesaturate, fiind foarte eficiente pentru
ameliorarea simptomelor provocate de hiperplazia benigna de prostata. Se recomanda consumul
zilnic de seminte crude, putin uscate.
Licopenul
Este un caroten foarte puternic și foarte util în stimularea sistemului imunitar și pentru
ameliorarea simptomelor adenomului de prostata. Se găsește în cantităti foarte mari în roșii,
motiv pentru care se recomandă consumul a circa 10 porții de roșii în fiecare saptamână.
Apa cu lamaie
Ajută foarte mult la eficientizarea fluxului urinar, motiv pentru care se recomanda consumul a
cel putin 2 litri de apa cu lamaie în fiecare zi.
Pătlagină
- 1 pahar/zi. Frunzele de pătlagină conţin zinc care este vital pentru echilibrul hormonului
masculin, ceea ce înseamnă că este de ajutor în cazul unei prostate mărite. în plus, pătlagina are
un efect antiinflamator. Sucul îl puteţi prepara la blender.
Orz şi/sau Ovăz verde
- 1 pahar/zi. Orzul şi ovăzul verde sunt foarte bogate în zinc şi au efecte antiinflamatoare
Pătrunjel (frunze)
- 1 pahar/zi. Este un suc puternic ce combate bolile aparatului uro-genital.
Varză
- 1 pahar/zi. Varza are efecte antiinflamatoare şi conţine o mulţime de substanţe puternice care
combat cancerul (indoli, izotiocianaţi, monoterpene, sulfarafanul etc.).
Acizii graşi omega
-3 cresc imunitatea, prevenind infecţiile şi alte cauze ale prostatitei. Uleiul de seminţe de in (2
linguri pe zi) conţine acizi graşi omega-3 şi poate să combată simptomele prostatitei şi
hipertrofiei de prostată.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical - se realizeaza fie pe cale operatorie deschisa sau prin rezectia sa
transuretrala.
Interventia nu este intotdeauna insa practicabila de la inceput fiind necesara foarte adesea
tratarea prealabila a accidentelor sau complicatiilor evolutive ale adenomului.
Infectia urinara necesita un tratament antibiotic.
Hemoragia grava daca determina o retentie completa de urina prin cheaguri va fi rezolvata prin:
sonda uretrovezicala; decaiotare - spalaturi cu apa calda sterila; - aspiratii cu sonda Guyon.
Retentia completa de urina va fi tratata tinand cont de rolul major care-i revine sondei
uretrovezicale in generarea infectiilor urinare.
Evacuarea urinilor neinfectate (limpezi) se va face prin punctie suprapubiana, daca situatia de
retentie se repeta se va executa cistostomia.
Embolizarea arterelor prostatice este o soluție terapeutică relativ nouă (2000), ce aparține
Radiologiei Intervenționale, fiind descrisă pentru prima dată de DeMeritt.
Selecția pacienților se realizează pe baza unui consult clinic și imagistic. Pacienții cu indicație
pentru PAE sunt bărbați cu vârsta peste 50 de ani, având simptome medii sau severe, cu un debit
urinar maxim (Qmax) mai mic de 12 mL/s, mergând până la retenția acută de urină.
Pacienții cu simptome ușoare / medii au indicație pentru PAE în cazul în care rezultatul
tratamentului medicamentos urmat timp de cel puțin 6 luni nu este considerat satisfăcător.
Volumul prostatei trebuie măsurat printr-o ecografie de calitate sau un examen RMN. Nu există
o limită de mărime a adenomului până la care este indicată embolizarea.
13
2.9. Evoluție
Evolutia adenomului este foarte variabila, unele sunt bine tolerate ani indelungati, chiar
pana la moarte, altele prin accidente si complicatii pe care le genereaza sau prin rasunetul asupra
cailor urinare superficiale, au o evolutie mai grava si impun un tratament chirurgical.
În general evolutia adenomului se realizeaza prin salturi, fiecare reusita agravand evolutia sa, asa
se explica de ce o mare parte a bolnavilor se prezinta la medic nu pentru tulburarile date de
adenomul in sine cat mai ales pentru accidentele si complicatiile pe care acesta le determina in
cursul evolutiei sale.
2.10. Complicații Acute:
Retenţie acută de urină;

