cath I INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIE! - [- * é ra ty : E ee) i z ‘ ‘ . Hex to \ “ DARI'DESEAMA - ey = SEDINTELOR ><" bee VOLUMUL [-- A810) . BU ae gate # : a . it, eh ae ss ~ BUCURESTI...’ - CARTEA ROMANEASCA!s, &. INST."DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL/S.or JON ST, RASIDESCU |; © i “I 16, SPRADA PARIS, 16% : asta J rg2g eye sre ee Ath: 2) AGES tistitutul Gediogic’al Romaniel i Nace / = chy 8 Srey MES naaSe =e Ss - INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIE] é WS B® tome MA itn tin tomy Pr oo 0. anmsit DARI DE SEAMA ALE SEDINT EL OR.a3 a 'O) VOLUMUL I e (1910) BUCURESTI CARTEA ROMANEASCA s. a. INST, DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-sor ION ST. RASIDESCU 16, STRADA PARIS, 16 1923 ~ a—ee allie es, Institutul Geologic al Romaniei a, = : ; Cs f eterImprejurdri independente de voea noastrd, au pricinuit anaritia nevegulata a diferitelor volume din ,Ddri de seamd ale gedintelor Institutului Geologic". Astfel_volumul de fata (vol. I 1909-1910) apare abia dupa volumele II—V incl. gi VII. Din cauza intdrzierii prea mari gi in scopul de a servi anai bine cititorul, s’a modificat ici-colo continutnl. original aq unor comunicdri, pundmdu-le in legdturd eu literatura apd- ruta in urmd. In acest mod volumul de fata se presintd tot atdi de interesant ca gi volumele celelalte, care des mai ene - ee sau putut imprima mai de vreme. — In cel mai 'scurt timp posibil, se va imprimd gt volwmele tn restantd, inclusiv vol. X (1921 —22). atat wo limba roménd ott si in limba francezd. Bucuresti, Ootombrie 1922, REDACTIA. aN wy oyPu = 2 Fe, ° INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI Independent de Anuarul Institutului Geologic vom tipari deci 0 publicatie: «Darile de seam& ale Sedintelor In- stitutului Geologic» in felul publicafiilor analoage din strdindtate. In timp ce fn Anuar sunt imprimate lucririle originale com- plecte cu hati si plange, in Dari de seam& se va publicd numai {n rezumat rezultatele lucrarilor preliminare gi discutiunile la cari au dat loc; cici foarte deseori discutiunile determinate de comunicarea unor rezultate pot nu numai s& complecteze © comunicare gi si pun& la punct unele probleme, dar pot fi chiar mai importante ca fns%si comunicarea. De altfel publicarea Darilor de seam’ ale sedintelor cores- punde unei vechi necesitati, cici nu avem nici o publicatie in limba roman’, gare si permit& o tratare in acest mod a ches- tiunilor stiintifice. Dirile de seam& vor apare pe masura {inerei gedinfelor si » vor alc&tui volume anuale in limba roméni gi in limba franceza. Si fiinde& vorbim de publicatiunile Institutului Geologic, ered c& va trebui s& intrevedem, in afaré de Darile de seam’ gi de Anuar, inc& editarea unei alte publicatiuni: «Mem oriile Institutului Geologic» ce vor cuprinde monografiile mari, care prin numirul paginolor, planselor si hirfilor etc. ies din eadrul Anuarului. In sfargit hartile geologice, agrogeologice, eco- nomice, etc. ale Institutului va trebui s& fie insotite de broguri explicative sub forma ugor maniabilA a unor ciliuze portative. Astfel putem s& inscriem fn programul nostru de publica- fiuni: D&rile de seam& ale sedintelor Institutului Geologic si Anuarul Institutului Geologic ca publicafiuni anuale, Memoriile Institutului Geologic si Explicatiile hirtilor, ca publicatiuni libere. Termin, urdndu-vi spor la lucra si exprimand dorinfa ca roadele sedintelor ce fncepem asidzi, si fie Ja indltimea speran- telor framoase ce am legat de organizarea lor. Aceste intruniri de altfel vor forma, cred, samburele a «Societati de Geologie si Mineralogie a RomAaniei». D-1 Prof. L. Mrazec deschide apoi discutiunea asupra legen- dei harfii geologice generale a Roméaniei la scara 1:500.000, «Directiunea Institutulni Geologic a hotarit s& publice o hart& geologic’ general& a tarii la scara 1:500.090. Pan& astizi s’'au publicat 8 harti geologice si anume: aceea ae - Institutul Geologic al Romaniei «= a d-lui inginer Mater DrAcuicranu (1890) pe scara 1:800. 000 harta Biroului Geologic ridicata si publicat& sub directia profe- sorului Gricore SrerAnzscu pe scara 1:175.000 si foile ce cuprind Roménia din harta Geologicd internafional& a Europei 1:1.500,000 foi complectate de Institutul nostru Geologic. Directiunea a ales scara 1:500.000 fiind scara care se potri- vegte mai bine’ pentru o hart& general astfel cum a fost con- -ceputa, scar& care de altfel a fost adoptaté in urmi gi de ve- cinii nostri». 3 Legenda propusi de d-l Prof. Mrazec prevede cu privire la partea stratigrafick, impartirea urm&toare: Aluviu (regiuni inundabile) - Diluviu cu indicatia speciala a loessului P liocen: Levantin, Dacian, Pontian, Meofian Miocen: Sarmatian, Tortonian, Helvefian, Burdigalian Oligocen Eocen Cretacicul superior, mediu, inferior, Jurasicul superior, mediu, inferior Triasicul superior, inferior Permic Carbonifer Devonic ‘Siluric, Sisturi cristaline Eruptivul, conform propunerei facute de d-l Prof. Mrazec pentru harta geologicd internafionala. De insemnat pe hart’ sunt: Granite, gabbro, porfire, trahite, diabase, ‘melafire,. an- desite, roce filoniene melanocrate si leucocrate, serpentine, kersantite, cuar}, pegmatite, tufuri dacitice si andesitice. Se ia apoi tn discufiune reprezentarea gisturilor cris- talline, . —D-1L.Mrazec este de pirere c& sisturile cristaline si nu fie separate in grupul fntaiu si grupul al doilea prin culori diferite, ci: prin liniute stranse, paralele cu directia stratelor, s& se arate seria oristalofilian’ cu o cristalinitate mare, iar gistu- rile putin metamorfozate, ouartitele, filitele, ete. prin linii rarite ce vor reprezenta astfel formafiunile grupului al doilea, deci rose cu © cristalinitate mai mic&. Virsta sisturilor cristaline -este exprimati prin culoarea fondului: dac&k acestea sunt pa- Institutul Geologic al Romaniei Nice / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR See 2 *Fe INSTITUTUL GROLOGIC AL’ ROMANIEI =a leozoice, atunci culoarea fondului va fi aceia a Paleozoicului. Va trebui astfel aleas&é o culoare pentru reprezentarea Paleo- zoicului neorizontat.’ Formatiunile cornifiate prin contact cu: rocele. eruptive, pot fi indicate prin puncte. Culoarea liniilor. va fi probabil cea rosie. Prin -urmare gradul de cristalinitate este exprimat prin in- desirea sau distanfarea liniilor rogii, care merg paraléle ow divectia stratelor. —D-1M. Remuarp propune ca in cazul cind studiile anulut acesta si discutiunile relative la datele ce le posedim deja pani in prezent, vor conduce Ja incheierea, c& calcarele cris-- taline sunt dolomite triasice, atunci ar fi mai bine oa pe harta grupul I, si fie deosebit de grupul al doilea prin culori diferite. — D-1-G. Murcocr spune o& in primul rind trebue stabilits prealabil chostiunea, dac& se mai conservi numirea de filite, deoarece geologii unguri, sub aceasti denumire inteleg o serie- intreag& de roce diferite. -— D-l L. Mrazzc crede ci numirea de filite este necesar’. Ea exprima nofiunea destul de clari a unor roce sedimentare, argiloase, sistoase, micafere, putin metamorfozate. Ele insi nu se deosebese pe harta 1:500.000. — D-l Sava Arwanasiu intreab’ dact pentru claritate n’ar- fi potrivit si se introduc’ si la noi numirile utilizate de cea mai mare parte din geologii germani si austro-ungari, ca: Seri- cit, Sericit-phyllit, Thon-phyllit, ete, — D-l L. Mrazec. — «Aceasta trebue mai fntii si intre tn uz gi la noi si pe urm& si se hotirasci, De altfel’ geologii: sunt liberi in aceast& privin{& si fntrebuinfeze nomenclatura ce- ered ci se potriveste mai bine». —~ D-l inginer R. Pascu cere s& se ia in discutiune ches- tiunea, dac& Stratele de Carapelit din Dobrogea sunt tot aceiasi formatiune, ca rocele verzi. D-sa arata, o& cunoaste multe tre-- ceri si asemiinari intre rocele verzi si stratele