Test- 6Med

1. În cazul curentului electric continuu, sensul curentului electric:

A. variază cu temperatura
B. rămâne tot timpul același
C. se inversează aleatoriu
D. nu este cunoscut
E. se inversează periodic

2. Un conductor metalic este parcurs de un curent electric a cărei

intensitate variază în timp conform graficului alăturat. Sarcina
electrică ce străbate o secțiune transversală a conductorului în
intervalul de timp (1s; 5s) este egală cu:
A. 28 C
B. 16 C
C. 14 C
D. 1 C
E. 2 C

3. Legea lui Ohm pentru întregul circuit se scrie:

A. E=(U +u) R
E
B. I =
R +r
E
C. I =
R−r
D. E=U−u
U
E. I =
R

4. În figura alăturată cifrele indică valorile intensităților curenților electrici prin laturile
corespunzătoare, măsurate în mA , iar săgețile sensurile curenților. Intensitatea I a
curentului electric care intră în nodul A este:
A. 0 mA
B. 1 mA
C. 2 mA
D. 3 mA
E. 4 mA

5. O sursă are t.e.m. E=10V și intensitatea curentului de scurtcircuit I sc =5 A . La bornele

sursei se conectează un rezistor și un voltmetru ideal, în paralel cu rezistorul. Dacă
tensiunea indicată de voltmetru este 8V, atunci rezistența electrică a rezistorului este:
A. 2 Ω
B. 1,6 Ω
C. 8 Ω
D. 45 Ω
 E. 4 Ω
6. Într-o rețea electrică există n noduri. Se poate afirma:
A. prima lege a lui Kirchhoff se poate aplica de (n-1) ori
B. prin aplicarea primei legi a lui Kirchhoff se obțin n ecuații independente
C. prin aplicarea primei legi a lui Kirchhoff se obțin (n-1) ecuații independente
D. prima lege a lui Kirchhoff reflectă legea conservării sarcinii electrice pentru (n-1) noduri
E. prima lege a lui Kirchhoff reflectă legea conservării energiei electrice

7. Puterea electrică debitată de un generator pe întregul circuit are expresia:

A. P=U⋅I
B. P=R⋅I
2
E
P=
C. R+r
E
P=
D. R2
E. P=r⋅I

8. Un circuit simplu format dintr-un generator și un consumator prezintă următorul bilanț al

puterilor:
2
A. UI=EI +rI
B. EI =( R +r )⋅I
2
C. EI =UI +rI
2
D. UI=RI +rI
2
E. E=RI +rI

9. La bornele unui acumulator se conectează un rezistor format dintr-un fir metalic cu

rezistivitatea ρ = 10-7 Ω ∙ m , aria secțiunii S = 5 mm2 și lungimea l= 10 m. Rezistența firului
metalic este:
A. 0,5 Ω
B. 0,2 Ω
C. 0,3 Ω
D. 1 Ω
E. 1,5 Ω

10. Porțiunea de circuit din figura alăturată este formată din

rezistoare identice, având rezistența 120 Ω fiecare. Rezistența
echivalentă între bornele M și Q , RMQ este:
A. 120 Ω
B. 180 Ω
C. 240 Ω
D. 60 Ω
E. 20 Ω
11. În circuitul reprezentat în figura de mai jos cele două surse au tensiunile electromotoare
E1= 10V respectiv E2 = 20V și rezistențele interne r1= 2Ω respectiv r2 = 1Ω. Rezistența
electrică a rezistorului din circuitul exterior este R = 12Ω . Intensitatea curentului prin
circuit este:
A. 1 A
B. 1,5 A
C. 1,75 A
D. 2 A
E. 2,5 A

12. Care este expresia corectă a intensității curentului printr-un circuit format din n
generatoare identice grupate în serie și un rezistor?
E
A. I =
R +nr
nE
B. I =
R +nr
E
C. I =
R +r /n
nE
D. I =
R +r
E
E. I =
R +r

