Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • DDS v04 Compressed

    Uploaded by

    Alexandru Mihai
    7 views81 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views81 pages

    DDS v04 Compressed

    Uploaded by

    Alexandru Mihai

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 81
    é ww INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIE! hud — fob DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR VOLUMUL IV Goat BUCURESTI INST, DE ARTE GRAFICE «CAROL GOBL» Sor I. ST. RASIDESCU 16, STRADA PARIS, (FOSTA DOAMNED, 16 1915 4S institutul Geologic al RomAniei ee) Institutul Geologic al Romaniei wr" 1 DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMANIEI $edinta dela 19 Octomvrie 1912. — D-l L. Mrazec deschide seria gedinfelor din acest an. D-sa observa cd de oarece campania de lucrari pe teren incd nu s’a terminat, expunerea d-sale asupra mersului acestor lucrari, cu care obisnuit s’au deschis sedintele pana acum, va avea loc mai tarziu, cand ele se vor termina. — D4 Sr. Canrunrart. . — D-1 Ing. I. TAnAsescu refera asupra lucrSrei d-sale «Sta; tistica productiunei miniere tn Romania» {ntocmité cu Dari de seama ale gedinfevor. 1 Institutul Geologic al Rom4@niei 4 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI colaborarea d-lui T. Porucix pentru capitolele «Petrol» si «Sare». (An. Inst. Geol. Vol. V, fase. I, 1912.) In aceastd lucrare sunt reunite datele statistice referitoare la producfiunea celor 4 produse miniere ce formeazi in Romania obiectul unei exploatiri continue, anume: petrol, gaze naturale, carbuni si sare, Lucrarea coprinde urmatoarele capitole : Petrolul. A. Consideratiuni generale 1. Importanta petro- lului pe piata mondiald. 2. Utilitatea statisticei miniere pentru studiul z4cAmintelor. B. Productiunea petrotului in Carpatii ro- mAnegti, I. Productiunea petrolului dup& formatiuni geologice. Il. Productiunea petrolului pe regiuni tectonice. II. Productiu- nea principalelor zone de z&ciminte. C. Productiunea petrolulué in arcul carpatic romno-galitian. D. Compozifiunea petrolu- rilor romane tn raport cu etatea geologicd a z&cdmintelor. E, Situafiunea recapitulativa a productiunei petrolului tn perioada 1857—1911. 1. Productinea. 2. Situatiunea lucrarilor la finele anilor 1909 si 1910. 3. Metri s%pati anual in perioada 1907— 1911. 4, Valoareaproductiunei de petrol. F. Praductiunea mon- diala a petrolului tn perioada 1900—1911. Exportul petrolului brut gi al derivatelor sale. Tabele statistice. " Gazele naturale din zicdmintele de petrol. Conditiuni de z&c’mAnt. Conipozitiunea gazelor naturale. Puterea calorific’ a gazelor. Productiunea si consumatiunea gazelor. Carbuni. I. Zacdmintele din Carbonifer. II. Zacdmintele din Mesozoic: din -Lias gi din Cretacic. III. ZAcimintele din Miocen. IV. Z&c&mintele din Pliocen: A. Z&cimintele din Pliocenul in- ferior; Basinul dela Comanesti. B. Z4cdmintele din Pliocenul su- perior. Propriet&tile fizice gi compozitiunea elementar3 a lignitelor. Metoda de exploatare gi utilizarea lignitelor. Productiunea car- bunilor gi valoarea, Rezervele de c&rbuni ale Romaniei. Sarea. Rezerva actuala de sare. Productiunea s&rii tn perioada 1897/1898—1911/1912. Comerful de sare. Recapitulatiune. Productiunea gi valoarea celor 4 produse miniere, Datele statistice referitoare la fiecare produs sunt precedate de o expunere sumar4 asupra distribuirei zAc4mintelor, impor- tanta lor, conditiunile generale de exploatare, proprietafile fizice gi,chimice ale produselor, etc. In ce priveste petrolul, datele statistice au fost grupate atat Mj Py institutul Geologic al Romaniei Nick / DARI DE SEAMK ALE SEDINTELOR 5 dupa centrele de exploatare cat si dup’ formatiuni geologice gi regiuni tectonice, adoptdnd clasificarea intradusa de d-lL, Mrazec inc& din 1904 tn « In jurul fiecdrei portiuni a unui strat de lignit pregatit pentru exploatare s’a delimitat o regiune sau zon& unde existenta z&- caméantului poate fi consideratd ca probabild. Largimea zonei s’a determinat finand cont de eventuale aflorimente sau lucrari mi- niere izolate si astfel incdt adancimea maxima a zicd4mAntului prin raport la aflomirente, nu depaseste aprox. 150 metri. Lar- iM . Institutul Geologic al Romaniei Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 7 gimea maxima a unei asemenea zone, exterioare porfiunei pre- gatite pentru exploatare, nu depaseste 300 metri. Rezerva posibila coprinde restul regiunilor lignitifere ale Plio. cenului unde se constata aflorimente de lignit. In evaluarea acestei rezerve s'a facut numai o apreciere generala caracterizand-o prin indicafiunile: mare, moderat& sau mica. Rezervele de lignit, determinate dup& normele de mai sus, pentru anul 1911 au fost: Rezerva actuala . . . . . 2,560,000 tone > probabila . . . . 36.000.000 » Rezerva posibila poate fi consideraté tn general ca 0 re- zerva mare. Capitolul asupra sirei di o expunere sumara asupra princi- palelor masive de sare, intinderea lor, o evaluare aproximat a rezervei de sare, si mai multe tabele statistice asupra produc- fiunei, consumatiunei si exportatiunei de sare. In partea recapitulativa a lucrarii s'a rezumat fatr'un tablou datele asupra productiunei si valorii celor 4 produse ininiere pentru perioada dela 1900 incoace. Pentru anul 1911 valoarea productiunei miniere brute este evaluata la aproape 66 milioane lei. O alt& tabela indicd productiunea miniera si valoarea ei, in comparafiune cu valoarea productiunei agricole pe fiecare an dela 1905 p4na la 1911 inclusiv. Pentru anul 1911, valoarea pro- ducfiunei miniere si agricole este estimati la 1.460 milioane franci, din cari 4,51°/> reprezinta valoarea productiunei miniere brute si 95,45*/o valoarea productiunei agricole. Lucrarea se incheie cu o bibliografie ce coprinde lucrarile geologice, chimice, technologice, technice, statistice, etc. concer- nand petrolul, carbunii si sarea din Romania si cari au aparut pana la finele anului 1911, fie in brosuri, fie ca articole in re- viste speciale din fara sau straindtate. Acest repertoriu este aranjat in ordine cronologica, dela 1864 pana la 1911. — Del. L. Mrazec, relev’ importanta deosebit’ pe care o prezint& lucrarea d-lui Ing. TANAsescu din punctul de vedere al desvoltarei industriei miniere in fara noastrd si in special a acelei a petrolului si a cArbunilor. Arat& apoi