INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI
hat yy — oR
DARI DE SEAMA="
: ALE
hk .
: SEDINTELOR
94
Fi VOLUMUL EC")
} |
BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE «CAROL GOBIL» S-or |. ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNE!, 16
1912
- Institutul Geologic al Romaniei 3:, Institutul Geologic al Romaniei DARI DE SEAM
ALE SEDINTELOR
INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMANIE!
Sedinta de la 11 Octomvrie 1911.
— D-1 L. Mrazzc. «Am finut s& deschid insu-mi seria sedintelor
din anul acesta, spre a avea ocaziunea si reamintesc pierderea
a trei barbafi ilustri cari, in mod direct sau indirect, au contri-
buit la indrumarea stiinfei, cu deosebire in tara noastra.
E vorba de C. AtimAnesteanu, acela care a avut o mare in-
raurire tn renasterea Geologiei la noi.
Apoi de V. Untic, cel mai mare geolog al Carpafilor, decedat
subit acum de curand. Grandioasele sale idei de la inceput asupra
‘Carpatilor, faurite dupa principiile tectonicei vechi, a stiut repede
s& le conformeze principiilor tectonicei moderne. Om de o rara
bun&tate, desinteresat, a fost in acelas timp un filo roman si un
puternic sprijin pentru Geologia noastra.
Dar abia inchis groapa acestui titan al stiinfei, ne vine acum
vestea unei pierderi deopotriv’ de mare, deopotriva de ire-
parabil, acea a unuia din cei mai mari petrografi: A. Micuet
Levy, disparut la o varst& relativ tanari, de 67 ani,
Incepand Mineralogia ca amator, ins’ matematician de forfi,
‘spirit larg, de o vast& cultura stiintificd, lucrand la inceput sub con-
ducerea lui Fougué, a adus idei noi si fundamentale in deter-
minarea si clasificarea mineralelor si rocelor. De multe ori ideile
sale inaintau verificdrei stiintifice, care totdeauna venea si le
cconfirme. Dup& moartea lui Fougué, a luat directiunea publicarei
hartei geologice a Franfei, in care calitate, ajutat de somitai
ca Munrer-Cuaimas, THERMIER, etc., a aratat o putere de con-
cepfiune, ce a pus Franfa in fruntea migc&rei geologice din lume.
Citez la intémplare din lucrarile sale: Determinarea feldspa-
filor, Rolul magmelor intruse in coaja pémantului, in care ideile
4 bs, Institutul Gedlogic al Romaniei
Nice / 4 .___INSTITUTUL GEOLOGIC AL _ROMANTEI
fundamentale pornite dela Eum pz Beaumont, desvoltate apoi
de scoala germana, au fost din nou prelucrate si aduse la mai
mare desivarsire de M. Lévy.
In semn de respect pentru memoria acestor mari oameni de
sting’, va invit Domnilor, s4 ne ridicam cu tofii in picioare!
In urma felicitarilor trimise d-lui Prof. Ep. Suess de membrii Ins-
titutului cu prilejul aniversarei a 80-a, sarbatoritul mi-a trimis o-
scrisoare cordiali, in care ne aduce calde muljumiri pentru
urarile noastre.
Trecand fn revisté lucrarile geologice din campania anuluét
curent facute in Moldova de d-nii Sava ATuanasiv ajutat de d-nit
H. Grozescu si E. Prepa, precum gi acele ale d-lui P. Encurescu,.
in Dobrogea de d-nii R. Pascu si G. Macover ajutat de
d-nul C. Nicurescu, in Balcani de acesti din urm& doi st
de d-l G. Mureoct, in Muntenia de d-l Porescu-Vortesri si de
noi, de d-l O, Protescu ajutat de d-1 C. Nicutescu, tn Oltenia de
+l Ionescu-Arcetoata;lucrarile speciale de Agrogeologie ale d-lor
T. Same si Em. Proropopescu-Paxe, apoi lucrarile pentru Regie
executate la saline de d-l V. Merutru, precum si studiile speciale
al d-lui Ing. TANAsEscu, constatim cu mulfumire c& s'a lucrat
mult si cu rezultate foarte pretioase, cari vin si complecteze-
ideile noastre relative la intocmirea harfei geologice a Romaniei,
prima editie.
Nadajduesc ca la anul s4 incepem cu tofii lucrarile din luna
Maiu, ca sporul s& fie si mai mare>.
Urmeaza discufiuni asupra fondului de 118,000 lei, pus la dis-
pozitia Institutului de Ministerul de Finanfe, pentru inzestrarea
laboratoarelor gi bibliotecei.