de Carapelit, eum e de ex, la Alah-Bair. La Atmagea siratele de Carapelit intr’ sub Cretacic ca gi rocele verzi. Rocele eruptive care. strabat atit stratele de Carapelit, cit si gisturile verzi sunt ace-- leagi porfire. — D-l L. Mrazec igi exprim’ convingerea, c& stratele de: Carapelit sunt anterioare Jurasicului si posterioare Devonianu- _ Institutul Geologic al Romaniei-™ =—— DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR lui si formarea Jor este strins legati de ridicarea Catenelor Variste. In deba’ ce priveste rocele verzi este de pirere, o& ar trebui ‘si se studieze microscopiceste pentru ase vedea daci intr’in- Sele este sau. nu material tufaceu (tufuri diabasice). Ele se vor deosebi pe hart si se pot exprima prin linii verzui pe fon- dul Paleozoicului neorizontat. — D-I R. Pascu crede ci conglomeratele care sunt asociate -cu sisturile verzi sunt o formafiune geologic’ mai veche decit ssisturile verzi. Se hotiraste a se pune ca Permic stratele de Carapelit, si imine a se intreprinde fn vara ‘aceasta studii speciale, care si arate pe loc dac& trebue ficuti deosebirea intre sisturile si conglomeratele verzi gi stratele de Carapelit. —In legitura cu aceasta d-l Sava AtHanastu spune ci asa mumitul Verrucano din Nord-Vestul Moldovei nu poate fi con- -siderat ca permian, in urma celor ce s’au scris‘in aceasté privinti. — D-l Retnuarp igi exprima pirerea,-ci in ceea ce priveste gresia rosie din Nord-Vestul Moldovei- considerati: ca Verru- cano, roca este bine denumita gi trebue considerata ca permiana. Unie a gasit de altfel de cuviinfi si faci chiar deosebirea 4ntre dolomite permice gi dolomite triasice. Deoarece rocele acestea in clipele de la noi n’au grosime decit de un metru si o importantiznu prea mare, nu vede nici -o piedic&é si se faci pentru aceste calcare dolomitice .doud etaje deosebite. — D-l Sava AtHanasiv spune’ ci ar fi mai bine ca aceasti gresie si se considere ca baza Triasicului gi in acest caz-nu- mai e neeésar’a lua Verrucano ca 0 formatie deosebiti, — D-l Murcoct crede ci ceea ce d-] Prof. Simonxscu ia ca Verrucano la Magura, in valea Bistricioarei, nu ar fi decit Liasic. — Se trece la discutiunea asupra Triasicului. — D-l'L. Mrazec propune ca, finind seam& de Triasicul din ‘Dobrogea, si se deosibeascd Triasicul in: inferior, mijlociu si superior; iar in Carpati se vor separa cele trei etaje ale Tria. sicului unde se poate; acolo unde o astfel de separatie este problematic’; se va pune semnul pentru Triasie neorizontat- Jn co: priveste Jurasicul d-] Mrazec: propunegi se admite Institutul Geologic al Romaniei= INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI te. = a se reprezenta separat cele trei etaje: superior, mediu si inferior. Relativ la penele de calcare din Mehedinti prinse in sinclinal in sisturile cristaline, ele trebue considerate ca jurasice. Cretacicul va fi divizat in Cretacic superior, mediu si inferior, Cu privire la Cretacicul inferior, se naste discutia daca trebue luat’ ca atare partea din Flis de la marginea Cristalinului din Moldova,” trecind gi stratele de Sinaiain conceptia lui Porovici- Harzec. Cretacicul inferior se prezint’ cu doud faciesuri: unul recifal, reprezintat prin caleare cu Caprotine si altul fn faciesul Fligului, cu gisturi marnoase calcaroase negre. Aceste facie~ guri'se vor putea reprezenta pe hart’ cu semne diferite. Cretacicul mediu si superior se prezint& in genere de ase~ menea sub dou& faciesuri: unul fosilifer(Prut, Brezoi, Do- brogeaete.,) siialtul in faciesul Flisului. La Aptian, Conomanian,. Senonian, se va putea face deasemenea distinctia intre faciésul. fosilifer conglomeratic si faciesul din Panzele Flisului. Fligul in genere se va putea trece :probabil ca paleogen, acolo unde deosebiri nu se pot face, afara de localit&tile unde prin fosile sau altfel este determinat ca cretacic. In privinfa Fligului considerat din punct de vedere petro- grafic ca: gresii, marne etc, d-l AtHanastu araté c& trebue si se fac& deosebirea intre Eocenul inferior (Gresia de Uzul si Bartonian, care se gisesc in doud zone diferite. De asemenea nu toat& gresia de Uzu este eocend; tn partea ei inferioara este cretaciod. . Se hotariste a se separa in zona Flisului dou& panze: Panza. numit&é provizoriu a «gresiei de Uzu» si Panza marginala, — D-| Popescu-Vorregt1 propune 0 a treia panz&: a con- glomeratelor de Bucegi, care constitue 0 unitate tectonica. deosebita, prezentandu-se in tot cazul ca o pana separati. Cw alte cuvinte pentru Flis ar trebui deosebite trei panze, ce co~ respund in general la trei faciesuri. Cu privire la Neogen si Cuaternar se adopt& propu~ nerile direcfiunei . Se ia in discufiune apoi reprezentarea rocelor eruptive. — D-1 L. Mrazec propune urmiatoarele, care se admit: gra~ nitele; gneisurile gi ivirile eruptive fn masive, s& se fnsemne cu aceiasi culoare. Masivele de gneisuri se pot deosebi prin PM ms iserutul Geologic al Romaniei Nic 7DARI DE SEAMA ALE SEDINTRLOR 9 liniufe ca acele pentru gisturile cristaline, paralele cu liniile de structuré a gneisului. Masivele de amfibolite pot fi carac- terizate prin liniute verzi si rosii, fie pe fondul granitic, fie pe cel paleozoic, dup& cum ele prezinta mai mult caracterul de orto-sau de paragneisuri, Conform propunerei facute de d-l prof. L. Mrazec pentru tharta geologicd internationalé, se vor deosebi rocele prin oulori dup& compozitia lor chimica gi structura lor, iar carac~ terizarea lor amanunfit& se va face prin litere grecesti. Sedinta dela 28 Ianuarie 1910. Se continua discutiunea din gsedinta precedenta relativa la veprezentarea formatiunilor geologice pe harta 1:500.000 gi se ia in discutiune Terfiarul. — D-1 L. Mrazec cu privire la reprezentarea unilafilor tec- tonice, {ntreab’ dac& pentru zona Fligului nu ar fi indicat ca formatiunile flectrei panze s& fie caracterizate printr’o nuan{a ‘deosebité gi a nu merge prea departe cu separirile etajelor fn fiecare panz’, din cauz& ca faciesurile diferitelor formatiuni sunt foarte asemandtoare si nu fn.totdeauna ugor de separat. D-sa propune studierea acestei chestiuni. Pentru Miocenul marin, in urma discutiunilor dintre d-nii ‘Mrazec, Atwanastu si Murcocr, se admite propunerea d-lui Mrazec de a se fmparti in: Mediteranul inferior (Burdigalian), mijlociu (Helvetian), superior (Tortonian) si Formatiunea cu sare, reprezentandu-se cu aceiasi culoare, ins’ cu caractera deosebite. — D-1 Sava Atuanasiv cere ca Miodoborele din Sarmatian A se reprezinte cu caractere deosebite. Acelag lucru fl susfine si d-l Murcoct pentra calcarele recifale cu Serpule. — D-1 L. Mrazzc este contra acestei propuneri, pentru c& admifandu-se acest lucru, s’ar pune pe harté detalii de o im- portantd secundari, in timp ce formatiuni cu intindere mai mare si cu o insemnitate stratigrafic’ mai deosebita s’au lasat necesar la o parte, tocmai pentru a nu se inc&rza harta cu aminunte care ar fi in dauna claritafii sale. 2 Se admite pentru Pliocen culorile si sub diviziunile propuse- Pentru Cuaternar doud subdiviziuni: 1) Diluviu, cuprinzand pictrigurile, Juturile diluviale gi loessul; 2) Aluviu. Institutul Geologic al Romaniei10 INSTITUTUL GEOLOGIO’ AL ROMANIEL * — D-l L. Mrazec propune afara de aceasta o separare a loessului pe hart’ fie prin culoare, fie printr’un semn dis~ tinctiv si insircineaz’ Sectiunea Agrogeologic’ de a studia’ mai de aproape reprezentarea Cuaternarului. Sedinta din 1. Februarie 1910. — D-l L. Mrazec d& citire unei adrese din partea d-lor Prof. TauritizrF si Navoxia de la Universitatea din Odessa, prin care invité Institutul Geologic si’ ia parte la Expozitia agronomicd gi industrial de la Odessa, Cum inst, Institutul: nu posedi un buget care si-i permiti a lua parte in intre- gime la aceast{ expozitie, d-l Director hotaraste ca numai Secfiunea Agrogeologicd s& reprezinte Institutul si insarcineazd. in acelas timp pe d-] Murcoci a prezenté un program si un referat cu indicarea cheltuelilor necesare pentru aceasta. Se discut& apoi referatul Secfiunei Agrogeologice cu privire Ja reprezentarea subdiviziunilor Cuaternarului pe harta 1:500.000: — Relativ la aceast& chestiune; d-l Murcocr, seful sectiunei, este de pirere ci nu se poate face o indicare specialé Sau deosebirea pietrigurilor de pitura de loess, Cauza este mat intai lipsa observatiunilor gi studiilor din acest punct de ve- dere; in al doilea rand, prin studiile de pan’ acum s’a putut constaia ci tn diferite pirji ale f&rii putem avead depozite cuaternare foarte diferite dar sincronice. S’a stabilit pozitiv c&- Joessul este de data relativ recenti, post-glacial, . si acoperd. toate terasele si depozitele mai vechi cuaternare. Chestiunea aceasta a fost tratatt’ de d-l G. Murcocr in lucrarea: ,,The~ climate in Roumania and vicinity in the postglacial times“ din ,,Veranderungen des Klimas etc.