c& lucrarea d-lui TANAsescu are dowd merite deosebite: e stiintifica si e prima in acest gen, inceput fericit al unor serii de lucrari anuale ce nu vor fntarzia s4 apara, In- Institutul Geologic al Rom4aniei 8 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI troducerea capitolului asupra gazelor, care e de o important& remarcabila, 0 face de asemenea de un interes special. Insistd asupra faptului ce reise din aceastd lucrare c&, producfiunea mi- nier& fn ultimii 7 ani a crescut de doua ori fn raport cu pro- ductia agricola’. Roag& cu aceasta ocazie pe dl Ing. TAwAsescu ca, in ceeace priveste petrolul, s4 extinda cercetirile d-sale statistice gi asupra producfiei celorlalte 4ri cu exploatari petrolifere si si prezinte © statistic’ mondiald a petrolului, a cirei importanfi ar fi mai presus de orice discutie. D-1l Mrazec anunfi apoi ci Academia Roman a’ decis si scoati un Buletin lunar al Sectiunei stiinfifice in care se va pu- blica, fn una din cele mai raspandite limbi straine, comunicari gi scurte rezumate ale lucrarilor originale. Ca atare roagd pe membrii Institutului de a contribui in masura c&t mai larga cu comunicarile d-lor originale la reusita acestei publicatii. Sedinta dela 2 Noemvrie 1912. D-l O. Prorescu, face 0 comunicare preliminar’ asupra pre- sentei etajului Tortonian in regiunea Melicesti (Jud. Pra- hova). «In seria depositelor neogene ce alcdtuesc cuveta de Slanic, o importanf& deosebit’ o au depozitele formafiunei miocene. In campania de lucru din vara anului 1912, am urmarit aceste de- pozite in regiunea Melicesti-Petriceaua si am ajuns la re- zultatul de a putea fixa prezenta etajului Tortonian fosilifer, tn aceasta regiune, ca o continuare a depozitelor mediterane tor- toniene din Vestul Carpatilor. La sud de cuveta de Slanic si anume tn regivnea Melicesti, Valea Cosminei, se gaseste desvoltat fatre nisipurile sarmatice fosilifere din Vf. M&ceg gi nisipurile cu tuf dacitic din Vf. Crucea Domnitorului o serie de strate cari dupa fosilele ga- site trebuesc raportate la etajul Tortonian. In profilul al3turat Maceg-Petriceaua dirijat N—S putem dis- tinge urm&toarele orizonturi stratigrafice. Sub nisipurile si marnele sarmatice desvoltate sub forma unui sinclinal normal tn regiunea Vf. Maceg gi care are prins tn inima lui depozite meotice reprezentate prin marne nisipoase cenugii iM wy Institutul Geologic al Rom4aniei Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 9 cuintercalari de gresii oolitice nisipoase cu Hidrobii, Neritine, Unio si Congerii caernate, se desvolt{ un facies marno-nisipos pufin conglomeratic, cenusiu, cu intercalafiuni subfiri de gresii. Spre partea superioar’ marnele gunt foarte nisipoase gi contin intercalatii de strate subfiri carbunoase, iar spre partea inferioar’ devin putin argiloase. Direcfia stratelor este W20°N cu 0 cddere spre Sud 40°50’. Faciesul in general se prezint& cu © salinitate destul de pronuntata, Seana) prin eflores- centele de sare de pe suprafata marnelor gi nisipurilor marnoase. In aceste marne nisipoase cenusii am gasit urmatoarele fosile: Metiongth bal Sectiune intre Melicesti gi Petriceaua Seara 1: 75.000 m Meotic ; sm. Sarmatic; t Tortonian; , Salifer; eg/, Conglomerate salifere; gr. Gyps: fd, Tuf dacitic; pal, Paleogen ; «. Eocen; C,, Cretacie inferior (Klipe); F Falie, Lucina columbella, Lau, Lucina ornata, Acass., Lucina Sis- monda, Desu., Corbula gibba, Ouivi., Buccinum costulatum, Brocc, Ringiculla buccinea, Desu., Bulla Broechis, Micur., Turritella (Zaria) subangulata, Brocc., Cardium sp., Heli- astraea Reusseana, M. Epy. Prezenta acestor fosile tortoniene indentice cu cele din bazinul Bahnei ne aratd ca structura geo- logic’ a regiunei Melicesti ce se gaseste la nord de linia prin- cipalé de dislocatiune «Campina-Bustenari> este ceva mai com- plicatd si o noua unitate stratigrafict trebueste introdus’ intre depozitele sarmatice si depozitele salifere din regiunea Melicesti. Straturile acestea, cari de altfel apar pe o distanta relativ mica si cu pufine fosile at&t generice cAt si specifice se pot urmari fn spre Vest pind in Valea Telegei. Un put de explorare petroliferé, proprietatea d-lui Lipatti, sapat in Melicegti si adanc de 120 m,, a dat la adancimea de 10 metri de o marna cenusie pufin conglomeraticd cu fragmente de Pectunculus sp. si de Cardita sp. La adancimea de 81,50 m. aceias marnd confine pe suprafata ei, impresiuni de solzi de pegti gi foraminifere. i Dd, Institutul Geologic al Rom4aniei gr / 10 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI In valea Telegei marnele aceste argilo-nisipoase tortoniene le mai vedem apirand sub nisipurile mediterane superioare (Sarma- toide) (1) sub acelas facies si cu impresiuni de solzi de pesti. In aceast& vale, precym gi tn v. Cosminei, ele au un miros de petrol si presinti pe linia de contact cu Saliferul urme de H,S. Prezenfa etajului Tortonian in judeful Prahova a fost mentionata, pentru prima oari de Pirie tn lucrarea sa «Ueber das Neogen Becken nérdlich von Ploesti. Zweite Mediterranstufe>. Jahrbuch der k. k. geolog. Reichs. Tome XXVII, pag. 134—135. 1877, unde gasim semnalat in apropiere de Slanic, la Zapoda, un Calcar cu Nullipore cu urmatoarele fosile marine: Cerithium scabrum Ourvi, Trochus sp., Ditrupa incurva, ‘Venus sp, Pecten sp. si pe care I’a considerat echivalent cu calcarurile de Leitha. i Acelas calcar apare si la Grosanca, iar dl Sapsa STEFANE- scu citeaz’ tn lucrarea d-sale «Etude sur les terrains tertiaires de Roumanie (1897)», acelag calcar cu Nullipore la M-tele Pia- tra Verde, tn care recunoaste urmatoarele fosile: Ostrea Cochlear, Pout, Pecten sp. Pectunculus sp., Trochus sp. Cu aceste citapiuni si considerand sinchronice depozitele marno- argilo-nisipoase cenusii din v. Cosminei (Melicesti) cu cal- carul cu Nullipore dela Zapoda gi M-tele Verde rezulta la poalele Carpatilor gi ta lungul cuvetei de Slanic, pe flancul de Sud © fagie de depozite tortoniene ca o continuare a depozite- lor tortoniene din Oltenia. In Moldova Tortonianul este indicat de d-l Tetssryre tn tm- prejurimele Viisoarei si Bratesti, jud. Baciu. Urmarind profilul Melicesti tn spre Nord gasim bagandu-se sub depozitele Tortoniene niste nisipuri, desvoltate puternic in valea Ciortanu, cu intercalari puternice de concrefiuni gre- soase side tuf dacitic la partea