Se decide a se intra in tratative cu familia regretatului Gr.
STEFANESCU, spre a se cumpara, in total sau in parte, pretioasa.
biblioteca stiintific’ a defunctului.
— D-AL Porescu-Vorrestt comunica in numele d-lui L. Mrazec.
gi al d-sale, Cateva date noi asupra klipelor carpatice.
, care a rupt bucafi din panza « care a luat
nastere prin puterea de geluire («tratneau écraseurs) a gresiei de
Magura si Unie se ridick mai ales contra originii dinarice pe
(1) De c@tiva ani Dr. H. VeTTERS se ocupa cu studiul lor si de sigur acest
studia va procur’ noi si importante date pentru elucidarea originei klipelor.
(2) Jahrbuch d, geol. Reichsanstalt, 1877.
(3) Les Nappes de recouvrement, dela Tatra et l'origine des klippes des
Carpathes. Bull, Soc. Vaudoise des Sc. Nat. 4-e Serie Vol. 39.
(4) Sur la génése des Klippes des Carpates. Bull. Soc, géol. France 4-e,
Série, t. VI. pag. 151.
4 Dy Institutul Geologic al Romaniei
Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 9
care LimaNowskKi 0 atribue acestor klipe, fapt ce de altfel nu
poate fi confirmat prin nimic.
Din cele ce am ar&tat pe scurt cu privire la parerile emise
asupra modalititei originei klipelor, reiese ci doud sunt pare-
rile dominante tn aceasti privinta: una care leagi origina klix
pelor exclusiv de fenomenele tectonice ale Flisului carpatic si
alta, care le leagd exclusiv de fenomenele tectonice ale masivelor
cristaline centrale ale Carpatilor. .
Noi credem c& amandoua pirerile dominante sunt juste si di-
virgenfa cea mare intre autori este datorita tocmai exclusivismului
cu care caut& sA explice origina tuturor klipelor, fie in legatura
numai cu panzele Flisului, fie numai cu panzele cristaline. De
altfel un punct important si care are o mare insemnatate in dis-
cufiunea originei klipelor, credem ca ar fi, in prima linie, st a-
bilireafaptuluidaca klipele sunt de aceiasi vechime
tectonica sau nu,
Dupa cat am putut observa, in special Ja klipele din regiunea
isvoarelor Tisei, acestea au o dubla origine tectonica si foarte
diferita ca timp.
Klipele zonei interne, cari stau in imediata apropiere a ivirilor
de sisturi cfistaline si pe linia de incdlecare a acestora peste
Flisul neocomian, (Straturile de Sinaia) au luat nastere, dupa
parerea noastra, in timpul incalecdrei panzei cristaline a Grupului
I, care dupa faptele stabilite de dl G. Murcoct (1) in Muntii
Getici a avut loc in timpul Cretacicuiui mediu. Ele s’au format
pe socoteala mantalei mesozoice a flancului invers al panzei cris-
taline, cAt si pe socoteala acoperisului mesozoic al autohtonului
acesteia. Depozitele aceste sedimentare, prinse pe linia de tnca-
lecare, au constituit la baza panzei o giganticd brecie de sariaj,
cum acest fenomen se poate bine observa mai ales in ferestrele
panzei cristaline dintre Jiu si Dunre, in Oltenia. Blocuri din
aceasta brecie, fie pe linia frontala, fie pe liniile de ingramadire
ale autohtonului, au putut fi foarte mari, enorme chiar, au putut
fi orientate si dedublate prin solzi, sub influenta presiunei la care
au fost supuse.
Daca la multe dintre klipe metamorfismul de presiune e destul
de slab, faptul s’ar datori materialului plastic al autohtonului
panzei— Sisturile de Sinaia—care a amortizat mult efectele presiunci.
(1) Sur existance d'une grande nappe de reconvrement dans les Car-
pates méridionales. C. R. Ac. Sc. Paris. 1905.
i. ei Institutul Geologic al Romaniei
Nice /, 10 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIFI
Si dacd g&sim c& tn multe parfi, zona klipelor se departeazi
mult de marginea cristalinului, nu trebue ins’ s& perdem din
vedere faptul c&, in general aceasta reprezinti o margine de
denudafiune, care a fost foarte mult redus in timpul transgre-
siunilor Cretacicului superior si Eocenicului, ce au urmat incale-
c&rii si astfel Klipele provenite sub influenta acestui sariaj, se
pot gasi azi, sub acoperisul de Flis, la departari ce stau tn ra-
port cu puterea denudafiunii suferit’ de marginea Cristalinului.