- ITU acută: cistită acută, pielonefrită acută;
- Insuficienţă renală acută prin obstrucţie infrarenală;
- Ruptura vezicii urinare Intraoperatorii şi postoperatorii:
- Sindromul TUR (risc sporit la fumători, hemoragii masive şi AP mare).
- Hemoragie din loja adenomului operat, eventual cu şoc hemoragic;
- Infecţie la nivelul plăgii postoperatorii, eventual cu şoc toxico-infecţios;
- Sindromul tromboembolic pulmonar;
- Incontinenţă de urină, contractura colului vezical şi strictura uretrei;
- Disfuncţiile sexuale;
- Fistule postchirurgicale;
- Reoperaţie: 1-2% pe an;
- Infecţiile cronice ale căilor de drenaj urinar (ex. cateter uretral)
Cronice:
- Calcul al vezicii urinare;
- Diverticulul vezicii urinare;
- Boală cronică de rinichi: reflux vezico-ureteral, hidrocalicoză şi hidronefroză, pielonefrită
cronică;
-Insuficienţă renală cronică, HTA secundară nefrogenă (rar)
14
CAP. III. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ADENOM DE PROSTATĂ
După cum rolul medicului este cunoscut în stabilirea diagnosticului, a prognosticului în

instituirea tratamentului așa și asistentul medical trebuie să aibă rolul lui în îngrijirea bolnavului,
pentru ca evoluția bolii să fie favorabilă.
Voi încerca să descriu munca asistentului medical în relația sa cu bolnavul diagnosticat cu
adenom de prostată.
3.1. Supravegherea bolnavului din momentul internării
Internarea bolnavului în sectia de urologie se face respectând următoarele etape:

-Internarea se face la secretariatul sectiei, unde bolnavul va prezenta următoarele acte necesare:
card de identitate, adeverința de la locul de muncă.
-Pacienții sunt înscriși în registrul de internări și în funcție de numărul de paturi disponibile se
vor preciza numărul de salon unde sunt repartizați. Tot aici se face internarea, se va completa
foaia de observație cu datele de identitate, identitatea și cunoașterea precisă a adresei bolnavului
are o deosebită importantă pentru a putea înștiința membrii familiei în caz de agravare a bolii sau
în caz de deces.
-Buletinul de identitate sau alte acte strict personale de identitate se rețin la secretariatul secției,
și se vor inapoia bolnavului în momentul externarii. Asistentul medical din serviciul de
spitalizare preia bolnavul de la serviciul de internare, preda efectele bolnavului la magazie si il
repartizeaza in salon
3.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare
Scopul spitalizării bolnavilor în majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza

acest lucru trebuie create niște condiții prielnice necesare ridicării forței de apărare și regenerare
a organismului. Bolnavul va fi primit cu căldura și condus la salon, unde i se va arăta patul. Cu
aceasta ocazie, asistentul îi va prezenta și colegii de camera, creând de la bun început o
atmosferă caldă între bolnavii vechi cu bolnavul nou intrat.
După ce i s-a repartizat patul, înainte de a se culca, bolnavul va fi inițiat asupra regulamentului
de ordine interioară al spitalului. I se vor arăta locul și modul de funcționare a robinetelor de apă,
amplasarea sălilor de examinare și tratamente, a oficiilor precum și modul de funcționare a
aparatelor semnalizatoare, obligațiile lui în timpul spitalizării, drepturile lui precum și raporturile
pe care trebuie să le aibă cu personalul secției, atragându-i-se atenția să se adreseze cu curaj,
toate cererile și plângerile asistentului sau medicului de salon. După ce bolnavul a fost culcat în
pat, asistentul îi completează foaia de temperatură, îi măsoară temperatura, îi ia pulsul, TA.
Datele obținute se înscriu în foaia de temperatură. Asistentul înștiințează apoi pe asistenta șefa
despre bolnavul nou sosit, aceasta va nota numele și datele personale ale bolnavului împreună cu
diagnosticul de internare - în registrul de internare al secției.
Pentru asigurarea alimentelor necesare bolnavului pentru ziua respectivă se va completa foaia de
alimentație trimisă anterior la bucătărie cu o anexa privind necesarul de alimente a bolnavului
nou venit. În ziua următoare, bolnavul figurează în toate evidențele și bonurile de cerere ale
secției.
15
3.3 Efectuarea tehnicilor impuse de afecțiune
Cateterismul uretro-vezical
Materiale necesare pentru cateterism uretrovezical:
I. - de protecție:
- mușama de cauciuc
- mănuși sterile de cauciuc
II. - sterile:
- sonda uretro-vezicala tip Foley Ch 16,18,20
- 1-2 eprubete pentru urocultura
- medii de cultura în funcție de germenii căutați
- ser fiziologic
- casoleta cu tampoane de vată
III. - sterile:
- materiale pentru toaletă organelor genitale
- tavița renală
- recipient pentru colectare
IV. - medicamente: - ulei de parafină steril
Pacientul:
1. psihic: - se anunță și se explică necesitatea și inofensivitatea tehnicii
2. fizic:
- se așează pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse și ușor depărtat
- se izolează patul cu paravan
- se acoperă pacientul lăsând accesibile regiunea genitală
- se face toaleta organelor genitale
- sub bazin se așează o pernă tare
- se așează tăvița renală între coapse
Execuție:
Asistenta îmbracă mănuși de cauciuc steril, alege sonda și o lubrefiază. Este ajutată de o altă
persoană care oferă sonda sterilă. Dezinfectează meatul urinar cu ser fiziologic. Cu mâna stângă
se fixează organul genital, adică penisul, iar cu mâna dreapta cu capătul liber al sondei între
degetele inelar și mic, iar între degetele 2-3 și police fixăm vârful sondei, apoi introducem în
meat împingând ușor în timp ce cu mâna stângă întindem penisul cât mai bine ca să rectinilizăm
uretra pentru a ușura traversarea sondei prin uretră. Dacă pe parcursul înaintării apar obstacole
funcționale sau anatomice pregătesc sonde de calibru mai mic.
3.4. Prelevarea de produse biologice și patologice
Examenele biologice - în adenomul de prostată au un interes doar prognostic, nu au