superioara, cum se poate ob- serva sub Vf. Crucea Domnitorului, iar la partea inferioar& cu numeroase intercalari de marne cenusii, brune, sistoase. Ni- sipurile in unele Jocuri sunt bituminoase. Sub aceste nisipuri vin conglomeratele, faciesul de toasta ‘al Saliferului, formate din elemente mari de roci granitice, sisturi’ cristaline, cuarfite, roci mezozoice (conglomerate cenomane, calcare tithonice), roci gresoase eocene cu Nummulifi. Aceste (1) Denumire dat& de d-! TEIssEYRE. My a Institutul Geologic al Rom4niei Nick / “DARI _DE SEAMA ALE $EDINTELOR 1 conglomerate spre partea intern’ a bazinului trec la nisipuri si marne nisipoase, uneori gresoase cu intercalari de gips si tuf dacitic. Ele se prezinté cu un facies rogcat si se tntind de-alun- gul marginei cuvetei de Slinic. Bazinul acesta conglomeratic tm- preun4 cu nisipurile cu tuf dacitic cred c& ar corespunde pri- mei subdiviziuni din faza Il-a mediteranda. Naste acum tntre- barea, dacd nu cumva argilele salifere cu sare si cu gipsurile inferioare si tmpreuna cu faciesul roscat al cuvetei, nu repre- zinté Helvefianul propriu zis In cazul acesta depozitele Salife- rului intreg au fost depuse de aceeag mare tns4 conditiunile de depunere au variat dupa conditiunile geografice ale regiunei. Aproape de Petriceaua cuveta conglomeratici are prins un petec de Sarmatic reprezentat prin nisipuri mai mult sau mai putin gresoase cu resturi de Cardii si Cerifi. Sub forma unui mic sinclinal anormal, Sarmaticul acesta repre- zint& un rest din panza de nord sarmaticd. In urma unor ero- siuni puternice si a unor cutari post-pliocene panza sarmatica s’a Tupt, iar petece sarmatice si meotice au fost prinse si tnclestate in cutele. autochtonului sub forma de sinclinale. Aceste cutari au dislocat si bazinul conglomeratic, rupand din axa princi- pala a bazinului de Slanic, parfi, pe cari le-a izolat ca petece de-alungul liniei de Nord si de Sud a cuvetei de Sl8nic. Patul sinclinalelor mio-pliocene din regiunea Melicesti- Petriceaua, il formeaz’ un facies reprezentat prin argile sistoase cenugii, brune, negricioase, nisipoase uneori martioase, cu inter- caliri de gresii fine argiloase sau de gresii pe suprafafa cdrora se pot observa resturi de foraminifere si briozoare. Acest facies cunoscut sub numele «Straturile de Pucioasa> apare la baza cuvetei>. — D-1 G. Macover se ridicd contra pdrerei exprimati de d-I Prorescu, c& toaté formatiunea salifera, inclusiv orizontul cu masivele de sare, ar apartinea Helvefianului. D-sa arata fn scurt c& cele doua subdiviziuni ale formagiunei salifere miocene, se preteazi la urmatoarea paralelizare: Saliferul inferior, cu zicimintele de sare si gyps, care for- meaz& autochtonul panzelor carpatice celor mai exterioare, co- respunde primului etaj mediteran (Aquitanianul si Burdigalianul). Saliferul superior, cu zicAminte de gyps si tufuri dacitice, care se intinde transgresiv peste marginea panzelor, corespunde celui de al doilea etaj mediteran (Helvetian si Tortonian). Insa i D, Institutul Geologic al Rom4aniei GR / 12 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEl din importantele date prezentate de d-l Prorescu, rezulta ca in faciesul acestui Salifer e cuprins numai Helvetianul, pe cand ‘Tortonianul care urmeazi imediat deasupra lui se prezinta cu earacterele sale tipice. De altfel prezenta acestui etaj e semna- lat& in cAteva puncte dealungul zonei salifere si e de asteptat ca cercetaéri amanuntite ca ale d-lui Prorescu si conducd la separarea complecti a acestui etaj de formatiunea salifer’ tn tot lungul ei. Sarmatoidele separate de d-l Prorescu ca un orizont spe- cial facdnd trecerea tntre Lortonian si Sarmatic gi care in alte parti, dupa d-1 Ionrscu-Arcetoata, ar fi caracterizat printr’un amestec de fauna tortoniana si sarmaticd, trebue considerate ca un reprezentant al Buglowianului, cici tocmai acest amestec este caracteristic pentru orizontul de Buglowo. — D-l L. Mrazec observa de asemenea c4 masivele de sare nu pot s& aparfie etajului al Il-lea mediteran. E adevarat cé Kocu a susfinut acest lucru pentru masivele de sare din bazenul Transil- vaniei, Ori acolo D-sa a constatat ci sunt cute diapire ale cdror s4mburi formafi din sare au stripuns pana in Pontian. De altfel acest fapt s’a remarcat si tm judeful Prahova, sarea strabatand pan& tn Pliocenic. — Del I. Porescu-Vorregt1.— «Desi n'am putut sd ascult pe d-I Prorescu dela tnceput, dup cate am auzit si din c4te cunosc, pot s& afirm urmatoarele lucruri: Orizontul fosilifer al mediteranului H-a, gasit de d-l Protescu in regiunea aceasta, in acelag timp gasit de d-l lonrscu-ArcE- Toata in regiunea de E a Olteniei si de mine la Ogretin spre rasirit de Valenii de Munte, prezinta o mare importanta atat din punct de vedere stratigrafic, cat gi tectonic, importanta ce voi releva-o cand voi face comunicarea asupra prezentei acestui orizont la Ogretin. Deocamdat& doresc si art c& orizontul cu sare desi: apare in mijlocul cuvetei de Slinic, nu fine stratigraficeste, ci numai tectoniceste de aceast& cuveta si deci cu nimic nu-i tndreptarit d-l Prorescu, a-] pune impreund cu conglomeratele, gypsurile gituful dacitic, in faza prima a Mediteranului al Il-a, deci, cum spune d-sa, fn Helvefianul propriu zis. Cunose cuveta de Slanic dela un capat la celalalt, dela Var- fut Figanului (la E de Slon pe Drajna) si pana in malul stang al Ialomifei, in fafa TAfii-Fienilor. De asemenea am Mj Dd, Institutul Geologic al Rom4aniei GR / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR: 13 t&iat-o trasversal de foarte multe ori. Depozitele acestei cuvete, de jos in sus, sunt urmatoarele: 1) Orizontul gypsurilor de bazi=Stratele de Cornu (Mrazec) 2) Orizontul Conglomeratelor (uneori gresii ca in W). 3) Orizontul faciesului rogcat cu gyps si tuf dacitic. 