Un argument destul de puternic pentru sustinerea acestei pa-
reri ni-l procura Ilipele jurasice, prinse la marginea Cristalinului
din regiunea isvoarelor Tisei, care se g&sesc gi ele, ca si panza
cristalind si autohtonului sau, strabatute de filoane si de dykuri
de diabaze, roce a c&ror aparitie pare, cel putin aci, c& std in
strans4 leg&turd cu fenomenele de supracutate din timpul Cre-
tacicului mediu.
Un studiu comparativ mai amanuntit asupra klipelor, poate c&
ar puted gisi mijlocul de discernamant, prin care am putea
spune, care din klipele zonei interne au Iuat nastere in timpul
acestei incalecari si care nu; cdci o mare parte din klipele car-
patice au luat nastere de sigur odata cu incalecarea panzei gresiei
ctetacice (Beskizii lui Untic), in timpul miscarilor miocenice, si
fie c&-aceste klipe au ramas pe lini de tngraméadire, fie ca au
fost tarite in regiunea frontald.a pAnzei Flisului, ele nu consti-
tuese altceva decat resturi, ingramadite si orientate, ale puter-
nicei brecii de sariaj, ce s’a desvoltat pe linia de incalecare a
Flisului carpatic fat’ de autohtonul siu. Autohtonul acestei panze
a fost format in cazul acesta de sisturile cristaline ale panzei
cretacice precum gsi de autohtonul insasi (Straturile de Sinaia) al
acestei pAnze, in regiunea sa frontala.
O evident’ proba c& klipele dela marginea panzei gresiei cre-
tacice (Beskizi), provin din Mesozoicul si Cristalinul panzei cris-
taline, este prezenta blocurilor de diabaze alaturi de cele de
calcar jurasic.
Prezenta acestor diabaze, ins&, a dat nastere gi unei alte ipo-
teze, prin care unii geologi au cAutat s4 explice origina klipelor
pe cale vulcanic4, imaginandu-si c& calcarurile jurasice au fost
asvarlite de odat& cu lavele diabazice, tn timpul erupfiunii ace-
stor roce, fapte ce de alt-fel nu sunt atestate prin nici unul din
caracterele ce prezintd rocele acestor klipe. .
Noi propunem ca brecia aceasta gigantic’ de sariaj, dela
4 Dy Institutul Geologic al Romaniei
Scr / DARI DE SEAMA ALE §EDINTELOR 1
baza panzelor Flisului, si fie considerat& ca atare si pe hartile
noastre geologice, sd fie insemnatd in mod special.
Felul acesta special de reprezentare al breciei de sariaj ne-
ar puted usura foarte mult urmarirea desvoltarei fenomenelor
acestora de incilecare si in pirtile unde, ele fiind mai mult sau
mai putin mascate de depozitele noi, nu apar decat in mod
izolat. Un frumos exemplu de astfel de iviri izolate e enorma
brecie dela Albe sti, lang’ Cam pulung, in alcatuirea careia iau
parte roce cristaline, cretacice superioare, numulitice si miocenice.
Brecia aceasta apare izolati Ja marginea Cristalinului din vestul
Munteniei si este datorit’ faptului ci, delaAlbesti spre rasérit,
lama de sisturi cristaline ce fine de panza conglomeratului de
Bucegi, fnainteazi mult spre“'Sud, tngramadind si incalecand
cu regiunea ‘sa, frontald toate rocele ce a intalnit in cale, dela
Cristalin pana la Miocen.
~ Credem de asemenea c& majoritatea insulelor de calcar jura-
sic-neocomian si enormelor blocuri de gneiss de Cozia din panza
conglomeratului de Bucegi, mai ales cele din regiunea ‘coprins
intre Rtu-Targului si Isvoarele Teleajenului nu sunt -
altceva decat ‘klipe mari impinse pe linia de inc&lecare a ace-
stei panze.>
D-l L. Mrazec adaogé, cd la Albesti, jud. Muscel, e 0 ade-
virati moren& frontala, alcatuita din sisturi cristaline, granit de
Albesti, Senonian, Numulitic, si Salifer. Tot ca klipe vom avea
de considerat multe calcaruri, recristalizate prin laminaj.
Céace caracterizeaz4 breccile acestea klipogene, e eterogenei-
tatea lor si cu cat sunt mai tinere, cu atat materialul lor con-
stitutiv vine mai de departe.