“ (Congresul XI. geologic dela Stokholm 1910). Dunele trebué indicate mai mult pentru importanfa lor geo~ fizicd, iar nu ca deosebire in Cuaternar. — D-1 Mrazec mentine hotdrarea de a deosebi loessul .pe hart& si invit&é Sectiunea Agrogeologic’ s& prezinte propuneri. precise cu privire la clasificarea Cuaternarului- Sedinfa de la 11 Februarie 1910. _ Se discut& chestiuni privitoare la schimbarea regulamentului Institutului Geologic gi la participarea Sectiunii Agrogeologice: a Institutului la Congresul de la Odessa, Institutul Geologic al RomanieiDARI DE SEAMK ALE $EDINJELOR IL D-1 Murgoct face cdteva propuneri cu privire la taxelé. de analize ce se vor executa de Sectiunca Agrogeologic’. —.D-l I. P. Tonescu-Arceroaia face apoi un referat asupra luvrarei d-lui M. Anprussow: «Kritische Bemerkungen iiber das russische Neogen» (1909, Mém. de la Soc. des Natura- listes de Kiew t. 21). In aceast&é lucrare autorul discutad gi -oritic’ parerile d-lor Mitattovsxt; Bocaceov, Stvzov si Kavizxi care socotesc calearele de Ciokrak gi straturile ci Spaniodon respectiv ¢a orizonturi de trecere mediterano-sarmatice gi ca baz& a Sarmatianului: Ori tn unele regiuni — pe versantul nor- -dic al Caucasului— aceste straturi vin dedesubtul stratelor de Konka, care impreun& cu cele de Buglowo, sunt-la -baza Sar- matianului. Atit stratele cu Spaniodon, cit gi calcarele de Ciokrak, .nu pot s& apartie dectt Mediteranului. Sedinta dé la 18 Februarie 1910, —D-l V: Msruyio face un referat asupra lucrérii lui A. Nercsayew: «Die Schwefelsalzquellen beim Hiittenwerk Bogojawlensk» (Mém. du Com. Géol. de St. Petersbourg, Nou- welle Série Livraison 31 1907). Autorul studiaz’ izvoarele sirate sufluroase din Valea Us- ssolka, Gouvern. Ula. Tzvoarele s&rate-sulfuroase din numita regiune trebue si provink din puternice masive de sare aparfinand formati- ainei devonice. Dup& temperatura izvoarelor, presupune ca adancimea in care se g’sese masivele trebue s& fie cel putin -300 m. Din punct de vedere tectonic masivele de sare par a se gsi in aceleasi conditiuni ca masivele de la noi. Autorul cauté a aplica teoria cutelor diapire. Dup& toate aparentele masivele de sare constitue sAmburi de stripungere ale cutelor in acea regiune. i" — Del G. Murcoct face cunoscut membrilor Institutului luc- wthrile despre soluri arabile ale lui-Ion Ionescu (De la Brad) publicate intre 1866—1869 in trei_ volume sub titlul general ). Autorul incheagi comunicarea sa din rezultatul cercet&rilor de pani acum asupra originei gsisturilor cristaline. Sisturile cristaline provin din metamorfoza rocelor eruptive lorto-sisturi) sau a rocelor sedimentare (para-gisturi). Putem deosebi una din aceste doud origini fie pe cale chi- mica, fie pe cale mineralogic’, Pe cale chimica analiza claseazi fn triunghiul lui Osann, Institutul Geologic al RomanieiINSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIRI rocele eruptive into anumit’ regiune, rocele sedimentare fn restul suprafetei triunghiului, iar sisturile cristaline, dupa_ori- gina lor fn una din aceste regiuni. Se observ o& orto-gistu- rile acide seaman’ mult in confinut mineral cu rocile eruptive corespunzatoare, pe cand cele bazice mult mai putin. Sisturile cristaline se-supun legei volumelor. Acele cu albit s'au_niscut fntr’o zon de adincime superioarl, pe cind cele eu ceva anortit intr’o zon’ de. adincime inferioar’. _ Structura acestor roce este sau cataclastica, ardtind sféra- mari gi ruperi mecanice; cea mai obisnuita este cristaloblastic’, atunei cand elementete nevitimate mecanic, sunt dispuse pa- ralel, orientate in planul gistozitatei. - _ Nasterea simultan’ a mineralelor si textura compact& (fara amigdale) sunt insusiri ale acestor roce. _ Origina gisturilor cristaline se datoregte presiunilor puternice orientate (cutari, sariaje, ingramAdiri in geosinclinale, presiuni orogenetice), fnsotite de o temperatura ridicati, in prezenta unor. mineralizatori. O intrusie magmatic’ se pare c& ia parte in chip statornic la desvoltarea sisturilor cristaline. Sedinta dela 4 Martie 1910. . — DAL. Mrazec vorbegte despre: I. Marnele cu Globige- rine tortoniane la Gura V&ii (Mehedinfi). ~“Aceste marne se ivesc in valea Prihodu, afluentul drept al Jidostifei, carefse varsé la Gura Vaii in Dunare‘Pentru a inteloge mai bine situafia acestor marne, cred c& este util de a ne aminti structura regiunei, pe care am studiat-o in 1896(2), Valea Jidostitei_este in cursul ei mijlociu gi inferior adanc t&iaté in micagisturile grupului inttiu, strab’tute deo refea de filoane de granit. In cristalin este prinsi la Nord de satul Gura Vaii o fasie sinclinala ingusti, de calcar jurasic, breciform, alb sau gilbui, uneori rosiatic, recristalizat, cu vine rosii fntre bucatile breciei. Flancul de Nord al acestei pene calcaroase formeaza creasta muntelui Vranic. In acest sinclinal gi. pe su- portul cristalin este agezaté masa transgresivd a gresiei de la Gura Vai, probabil de vars’ cretacic’, 0 gresie formats, 1) L.Mrazec—Note sur In géologie de la partie sud du Haut Pla- team, de Mehedinti (Bull. Soc. Sc. phys, de Buoarest, 1896 No: 18), 4 - Institutul Geologic al RomanieiDARI DE SEAMA ALE SEDINTSLOR 16 din detritusul granitului, a micasisturilor si a calearului care constitue fundamentul ei. La baza gresici se gisesc COE rate de aceiasi natur& petrograficd. O brecie de frictiune gi linii de strivire marginese ‘rovele prinse fn sisturile cristaline. Gresia si calcarul stint exploatate. Gresia este o piatri de constructie admirabila, iar calcarul este exploatat pentru pentru var si ciment. Clinele Vranicului se last repede spre rasarit, in spre Turnu Severin si Valea‘Topolnitei. Pe clina-lui de sud se fntinde un calcar gilbui, fosilifer, sarmatie, dup& Ts, Fucas(1). In unele ogasé ale clinei ris&ritene a muntelui se vad marne cenugii cu Globigerine, care se reazim’, pe cristalin, tneonju- rand probabil Vranicul inspre Nord. Aceste marne foarte des- voltate in podigul. Mehedintului si marginile sale, au fost sem~ nalate de Sansa SrerAnescu(*) si considerate ca sarmatice, Murcoct(*) gi pe urmé Macovzi(‘) au recunosout virsta lor tor- toniani. O ivire cunoscuté interesant&é de marne cu globigerine, un petee care a scipat eroziunej, a fost deschis anul trecut.la Vest de Vrinic in valceaua Prihodu: Partea inferioar’ a acestei vai numit’ Valea Carabagita, se deschide in Jidostifa putin la Nord de calcarul rogu me+ sozoic, La Gura ‘Valoclei se observa deja u urme de marne. Cam la 14/, km in susul viii, pe malul ei drept, marnele sunt des- chise fntr’o carier’ in care se exploateazi pentru fabrica de ciment C, Garisreany din Gura-Vaii. Marnele sunt depuse pe sisturile cristaline. Limitele pete- cului nu pot fi exact determinate, regiunea fiind impdduritd Sisturile cristaline ‘ale suportului ‘au directia NE-SW ‘i sunt in general tare inclinate spre SE. Sisturile ce formeaza suportul marnelor cad cu 50—7C°, Cristalinul araté pretutindeni (1) Tu. Fu cus,— «Geol, Stud. in d. jung. Tertiir-Bildg. Rumiinien’s> N. Jahrb, 1894 pag. 116. fe (2) S. STEFANEScU.