specificitate diagnostică.
Sunt obligatorii deoarece apreciază funcția renală (uree, creatinina, ionograma), decelează o
infecție urinară (urocultura cu antibiograma și precizează terenul - diabet, aparat cardio-vascular,
respirație, funcție hepatică); ele sunt importante pentru realizarea viitoarei operații (grupa
sanguină, factor Rh, hemoleucograma, probe de coagulare). Asistentul medical va anunța
bolnavul că urmează i se recolta sânge pentru examene de laborator. Ea va pregăti materialele
necesare pentru puncția venoasă: tăvița renală, garou, eprubete, tampoane cu alcool, mediul steril
pentru puncția venoasă, mănuși de cauciuc. Asistentul medical va indica bolnavului poziția în
care să se așeze pentru i se recolta sânge, care se va trimite împreună cu biletul de trimitere
atașat la eprubeta.
16
Pentru a urina bolnavul va primi recipiente curate și eprubeta sterilă pentru urocultura. Pentru
obținerea unor rezultate în urma examenelor de laborator, bolnavul va fi instiintat cu o seara
înainte să nu mănânce și să nu bea dimineața.
- Uree - se recoltează sânge fără anticoagulant u.n. 20-40%
- Creatinina - se recoltează 5 ml sânge fără anticoagulant u.n. 1-1,2 mg%
- Hematocrit - u.n. 40-48%
- Hemoglobina - u.m. 12-15%
- Glicemie – 60-80%
- Ts u.n. 2-4 min., Tc u.n. 3-6 min.
Urina pentru urocultura - se recoltează urina, după efectuarea toaletei organelor genitale externe,
din prima urina de dimineața din jetul mijlociu în eprubeta sterilă, având grijă că dopul eprubetei
din interior să nu vină în contact cu mâna, pentru a nu se desteriliza.Urocultura pozitivă ne dă un
nr. de peste 100000 germeni/ml. Dacă în urina s-au găsit 3 tipuri de germeni sau peste 3 tipuri, se
cere a se repeta urocultura deoarece se presupune a nu se fi recoltat în condiții sterile.
3.5. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu adenom de prostată
Adenomul de prostata nu este o boala care să necesite intervenție chirurgicală de urgență,

el permite o pregatire preoperatorie de câteva zile care consta în examenul clinic și paraclinic,
pregatirea psihică, îngrijiri igienice, urmărirea funcțiilor vitale și vegetative.
1. Examenul clinic - pune în evidență starea psihologică a bolnavului dand totodată și
posibilitatea depistării unor deficiente ale organismului și a unor boli însoțitoare.
2.Pregătirea psihică - bolnavul este informat despre riscuri și i se cere consimțământul. Asistenul
medical va avea grijă că bolnavul să fie înconjurat cu atenție și solicitudine, va reduce starea de
anxietate, prin informații privind intervenția chirurgicală și punându-l în contact cu convaleșcenți
care au o evoluție postoperatorie optimă.
3. Îngrijire igienică - dacă starea bolnavului o permite, zilnic bolnavul va fi îndrumat, ajutat să
facă duș, urmat de igienă cavității bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor și a barbii;
4. Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative și a apariției unor schimbări în starea bolnavului (care
pot amăna intervenția chirurgicală):
- măsurarea funcțiilor vitale și vegetative și notarea lor; se măsoară și se notează temperatura
(seara și dimineața), pulsul, TA, diureza și la indicația medicului respirația, scaunul;
- observarea apariției unor schimbări în starea bolnavului trebuie semnalată medicului: apariția
febrei, apariția unor infecții otorinolaringiene și pulmonare.
- regimul dietetic preoperator va ține seama de vârsta și de greutatea acestuia, încât să- i asigure
caloriile necesare, să fie ușor digerabil și bogat în vitamine.
3.6. Îngrijirea din preziua intervenției chirurgicale
Dacă pacientul a folosit medicamente cardiotonice, antiaritmice, coronaro- dilatatoare, insulina