Urmeaz& discufiuni intre d-nii Mrazec, Murcocr si Pore-
scu-Vorresti relativ la numirea acestor breccii si ramane a li-se
zice: «breccii de gariaj».
— D-l I. loxescu-Arcrtoata face-o Comunicare prelimi-
nara asupra depozitelor pliocene din Oltenia.
«Dintre toate sistemele care intra in constituirea Depresiunei
Getice,Pliocenul este mai important fiind-cd ocupA cea mai mare
intindere.
Pliocenul este reprezentat prin: Meotic, Pontic, (s. str), Dacic
si Levantin.
In ceiace priveste marginile diferitelor formatiuni, se constat&
ci depozitele pontice nu se intind nici odat& pan& la poalele
& N Institutul Geologic al Romaniei
Nice /, n INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI -
masivelor cristaline mezozoice, de care sunt separate prin con-
glomerate tortoniane in judeful Mehedinti, prin Meotic, Sarmatic,
sau alte depozite mai vechi, in judetul Gorj si Valcea. Levan-
tinul din contrd inainteazi mult inspre W si N peste Dacic si
Pontic ajungind p4na la masivele cristaline.
In ceea ce priveste morfologia depresiunei getice, lasand
pentru moment la o parte detaliile, se observa, ci aceasti de-
presiune este brazdata de vai foarte largi, transversale si de nume-
roase ogase cu adancimi care ajung cate odaté pana la 100 sau
150 m.,tocmai din cauza ca straturile pliocenice sunt formate din
material foarte mobil.
Etajul Meotic. Ca si in regiunea subcarpatica din Muntenia
se intalnesc in depresiunea geticd depozite, cari corespund eta-
jului meotic.
Meoticul aici e reprezentat prin marne, nisipuri, si gresii une-
ori oolitice, alteori compacte, cu bob fin, formand una din cele
mai solide pietre de constructie.
Ca si-in Muntenia in unele regiuni ale Oltenici, acest etaj este
foarte fosilifer si reprezentat printr’un facies cu Dosinia exoleta,
Linn., Modiola Wolhinica, Excuw., Ceritium Istritzense nv. f.
Congeria novorossica, Stnz., cum este in dealurile din jurul satului
Tomsani (Valcea). Sau alte ori Meoticul este reprezentat
prin cele doua faciesuri: a) Un facies cu Dosiia exoleta, Linn.
gi celelalte si b) Un facies cu Unionizi, cu Planorbis, Helix
si Neritine, care vine la partea superioara, cum se observa pe valea
Ot&s&u in imprejurimile satului Pausesti de Otasau (Valcea).
Atat tn primul cat si in al doilea facies se gasesc intercalate
dungi de nisipuri cu numeroase Hidrobii si uneori cu Vivipare
cum este tn Valea Prigoria satul Prigoria (Gorj).
In judeyul Mehedinti, Meoticul apare numai ca blocuri cu Con-
gerit din grupa novorossica,-cum si observd in dealul Plos-
tinuta in imprejurimile satului DAlbocifa.
Unul din cele mai frumoase profile unde se poate studia si
observa seria complectd a Pliocenului fncepand cu Meoticul si
terminand cu Levantinul superior este pe valea Prigoroaia
satul Prigoria jud. Gorj. (Fig. 1 si 2)
Pe aceasti vale se observa la gura sa marne vinete, nisipoase,
in alternanfa cu gresii micacee, nisipuri si gresii oolitice. a nisipuri
se gisesc, Unio subatavus, Tess, Unio subrecurvus, Tr1ss., Nume-
roase Hidrobii si rari Vivipare. In marne se gisesc Congerii
& N Institutul Geologic al Romaniei
Nicer / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 18
din grupa #ovorossica, iar tn oolite se intalnesc Neritine si un
Unio din grupa Partschi Pengcue. Toate aceste depozite cu
grosime de 10—15 metri reprezint’ Meoticul.
Mai in sus pe vale peste gresiile oolitice se observa marne
vinete mai mult sau mai putin compacte cu Congerta rhomboidea,
M. Hoern., Cardium Lenzt, Horrn., Cardium Abichi, Horry.,
deci etajul pontic cu grosime de 10—20 metri.
Peste Pontic se vid marne vinete nisipoase cu numeroase
Prosodacne, Melanopsis, Dreissensii, avand catre partea supe-
0.Negoesti
V.Calnic |
| V.Negoesti
oF
N
; Z
V'™Prigorosia ZY
Pp
nm
Fig. 1: Fig. 2:
Sectiune in Valea Prigoroaia Profil schematic in regiunca
mt, Meotic; p. Pontic; Prigoroaia —Negoesti.