4) Orizontul cenugiu grezos marnos. Ultimele doua orizonturi nu tn totdeauna sunt bine distincte, mai ales unde faciesul rogcat este tnlocuit cu cel cenusiu. Sarea dela Slinic (Prahova), cum am zis, desi apare tn mij- locul cuvetei, ea vine aci pe cale tectonic, din autohtonul panzei de Fuzaru, pe care o ridic’ deasupra ei tn lungul unei lini de dislocatie, ce se urmareste dela Bezdeadu-Bela (Bezdedel- Dambovita) peste Valea Morii (Breaza de jos)—Cornu, pan’ la Slanic si de aci spre E. Din cate cunosc eu si din cdte am auzit dela cei ce s’au ocupat cu Saliferul cu sare, nimeni n'a putut afirma ca acesta s& aib& si tuf dacitic. In toate ferestrele de Salifer din panzele Fiisului Carpatic, saliferul autohton are sare, are gypsuri, are marne vinete cenugii, are gresii cenusii cu bobul mare sau mai fine, micacee, dar niciodata tuf dacitic. Deci, dac& sarea vine in contact undeva, tn ivirile sale, cu tuful dacitic, aceasta este datorita fenomenelor de strapungere, deci tectonice. Aga se prezinta cazul la Cosmina, unde sarea s’a intalnit sub gresia panzei de Fuzaru; asa este cazul la Slanicul de Prahova, care inspre WNW, pe sosea si pe inaltimele din culme, apare Oligocenul (pe drum) gi gresia de Fuzaru care acopere stratele de marne care contin sarea dela Muntele de sare. : De altfel, dupa datele ce voi avea onoarea si vi expun ceva mai tarziu, vom vedea ca atat Mediteranul Il-a fosilifer, cat si depozitele Cuvetii de Slanic sunt transgresive peste panze, pe cAnd Faciesul cu sare gi fart tuf dacitic se gaseste tncilecat de panza de Fuzaru si de cea marginala. Formafiunea salifer’ dela noi, cred c& ar putea fi paralelizata astfel cu Basinul Vieni. Institutul Geologic al Rom4aniei 14 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL Faciesul nefosilifer: Faciesul Fosilifer: § Cuveta de Slanic ( Gresii, marne | Calcar. recifale S| Tortonian } gi Saliterul superior | gi argile eu fo-| deta Curchia 7. din zcna miocenicad gidelaZapoda = subcarpatici cu eflo- etc., (Slanie’. g rescenfe sdrate (fara Helvetian | sare in masive) cu] Conglomerate, gresil si marne tuf dacitic gi gyps. (cu tuf dacitic $i gyps. Facicaul cu sare, in masive si gyps din autohtonul pan- zelor in reg. Fligului si dela baza Salife- rului superior dina- fara fligului (din zona miocenic& subcarpa- tied), Formatiunea Salifers Burdigalianul gi Aquitanianul dela Bahna (Mehedinti), T-ul Mediteranian In Romania, pana azi numai la Bahna, dupa ultimele cerce- tari (Macovet), seria formatiunii mediteraneene se gaseste in suc- cesiune netatreruptd din Aquitanian pani in Tortonianul supe- rior; pe cAnd in restul f4rii, tn'regiunea supusa migcdrilor de supracutare, partea echivalenté cu Mediteranul I a Formafiunii salifere este separata de rest printr’o transgresiune ce a urmat dup& marile tncalecari tn panze, care au prins sub ele formafiunea salifer’ cu sare si gyps, ins& suporta transgresiv pe aceea cu tuf dacitic gi cu fosile tortoniene ale Mediteranului al Il-lea. CAt priveste .«Stratele de Pucioasa> pe care d-! Prorescu pare a nu le separa in mod evident de depozitele cuvetii, aceste strate in de pAnza gresii de Fuzaru si de aceea apar, in pro- filul ce da in inima anticlinalului, anticlinal datorit cut&rilor post- pliocenice>. — D-l G. Murcoci arati c& e greu de admis, ca intre cele doua& etaje mediterane s& fi avut loc un fenomen asa de mare ca gariajul Fligului urmat de abrasiunea sa si apoi ingresiunea Helvefianului si Tortonianului. — D-tI. Popescu-Vorresti comunica despre: Prezenta Medi- teranului al II-lea fosilifer la Ogretin-Mierla, Prahova si datele noi ce se pot scoate din raporturile sale‘ stratigra fice gi tectonice. «in vara anului acesta s’au cAstigat in adevir o multime de date noi asupra tntinderei Mediteranului al II-lea fosilifer in Ro- mania. De unde pana acum era cunoscut bine la Bahna gi in- dicat de dd. Prue si Saspa SrerAnescu la Slinicul de Prahova, Mj wy Institutul Geologic al Rom4aniei cr / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR : 15 de d-l Murcoct in cAteva locuri din Oltenia iar de d-l Trisseyre fn Moldova, tn vara aceasta s’a putut urméri prezenta sa’ de d-l Ionescu-ArGeroata aproape in toatd Oltenia, d-l Prorescu tl gaseste la Melicesti (Prahova), eu l'am gisit la Ogretin, spre E de Valenii de Munte, iar d-nii Prepa si Grozescu Yau urmarit tn Moldova. Prezenta Mediteranului al II-lea fosilifer la E de Teleajen, pe langa c4 arat& continuitatea acestui facies in Muntenia de rasarit, dar prin raporturile sale stratigrafice, cred c& ne procura date noi si importante asupra vechimii Formafiunii salifere gi asupra timpului tncdlec&rii pAnzelor Flisului carpatic. Intre Vi. Mesteacinul si Vf. Mierla, la marginea de N a panzei marginale, pe culmea ce se las spre miazi-noapte dela «Pietrile infierate> spre c&tunul Mierla de Ogretin si spre Rancezi, se gaseste un complex de strate marnoase-grezoase cenusii vinete, pe unele locurii cenusii albdstrui, cu slabe in- tercafiuni de conglomerate fine. In regiunea mijlocie a acestui complex de strate, tntr'un ori- zont de marne cenusii vinete cu o slab’ intercalare conglome- raticé, am gasit numeroase fosile caracteristice Mediteranului al Il-lea al Basinului Vienii, faciesul de adancime (Badener-Tegel). Printre acestea, citez pe aceleace am determinat pana acum: Corbula gibba Oui; Arca cfr. diluvit Lau.; Cardita Partaschi Gotvr; Venus sp.; Conus cfr. Ottiliae R. Horn. u. Avine.; Cer. crenatum R. Hornes; Ringicula buccinea Brocc.; Natica ofr. Josephinia Rrsso.; Buccinum mutabile Law; Turritella bicarinata Eicuw.; Turritella Archimedis Bronc.; Ancilaria glandiformis Lam, gi foarte multe alte Gasteropode si Po- lipieri. Din Vf. Mierlii spre Ogretin, stratele aceste ale Medi- teranului II-lea suportd Meotianul gresos calcaros desvoltat {ntr'un facies de ap& dulce cu foarte multe Limnee, Planorbis, Unio- nide i cateva Neritine. In Vf. Mesteacadnul, apar aceleagi strate despartite de primele prin o linie de rupturd cu strépungere, acestea au la bazi un orizont puternic de tuf dacitic, par a nu fi fosilifere si suport’ Meotiul desvoltanat tn faciesul gresos obi. cinuit cu Congerii (fosilifer spre E de, Posesti). Aceste doud petece ale Mediteranului, afecteaz’ forma de sinclinale cu fundul prins de cutarile ce au avut loc tn timpul A Institutul Geologic al Rom4aniei cr / 16 iNSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI migc4rilor post-pliocenice, tn unele locuri tmpreuna cu Meotianul, Pontianul gi Dacianul; sinclinalul al I-lea, cel mai sudic este prins sub rasfrangerea marginii panzei marginale. Urmarind primele doua sinclinale spre W, spre CAtunu, gasim c la baza lor, in Valea Catunului, apare un orizont de con- glomerate identic cu acela al Cuvetei de Slinic. Se mai observa, de asemenea, c& pe cand sinclinalul al IIl-lea, sudic, se reazim& pe Oligocenul pAnzei marginale apucat impreuna cu Pliocenul sub marginea nordicd a panzei tn timpul miscarilor post-pliocenice, cele nordice se reazima peste For- mafiunea salifer4, cu gips $i sare, care constitueste au- tochtonul panzei si a c&rei ivire vertical’ a provocat, prin stra- pungere, ruperea stratelor miopliocenice fn trei sinclinale. In regiunea coprinsd tntre apa Catunului gi confluenta Vaii Ogretinului cu Drajna, tn Mediteranul al Il-lea din primete dows sinclinale, ce dispar aci, pe lang orizontul conglomeratic se gaseste gi tuf dacitic intercalat de 2 ori si pe grosime de 1—2 m. Din cele expuse pana aci, rees urmitoarele: 1) In regiunea din jurul Ogretinului exist’ Mediteranul al II-lea fosilifer; 2) Acest Mediteran fosilifer la Catunu incepe la baza prin conglomerate de tipul celor din Saliferul Cuvetii de Slanic. 