—itudes sur les terrains tertlaires de Roumanio ‘Thése. Lille 1887. (8) G, MuRGoct.—fertiarul din Oltesia—An. Inst, Geol al Rom, vol I. Bucuresti 1907. (4) G. Macover, — Bazinul tertiar de Ja Bahna—An, Inst. Geol, al Rom. Vol. 111, 1909. Institutul Geologic al Romaniei18 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIET urmele unor presiuni foarte mari, din care cauz& rocele sunt desagregate fari a fi altfel alterate chimiceste si aceasta pand in adincimi de 83—4 m. gsi poate mai mult. Marnele sunt deschise in cariera pe o intindere destul de mare. In profilul carierei, puterea lor cea mai mare probabilé poata fi evaluaté la vre-o 8 m. Ele se prezint& in bancuri groase pana la 2 m., sunt in general compacte gi au spartura concoidal&. In carier&. se constataé intercalatiuni de strate sub- firi rogietice sau alburii, mai argiloase intre bancurile de mare; fn unele strate se observa vinigoare scurte, tranversale subtiri, negre, de oxizi de fer si mangan, In stratele din acoperig marna este desagregaté in buc&ti sferoidale, care se escuameazd neregulat, Acest fenomen aminteste formarea sferoidelor in tuful da- citic din Helvetianul Roméniei gi Transilvaniei. In marne se pot obsorva ceva elemente ale micasisturilor, adic& gréunte rare gi foarte mici de micasgist, mai frecuent foife mici de mici alb& gi verzuio gi cdteva griunte de cuarf. La baza lor mamele contin grohotiguri de buciti mari ‘si mici din gisturile cristaline, bucdti cu totul inecate in nomo- lul cu globigerine. De altfel detritusul mai fin al rocelor cristaline gi mai ales mica micagisturilor, se giéseste fn general neregulat distribuit in toat& massa straturilor marnoase; el nu este niciodaté in cantitate mare, dar rareori lipseste. Marnele sunt bogate in Foraminifere, dintre care Globige- rinele predomin&. Unele strate sunt foarte bogate, Ele sunt mai putin abundente in acoperigul marnelor de la bazi, dar nu lipsese niciodata. In afari de aceasta, se observa urme de tuburi de Serpule, D-l Dr. Szaso, directorul Fabricei de ciment de la Gura- Vaii, mita remis doi dinti de rechin, gisiti in marne, din care unul este foarte mare; el apartine unui Carcharodon. In afard de aceasta s’au mai gasit gi cdteva exemplare frumoase de Ostrea cochlear, Pott. Pe marginele petecului de marne se observa dislocari mici, verticale, gratie cérora se produc local brecii slabe de iricti- une fntre cristalin si marae. Marnele fn caricri sunt ugor inclinate inspre Sudvest (20°-— 25¢), gi se intind spre Sud la Poiana Prislopului mic fs vistivutil Geologic al Romaniel Nace /DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 17 un mic podig cu urme de pietriguri. Din cauza subsolului marnos, podigul este mocirlos. Marnele apar apoi la Gura-Vaii ‘sub pietrisuri si par a se prelungi pani in Dundre, dupa infor- matiunile luate, ceia ce n’am putut insu-mi controla. In orice caz la Vest de Valea Jidostitei, malul Dundrei este format nu- mai de Cristalinul grupului L Marnele din Valea Prihodului apartin neindoios Mediteranu- lui superior gi fac parte din faciesul marnos-caloaros al Tor- tonianului descris de Murcoct gi de Macovet. Prezenja lor pe malul drept al Jidostitei constitue incd o proba fn favoarea presupunerei c& o mare parte din Podigu! Mehedintului a fost acoperit’ de aceste deposite tortoniene, jar faptul c& ele sunt slab dislocate si in transgresiune pe cristalinul intensiv cutat, pe cand Jurasicul cu gresie de Gura ‘Vaii, care aparfine probabil Cretacicului mediu (Senoniarului -dupi Murcocr) sunt inclegtate fn Cristalinul paturii cristalino- mesozoice, confirma pe de o parte parerea lui Murcocr c& faza de supracutare a Cristalinului s’a terminat in Cretacic, pe de alt& parte indic’, c& foarte probabil de la Cretacic pan’ ja Miocenul superior, partea aceasta a panzei a fost uscat, c&ci stratele mai inferioare ale Miocenului lipsesc. Dupa studiile lui Porescu-Vorresri si ale mele, rezult& c& formarea panzelor Fligului in Carpatii Roméni gi probabil in Carpatii de Nord, cade intre Mediteranul superior gi inferior. Examindnd din acest punct de vedore regiunea, constatim ci in uscatul Muntilor Mehedintului si Cernei inaintau dup’ Macovel, Mureoct, Norces, Scuararzik, golfuri caracterizate prin depozite lagunare, turbiere (lignitifere) ale primului etaj mediteran gi sedimente de coasta uneori ingresive ale Helvetianului. Hel- ‘vetianul fnsi lipseste in limitele panzei cristaline. In afar& de aceasta, reese limpede dupi studiile lui Macover, eerce- tarile lui Murcocr gi ale geologilor unguri, cit si dupa studiile imele proprii, c& Miocenul inferior este in limitele panzei cris« taline de obicei mai intensiv cutat de cit Tortonianul, eeea ce nu pare a fi datorit aga de mult faptului c& se giseste la ‘baza sedimentelor mediterane dislocat gi deci poate fi mai ugor inelestat, ci probabil mai mult migsc&rilor posterioare depunerei rocelor etajului I al Mediteranului gsi anterioare -sedimentérei Tortonianului. De altfel in. regresiunea Marii Burdigaliene din partea de Dari de Seam 2 My Mw Institutul Geologic al Romaniei Nick /18 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI Nord a Muntilor Getici, semnalat{ de Macovei gi din trans- gresiunile mici ale Helvetianului si-ale. Tortonianului, in pare tea de Sud a masivului, se poate deduce deja prezenta unor migscari aproape netntrerupte, incepind dela exundarea Mun- tilor Getici. Aceste misciri gi in-general_migoirile de. dupa. depunerea sedimentelor Miocenului inferior, sunt sincronice cu cele semnalate de Porzscu-Vorrrstt gi de mine gi trebue puse in leg&tur’ cu miscrile ce au cauzat formarea panzelor din: zona Flisului, care astfel s'au repercutat pani tn Muntii. Gotici. La sfarsitul Miocenului superior, cu inceperea Sarmatianului, Muntii Getici isi iau forma lor..definitiv§. Aceasta concordd cu faptul constatat de mine deja fn 1901,. pentru zona pan- zelor Flisului din Carpafii de Est si de Sud, c& exundarea Panzei marginale s’a facut, cu exceptia Pintenului de. Véleni, fn timpul, Sarmatianului. Din cele expuse rezulta deci, cX Muntii Getici au participat intro masurié mai slab’ Ja toate, miscirile Corus de- Sud gi Est. In ceea ce priveste origina marnelor cu Gtobigerins, 3 se ade mite tn general cé ele sunt depozite de mare adinca si formate. departe de {arm (1). Ori prezenta grohotisului la baza forma- jiunei gi.a detritusului de gistuti cristaline tn diferitelo nivele ale marnelor de Ja Gura Vaii, sunt ‘din contra o indicatie de vecinitatea imediati a coastei, Nivolul eu grohotig corespunde poate conglomeratelor bazale ale Tortonianului de la Bahna. In. afara de aceasta materialul colfuros al cristalinului indic& lipsa de actiune a unei ape curgitoare sau a valurilor mirii. Depozitul s’a ficut prin urmare in apa linistit a unui golf in care Globigorinele au fost aduse de curenti. De altfel din examenul distribuirii marnelor fn limitele po- disului Mehedintului, reiese c& ele trebue s& fie depus in golfuri ce fnaintau in uscat. Aceast& supozifie este coroborata. si de concluziunile la care a ajuns Macovet, ci stratele cw Globigerine sunt sincronice cu calcarele de Curdia, o forma: fiune recifalX, care fn basinul de la Bahna se gisesc_strins. legate intre ele, Toate aceste fapte conduc la ponelicteees general c& mar- nele cu, Globigerine sunt un sediment litoral dintr’o regiune (1) Vezi L. W, CoLLer, —Les dépats mating, 1908, pag. 25. - Institutul Geologic al RomanieiDARI DE.SEAMA ALE §EDINTELOR 19 recifali a Mediteranului superior, ace in apele linigtite ale unui golf. Marnele cu Globigerine nu sunt restranse in Romania numai Ja Tortonian; ele se intilnesc in Helvetian gi in Senonianul