4, Dacie} f, Levantin; 4p, teras m. Meotics . Pontie; d, Dacie;
pliocendi, t Levantin; F. Pali,
rioaré un banc in grosime de 1™ cu Vivipare din grupa
Wodwardi. Aceste depozite ar reprezenta etajul dacic.
La partea superioara se observa un strat de nisipuri fine, gal-
bene, nefosilifere, care impreuna cu petrisurile terasei superioare
ar reprezentd Levantinul.
Stratele meotice sunt inclinate 30° N, Ponticul tnclina cam
15°—20° N, iar Dacicul si Levantinul sunt foarte slab tnclinate
spre N, sau sunt aproape orizontale.
Tot acest Pliocen formeazi flancul de N al unui anticlinal
faliat, al carui flanc de sud se poate observa cu aceiasi succe-
siune de etaje tn rapele din valea Ne goesti. Aici deschiderile
fiind foarte mari, am avut ocaziuuea de a méasura grosimea
diferitelor formatiuni. Aga, Meoticul are o grosime de 5—10™,
Ponticul 50 metri, Dacicul 100 metri si Levantinul 40 metri
inclusiv terasa superioar’.
Etajul Pontic. Stratele, cari in serie AOE se gasesc ase-
& Nw Institutul Geologic al Romaniei
Nick / 4 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL -
zate intre etajul meotic la baz& si etajul dacic(1) la partea su-
perioara, sau in sens mai larg intre Meotic si Levantin, (2) for-
meaz& etajul ponti
Depozitele Ponticului sunt reprezentate in depresiunea geticd
prin marne vinete nisipoase, de cele mai de multe ori compacte
formand orizontul inferior de baza si nisipuri la partea superi-
cara formand orizontul superior.
Aceste depozite pe marginele depresiunei Getice sunt slab
inclinate in general in spre E in judetul Mehedinti si in spre SS
E in judegul Gorj.
In judetul Valcea Ponticul propriu zis este mascat (acoperit)
de depozitele Dacicului si limita sa ram4ne probabil mult mai
la sud.
Din cauza slabei inclinatiuni a stratelor se tntelege c& in vai
se ivesc totdeauna formatiunile pliocenice mai vechi, iar crestele
dealurilor sunt formate de strate mai noi.
Marginile Ponticului sunt in discordant’ pe formatiuni mai
vechi, fapt care trebue considerat ca simple schim-
bari de t4rm, ins4 nu ca lacune datorite unei mari
transgrsiuni.
Ponticul suports Pliocenul superior de care aste legat prin
tranzitie.
In judetul Mehedinti si Gorj el este reprezentat, dup% cum
Va descris si d-l Murcoct (3), prin marne vinete mai mult sau mai
pufin nisipoase si prin nisipuri galbene pe unele locuri cimentate
formand dungi de gresii sau concretiuni sferoidale.
In regiunea coprinsd dela Jiu fnspre vest pana aproape de
Baia de Arama, Ponticul este reprezentat prin marne cenusii
compacte, care prin alterare superficiala din cauza intemperiilor
atmosferice devin galbene inchise.
Grosimea depozitelor pontice in aceasta regiune este mai mare
ca 300 metri si aproape fara nici o variatie in facies. Toate al-
biile raurilor: Gilortu, Jiu, Susita, Sohodelul, Bistrita,
etc, sunt tdiate in aceste depozite. In apropiere de Tg. “Jiu, d-l
BALANescu a sipat un puf pentru a cduta petrol, puful a fost
(1) W. TEISSEYRE, Asupra etajelor Meotic, Ponticgi Dacic, An. Inst. Geol.
Vol. II, fase. 3.
(2) SABBA STE FANESCU.
1897, pag. 124.
(8) G, MURGoct, Tertiarul Oltenici. An. Inst. geol. Vol. [. fase. 1 pag. 85.
ides sur les terrains tertiaires de la Roumanie
4 Dy Institutul Geologic al Romaniei
Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 15
agezat in depozitele pontice si la adancimea de 250 m., cdnd a
fost pirasit, se guised inci in marne cu fosile pontice.
Cate-va profile mai principale vor ilustra mai bine caracteristica
acestor depozite cum si relafiunile lor cu celelalte formatiuni.