sau alți hormoni, va exista preocuparea ca acestea să fie administrate și în preziua operației dacă
este cazul și înainte de operație. Pentru asigurarea unui somn bun și înlăturarea stării de anxietate
preoperatorie, bolnavul va primi seara înainte de culcare ca și premedicație câte o tableta de
Fenobarbital și Romergan. Se pot administra în locul acestora și Diazepam, Nitrazepam,
Distonocalm
Regimul alimentar:
În preziua operației, bolnavul va lua numai masa de prânz și în cantitate nu prea abundentă, seara
nu mănâncă nimic, pentru că tubul digestiv sa fie cât mai liber. În seara dinaintea operației
bolnavului i se va efectua o clisma.
3.7. Îngrijiri din ziua operației
17
În ziua operației este bine că bolnavul să nu fie trezit devreme mai ales dacă este sub influența
somniferelor. Pacientul va fi invitat să facă un duș sau o baie pe regiuni. Cu 30 minute înainte de
a fi dus în sala de operație, bolnavului i se va administra Droperidol +,5 ml, Fentanil 0,5 ml și
Atropina 0,5 ml i.m. (medicație preanestezică).
În toată aceasta perioadă preoperatorie, asistenta medicală de anestezie și din blocul operator se
va preocupa de starea psihică a bolnavului asigurându-l că operația va decurge fără ca bolnavul
să simtă vreo durere. Asistenta medicală îi va explica fiecare gest pe care-l face.
3.8. Supravegherea și ingrijirile acordate in primele doua zile dupa intervenția chirurgicala
I. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative:
- temperatura se măsoară dimineața și seara. În prima zi se poate produce o ușoară hipertermie
37,8-38C ;
- pulsul și TA se urmăresc cu atenție;
- se urmărește diureza și se stabilește bilanțul hidric.
II. Îngrijiri igienice:
- va fi efectuată toaleta bolnavului pe regiuni în fiecare zi și a cavității bucale;
- se schimbă lenjeria de câte ori este nevoie.
III. Prevenirea escarelor:
- se efectueaza frecții, masaj în regiunile expuse, pudraj, în afară menținerii igienei tegumentelor;
- schimbarea în mod frecvent a poziției.
IV. Exerciții respiratorii:
- se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie, în timpul exercițiilor se va proteja peretele
abdominal cu palmele, pentru a preveni durerile la nivelul inciziei;
V. Mobilizarea bolnavului:
- bolnavul operat cu TUR.P prima zi după operație se poate plimba;
- în adenomectomia transvezicală mobilizarea se face progresiv, în prima zi bolnavul se poate
ridica în șezut la marginea patului și în a doua zi se poate da jos din pat.
3.9. Alimentația în primele două zile după intervenția chirurgicală
- În prima zi operatul prin TUR.P va mânca un regim lacto sau ușor digerabil (brânză de vaci,
lapte, iaurt, supă strecurată, piure, etc.), a doua zi el va putea mânca normal;
- în adenomectomiile transvezicale în prima zi regimul va fi un regim hidric, a doua zi după
efectuarea clismei bolnavul poate mânca o supă strecurata la prânz, ceaiuri îndulcite, citronade,
lapte; în a treia zi va mânca lacto, urmând să treacă începând cu a patra zi la alimentație normală
cu carne, legume, pâine.
După ziua a treia se va supraveghea:
- temperatura - hipertermia fiind semnul unei infecții care poate fi o flebita la membrul perfuzat,
infecția la nivelul plăgii operatorii sau complicații infecțioase, pulmonare;
- respirația - apariția eventuală a dispneei asociată cu cianoză indică o complicație pulmonară
infecțioasă sau atelectazia datorită obstruarii unei bronhii cu un dop cu mucus;
- pulsul;
- tranzitul intestinal.
3.10. Externarea
În functie de evolutia bolii pacientului, medicul curant va stabili data externarii, care va fi
comunicată pacientului sau, în anumite situaţii, aparţinătorului, cu o zi înainte sau cel târziu în
dimineaţa zilei externării.
În cazul externarii pacientului la cerere, i se explică riscurile la care se poate expune. În
situaţia pacientului minor, riscurile sunt explicate aparţinătorului. Medicul curant consemnează
în Foaia de observaţie solicitarea de externare a pacientului, iar acesta (sau aparţinătorul)
18
semnează cu privire la solicitarea externării. Externarea la cerere nu se aplică în cazul bolilor
infecţioase transmisibile şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Medicul curânt va consemna în Biletul de externare şi în Scrisoarea medicală următoarele:
-diagnosticul de externare;
-starea pacientului la externare;
-tratamentul medical pe care pacientul trebuie să îl urmeze;
-indicaţii privind regimul alimentar şi de viaţă;
-data următorului control medical.
Tipuri de documente care se eliberează pacientului la externare:
-Bilet de externare;
-Scrisoare medicală;
-Certificat de concediu medical (după caz);
-Adeverinţă medicală (după caz);
-Reţetă medicală compensată sau simplă (după caz);
-Bilete de trimitere către alți specialiști sau pentru diverse investigaţii paraclinice (după caz);
Referat medical către serviciile de expertiză (după caz);
Decont de cheltuieli pentru serviciile medicale primite.
19
CAP.IV. ÎNGRIJIRI SPECIFICE
Prezentarea cazurilor de boală
20
CAZUL I
FIŞA I CULEGEREA DE DATE
Nume : X
Prenume: Y
Data naşterii: 03.15.1952
Sex: M
Starea civilă:căsătorit
Număr copii: 2
Religia: ortodox
Naţionalitatea: român
Ocupaţie: pensionar
Domiciliul: localitatea Z.
Grupa sngvină A II Rh+
Data internării: 06.06.2022
Diagnostic clinic: adenom de prostată
Manifestări de dependenţă: durere,disurie,jet întrerupt, polakiurie, insomnie
Antecedente personale:fără importanță
Antecedente heredocolaterale: fără importanță
Obişnuinţe de viaţă: nu fumează,consumă alcool ocazional,1 cafea/zi
Istoricul bolii: Pacientul X. Y în vârsta de 70 de ani este internat la secția urologie. Pacientul este
diagnosticat cu adenom de prostată după examinările făcute. Pacientul prezintă următoarele
manifestări:durere,disurie, polakiurie, jet întrerupt, insomnie.
21
FIȘA II
Diagnostic medical: adenom de prostată