rogu. - Marnele cu Globigerine au fost semnalate pentru Romfnia intii de Trtsseyre si de mine in Helvetianul. de pe Dojtana Ja Sud de podul peste acest riu. Ele au fost intalnite in mai multe sondaje de petrol sub Meofianul de pe ambele maluri ale riului, apoi in Valea Telegei ‘ete. Aceste marne, sunt inferioare atit nisipurilor cit si marnelor ‘cu Foraminifere de pe clina de sud a MAciesului si celor din Valea superioari a Telegei, ce trebue socotite ca apartinind cu certitudine Helvetianului. Ele sunt ins4 superioare nivelului cu conglomeratele de Brebu, baza Helvetianului, incit marnele 2u Globigerine terfiare din Romania, pot fi considerate dup cunostintele noastre actuale, ca depozite ce’ se intdlnese in Senonian gi facies de Comarnic gi din Helvefian pana in Torto- nian inclusiv». IL Despre «Tutenmergel» si despre structura .curbicor- ticala. . D-1 L. Mrazec prezint& probe de marne gistoase micafere cu stiloliti. g&site in Fligul presupus eocenic de pe poteca de la Piciorul Caprei ce duce spre Penteleu (Distr. Buzau). Pro- bele sau luat dintr’un strat marnos, intercalat intre gresii in plici, In ele se constati nasterea unor pAlnii sau. tuburi conice, care par a-se imbrioa in felul tuburilor. unui telescop. Formarea acestora s’ar datori probabil actiunii combinate a unor presiuni de sus in jos, cu:presiunea laterald din strat, provocate prin miscarea stratelor (cut&ri. sau gariaj). D-sa vorbeste apoi despre structura curbicorticalé {«Strzolka- Struktur», «Krummschalige Struktur») aga de ¢a- racteristicé pentru gresiile- fine marnoase ale Fligului, considerat eocenic. Asupra acestei structuri, in forma unei coji (cortex) ourb’, au seris si Paus gi. Tretze. Structura-aceasta poate fi dup’ d-l Mxazec, una primordiala datorité sedimentirii, malurilor nisipoase-micafere in ape cur- gatoare,. sau pe coastele intinse ale unor mari golfuri sau la- gune foarte putin adAnci. Liniile de curbura ale acestor sedimente sunt fn genere slabe, ugor ondulate. : Deosebit de acestea trebue si distingem structura curbicorti- Mp cttutul Geological Romaniet Nay20 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI cal& ale c&rei linii de curbura sunt puternic pronunfate, Aceasté structur& se observa mai ales in steve de gresii fine, marnoase, la care partea inferioar& este plana, cea superioard de asemenea, jar la mijloe paturile sunt ingrimadite neregulat, luand struc~ tura curbicorticali, fir& si fie cutate. Siructura aceasta nu este deci primordiala, in strate, ci constitue un fenomen de defor- matiune a stratelor, datorit repercusiunii presiunilor orogenetice pana fn masa rocei, dupa toate aparentele in timpul miscarilor, cAnd probabil stratele mijlocii nu erau incd complect cimentate gi intarite. Aceasta explicd si aranjarea foitelor de mica dup& directiunea presiunilor. D-sa crede c& nu se fngoal& afirmand c& aceasti structuré s’ar gisi in Carpati numai fn rocele Flisului si anume numai in pinzele Fligului, deci in legiturd cu sarisjul. Crede oA nici int’un ¢az structura aceasta curbicorticali propriu zis& nu s’ar fi putut produce fn timpul sedimentarii, Ca aceasta structur& a luat nastere in timp ce piturile nu erau cimentate, pare a reesi si din lipsa de vinigoare de calcit, adict de crép&turi umplute cu carbonat de calciu, cum se observé de pildi in stratele de Sinaia si chiar in gresiile Fligului. Prezenfa structurii curbicorticale in gresiile Fligului a fost constatati de d-sa pe grosimi de 400—600 m gi pe intinderi de sute de km, — D-1 G. M. Murcoct exprim4 parerea ci aceasti structuré. putea lua nastere prin faptul c&, partile superioare gi inferioare fiind tari, iar cea mijiocie relativ moaie, s’ar fi ficut in aceasta din urma infiltratiuni de api, care au determinat umflarea. rocei, de unde. a urmat cutarea. Sedinta de la 18 Martie 1910, —D-10. Prorescu face un referat asupra lucrarii: Beitrige zur geologie des Zjargebirges und des angrenzunden. Theiles der Mala Magura in Oberungarn (Denkschr, k. Acad Wiesensch. Wien, L. XXXV. S. 1-60 1911 de Dr. H. VETTERS. __Luerarea lui Verrers este impartité in 2 capitole: 1) stra~ tigrafia, 2) tectonica regiunei. Effie istivatil Geologie al ROmaniei eeDARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR at In prima parte a lucrarii ne arataé c& masivul muntelui Zjar_ poate fi apropiat de masivul Muntelui Mala Magura gi deci: © considerat ca o continuare a celorlalte masive muntoase din Carpa{ii mici. Mai departe ne arati c& masivul este format dintr’un simbure cristalin de varst’ antepermica, acoperit de- depozite permo-mesozoice, care se gisesc desvoltate cu un facies subtatric si de depozite tertiare. In a doua parte a lucririi ne arati ci Muntele Zjar posed 8 anticlinale paralele cu directia NW —SE si se ocupi in in parte de fiecare. —D-1 G. Gane face o comunicare preliminari asupra. asfaltului din Meotianul dela Catina (Buzau). Sedinfa de la 26 Martie 1910. —D-1Dr. L. Epereanu vorbind despre activitatea Laboratorului de Chimie al Institutului, araté ci in prezent se studiaz& pro- blema derivatelor de petrol, fn legatur& cu lucrarile Comisiunii pentru stabilirea metodelor de analiz& a petrolului si deri- vatelor. Din aceste studii o buna parte sunt terminate, unele chiar s’au publicat, iar altele sunt in curs de cercetare, Se discut& apoi si se hotar’ste luarea masurilor de com- plectare a laboratorului, cu aparatele necesare, La discufiune jau parte dd. L. Mraztc, Epsvranu si Gane. —D-1 L. Mrazec urmarind propunerea ce a facut de a se studia argilele si marnele din far’, care pot avea o intrebu- infaré industrial, cere avizul d-lui Epstranu asupra aparatelor si materialelor necesare acestui studiu, D-sa face cundscut cad a dat instructiuni personalului_ sti- infific al Institutului, si aduc& probe medii de argile si marne argiloase si orice fel de lut rosu sau galben, din orice parte a tarii, cdte 5 kg, din care si se faci apoi studiile si incer- carile obignuite si din rest si se fack o colectiune, —D-1Epetranu cere s& se colectioneze gi nisipuri, necesare industriei ceramice, sticlei, etc. —D-I Mrazec arati cé deocamdaté se va colectiona numai argile, probe proaspete gi anume numai din strate puternice intinse si mai ales cdt mai omogene. Se va da detalii de pro- cedare la recoltare. —D-l Eveeanu exprimi parerea si dorinta de a inzestra astfel laboratorul, ineft si poate fi de real folos studentilor ce do- Institutul Geologic al Romaniei oh22. INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMAN IEL resc si se introduc’ -in technica derivatelor petrolului. Cu o mic& instalafie de rafinerie mic’, ce n’ar fi costisitoare, s’ar ‘putea cémplécta un laborator analog celui de la Berlin. *—D-l/Mrazic arati ‘ci in aceast& directiune s'ar putea avea concursul rafinériflor. din tari, pe care d-sa i propune s&-l -ceara. Se ia apoi in discufiune programul campaniei de luéru din ‘vara anului-in curs. ~ —D-I Sava Arnanastu araté cA pe lang’ chéstiunile generale, ‘sunt multe probleme de detail, ramase nedescuroate gsi indicd ‘regiunile din Flis, undé ar trebui de facut studii am&nuntite. —D-l Murcoct vorbeste in aceiasi chestiune, sustinand nevoid unor cercetéri pe Valea Oltului fn Valcea, ete: —D-] Aruanasi propune ca pentri apropiata campanie, si ‘+e aloagi de preferinti vaile mai interesante din punct de vedere economic, cum ar fi in Moldova:” regiunea Moinesti- ‘Taslaul Sarat; Piatra; regiunea Gainesti, regiunea Vizantea in Putna, .ete: —=D-1 Mrazsé aledtueste programul de lucru al c&rui_ scop este de a complecta lacunele. ce se resimt la executarea hirfii 1:500.090 si.pe de alt’ parte de a permite efectuarea unor noi studii de aminunte. : D-sa hotiriste urm&toarele re- -giuni de studiu pentru. fiecare geolog: D-l S. Arwanasi la Moinesti-Luc&cegti; D-l L I. Popresct-Vorresiy va termina studiul regiunei fntre Pucioasa- Bezdead si -tectonica regiunei Dofteana-Buzau; d-l I. P. Tonescu-Arceroata va lucra:la M.oreni gi in Oltenia (Val- cea) pentru complectarea studiului Pliocenului; dd. S. Deme- trescu si ©: Prorescu in regiunea dintre Viginesti si, Valea Doftanei;-d-] Sr. Cantuntarr va continua studiile petrografice fneepute fn. regiunea Turcoaia (Dobrogea); d-l D. Rorman idem in regiunea M: Greci (Dobrogea); d-] M. Reinnarv va continua studiile si fidicdrile sale din Cristalin, din sus de Suceava, fn Bucovina si apoi va lucra in M: Fagdras; a-1.R; Sevasros va studia in Podisul Moldovei. Sectiunea Agrogeologic&é va continua lucririle incepute a- supra solurilor. —D-| Murcocr arata lipsurile laboratorului sectiunei agro- geologice. 