3) Atat la Catunu cat gi tn Vf. Mesteacdnul, in acest Mediteran se gdsesc interca- lapiuni de tuf dacitic. 4) Acest Mediteran este trans- gresiv atat peste panza marginala, cat si peste For- matiunea salifera cu sare si gips din autochton gi al §5) In Formatiunea saliferd din autochton nu se gaseste tufdacitic, ci numai marne gi gresii cu gips si cu masive de sare. La marginea de sud a pdnzei, la Gura Vitioarei-Opa- riti-Predeal-Sarari-Surani, se observa aceleagi raporturi, doar stratele transgresive care contin tuful dacitic sunt foarte bogate in gips gi, cel putin pan& acum, par lipsite de fosile. Din raporturile stratigrafice si tectonice ale Mediteranului al IHea fosilifer dela Ogretin, putem trage urmatoarele conclu- ziuni, enunfate deja de mult de d-l Mrazec si de mine, dar confirmate acum pe baze paleontologice gi stratigrafice: 1) Formafiunea saliferi, cu sare si gips din autochtonul pan- zelor, este mai veche dec&t Mediteranul al II-lea si conside- if Dd, Institutul Geologic al Rom4aniei GR / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR am rAnd’o miocenica, ea nu poate fi paralelizat’ decat cu Medite- ranul I (Aquitanian-Burdigalian). 2) Miscirile de tncalecare ale panzelor Fligului carpatic, au sent loc dupa depunerea Formatiunii salifere cu sare si gips (Mediter! I) si inaintea Formafiunii salifere cu tuf dacitic si gips, tn partea superioara fosilifer, deci inaintea Mediteranului al II-lea. Avand tn vedere locul ce ocup4 acest facies fosilifer al Me. diteranului al Il-lea, gasim c& el taie oblic panzele; in Oltenia giisindu-se, in partea de W, in interiorul insulei sisturilor Cris- taline (Bahna), tn partea de E, la marginea Cristalinului ; in Mun- tenia ocup& o zona intermediara fntre marginea sudic& a Cuvetii de Sl&nic (trecand chiar in interiorul acesteia la Slanic) si mar- ginea interioar a panzei marginale; iar in Moldova, fn lungul marginii externe a panzei marginale>. — D-1 G. Mourcocr sustine ca: 1) In Oltenia la Ocnele Mari, sarea se giseste peste tuful dacitic. D-sa aminteste profilele din lucrarea sa, asupra Salife- tului dela Ocnele .Mari. 2) Tortonianul, in Oltenia, se aflA la marginea nordic’ a Tertiarului, unde se reazima pe Mezozoic gi Cristalin. In Cuvet& e reprezentat prin niste calcare bituminoase, etc, ce vin peste tuful dacitic. -- Dl V. Mervurw confirm’ ca si la Slinic Prahova se afl tuf dacitic care se vara sub masivul de sare si ci deci, sarea este aci de varsta Mediteranului II-a. D-sa tntreaba daca tuful dacitic se afl4 in mai multe orizonturi. — D-l L. Porescu-Vorresti raspunde ci da, dar niciodatd in Saliferul cu masivele de sare. — D-l V. Merurw crede ci tuful dacitic (principal) reprezint& un singur orizont. Ca gi tn Transilvania unde Kocu distinge un »Hauptdacittuffhorizont* pretutindeni sub sare si tuful dacitic din M-tele Verde dela Sl&nic, corespunde unui atare orizont. De fapt el se ascunde sub sare. Se gisesc itn acoperigul strei strate de tuf dacitic secundare. Atat prezenta tufului dacitic fixat in al Il-a Mediteran, cat si rezultatul discutiilor din Galitia gi Transilvania, relativ la varsta sarei, inclina spre al Il-a etaj Mediteran (partea inferioara). — D-1 L. Mrazec explic’ prezenta tufului dacitic uneori sub sare ca un fenomen tectonic; el se afl la marginea masivului de sare Dart de seama ale sedintesor, My isticutul Geological Rom4niei GR / 18 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI care’ sub forma de conopida este diapir in Mediteranul al II-lea. La Ocnele Mari sarea incalec& astfel tuful dacitic. — D+ Sava Aruanastu spune ca d-sa tnca de mult a sustinut c& formafiunea salifers, tn general, trebue a fi raportatd, atat la intdiul cat si la al [l-lea etaj mediteran, de oarece tuful dacitic care in Transilvania tnsofeste al II-lea etaj mediteran cu sare, se fntalneste si la noi tn aceast’ formatiune. — D-1 I. Popescu-Vorresti, d& un profilpe valea Vitioara gi altul tn Teleajen unde se vede c& Saliferul marnos cu sare (masive) si gyps, serveste ca autochton Flisului, iar cel cu gyp- suri si tuf dacitic se afld transgresiv peste pinzele Flisului. Nu cunoaste nici o regiune tn care tuful dacitic si se gaseasca, in mod normal, tn Saliferul cu sare si gyps din autochtonul pan- zelor. Dacd sarea se fntalneste, fie in regiunea externa Fligu- lui, fie chiar in cea interna (Transilvania), venind in contact cu tuful dacitic, acest contact este intotdeauna datorit fenome- nelor tectonice. — D1 D. M. Prepa. ,In urmacercetarilor facute in regiunea colinelor subcarpatice din jud. Bac&u, am putut observa in seria, salifera urmatoarea succesiune de strate: La partea inferioara avem o alternanfa de marne vinete al- bistrui bine stratificate, alternand cu marne putin rogcate, cu marne gresoase micacee gi gresii vinete in strate subtiri, com- pacte si calcaroase. In marne se g&sesc intercalatiuni de strate subfiri de gyps, eflorescente de sare si deseori isvoare sarate. In aceast’ formafie n’am intAlnit pe o lungime de 20 km si pe o latime de 5—7 km de cf&t foarte rar tuf dacitic. Deasupra acestui facies se tntalneste o serie de marne si gresii gypsoase, cu gypsuri tn bancuri. Cresiile ce tntovarasesc gyp- surile sunt mai grosiere, cu ciment calcaros si ugor sfaramicioase. Cand au cimentul de gyps sunt foarte rezistente si se {ntrebuin- yeaza chiar la constructii. In aceasti formatie am intalnit de cAteva ori tuf dacitic. Deasupra acestor deposite apar gresii tn bancuri pe unelocuri groase pana la 5 m, alteori nisipuri dese ori cu intercalatiuni de tuf dacitic. Deasupra