Diagnostic nursing:Alterarea stării generale de sănătate din cauza adenomului de prostată manifestată prin durere,disurie, polakiurie, jet întrerupt.
Zilnic se urmaresc parametrii vitali:

Data Temperatura Puls Respirație TA
D S D S D S D S
06.06.2022 36.8C 36.6C 68p/min 73p/min 16r/min 17r/min 140/90mmHg 145/90mmHg
Parametrii fizici:
Data: 06/06/2022 Data: 07/06/2022 Data: 08/06/2022
T: 175cm T: 175cm T: 175cm

Gr. 65Kg Gr. 65Kg Gr. 65Kg
EXAMENE DE LABORATOR:
uree 30 mg/dL, creatinină 1, 02 mg/dL, HGB 13,1gr/dL, glicemia 80mg%,
PSA cantitativ 6.4 ng/ml
Examen de urină și urocultură, câmp acoperit de cristale de oxalat de calciu și 3-5 hematii pe câmp
INVESTIGATII PARACLINICE:
Ecografia prostatică transrectală
22
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Data Medicația Doza/24 ore Ritmul de Calea de Acțiunea
administrare administrare medicamentoasă
06.06.2022 Algocalmin 2 fiole 1-0-1 i.v. Calmant
Cefort 1 fiole 0-1-0 i.v. Antibiotic

-
Glucoza 10% 2000ml 1fl-2fl-1fl i.v. hidratare
08.06.2022
NaCl 0,9% 1000ml 1fl-0-1fl i.v. hidratare
23
STABILIREA INIŢIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE
FIȘA III
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
P.D.:
P.D.: M.D.:
M.D.: S.D.:
S.D.:
Nevoia de a comunica Nevoia de a dormi şi a se odihni
P.D.: P.D.:Dificultatea de a se odihni
M.D.: M.D.:Insomnia
S.D.: S.D.:Tulburări urinare, durere
Nevoia de a se mişca si a avea o bună postură Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Nevoia de a evita pericolele
P.D.: P.D.: Alterarea fizică
M.D.: M.D.:Durerea
S.D.: S.D.: Adenomul de prostată
Nevoia de a bea şi a mânca Nevoia de a acţiona conform credinţelor şi valorilor sale, de a
practica religia
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
Nevoia de a elimina Nevoia de a fi ocupat în vederea realizării
P.D.:Alterarea eliminării P.D.:
M.D.:Disurie, polakiurie M.D.:
S.D.:Adenom de prostată S.D.:
Nevoia de a se recreea Nevoia de a învăţa
P.D.: P.D.:
M.D: M.D:
S.D: S.D:
24
FIȘA IV
NR. Data Problema Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare
CRT. pacientului
1. 06.06.2022 Alterarea Pacientul să Interventii autonome: În urma
eliminării aibă o eliminare Aerisirea camerei intervențiilor
corăspunzător Hidratarea pacientului aplicate starea
cantitativ și Planifică programul de eliminare pacientului se
calitativ ameliorează
Interventii delegate:
Administrarea tratamentul medicamentos și urmărirea efectului
terapeutic
2. 06.06.2022 Afectarea fizică Pacientul să Interventii autonome: În urma

prezinte -repaus la pat într-o poziție antalgică intervențiilor
diminuarea Învățarea pacientului să practice tehnici de destindere și relaxare aplicate starea
durerii pacientului se
Interventii delegate: ameliorează
Administrarea tratamentul medicamentos
3. 06.06.2022 Dificultatea de Pacientul să Interventii autonome:

a se odihni prezinte un Învățarea pacientului să practice tehnici de relaxare În urma
somn fără Oferă pacientului un ceai sau lapte cald înainte de culcare intervențiilor
întreruperi aplicate starea
Interventii delegate: pacientului se
Administrarea tratamentului prescris și urmărirea efectului ameliorează
terapeutic
25
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI
CNP XXXXXXXXXXXXX
Numele X Prenumele Y
Anul 2022 luna 06 Nr. foii de observaţie XXX Nr. salon XX Nr. pat X
Ziua 6 7 8
Zile de boalå 1 2 3
Temp
Resp.
T.A.
Puls
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
1 4
3 3
6 1
5 0 O
0
1 4
3 2
4 0
0 5 O
0
1 3
2 2
2 9
5 0 O
0
1 3
2 1
0 8
0 5 O
0
3
1 1 8
7
5 0 0 O
3
1 6
5 6
0 0 O
Lichide
ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
26
CAZUL II
Nume : X
Prenume: Y
Sex: M
Număr copii: 3
Religia: ortodox
Ocupaţie: zidar
Domiciliul: localitatea C.
Grupa sngvină B III Rh+
Manifestări de dependenţă: durere, disurie, jet întrerupt, insomnie, anxietate
Antecedente personale : bolile copilăriei
Obişnuinţe de viaţă: fumează,consumă alcool zilnic și 2 cafele/zi
Istoricul bolii: Pacientul X.Y în vârsta de 49 de ani este internat la secția urologie. Pacientul este cunoscut cu
adenom de prostată după examinările făcute. Pacientul prezintă următoarele
manifestări:durere,disurie,polakiurie,jet întrerupt.
27
FIȘA II

Diagnostic nursing: Alterarea stării generale de sănătate din cauza adenomului de prostată manifestată prin durere, disurie, jet întrerupt.

D S D S D S D S
Parametrii fizici:
Data: 04/05/2022 Data: 05/05/2022 Data: 06/05/2022
T: 180cm T: 180cm T: 180cm

Gr. 80 Kg Gr. 80 Kg Gr. 80 Kg
uree 30 mg/dL, creatinină 2, 43 mg/dL, HGB 12,8gr/dL, glicemia 85 mg%, TQ 13,6 sec, IP 71,7%, INR 1,19, APTT 23,1 sec
PSA cantitativ 12.80 ng/ml
Examen de urină câmp acoperit de cristale de oxalat de calciu
Urocultură 10.000 UFC/ml
RMN
28

-
06.05.2022
29
FIȘA III
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și
mucoasele
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
M.D.: M.D.:Insomnie
S.D.: S.D.:Durerea, anxietatea
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
P.D.: P.D.:Afectarea fizică și psihică
M.D.: M.D.: Durere, anxietate
S.D.: S.D.: Adenomul de prostată
practica religia
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
M.D.:Durere,disurie M.D.:
S.D.: Adenomul de prostată S.D.:
P.D.: P.D.:
M.D: M.D:
S.D: S.D:
30
FIȘA IV
CRT. pacientului
1. 04.05.2022 Alterarea Pacientul să Interventii autonome: În urma intervențiilor
eliminării aibă o eliminare Aerisirea camerei aplicate starea
corăspunzător Hidratarea pacientului pacientului se
cantitativ și Planifică programul de eliminare ameliorează
calitativ
Administrarea tratamentul medicamentos și urmărirea efectului
terapeutic
2. 04.05.2022 Afectarea fizică Pacientul să Interventii autonome:

și psihică prezinte -repaus la pat într-o poziție antalgică În urma intervențiilor
diminuarea Învățarea pacientului să practice tehnici de destindere și aplicate starea
durerii și a relaxare pacientului se
anxietății ameliorează
3. 05.05.2022 Dificultatea de Pacientul să Interventii autonome:

a se odihni prezinte un Învățarea pacientului să practice tehnici de relaxare În urma intervențiilor
somn fără Oferă pacientului un ceai sau lapte cald înainte de culcare aplicate starea
întreruperi pacientului se
Interventii delegate: ameliorează
Administrarea tratamentului prescris și urmărirea efectului
terapeutic
31
CNP XXXXXXXXXXXXX
Ziua 4 5 6
Temp
Resp.
T.A.
Puls
1 4
3 3
6 1
5 0 O
0
1 4
3 2
4 0
0 5 O
0
1 3
2 2
2 9
5 0 O
0
1 3
2 1
0 8
0 5 O
0
3
1 1 8
7
5 0 0 O
3
1 6
5 6
0 0 O
Lichide
ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
32
CAZUL III
Nume : X
Prenume: Y
Sex: M
Număr copii: 1
Religia: ortodox
Ocupaţie: informatician
Domiciliul: localitatea S.S
Grupa sngvină 0 I Rh-
Manifestări de dependenţă: durere,disurie,jet întrerupt, insomnie
Antecedente personale : bolile copilăriei
Obişnuinţe de viaţă: fumează,consumă alcool zilnic și 1cafea/zi
Istoricul bolii: Pacientul X. Y în vârsta de 40 de ani este internat la secția urologie. Pacientul este diagnosticat cu
adenom de prostată după examinările făcute.Pacientul prezintă următoarele
manifestări:durere,disurie,polakiurie,jet întrerupt.
33
FISA II