In judeful Mehedinfi Ponticul formeaz% dealurile din imper-
jurimile satului Breznita de Severin si in partea de NW
a satului, Ponticul se reazim& (cu o slab’ discordant&) pe stra-
turi de marne cenusii deschise cu numeroase Globigerine. Mar-
nele acestea studiate de d-nii Fucus si Sapna STEFANEscU au
fost considerate ca sarmatice. D-1 Murcoct le considera ca apar-
finand Tortonianului. D-] Mrazec (1) a gasit pe paraul Prihodu
afluent al Jidogtifei, in aceste marne cu Globigerine: Ostrea
cochlear, Poli. si dinti de Squali, deci apartin sigur Tortoni-
anului.
Straturile de marne tortoniane au o inclinare de 25° spre
SE si transgredeazi pe micasisturi ce tnclina 40° SE. Marnele
dela baza Tortonianului contin fragmente colfuroase de micasisturi.
Ponticul se intinde in transgresiune la Breznifa peste marnele
tortoniane si are o inclinare de 10°—15°. SE. (Fig 3).
NW_S
Fig. 3. Profil longitudinal in tmprejurimele Satului Breznita de Severin.
a, Micagisturi; J. Marne eu Globigerine; . Pontic- p, Petriguri cuaternare;
C. Caleare cu Congorii gi Cardiacee (Sarmatic),
Dela satul Sugita in spre NE prin Izvorul Barzii, Barza
Bobaifa, Prajneni pana la Ilovat pe Cosustea Mare,
Ponticul se reazima pe conglomerate tortoniane.
Pe Cogustea Mare, conglomeratele tortoniane sunt acoperite
de petrisuri cuaternare, care indicd prezenta unei terase la inal-
fimea de aproximativ 50—60 m. deasupra vaiei; iar inspre: SE
conglomeratele dispar sub depozitele Ponticului.
Un profil.dealungul Cosustei Mari ne araté cum straturile
pontice slab inclinate spre SE, repauzeaza intr’o slaba discordant
pe conglomeratele tortoniane inclinate 20°— 25° SE (Fig. 4).
Conglomeratele tortoniane acopar tn transgresiune micasisturile
(1) Comunicare facuta la 4 Martie 1910 in sedinta Instit. geol.
4 b, Institutul Geologic al Romaniei
Nay 16 INSTITUTUL GEOLOGIC ‘AL_ROMANIEL
Grupului Liu, care sunt inclinate 40°—50° spre NW. Dealungul
Cosustei Mari depozitele pontice se intind dela satul Llovat
tn spre SE pana la S de satul Sisesti formand dealurile din
imprejurimile acestor sate.
Ponticul este reprezentat prin marne vinete mai mult sau mai
putin compacte, care se vad numai in vaile stpate adanc, formand
orizontul de baz cu Congeria rhomboidea, Horrn., Cardium
Lenzi, R. Hoern., Caradium Abichi, R. Hoern., etc.
Mai spre sud marnele devin mai nisipoase si contin Valen-
ciennesia anullata, Rouss., Dreissensia corniculata, Sassa., Drei-
NW SE
‘Scara 1:50.000-
Fig. 4. Profil longitudinal pe malul stang al Cosustei mari in dreptul
satului Hovat (Mchedinti),
‘a, Micagisturt; 6, Conglomerate tortoniene; ¢. Pontic; p, Pietriguri cuaternare,
ssensyomia aperta, Desu., Phyllocardium planum, Desu., Car-
dium (Arcicardium) carinatum, Desn., Cardium subdentatum,
Desu., fauna ce aminteste fauna Falunelor dela Kamyschborun
(Rusia).
Ca specii noi sunt, Cardium apertum, Monst. si Cardium
Mayeri, Hoern., necitate incd tn Oltenia, cardiacee ce se ga-
sesc in aga numitele Congerienschichten din bazinul Vienei.
Marnele inferioare sunt acoperite de petrisuri si nisipuri rare-
ori fosilifere care formeazA orizontul superior, peste care se ob-
serva uneori un strat de loess sau petriguri, care formeazd terase
probabil pliocene superioare. Dealungul raului Motru Ponticul se
jntinde dela satul Comanesti tn spre SE formand dealurile
din jurul satelor Apa neagra-Negoesti, Glogova.
Profilul longitudinal pe dreapta Motrului este urmatorul: (Fig. 5)
Dealul Manastireieste format din micasisturile care inclina 50° NW.