2. Se -decide luarea misurilor de complectare... ~ Institutul Geologic al RomanieiDARI DE BEAMK ALE SEDINTELOR 28. —Ds] Morcoct aminteste apoi-despre Expozitia din Odessa si Congresul din Stock holm, unde Sectiunea Agrogeologicd a fost fovitat’ si trebue sd ia parte. Se ia in discutiune atit lucririle preparatoare pentru acea- sta, cit si studiile pe teren de facut. —D-] Mrazec arat& motivele pentru care noi nu vom pate lua parte insemnati la Expozitia din Odessa; iar la Congresul din Stockholm, cum noi nu avem ziciminte importante de- fer, vom trimite reprezentanti oficiali care vor «lua. parte nu~ mai la unele lucrari ale congresului. Relativ la studiile pe teren, spune ci membrii Secfiunii Agrogeologice vor trebut si activeze ridisirile, in vederea intocmirii harfii agrogeolo~ gico a farii. Sedinta dela 1 Aprilie 1910. —D-] Em. I. Proroporescu-Pacue face un referat asupra unor articole publicate de H. Srremme in Zeitschrift fiir praktische Geologie (Berlin 17.1909. S. 353-355) cu titlul: Die soge-- nannte ,,Humussduren“ in oare arati ci din publicatia retrospectiva a D-rului A, Baumann: Untersuchungen iiber die Hnmussiuren (Mitteilungen der K. Bayer. Moorkultu- ranstalt H 38, Stuttgart’ 1909) reiese, c& aceste corpuri, pana acum ined incomplect cunoseute, au caracterele unor ameste- curi de corpi neutri fn stare coloidala, care cu bazele pot da nastere unor compusi de absorbfiune “gi nici decum caracterele unor acizi propriu-zisi, capabili de a da siruri cu compozitia definita gi o& prin urmare, acfiunea insemnala care li se airibue. ca agenti ai desagregérii rocelor, nu este justificati. Principalele -dovezi in sustineréa’ pirerei lui Baumann si Srremme, sunt: a@) asa numitele saruri ale acizilor humici cu metalele: fer, mangan, calciu, etc. nu au insusirile de culoare- gi ‘de ionizare, caracteristice sirurilor acizilor propriu-zisi; 2) solutiunile acizilor humici, dau compusi si cu stiruri si cu bazele ; o) aceste solutiuni nu manifest’ conductibilitate elec- tric& apreciabilé, degi din dozarea aciditi{ei lor’ prin metoda TaxKe-Stcuting, se.deduce o& ar trebui si aib’ o conductibi- litate mare. D-1 Prororoprscu-Pacue face cu ocazia acestui referat o ve-- dere general& asupra insusirilor corpilor ce constituesc humusul si asupra acizilor humici artificiali si ca concluziune araté, ci Institutul Geologic al Romaniei24 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI dupa Prof. Gutvca (1) observatiunile, pe cari le aduce Baumann si Srremme ca probe in sustinerea parerei lor, nu sunt suficiente pentru a nega caracterul acid al corpilor numiti acizi humici, pentru cf atit acesti corpi, cat si sarurile lor, fiind in adevar -sorpuri fn stare coloidald, ele ni se prezinté nu ca solufiuni adevarate ci ca pseudo-solutii, si ci din aseast’ cauzi ele pot prezinta alte proprietiti decit acelea ale solufiilor adevirate; starea coloidal’ mascheaza insusirile lor. Pedealta parte, alte insusiri ale acestor corpi vorbesc pentru recunoasterea ca~ vacterului lor acid. Sedinta dela 8 Aprilie 1910. D-I Sr. Canruntart face un referat asupra lucrarii: «Beis- piele plastischer und kristalloblastischer Gesteinsumfor- mung» von Fr. E. Suess (Mitteil. d. geol. Gesellsch. Wien HI. 1909). Ideia existentei unor metamorfoze petrecute fn roce in starea solid’, sub fnriurirea fonomenelor de migcare si presiune, ‘este sprijinitd aici pe exemple observate de fnsusi autorul: sfardmituri prismatice gi lentile strivite de amfibolite prinse in -ealeare (la Ungarstutz in Moravia), sau de amfibolite gi aplite prinse in caleare grosolane (la Spitz pe Dunire); odati eu modelarea rocei moi, dup& aceia tare, se arata, la linia de contact a rupturii un schimb de materie intre rocile inveci- nate, dovedit de o zon& cu minerale nou formate. Sedinta dela 26 Aprilie 1910. G. Murcoct.— Solurile dealungul C. F. Anatoliene. Cu ocazia unei cdlatorii de studii in Taurosul estic am dat 0 oarecare atentie, pe cat circumstanjele permitean, si solului arabil dealungul drumului facut, de la Marea de Mar- mara p4ni in zona muntilor amintifi. Pentru partea stribatuta de linia ferat’ m’am muljumit la note fugitive si observatiuni ‘din tren, utilizand timpul de oprire in stafiile mai mari de a (1) D, Guinca. —Idei noui in pedologie, conferint& finut& cu ocazia Congresului al XII al naturaligtilor si medicilor rugi la Moscova 1910. - Institutul Geologic al RomanieiDARI DE SEAMA ALE $EDINTELOR 2% schita un profil agrogeologic sau a lua o proba de sol (1). Pentru regiunea la E de Eregli am facut observatiuni mai de aproape, umbland cu trasura sau cilare. Cum se va vedea totusi am adunat o suma ‘de fnsemniri, care mi se par — din acest punct de vedere — interesante,. mai ales c& sunt singurele ce posedim asupra Anatoliei, (ard mare, partase la cele mai vechi civilizatii, Lucrarile de mari irigatii de la Konia gi a. 1. au atras atentiunea agrono- milor-si agrogeologilor asupra solurilor alealine de la margi-- nea vestici a pustiului central; dar un studiu naturalistic cat de succint n’a fost ined intreprins. . In deosebi observatiile naturii mai mult de cat studiul so- lului fh amAnunte, mi-au dat posibilitatea de a gandi la anu- mite probleme agrogeologice de 0 deosebité insemnatate, pentru a chror rezolvare si precizare mi-ar fi trebuit inc observatii siprin alte parti ale Anatoliei, si macar cteva studii de ama- nunt fn anumite regiuni. Voiu semnala totusi aceste probleme aci si voiu ciuta pe baza observafiunilor si datelor literaturii ce posedim s4 ne dim o pirere asupra lor, 1. O problema importanté este aceea a pustiului Li- caoniei cu numeroasele sale lacuri s4rate in mijlocul Asiei mici.si inc& la o altitudine agi de mare. (cam 850-1000 m d, M.) Nici in Italia, nici in Grecia sau Spania nu se constatd la aceasta. Jatitudine sau mai jos, nici m&car regiuni de semipustiuri sau de stepe uscate (o step’ cu pidure e in Spania esticd); ci peste tot ne gisim in zona mediteraneand, cu terra-rossa gi vegetatie luxurianti. Aci in Anatolia, dup& ce parcurgi zona de coasti, foarte accidentatd, cu terra-rossa, impidurit& (vezi descrierea am&nunjita) si cind sui pe platou, la Angora, Es- kiseir, Afion-Karahisar, Nigde, etc., te gisesti de-odaté in plin pustiu, cu soluri alcaline gi sirituri E inversaté presen- tarea din regiunea Aralo-Caspiani si Ponto-~Waldaicd aga de caracteristic prin succesiunea zonelor de soluri conform zo~ nelor de clim&, fnalfimei sau latitudinei. Explicarea o da tot legea lui Maver, dispunerea in&lfimi- () Se stie c& tn Anatolia trenul mergea numai siua, seara oprindu-so la Eskiseir gi la Konia. - Institutul Geologic al Romaniei26 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIET lor faté de vanturile dominante. In adevir platoul central al Anatoliei se desfigurii cam la 1000 m; dar de jur imprejure inconjurat de lanjuri de mun{i carinumai pe ici pe coleasunt 4iiati de vai lungi gi ad@nci: Sakaria, Kizil-irmac, Menderez, Kerkunsu, ete., cari fns& nu ajung pe platou si nu drerieazd partea centralé a Asiei mici. Dar nu e chestiunea atat de dre- nare, cat de inchiderea platoului cu o rama inalté (vezi