lor se afld uneori al Il-lea etaj reprezentat prin calear de Leitha, alteori sarmatic, Din aceste date se vede cd Saliferul ar corespunde la timpul N Institutul Geologic al Rom4aniei Nick / DARI DE SEAMA ALE $EDINTELOR 19 dela inceputul Miocenicului, poate si Oliogenic superior pana la partea cea mai superioara a celui de al Il-lea etaj Mediteran. In legatur’ cu stabilirea timpului cAnd s’au sdvargit panzele Flyschului carpatic am putut observa urmatoarele : In regiunea Bratesti-Albele, 10—12 km la Nord de T- ‘Ocna, se fntdlneste o formafie, alcdtuit’ din conglomerate pana la marimea capului, cuprinzand elemente de gresie oligocend, si- lexuri menilitice, blocuri din Eocen si o argila, cari transgre- seaz4 peste painza marginala. Ele au dispozitie de synclinal strans si in niste intercalatiuni Ge conglomerate verzi remaniate, am intalnit o fauna foarte rau conservati din care am putut determina: Mactra fragilis var. buglowensis, Lascarew, Bulla Lajon- aireana, Bart. Congeria Sandbergeri, ‘Axprussov. Cordium Vindibonense, Pt. Cardium obsoletum, dupa care stratele ce Je cuprind se pot paralelisa cu «stratele de Buglowo» dela ‘baza Sarmaticului. Ele stau fn legdtur cu formatia bugloviand dela baza dea- dului Arcaciu. Nici odat& ins4 n’am Intalnit faciesul curat salifer tnaintand peste Flysch. Din aceste fapte se pare cA panzele Flyschului ¢i-au ispravit ‘cutarea inainte de Buglovian, care reprezint’ fn aceasta regiune un facies de ingresiune in Flyschul carpatic». Sedinta dela 9 Noemvrie 1912. — D-1 L. Ionescu-Arceroata vorbeste Despre Tortonianul fosilifer tn judetul Valcea gi clasificarea Miocenului. «In studiul de cartare al foii 1: 100.000, coloana C, seria II {judeful Valcea), am avut ocaziunea s& studiez si s4 urmaresc intinderea si varsta conglomeratelor dela marginea munfilor din aceast’ regiune. Aceste conglomerate se intalnesc ca petice sau uneori fasii tn regiunea dintre R. Cerna si R. Barbatesti, adicd la N de satele Racovita, Marifa-Romanii de sus, Mands- tired Bistrifa-Costegti Barbatesti si foarte probabil gi ‘mai spre E, pana la Olt. Conglomeratele acestea au ca suport un orizont de marne vinete uneori nisipoase, alte-ori mai com- pacte ce confin in masa lor strate subfiri de petriguri. hy Institutul Geologic al Rom4aniei sr / 20 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL b= Atat din punct de vedere stratigrafic cat si paleontologic, tot complexul acesta, format deci dintr'un orizont marnos la baz& si dintr’un orizont nisipos-conglomeratic superior, apartine eta- jului tortonian. Aceste sedimente sunt deci continuarea tnspre E a acelorasi depozite din judefele Mehedinfi si Gorj. Ele se reazim& cu o slab& discordan{& pe Salifer, tn unele parti confin fosile carac- teristice Tortonianului si mai peste tot confine blocuri mai mart sau mai mici de calcar cu Nulipore, asa numitul Calcar de Leitha. Pentru a vedea cum se prezinté Tortonianul tn aceasta re- giune, dau aci aldturatul profil dup malul drept al raului Bar- batesti, din care profil reese ci depozitele tortoniene fosili: fere repauzeaz4 pe Salifer si sunt acoperite de Sarmaticul fosilifer cu fosile caracteristice. s UL V. Fant, Popel Bogen V.Uigelor | eee : ' i f Barbdcegn i { e Profil pe malul drept al raulul Barbatesti. Scara longimilor 1: 60,000. Seara tnilyimilor exageratl. 1 = Paleogen ; 2 = Salifer; 9 = Tortonlan; += Sarmatan, lat& care este succesiunea stratelor ce formeazd Tortonianut din dealurile ce se intind dela Rapa Trantului spre S: La bazd, marne vinete nisipoase cu petrig m&runt tn masa lor. Aceste marne sunt vizibile pe 10—15 metri, cum este de exem- plu tn Valea Colivelor sau pe 2—3 metri, cum este fn val- ceaua dela Fant4na Popii. Ele contin numerosi Cerifi, Buc~ cinum. sp. Ostrea cochlear. Pott, ete. Peste marnele de bazi, care formeaz& orizontul inferior all Tortonianului, se observa o serie de nisipuri, petriguri, conglo~ merate gi intercalari de blocuri de calcar de Leitha. In aceste depozite care formeazi orizontul superior al Tortonianului am gasit in Rapa Trantului: Cerithium. sp, Ostrea cothlear, Pout, Pecten. sp., Buccinum. sp. Lucina columbella, Lau. etc. In depozitele orizontului superior, aci la Rapa Trantulai, se gisesc dou blocuri de gips in zcimAnt secundar, iar cateva ny Institutul Geologic al Rom4aniei sr / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR gq at b0334 Dlocuri mai mici se gisesc si mai spre SE pe coastele deajari- lor. De asemenea se gasesc risipite si blocuri de Leithacale, Conglomeratele acestea considerate, fie ca eocene, fie ca sali= fere, fie ca incepand cu Tortonianul si terminand cu Meoticul, fie ca tortoniane pe baza numai a asemanarii de facies petro- grafic gi pe prezenta blocurilor de Leithacale, li se fixeazd deci pentru prima oard varsta tortoniand pe date paleontologice precise. Prin gasirea acestor depozite fosilifere de varstd tortoniana, se face o sepatafie mai clara, sau mai bine zis se stabileste c limit’ mai precis’ intre depozitele cu sare, gips si tuf dacitic, adic& tntre Saliferul si Tortonianul din aceasta regiune, | Pe depozitele tortoniene se reazimi cu o slabi discordant Sarmaticul fosilifer. In regiunea ce se intinde dela satul Facai {la SE de Ocnele mari) inspre W prin Teiugs pana la sa- tul Bunesti-Titireciu se fntalneste la baza Sarmaticului de- pozite cu Murex sublavatus, Bast., si Buccinum duplicatum Verneuili, Sinz, numerosi Cerifi si alte fosile, ce caracteri- zeazi Buglovianul sau stratele de tranzifie intre Tortonian gi Sarmatic. Ar fi deci o dovada4 c& fauna sarmaticd ar fi o con- tinuare a faunei tortoniane, adaptata noilor condifiuni de trai in special unei salinitafi mai mici a apei. Din studiile fcute pana in prezent in Oltenia gi din relatiu- nile stratigrafice si paleontologice ale diferitelor etaje ale Mio- cenului reese cd, cel putin tn aceast’ parte a f&rii, s’ar putea face urmiatoarea clasificare : bain {stierue fosilifer. Tortonianul fosilifer. Miocen | mediu=Saliferul cu sare, gips si tuf dacitic, fara fosile, afara de marne cu globigerine. | inferior—=Burdigalianul fosilifer». — D-l L Porescu-Vorresti intreab’: care sunt probele prin care se stabileste prezenta Burdigalianului tn Valcea, precum gi raporturile dintre acesta si Saliferul cu sare? — Dl G. M. Murgoct. «la Gura: V4ii, Saliferul are la baz’ Burdigalianul