Diagnostic nursing:Alterarea stării generale de sănătate din cauza adenomului de prostată manifestată prin durere,disurie, jet întrerupt, insomnie

D S D S D S D S
Parametrii fizici:
Data: 02/04/2022 Data: 03/04/2022 Data: 04/04/2022
T: 170cm T: 170cm T: 170cm
Gr. 79 Kg Gr. 79 Kg Gr. 79 Kg
uree 20 mg/dL, creatinină 1,2 mg/dL, HGB 12,7gr/dL, glicemia 80 mg%,
PSA 5.6 ng/ml
Examen de urină câmp acoperit de cristale de oxalat de calciu
Urocultură-negativ
RMN
34

-
04.04.2022
35
FIȘA III
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
M.D.: M.D.:Insomnie
S.D.: S.D.:Adenom de prostată
P.D.:Alterarea mișcării P.D.:
M.D.:Durere M.D.:
S.D.:Adenom de prostaă S.D.:
P.D.:
M.D.: P.D.:
S.D.: M.D.:
S.D.:
practica religia
P.D.: P.D.:
M.D.: M.D.:
S.D.: S.D.:
M.D.:Disurie, jet întrerupt M.D.:
S.D.:Adenom de prostată S.D.:
P.D.: P.D.:
M.D: M.D:
S.D: S.D:
36
FIȘA IV
CRT. pacientului
1. 02.04.2022 Alterarea Pacientul să aibă o Interventii autonome: În urma intervențiilor
eliminării eliminare Aerisirea camerei aplicate starea
corăspunzător Hidratarea pacientului pacientului se
cantitativ și Planifică programul de eliminare ameliorează
calitativ
Administrarea tratamentul medicamentos și
urmărirea efectului terapeutic
2. 02.04.2022 Afectarea fizică Pacientul să Interventii autonome:

prezinte diminuarea -repaus la pat într-o poziție antalgică În urma intervențiilor
durerii Învățarea pacientului să practice tehnici de aplicate starea
destindere și relaxare pacientului se
ameliorează
Interventii autonome:
3. 02.04.2022 Dificultatea de Pacientul să Învățarea pacientului să practice tehnici de relaxare În urma intervențiilor
a se odihni prezinte un somn Oferă pacientului un ceai sau lapte cald înainte de aplicate starea
fără întreruperi culcare pacientului se
ameliorează
Administrarea tratamentului prescris și urmărirea
efectului terapeutic
37
CNP XXXXXXXXXXXXX
Ziua 2 3 4
Temp
Resp.
T.A.
Puls
1 4
3 3
6 1
5 0 O
0
1 4
3 2
4 0
0 5 O
0
1 3
2 2
2 9
5 0 O
0
1 3
2 1
0 8
0 5 O
0
3
1 1 8
7
5 0 0 O
3
1 6
5 6
0 0 O
Lichide
ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
38
CONCLUZII
Adenomul de prostată are o incidență ridicată și o perioadă lungă de latență, atât în dezvoltarea
sa, cât și în progresia bolii. În România, peste 30% dintre bărbații peste 60 de ani suferă de adenom de
prostată, iar la 80-85 de ani mai mult de 80% suferă de această afecțiune. La nivel mondial, studiile arată
că, 12,5 dintre bărbați sunt diagnosticați cu această boală.
În concluzie, adenomul de prostată reprezintă cea mai frecventă tumoră benignă a barbatului și se
dezvoltă din glandele zonei de tranziție. Cu toate că, evoluția afecțiunii nu este dependentă de volumul
tumorii, urmărirea precoce și tratamentul corect condus reprezintă elementele esențiale în prevenirea
complicațiilor adenomului de prostată. Diagnosticarea precoce salvează viețile multor bărbați.
39
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C., Manual de Medicină Internă pentru Cadre Medii. Editura Bic All,
București, 2002
2. Chiru F.,Chiru G.,Morariu L-Îngrijirea omului bolnav și a omului sănătos, București,
Editura Cison, 2001
3. Mincu Mioara, Bistriceanu Valeriu — „ Anatomia şi Fiziologia omului", Editura
Universal, 2001, Bucureşti
4. Titircă Lucreţia — „Ghid de nursing cu tehnici", Editura Viaţa medicală Românească,
2008, Bucureşti
5. Titircă Lucreţia - „ Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali",
Editura Viaţa medicală romanescă„ 2008, Bucureşti
6. Daschievici,Silvian,Mihailescu,Mihai-”Manual pentru cadre medii și școlii sanitare
postliceale”,Editura Medicală 2009
7. Paul Ong,Bernie Garett,Debby Allen ”Ghidul clinic al asistentului
medical”,EdituraFarma Media 2010
8. Mozes,Carol ”Tehnica îngrijirii bolnavului” Editura Viața Medicală Românească,2007
9. Florin Chiru,Sorin Simion,Crin Marcean,Elena Iancu ”Urgențele Medicale,Manual
de sinteza pentru asistenți medicali”-Valumul I. Editura R.C.R. Prinț,București 2003
10. Titirca,Lucreția ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali”,Editura Viața Medicală Românească.București,2006
11.https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/adenomul-de-prostata-evolutie-diagnostic-
tratament
12.https://www.eva.ro/sanatate/nefrologie/adenomul-de-prostata-medicatie-sau-operatie-
articol-23849.html
13.https://www.greaterbostonurology.com/blog/17-facts-about-prostata
40
ANEXE
Fig. 1 Anatomia aparatului genital masculin
Fig. 2 Diferența între prostata normală și adenomul de prostată
41
Fig. 3. Tratament adenom de prostată
Fig. 4. Tratament cu laser pentru adenom de prostată
42
DECLARAȚIE
Prin prezenta declar că proiectul pentru examenul de certificare cu titlul