13. Unitatea de masă atomică reprezintă:

A. masa conținută într-un kg de 126C
B. a douăsprezecea parte din masa atomului de carbon
C. a douăsprezecea parte din masa atomică a izotopului de 126C
D. masa atomică a izotopului de carbon 126C
12
E. masa conținută într-un g de 6C

14. Un parametru intensiv al unui sistem termodinamic este:

A. masa
B. volumul
C. energia internă
D. presiunea
E. cantitatea de substanță

15. Una din proprietățile enumerate mai jos nu este o caracteristică a gazului ideal:
A. gazul este format dintr-un număr foarte mare de particule identice
B. moleculele se află într-o mișcare haotică continuă, mișcarea fiecărei molecule, luată
separat, se supune legilor mecanicii clasice
C. numărul de molecule aflate în volume egale de gaze diferite, în aceleași condiții de
presiune și temperatură este același
D. forțele intermoleculare se neglijează, moleculele se mișcă liber, traiectoriile lor fiind
linii drepte
E. ciocnirile dintre molecule și pereții vasului sunt perfect elastice
16. Viteza termică a moleculelor:
A. este invers proporțională cu temperatura
B. scade în cursul transformării izobare
C. este direct proporțională cu temperatura
D. depinde de media pătratelor vitezelor moleculelor
E. toate răspunsurile sunt incorecte

17. O mașină termică ideală funcționează după un ciclu Carnot reversibil și are un randament
de 20%. Știind temperatura sursei calde T 1=500 K , temperatura sursei reci, T 2este:
A. 400 K
B. 300 K
C. 200 K
D. 100 K
E. 150 K

0
18. Se amestecă într-un vas 4 kg apă la temperatura t 1 =20 C cu 2 kg apă la temperatura
0 0
t 2=50 C și cu 1 kg apă la temperatura t 3 =100 C . Temperatura de echilibru este:
A. 600C
B. 550C
C. 750C
D. 850C
E. 400C

19. Trecerea metanului din stare gazoasă în stare lichidă se numește:

A. topire
B. solidificare
C. condensare
D. lichefiere
E. sublimare

20. Două butelii, având volumele V, respectiv 3V, sunt umplute cu gaz aflat la aceeași
temperatură și la presiunile p, respectiv 3p. Buteliile sunt puse în legătură printr-o
conductă de volum neglijabil. Presiunea finală a amestecului celor două gaze, menținând
temperatura constantă, este:
A. 5p/2
B. 7p/2
C. 5p
D. 15p/4
E. 5p/4

21. Mărimea fizică de stare definită de principiul I al termodinamicii este:

A. energia internă
B. temperatura
C. entropia
 D. căldura
E. lucrul mecanic

22. Despre transformarea izobară a gazului ideal, în coordonate volum-temperatură:

A. este o hiperbolă echilaterală
B. este o dreaptă ce trece prin origine
C. este o dreaptă paralelă cu axa volumelor
D. este o dreaptă paralelă cu axa temperaturii
E. este o parabolă simetrică față de axa volumelor

23. Într-un balon rigid se află oxigen (CV = 5R / 2) la temperatura t1= 27°C. Balonul este încălzit
și oxigenul absoarbe cantitatea de căldură Q = 50kJ până când temperatura sa se triplează
(R=8,31 J/mol K). Cantitatea de oxigen din balon este:
A. 2 mol
B. 3 mol
C. 4 mol
D. 5 mol
E. 6 mol

24. O butelie conține o masă de 112g azot la temperatura t =7°C și la presiunea de 6 atm. Din
butelie se consumă jumătate din cantitatea de azot, temperatura menținându-se
constantă. Presiunea finală a gazului din butelie are valoarea:
A. 5 atm
B. 4 atm
C. 3 atm
D. 2 atm
E. 1 atm

25. Convergența unei lentile:

A. are ca unitatea de măsură dioptrul;
B. are ca unitatea de măsură metrul;
C. este pozitivă dacă lentila este divergentă;
D. scade odată cu scăderea distanței focale a lentilei;
E. este mai mică atunci când lentila este imersată în apă decât atunci când lentila se află
în aer.