Pe aceste micasisturi se reazima conglomerate tortoniane care
inclina 25° SE, iar pe conglomerate se reazima Ponticul inclinat
de 10°—15° SE. Ponticul in valea Motrului este repre-
zentat prin marne vinete compacte cu: Congeria rhomboidea,
Harry, Cardiace din grupa Lenai si Abichi, Neritine, alteori
marnele sunt mai nisipoase si cu aceiasi faund ca pe valea
& N Institutul Geologic al Romaniei
Nice / / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 17
Cosugstea mare. Peste aceste marne, care formeaza orizontul
de bazi, se observa straturi de nisipuri si petrisuri marunte ne-
fosilifere, iar la partea superioaré marne galbene nefosilifere,
printre care se afld intercalat un strat de argila, cil grosime de
maximum 1 metru, argil foarte plastic’ din care se fabric&
diferite vase.
Aceast& succesiune de straturi nu este totdeauna constanta,
asa c& nu putem separa orizonturi in depozitele pontice, ci numai
diferite faciesuri locale.
D.Mordstiei
Fig. 5.
Scctiune in malul drept al Motrului la Apa Neagra-Negoosti-
Glogove (Mehedinti).
4, Micasigturis 6, Conglomerate tortoniene; e. Pontic; p, Pietriguri
quarermare de terasd,
In judeful Gorj Ponticul apare numai in rapele dealurilor
Sporestii in imprejurimile satului Godinesti, in dealurile
din jurul satelor Arcani gi Bradiceni si in dealul Tar-
gului aproape de Tg-Jiu. Pare ins ci Ponticul mascat de
petrisuri, ar inainta mult mai Ja N rezemandu-se pe conglome-
ratele tortoniane, care se observi la N de satul Francesti.
Mai spre E depozitele pontice se observa in dealul Corni
Ja S de satul Balanesti, in dealul Batran la S de Voi-
testi si rezemandu-se spre N pe marne sistoase, ce se desfac
in placi subfiri, confinand solzi si resturi de pesti, vertebre de
cetacee, depozite sarmatice sau sarmatico-meotice,
Mai departe Ponticul se intinde prin dealurile dela S de
satul Glodeni unde se reazima pe nisipuri gilbui micacee cu
intercalafiuni de petrisuri marunte, cu blocuri de gresii cu die
mensiuni de 7—8 m. c., cum se observa pe Paraul Glodului
gi la Cioaca Qiorii. In aceste blocuri de gresii se gaseste
© bogaté fauna ca indivizi, siracd ca genuri si specii; Congeria
din grupa novorossita, Sinz, Unio Partschi, Penecxe, necitat
in Oltenia, Nerifine si Hidrobii. Aceste gresii sunt uneori ooli-
tice si contin accleasi fosile ca si cele din orizontul oolitic meotic
ce se observ spre E, la S de satul Zorlegti si care se pre-
Dart de seami aie gedintelor. :
@ by Institutul Geologic al Romaniei
Nick / 18 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANTEI
lungeste prin satele: Sitoaia, Rosia de Amaradia in spre
Igoiu pe Oltet unde se aflé cariere de gresii meotice.
Stratele Ponticului dela Dealul Batran, se continua prin
partea de NW a satului Bobu, unde in marne vinete mai
mult sau mai putine compacte am gasit! Congeria rhomboidea,
M. Hoern., Cardium Abichi, R. Horrn., Cardium Lenzi, R.
Horrn., Valenctennesta anullata, Rouss.
La S de satul MAghiresti Ponticul se reazima pe Sarmaticut
remaniat in care apar isvoare s8rate cu emanafiuni de gaze, ce
se aprind la fiacira unui chibrit. Mai spre E Ponticul se rea-
zim& pe Sarmaticul reprezentat prin calcare cu Briozoare si
Serpule, cum e de exemplu la Ciocadia.
In continuare spre E Ponticul se observa in malul stang al
Gilortului, in dreptul satul Bengesti de mijloc. Aici ceva
mai spre SE de podul de peste Gilort- si pe stanga lui, se
observa malul format din marne vinete cu Congeria rhomboidea,
M. Horrn,, Congeria rumana, Sasaa., Cardium Lenzi, R. HorR.,
Cardium Abichi, R. Horry. si alte cardiacee.
Grosimea acestor marne este vizibili pe 5—7 metri si sunt
acoperite de petrisurice formeaza terasa raului. Depozitele pon-
tice se intind in spre E apa&rand in anticlinalul faliat ce se ob-
servi la sud de Zorlesti pe valea Prigoroaiei, foarte
fosilifer si admirabil de studiat pe valea Negoesti mai spre E
prin satul Sitoaia si Rosia de Amaradia pana la Oltet,
ceva mai spre S de satul Igoiu.