o harté geo- ‘graficil], ajungand unele varfuri pan’ la 3600 m; iar cea mai fnalt& platforma (asemenea cu a varfurilor inalte din Carpati) fiind pe unele locuri, spre S-E aproape de 3000 m de obicei peste 2500 m. deci cu cel putin 1000 m’ deasupra platoului. Chiar spre N si W sunt mari inilfimi ce bareaz’ curentii de aer gi refin umiditatea, desi nu se pot compara cu acele ale’ ‘Taurosului. Fenomenul geografico-climatologic’ este similar, degi ra- portul sirurilor de munfi din Anatolia sunt cu totul in alte pro- portii, cu nasterea stepei din platoul Transilvaniei. (1) Dup% De Martonne regiunea centralé a Asiei mici ar intra in climatul siriac, o nuanfi continentald a climatului helenic ce ar domni in risaritul Miarii Mediterane. Acest cli- mat «varietatea normali a climatului mediteran, manifesté o -accentuare din ce in ce’mai tare a oscilatiunilor termice, o Yntarziere a perioadei de ploi si o reducere din ce fn ce mai ‘mare a sumei anuale de precipitatiuni, pe m&surd ce inaintim spre Est. Nebulositatea slabi gi luminozitatea, caracteristice climatului mediteranian, sunt de asemenea din ce fn ce mai marcate: Tunis, Palermo, Athena, Smirna gi Ierusalim pun in Jumin& acoasti progresiune, care conduce insonsibil la un cli- mat desertic, realizat evident in Siria continentalé tn climatul Siriac (tip Mossul)». (2). (1) Vezi Geografia Rominiet de G. Morcoct gi I. Popa-BURCA p. 71. (2) G@éographie physique par EM. DE MARTONNE. Acum in.urmi W, KOrPEN a facut si el o clasificatie a climatelor {Peterm, Mitteil. 1918) gi distinge in Asia Mick: pe coast’, de jur impre- jur,o zoné cu cliima cald’, ou veri uscate(hélénic d. M.) urmaté in partea muntoasé sudies ‘si vesticl deo zon’ umed% temperat’, lar in partea nordic de o zond ou ierni useate si reci. In fine platoul central tl pune Stapanit de un climat de step (ca cea ponticd) care desigur este de- parte de ceace arat&, natura gi chiar observajiunile disparate (vezi mai -departe). 4 “a Institutul Geologic al Romaniei Nice |i stitucul Géologi@'al Romaniei NicDARI DE’ SEAMA ALE $EDINTELOR 29 registram mai tnt4i extreme anuale foarte mari, dela —25° Januarie 1905) la + 82° ([ulie); dela — 10° (Decembrie 1900) da -+- 42° ([ulie) etc. De obiceiu tn lunile Mai—Septembrie ter- ‘mometrul nu seade deloc sub zero (0°. Extremele lunare sunt destul de pronuntate —25° gi + 15° Ianuarie si +5° + 42° August ete, Si in partea SE. a AsieiMici (Nigde), termometrul ajunge) vara la umbra la +459 pe cand iarna scoboar’ pand la — 259. Desigur c& in pustiu extremele sunt si mai mari: vara foarte ealdd, iarna foarte rece, cu viforuri frecuente. Regimul precipitatiunilor este cel de primavard, continental, Martie-April-Maiu gi chiar Iunie; apoi socet’, incdt tot cdm- puleste ars si tocmai in toamn&, in Octombrie-Noembrie avem iarigi ceva ploae, Zipada in vaile Taurosului, ajunge;media 1m, si mai mult, pe cAnd in pustiu este mai subtire. Desigur va aceste date din marginea sudic& si vestici a pustiului, ce amintese condifii din stepa ponticd, au facut pe Kopren si stabileasc& in interiorul Asiei mici o clim& de step’, dar fireste de o nuanfi cu totul speciala, mai cald& si mai uscata, tip de semipustiu. Chiar admifand c& aceste date sunt reale pentru orasele indicate, ele caracteriseazi — dup& cum am spus — o zoni de step uscats foarte ingusti, inte pustiu si poalole amuntilor. Vanturile din interiorul Anatoliei (regiunea Nigde si colful de E al Taurosului) sunt urmA&toarele : Lodos sau Kaabaiel sau Asaiel {din vale) vant de S sau SSE=topitor de z&padi, bate de pe Ja jum&tatea lui Februar pana fn Mai; aduce ploae. Vant violent, face stric&ciuni, dar -este foarte bun pentru pimant. Karaiel, vant dinspre WNW sau W — NW (Marea Nea- gva) aduce zipad&, bate de obiceiu iarna, Boreas, vant de N—NE, foarte rece; bate mai mult vara ca iarna. Iarna aduce zdpad&; corespunzitor Crivatului. Sarc sau Sahariel, bate dinspre B, vant dulco, nu bate tare; cand bate vara e uscat si rAcoros, inviordtor. El face sa se coac’ graul, secara, orzul, etc. Mai sunt vanturi locale ca Gumbaata, din apus; Kara. dagiel, dela muntii negri, ete. Gum se vede dar si dup traditie si dup& date avem in A- Institutul Geologic al Romaniei380 INSTITUTUL GEOLOGIC AL’ ROMANIED natolia centrala o elim& pronuntat& continentala; cu veri foarte secotuase gi foarte calzi;.cu ierni lungi si friguroase} cu o pe- rioad& umed& in. prim&var& (maxim fn Mai} ce tine gsi Innie. Umezeala ce incepe de obiceiu slab chiar din toamna, prezint& uneori nc’ un maxim in lunile dela inceputul iernei. Regiunea dela Afion-Karahissar e mai umeda in genere si arat& un ma~ ximum fn toamni (Octombrie—Noembrie) eu vanturi Sudice, apropiindu-se de nuan{a pontic’, ceeace este in concordanti si cu solurile sale brune-castanii. Si acum faf& de configuratia Asiei.Mici, orice curenti ar fi umezi — gsi nu pot fi deedt cei din.S gi din W mai putin cei din N, — ‘podigul Licaoniei nu poate fi decdt uscat gi se~ cetos, vanturile pierzandu-gi umezeala in braul de munti mari ce o, inrameaz& aproape de jur imprejur. Numaispre W rama. este mai imbucitatita si gratie curentilor dela SW-~NW ce se ridic’ pe vile Menderez, Ghedezceai etc. avem o umiditate- mai mare in regiunea Afion Karahissar, Vremea 0 s&ptamana in Tauros (in Aprilie (1910). Luni 28 [V/13. V. 1910 noaptea spre Marti a faceput vantul Lodos (SSE) foarte puternic dar cald; -ridic& de pe cdrare pie-~ tricele cAt bobul de porumb gi fi le arunca in figura (eram pe valea Kerkun la curmiturdj. A durat toatS ziua de Marti pana noaptea spre Miercuri, schimbandu-se dinspre S si SW. Mer- curi dimineata era vant dinspre SW, rece gi aproape tot aga. de tare. Mercuri dela 2 a venit vantul de S: gi’a suflat mai domo! uneori numai adiere si a finut si noaptea spre Joi; ‘Joi dimi- neafé frumos, aproape linistit. De pe la ora 10. tncepe vant. tare iar dinspre S; pe la 12 vantul. se schimb& dinspro SW si a adus nori cenusii (nimbus) cu mazaric’ gi ploae; mai ales. dup’ ploae’ a. devenit foarte puternic-dela W. Noaptea de Joi spre Vineri s’a domolit, dar Vineri dup& pranz a fnceput iar Lodos dinspre SSW, rece gi cu putere, care a durat toata. noaptea spre Sambata.(eram la N de Ala Dag). Sambats dimineaja vant dela S foarte tare gi rece care a. durat‘toaté ziua cu fulguiri de z’padi si picdturi de ploae foarte rece, De pe-la 8 trecusem fn valea Kerkun; s’a mai do- molit, a devenit mai cald, fara nori, spre searé frumos. eS, Institutul Geologic al RomanieiDARI DE SEAMA- ALE SEDINTELOR St De pe la miezul nopfii a inceput iar s& batd cu putere dela S gi apoi dela WSW, cu ploae rece. Daminic& vantul mai domol,. cerul nouros gi c&te odaté bur& ‘de ploae. Sus in munfii Hivendag a adus fulguiri de zipada; ‘spre sear& framos (Nigde}. Luni de dimineaf& mai linistit, nouros, iar pe la.amiazi ploae pant fn marginea pustiului. Noaptea frumos. 