26. Pentru o lentilă convergentă:

A. imaginea unui obiect se formează în focarul imagine dacă obiectul se află între lentilă şi
focarul obiect;
B. orice rază care trece prin centrul optic al lentilei iese nedeviată din lentilă;
C. orice rază care vine din focarul obiect al lentilei se refractă prin lentilă astfel încât trece
prin focarul imagine;
D. orice rază paralelă cu axa optică se refractă prin lentilă astfel încât prelungirea sa trece
printr-un focar;
 E. imaginea unui obiect prin lentilă este virtuală dacă obiectul se află la infinit

27. Imaginea unui obiect real într-o lentilă divergentă este:

A. reală, răsturnată şi mai mare decât obiectul;
B. reală, dreaptă şi mai mică decât obiectul;
C. virtuală, răsturnată şi mai mare decât obiectul;
D. virtuală, dreaptă şi mai mică decât obiectul;
E. reală, dreaptă şi mai mare decât obiectul.

28. Fenomenul de reflexie a luminii constă în:

A. formarea unei imagini;
B. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un
alt mediu;
C. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare;
D. suprapunerea a două unde luminoase;
E. ocolirea de către lumină a obstacolelor.

29. Imaginea într-o oglindă plană a unui obiect real liniar drept este:
A. reală, egală cu obiectul;
B. virtuală, egală cu obiectul;
C. reală şi mărită;
D. virtuală şi micșorată;
E. nu se formează imagine în oglinda plană.

30. Dacă un fascicul de lumină albă străbate o prismă optică, la ieșire:

A. va fi descompus în radiațiile componente datorită fenomenului de interferență;

B. va fi descompus în radiațiile componente datorită fenomenului de difracție;
C. va fi descompus în radiațiile componente datorită fenomenului de dispersie;
D. vom obține tot un fascicul de lumină albă dar mai lat decât fasciculul incident;
E. vom obține tot un fascicul de lumină albă dar mai îngust decât fasciculul incident;

31. O rază de lumină este incidentă pe o oglindă plană. Rotind oglinda cu un unghi α în jurul
unei axe perpendiculare pe planul de incidență, raza de lumină reflectată se va roti cu un
unghi:

A. α ;
B. 2 α ;
C. π −α ;
D. π −2 α ;
E. 3α .

32. Pentru o prismă de unghi A şi indice de refracție n unghiul de deviație minimă verifică
relația:

A. δ=i+r + ( i' +r ' ) ;

 B. δ =i+i'+ A ;
sin ( A+2 δ ) =n cos r +r2 '
A i+i '
sin cos
C. 2 2 ;
A+ δ min
sin
2
n=
A
sin
D. 2 ;
E. δ=i−i '+ A .

−1
33. Obiectivul unui microscop are convergența C=100 m iar lungimea optică e=16 cm .
Grosismentul microscopului este G=160 , distanța focală a ocularului este:

A. f 2=2,5 cm ;
B. f2=0,025;
C. f 2=0 ,01 m ;
D. f 2=0 ,25 cm ;
E. f 2=2,5 m .

34. Convergența unui sistem de lentile subțiri lipite cu distanțele focale

f 1=10 cm , f 2=−4 cm , f 3=25 cm, este:
A. -11 dioptrii
B. -0,11 m−1
C. 0,11 dioptrii
D. 11 m−1
E. 10 dioptrii

35. Un obiect se află la distanța 4/f /de o lentilă divergentă. Mărirea liniară transversală este:
A. -1/3
B. -2
C. 1/3
D. 1/5
E. 1/4

36. Știind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manuale de fizică, semnificația
f ∙ x1
fizică a expresiei este:
f + x1
1
A.
x2
B. x 2
C. β
 1
D.
β
E. adimensională