pe care se reazemé tuful dacitic cristalin, neremaniat, acoperit de tuf dacitic remaniat, de-asupra c&ruia urmeaza te- renuri fara fosile. In aceast’ regiune se constata prezenta de » Institutul Geologic al Rom4aniei GR / 22 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANTEL isvoare sarate, La S$ sunt blocuri de gips si la W petriguri f4r& structura, iar deasupra sunt blocuri de calcare cu mactre, tor- toniane gi sarmatice. Sub tuful dacitic se tntalnese cerifi si nu- muliti ralati. Acestea se constaté in inima Saliferului, sub tuful dacitic. Apele sirate au o concentrare ridicata>. — D-1 1. Popescu-Vorresti. «Intre Olt gi Jiu, formatiunea cu gips si tuf dacitic nu e echivalent& cu formatiunea cu sare gi gips ce apare mai la S, ci cu Helvefianul, cu baza Mediteranului Il din restul farii, care este transgresiv peste formatiunea cu sare>- — D-1 G. M. Murcoct, Reaminteste prezenta—tn profilul dat de d-l Ionescu-ArGEToaIA—a Leitakalkulai, ca blocuri la baza Sarmaticului sau deasupra Saliferului. La NW de Dobriceni, se constati de asemenea ape sirate. — D4 I. Popescu-Vorrestt. «Isvoarele s&rate cu hidrocatburi dela Olanesti gi CAlim&nesti apar din marnele inferioare eocene gi desi pand acum nu am incd probe absolut convingatoare, cred totusi cd tn partea aceasta a Olteniei, ca si tn Muntenia, Sali- ferul cu sare si gips, este tncalecat de Numulitic. Caci isvoarele s&rate nu pot veni din conglomerate, ci se ivesc din profun- zime, de sub marne. Cretacicul inferior — Straturile de Comarnic— care ar putea procura gi ele sarea si gazele acestor isvoare, nu-i cunoscut de loc dela Dambovita spre W. In ce priveste blocurile de calcar si gips din conglomeratele din muchea rapii TrAntului, cred c& sunt dartmaturi ce au avut loc Ia partea superioara a Miocenului. Partea inferioar’ a Saliferului des cris& de d-1 Jonescu-ARGETOAIA o consider de echivalentd Helvetianului. Gipsurile si calcarele ce urmeazi apar gi tn Basinul Slinicului (Prahova). Ruperea lor, in blocuri mari se explic& prin alunecarea Tortonianului peste marne. Marnele cu gips corespund deci Mediteranului I>. — D1 G. Macovet. . — D-IL Popescu-Vorrest! crede ca Saliferul trebue considerat ca un facies lagunar al Burdigalianului. — D-l L. Mrazec. . — D-1 Gu. M. Morcoct. «In caracterizarea Saliferului, se ia ca baz& sarea, gypsul si pala. Geneza acestor roce sedimentare nu e tncd destul de studiat’ din punct de vedere petrografic si geologic. Trebue studiatd mai tntai formarea zicdmintelor de sare, forma lor, stratificafie, etc, studiu ce ar putea da lumina in stratigrafie gi care nu stiu de s’a facut undeva. Ma fntreb daca gypsurile sunt depuse fn mare sau nascute altfel ? Se admite de obicei c& sulful provine din descompunerea sul- fafilor, c& gypsul provine din solfare si chiar din sulf nativ. Amintesc ci in Sarmatic gisim strate de pirit; nodule de gyps, druze de gyps si intercalafii. In regiunea Istrifei, tn orizontul inferior de tuf dacitic la Viziresti, sunt marne cu ochiuri de sulf, intercalate tntre strate. Eroziunea a atacat partea superioard gi a oxidat-o gi transformat-o tn gyps. Oare si tn alte parti gypsul din Salifer, n'ar putea fi format pe contul sulfului? Tuful e adus de vanturi din ‘Transilvania. Cum a fost adus tuful, s’ar fi putut aduce gi sulful, ce s’a depus in apropiere sau chiar tn alternan{& cu pala». — DIL. Mrazsc este de acord cd un studiu am&nuntit a zacimintelor de sare ar fi foarte interesant. In privinta ideii d-lui Murcocr ¢4 gipsul s’a format in contul sulfului primordial depus, crede c& aceasti hipotezd este lipsita de ori si ce baza. Este adevarat c& piritele descompunandu-se tn condifiuni fa- vorabile pot furniza SO, pentru gips, fenomen ce se observa in gisturile menilitice, fn marne cu pirite, etc, apoi in palaria de fier a 2Acdmintelor de pirita, Un exemplu frumos se prezinta la Kratova tn Balcani unde filoane de pirite tn tufuri andesitice, au dat nastere prin descompunere la formarea gipsului, alunitei xv Institutul Geologic al Rom4aniei GR / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 25 si limonitei. Gipsul tns%, tn regiunile tn care nu sunt fenomene solfatariene si tn special stratele de gips, sunt fara indoiala de- pozite primordiale de gips sau anbidrit din solufiuni. Fenomenul se poate observa astizi in regiunile Aralo-Caspice si in toate deserturile. Sulful tn RomAnia este solfarian si se formeazd unde este gips, o roc’ bituminoasi (d. p. marne bituminoase sau chiar gips bituminos) si apa, condifiuni determinate de Brscor acuma 50 ani. Acesta este modul de genesa bine stabilita a sulfului solfa- rian, exploatat, din Italia, Galifia, Rusia, Polonia, Egipt, Texas, etc. Sedinta dela 23 Noemvrie 1912. —D-l Dr. G. M. Muacoct face o recensie asupra lucrarii «La Vie et la Mort du Globe» de A. Bercer (Bibliothtque de Philosophie) insistnd in deosebi asupra magnetismului terestru, descriind Magnetariul lui Witpe, si metoda pentru stabi- lirea variatiunei inclinatiunei magnetice in trecut pe baza faptu- lui c& olaria antic’, etrusc’, etc., a pastrat in ea inclinafiunea magneticd din momentul arderei. — D-l Dr. G. M. Murcocr vorbeste apoi despre Migrarea po- poarelor tn leg&tura cu variafiunea climei, amintind de lu- crarile din urma ale lui HuntincTon asupra Palestinei (1), lacului Futifun, etc. din Asia centrala si asupra marilor copaci Sequoia &igantea. Acest tanir geograf care a vizitat odata si fara noastré (1901) tn drumul spre Turkestan si Asia centrala, a cdutat argumente istorice si geofizice in diferite parti ale lumii antice pentru a demonstra ca schimbarile de clima. au provocat mari evenimente istorice: stingerea unor civilizafii ca cele din Mesopotamia, epoce intregi de razboae, navalirile popoarelor, etc. S’a studiat tn special variatiunile nivelurilor unor lacuri gi ba- zenuri inchise, a aluviunilor si depozitelor continentale, etc. O confirmare a acestor conjecturi s’a gasit in stabilirea curbei de crestere a marilor copaci Sequoia gigantea, dintre care unii sunt mai batrani de 2.000 ani. Numardndu-se si masurandu-se inelele anuale ale acestor copaci (fcind reductiile necesare la crestere si batranefe, etc.), s’a stabilit epoce de secetd tndelun- gat& fafi de epoce de umiditate si deci perioadele variafiunei climei in mare cari confirm’ deducerile pe date istorice si ob- (2) Palestine und its transformation, Institutul Geologic al Rom4niei 26 INSTITUTUL GEOLOGIC AL_ROMANIEL servatiuni geofizice. Se constatd ci de 5.000 ani tncoace aproape continuu climaa devenit mai uscata, avand ondulatiuni mari insd in.anumite timpuri. Secetele mari au fost pe la 2600—2300, 1800 --1600, 1250—1150, 1000—900, 550—400, 200—100, a.Ch., 300, 600—700, 1200, 1500, etc. D-1 G. Mureocr crede cd dac& s’ar face studii in aceeasi or- dine de idei tn cuprinsul balfilor gi deltei Dunarei precum si asupra solurilor, s’ar putea deduce pe deoparte variatiunile de clim& din regiunile noastre, pe dealta o confirmare la concluziile lui Huntincron si altora. 