8. A doua chestiuné important& este aceea a tipurilor de sol din aceasta regiune. Dup& cele ce am vazut de-alungul ©. F.B., n’avem “dec&t trei tipuri: terra-rossa cu ceva podzol, pe indlfimilo mari si pe cdmpii tn zona de coasti; soluri alealine Ioessoide ‘roscate gi bilane fn regiunea central’; iar mai rar am vazut soluri de step& uscata, brune sau castanii; nicderi n’am vazut pe acest.drum un cernoziom, adevarat. Mulfumit&é lueririlor pedologilor rusi; cunoastem astizi destul de bine seria solurilor continentale: loess, scroziomuri, s. bi- lane de semipustiu, paménturi castanii, socolate si brune ale stepelor uscate, ciornoziomuri cu variet&{ile sale din step’, cior- noziomuri degradate din stepa cu pAdure, paménturi brune, sure gi podzoluri din regiunea padurilor, cu un cuvant toate paman- ‘turile de tranzitie dela semipustiuri, la stepe si paduri incopand ‘din regiunea Aralo-Caspian’, pana la pidurile Uralo-Waldaice. In Asia mic& insi nu se prezint&é asa ceva. Tranzitia este re- pede dela solurile semipustiului la terra-rossa sau podzol, fara initermediul cernoziomurilor si solurilor brun - rogcate: de pidure cain regiunea ponto-carpaticd; pe’ de alté parte in seria ruseago& lipsesc anumifi termeni ce se constaté aci si in Eu- ropa centrala. Deja la prima Gonferints de Agrogeologie (1909 Budapesta) d-] Prof, Ramann a facut observatia c& solurile brune-de p&- dure din Europa Central gi vesticd (vezi in «Bodenkunde» Braunerde) nu-gi au loc in clasificaroa ruseascd, Deasemenea am ‘aritat eu atunci ci solul de pidure brun-rogcat, dela noi, din Muntenia, Oltenia, Ungaria sudic&, Serbia si Bulgaria nu-gi gaseste corespondentul fn clasificatia ruseasci si in-descrierea solurilor rusesti. ‘D-1 Granca. ins’ a descris dup’ aceea soluri asemenea brune de pidure din Rusia véstict, ce inainte fuseseri considerate - Institutul Geologic al Romaniei32 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIET in parte-ca ciornoziomuri degradate sau ca soluri cenusii’in- chise, argiloase gsi care s’au ardtat apoi a fi reprezentantul so~ lului brun-roseat din RomAnia, Ungaria si Europa Centralie De asemenea acest savant in opera sa «Bodenkunde» de- scrie printre solurile cu deficit de umiditate si soluri rogcate. de semipustiu, ca cele dia Anatolia. Dar in Romania, Serbia, ete., sunt chiar soluri rogii: unele aproape terra-rossa (Baicoi, Mehedinti), altelenumai apropiate,. ca termeni de tranzijie intre ciornoziom degradat si terra- rossa, altele cu un trecut complicat (ca cela dela Gherghite~ Titu), altele se ivese din sub solsausub loess (Dobrogea) etc. a céror clasificatie in genere incearc’ greutiti. (1) Cu ocazia c&latoriei in Asia mic& (dup& aceea am parcurs gi Carsul de mai multe ori, cu trenul) am avut pentru prima dati ocaziunea si vid mai multe varietafi de terra-rossa chiar fn regiunea mediteraneani. Cu toate cd condifiunile climaterice nu‘ne sunt bine cunoseute gi chiar trecutul si constitutia geo- logic& ale acestei regiuni nu le-am putut preciza tn toate lo- curile unde am observat aceste soluri, am putut totusi cons~ tat4 ugor o mare variafiune in tipurile de sol dintre terra~ rossa si seroziomuri din Asia Mica, Regiunea care am parcurs-o cu C. F. B. incepe dela malut méarii, dela Bosfor si Marea Marmara, apoi se continud dea- curmezisul regiunei accidentate din nord-vestul Asiei Mici, ce se ridicA mereu, trece curmatura Bosdagului la Eskiseir ie- gind pe podigul uscat al Frigiei la N de pustiul Licaoniei. ete. ; po urma dealungul platoului Licaoniei ocolind pe la apus, pe la poalele munfilor, ale c&ror varfuri se ridic’ pan& la 3010 de metri, trecand cdnd prin largi depresiuni dintre munti, cand esind pe pustiul neted (2). O zon& de step& uscata margineste pustiul Licaoniei de jur imprejur, la contactul cu poalele munfilor. Stepa propriu zisi este mult redusi, o&ci pidurea ce acoperea odat& lanturile ce fnrimeazd acest pustiu de jur imprejur, a scoborit, mul- (1) P. BxcuLescu: Trecutul solului din Campia Romana, Viafa agri cola 1921. (2) A se consulta o hart& dintr’un atlas aminunjit; eu am avut la dispozitie hirtile lui KTEPERT 1:400,009 si planurile speciale ale Caii ferate Bagdad, @ w Institutul Geologic al Romaniei Nica /DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR oe tumits dealurilor cu’ terra-rossa, pani Ia cdmpia uscati cu soluri alcaline. Muntii ins& si dealurile nu mai pistreazi pi- durile de cit in putine locuri din Westul si Nordul Anatoliei, degi pe ici pe colea se vad inc’ urmele p&durilor imense ce acopereau odaté inaltimele cele mari ale acesteia. Solurile ce am adunat provin din multe roce-mume gi dela diferite inalfimi, chiar pind la 1700 metri, unde se face inca agriculturd de cereale. Rare ori solul este format pe o roca cuaternara, pe tufuri ori lave cuaternare; de obicei pe petriguri nisipuri si depozite coluviale, caleare de ap& dulce si gresii miocene, gresii, gipsuri si marne terfiare, calcare gi roce se- dimentare mesozoice oa gi paleozoice, porfirite gitufurile lor, caleare gi sisturi cristaline, granite, diorite etc. (serpentinele nu dau soluri bogate in humus}. Aceste soluri formate prin dife- rite procese gi sub nuante deosebite de clima: dela o clima cu un caracter pronunfat arid (clima helenic& sau siricd a lui pe Martone) pani la o clim& umeda ca cea din regiunea Tauros gi Bosfor, toate aceste soluri au o nuanj& mai mult sau mai pufin pronuntat roscata. Desi platoul Licaoniei este cunoscut tne’ din antichitate ca un pustiu tipic, cu lacuri sirate si soluri alcaline; totugi cons- tatim, c& aci se afli de obicciu soluri proluviale gi coluviale rogeate gi rar soluri galbene, bilane sau sure. Numai fn cdteva locuri gi in special la Sud de Afion-Kara~ hissar gsi. imprejurul Koniei constat’m soluri balane sau cas- tanii pe subsoluri de tipul loessului. De obicei sunt soluri de tipul seroziomului descris de Ne~ usTrokv, soluri bilane-rogcate cu ceva humus, de culoare deschi- si, care stau in strans& legdturd cu soluri castanii sau cafenii $j care trec la soluri brune rogcate sau chiar la terra-rossa gi la soluri de pidure foarte podsolisate. E interesant faptul ci ghiar soluri rogii inchis, cu humus gi de la fnaltimi mari (1700 m) totusi fac efervesen{a chiar dela suprafata. In partea din Anatolia vazut& de mine, termenii de tranzite sunt foarte redusi; foarte probabil c& in regiunea Angorei seria este mai complecti, avand poate soluri brun-rogcate de piidure gi chiar cernoziomuri degradate, care dau renumitul grau al Dari de seam& i --Institutul Geologic al RomanieiB4 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI Anatoliei. (1) (Dup& Kopren Lc. clima ar fi toemai cea cores- punzatoare), In regiunea vizitat’ de mine, pare a se evidentia bogitia de variet&ti in tipul terra-rossei cu carbonati cu termeni de soluri alcaline (seroziom roseat, Gutnea) gi podzoluri. Se constata astfel o serie de soluri tn care tipul de terra- ros3a cu mult humus corepunde la un maximum deacumulare al humusului si probabil optimum de vegetafie ierboas’, dupa cum este ciornoziomul sau solul de pidure tn seriile lor. Acest terra-rossa brun, cu mult humus, are tranzitii spre soluri al- ealine rogcate din marginea pustiului Licaoniei sau soluri de padure brun rogcate, ca cele ce se gisese in Romania gi Serbia. Vom numi aceasti serie de soluri: seria terra-rossa si presupunem ci ele se formeazi in diferitele regiuni cu nu- ante deosebite ale climei mediterano-continentale. Existen{a -acestor soluri brun-roscate de diferite nuante gi grosimi constatate in Anatolia mi-au dat posibilitatea do a ex- p'ica prezentarea bandelor brune sau rogeate de diferite nuante ‘eu diferité constitufie agrogeologica, intercalate in Loesul din Ueraina sudic&, Romania, Bulgaria, Ungaria etc. (2). Inc& 0 chestiune important’ agrogeologic’ este aceea dack terra-rossa este totdeauna un anumit sol mediteran, pro- vocat de o anumitaé clima umeda gi cald& pe vre o roc& ceva feraginoasa; ori o terra-rossa poate fi aparifia orizonturilor in- ferioare (Ag, B) a unui annmit podzol foarte fnaintat, erodat la suprafafa A? sau tare prelucrat (3). Chestiunea este foarte delicata, cici in cuprinsul Romanie nu avem multe locuri cu terra-rossa gi chestiunea n’am putut-o studia in am&nunte clare. Cele mai multe petice de terra-rossa (Crivina-Gherghita-Baicoi, ete.) sunt iviri de un sol (1) Mi s’au trimes cAte-va probe de soluri dela Angora: unele soluri castanii, altele brun rogeate gi unele chiar foarte bogate in humus (co noziom?); nestiind cum si unde au fost colectate, nu intrim in am’- nunte, (2) G. MuReoci: THE CLimaTE IN ROUMANIA AND VICINITY IN THE LATE QUATERNARY TIMES. Postglaziale Klimaveranderungen, Stokholm 1910. (8) Nu mai taminteso depositele coluviale din regiunile accidentate fie de torra-rossa, fie de podzol. Institutul Geologic al Romaniei