„Modalități de îngrijire a bolnavului cu adenom de prostată” este scris de mine și nu a mai
fost prezentat niciodată la altă școală sau instituție de învățământ din țară sau din
străinătate. De asemenea declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe internet sunt
menționate în proiect, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului.
Zalău, Absolvent:
43
44

Adenom de Prostata-Denes Final

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Adenom de Prostata-Denes Final

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”

Adenomul de prostata, cunoscut si sub denumirea de adenom periuretral sau hipertrofie

Nu se cunoaște în mod precis cauza hipertrofiei porțiunii craniale a prostatei. Au fost

Creșterea adenomului nu este posibilă în directie caudală din cauza musculaturii

2.5. Tabloul clinic

Clinic adenomul de prostată evoluează în 3 faze: faza de prostatism, faza de retenție

2.7. Indicațiile adenomectomiei

Adenomectomia este indicată în următoarele cazuri:

2.8. Tipuri de tratament

Rocephin - cefalosporina cu administrate Parenterala; este un antibiotic din grupa

2.10. Complicații Acute:

Retenţie acută de urină;

După cum rolul medicului este cunoscut în stabilirea diagnosticului, a prognosticului în

3.1. Supravegherea bolnavului din momentul internării

Internarea bolnavului în sectia de urologie se face respectând următoarele etape:

3.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare

Scopul spitalizării bolnavilor în majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza

3.4. Prelevarea de produse biologice și patologice

Examenele biologice - în adenomul de prostată au un interes doar prognostic, nu au

3.5. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu adenom de prostată

Adenomul de prostata nu este o boala care să necesite intervenție chirurgicală de urgență,

3.6. Îngrijirea din preziua intervenției chirurgicale

Dacă pacientul a folosit medicamente cardiotonice, antiaritmice, coronaro- dilatatoare, insulina

3.7. Îngrijiri din ziua operației

3.9. Alimentația în primele două zile după intervenția chirurgicală

Prezentarea cazurilor de boală

FIŞA I CULEGEREA DE DATE

Diagnostic medical: adenom de prostată

Zilnic se urmaresc parametrii vitali:

Data: 06/06/2022 Data: 07/06/2022 Data: 08/06/2022

T: 175cm T: 175cm T: 175cm

Cefort 1 fiole 0-1-0 i.v. Antibiotic

2. 06.06.2022 Afectarea fizică Pacientul să Interventii autonome: În urma

3. 06.06.2022 Dificultatea de Pacientul să Interventii autonome:

FIŞA I CULEGEREA DE DATE

Diagnostic medical: adenom de prostată

Zilnic se urmaresc parametrii vitali:

Data Temperatura Puls Respirație TA

Data: 04/05/2022 Data: 05/05/2022 Data: 06/05/2022

T: 180cm T: 180cm T: 180cm

Cefort 1 fiole 0-1-0 i.v. Antibiotic

2. 04.05.2022 Afectarea fizică Pacientul să Interventii autonome:

3. 05.05.2022 Dificultatea de Pacientul să Interventii autonome:

FIŞA I CULEGEREA DE DATE

Diagnostic medical: adenom de prostată

Zilnic se urmaresc parametrii vitali:

Data Temperatura Puls Respirație TA

Data: 02/04/2022 Data: 03/04/2022 Data: 04/04/2022

T: 170cm T: 170cm T: 170cm

Gr. 79 Kg Gr. 79 Kg Gr. 79 Kg

Cefort 1 fiole 0-1-0 i.v. Antibiotic

2. 02.04.2022 Afectarea fizică Pacientul să Interventii autonome:

Fig. 1 Anatomia aparatului genital masculin

Fig. 2 Diferența între prostata normală și adenomul de prostată

Fig. 4. Tratament cu laser pentru adenom de prostată

Prin prezenta declar că proiectul pentru examenul de certificare cu titlul

You might also like