7 Sedinta dela 30 Noemvrie 1912. — D-1 G. M. Murcoct face o comunicare «Asupra forma- tiunei de Schela» c&utand a fixa etatea ei carbonifera. . — D-1 L. Mrazec. ¢Profilul d-lui Murcoct nu difera de ob- servatiunile ficute de mine fn 1897, dec4t in pufine detalii si uneori in fnterpretarea vechimei stratelor. Sub Verrucano laminat, a cdrui aseminare cu Sernifitele din Alpi am relevat’o de pe atunci dedesuptul calcarului jurasic re- cristalizat, chiar sub sisturile sericitoase a formatiunei de Schela, pe clina dreapti’a Vai Susifei,se iveste un granit aplitic intr'un mic ogas. Intre Verrucano gi gresia cuarfoasi sau conglomeratele de cuartite compacte ale formativnei de Schela, se intercaleazd sisturi sericitoase albe sau gilbui cu vine rosii feruginoase cari trec uneori la gisturi sericitoaso rosii, Ele sunt foarte bine des- chise in ogasul Balta Verde unde se exploateazi cuarfitele. Ele corespund unui horizont superior al formatiunei de Schela, probabil unor gresii fine si argile probabil c&rbunoase, dinamo- metamorfosate. Verrucano se prezinti in tofi Muntii Vulcan cat si pe clina de miaz4zi a Masivului Paringu sub forma de conglomerate si gresie, format din material granitic, cuarfitic si de filite cu un ciment verzui, roce extrem de laminate p4na la sisturi filitoase verzui, patate. . Formafiunea de Schela pare a fi strabatut’ de granite din autochtonul getic, pentru a cdror intruziune am socotit varsta carbonifera (1902). In Valea Epei la Stanesti (Gorjiu) filoane de o roca leucocrati strabat gisturile negre carbunoase felds- Institutul Geologic al Romaniei. DARI _DE SEAMA ALE SEDINTELOR 29 patizandu-le. Cristalele mari de feldspat sunt transformate in caolin. Totusi cuartitele, calcarele, dolomitele, sisturile argiloase negre gi filitele grafitice cari se gasesc incluse tn aureola de diferentiare a masivului granitic Tismana-Susita, trebuesc considerate ca fiind mai vechi decat formatiunea de Schela. Aceasta formatiune se cunoaste, in afara de localititile citate, in autochton fn Oltenia, inspre rasérit, numai pani la Dra- goesti-Crasna la piciorul de Sud al masivului Partngu, iar in Munfii Lotrului dup’ Murcoct pana Ja la Muntii Stefan si Boianu apoi la Surduc, Rafaila in V. Jiului. E posibil, ins& ne- dovedit, c& sisturile sericitoase si carbunoase din Valea Dam- bovifei s& aparfie tot acestei formafiuni. In ceeace priveste varsta ei, sunt de acord cu d-] Murcocr de ao considera carbonifera, mai ales ca varsté permiana a Verrucano-ului ce o acoperd, pare a fi certd. Resturi de plante foarte rau conservate am gasit in incercarile de explorare dela Stincegti, apoi la Porceni. Sigillaria probabila, determi- nata de Gricorie SrerAnescu, provine din aceastd din urma localitate. In vara 1912, am vizitat cu Prof. St. Boncer din Sofia, Carboniferul din Valea Iskerului gi nu pot decdt confirma cele expuse de d-l Murcoct; exist’ tntr’adevar o asemanare petrografica isbitoare intre formatiunea aceasta si cea dela Schela. " In acelag an am vizitat, insofit de d-l Dr. Macover si d-b Nicutescu, o parte din Macedonia, Albania si Epirul. Am gasit formatiunea de Schela laminata in Valea Recidere, in co- muna Bukovici, pe drumul tntre Scopia si Kalkan- dele: roce cuarfoase gi filitice negre, sericitoase sau chiar sericito-cloritoase de aparenfa, strabatute de numeroase vine de cuart, foarte dislocate si in parte formand breccie cu funda- mentul de granite gi sisturi cristaline. In fundul vaii, la Sud, se ridic& un zid de calcare netndoios inesozoi¢e, Muntele Ozoi-tepe ale carui prelungiri inspre Nord inaintau pe coamele ce separa valea Reci-dere de vaile gi ogasele paralele si inspre rasarit. Dup& halde cat si dup& zisele oamenilor, s’a cautat aici crbune, de oarece s'au gasit mici lentile de antracit in is- turile cirbunoase. Antracitul s’a tntalnit de altfel si in vaile tn- vecinate. Un esantion ce mi-a fost adus ca provenind din pre- lungirea ivirei vizitate, era antracit. Ingramadirea si laminarea acestei formatiuni, care se prezinta hy Institutul Geologic al Romaniei sR / od INSTITUTUL GEOLOGIC _AL ROMANIEL sub faciesul formafiunei de Schela, trebuie sa fie datorita alu- nec&rei masei calcarului peste suportul cristalin, ale carui gra- nite gi gisturi cristaline de altfel prezinté o asemanare isbitoare cu cristalinul grupului al II din Carpagi. Presenfa antracitului mi-a fost semnalata si mai tnspre Sud de Veles; imprejurarile tng’, am fost in lulie- August (1912), nu mi-au permis vizitarea acestui zicdmAant. Interesanta este constatarea cA formatiunea de Schela sau mai Dine zis Carboniferul, se prezint& sub acelag facies tn Muntii Vulcani-Paringu, in Banat, in Serbia, tn Balcanii bulg&resti si pan in Catenele Vardarului in Munfii Albaniei orientale. Faciesul a- cesta, dup cum am relevat-o deja in 1894, este foarte asema- nator cu faciesul Carboniferului Alpilor occidentali. Se infelege c& pe hartile geologice generale numele de «for- matiunea de Schela> trebue si dispar& si s& fie tnlocuit prin Carbonifer. Totusi cred cA pe harfile am&nunrite, acolo unde acest sistem se prezint& tn regiunile tnvecinate sub faciesul foarte cuarfos, stratele pot purta ca o caracterizare speciala, denumirea de «formafiune de Schela>. In ceeace priveste stratele gistoase niegricioase ce se gisesc sub calcarul titonic al masivul Lesiului din regiunea Vai de ei, gi pe cari le-am numit din cauza structurei lor speciale aschioase, eu le-am considerat ca apartinand Lia- sicului, iar stratele de gisturi negre argilo-calcaoase a cdror aseminare cu cele dela Varciorova am relevat-o deja in 1897, pe acestea le-am socotit ca mai tinere decdt calcarul asemanat cu

    You might also like