Ponticul in aceast4 regiune se reazima pe nisipuri galbene cu
dungi de gresii, sau pe calcaruri oolitice ce devin uneori gresii
oolitice sau chiar gresii dure. In nisipuri, de ex. in imprejurimile sa-
tului Prigoria, am gisit: Unio subrecurvus, Tetss, Unto sub-
aiavus, Tsss., Congerii din grupa novorossica, Neritine si pe
langa acestea in gresia dela Igoiu un Unio, ce se aseamana foarte
mult cu Unio Partschi, Penrcxr sau cu Unio Newmayri, Brus.
Acest unionid care se gaseste si tn Muntenia — desi necitat pand
in prezent de nimeni, -— (ArbAnasiu-Buzeu) tnaceleasi gresii
aldturea cu Congeria novorossica, Sinz. si cu Dosinia exoleta.
Liyn. si tn marnele din dealutile de pe dreapta lalomitei (Pu-
cioasa). Deci in aceasta regiune Ponticul se reazim& pe Meotic.
In general Ponticul se poate urmari cu mici intreruperi, din
cauza eroziunilor posterioare sau din cauza transgresiunei in spre
NW, si Na depozitelor mai tinere, in judeful Mehedinti si Gorj,
& N Institutul Geologic al Romaniei
Nice / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 19
pana in valea Oltetului, unde se tngusteaz& foarte mult dis-
parand sub Dacian.
In judeful Valcea, Ponticul propriu zis (in sensul strans al
cuvantului, din marne compacte cu Congeria rhomboidea si
Cardiace de tipul Lenzi si Abichi) nu se intalneste. Probabil cA
in acest judet, lacul dacic s& se fi intins mult mai la N acoperind
depozitele pontice si depunand formatiunile sale de farm con-
cordant peste formafiuni mai vechi, de pild& sarmatice sau meo~
tice, cum se observa mai in tot judetul contactul direct al Da-
cicului peste Meotic.
B). Etajul Dacic (Dacian). Separarea acestui etaj si denumirea
lui, a fost intrebuintaté pentru primaoard de c&tre Trtsseyre in
ghidul congresului de petrol din Bucuresti 1907 (1). In timpul
congresului N. Anprussov, atrage atenfiunea asupra unui etaj
pliocenic pe care la denumit: etajud Kimmeric (2) si pe care
avea sa-l justifice intr’o lucrare posterioar’: De oarece numirea
de Dacic sau Dacian aparuse, aceast’ denumire are deci prio-
ritate (3). Cu toate acestea Anprussov introduce mai tarziu in
stiinfa etajul Kimmeric cu observafiunea ca limita inferioara si su-
perioara a acestui etaj nu coincide exact cu acela al etajului dacic.
Ce anume straturi cuprinde acest etaj dupa acesti doi autori?
Terssevre spune: «Lucrarile d-lor Anpaussov, Sava ATANASIU,
Sassa SrerAnescu si studiile noastre proprii ne intéresc ideea
cd acest etaj reprezintd o unitate stratigrafic’ care are aproape
‘aceiasi valoare ca si celelalte etaje recunoscute in deposite de
mari restranse din rasdritul Europei.
Acest etaj corespunde la o faz deosebit& de indulcire a apelor
care cuprinde bazinul dacic si euxinic.»
In acest etaj d-] Tetsseyre cuprinde — dupa ce restrange de-
numirea de etaj pontic la stratele cu Congeria rhomboidea —
toate straturile ce fac tranzifia tntre termenii extremi ai facie-
sului caspic al etajului pontic si tntre faciesul de apa dulce al
etajului levantin (straturile dela Craiova).
(1) Guide du [l-¢me Congrés international du pétrole. Bucuresti 1907.
vol. I. pag. 41. .
(2) N. ANDRUSSOV. Kritische Bemerkungen Gber das riissische Neogen,
Zeitschrift. der Gesellsch. d, Naturforscher. Bd, XXI Kiew 1909.
(3) W. TEISSYRE, Asupra etajelor Meotic, Pontic si Dacic. Anuar. Inst.
Geol. Vol. Il. pag. 347.
& N Institutul Geologic al Romaniei
Nick / 20 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL
In bazinul mijlociu al Dunarii (1) limita superioara a Ponticului
se pune la partea superioara a stratelor cu Congeria rhomboidea
si acolo nu se cunoaste, o grupa de strate de aceiasi varsta, care
in privinta faciesului s’ar puted compara cu straturile cu Psilodon
din Romania.
Imprejurari deosebite au dominat in bazinul Panonic si ba-
zinul Vienei, pe cand in Roménia gi in sudul Rusiei, procesul
indulcirei apelor si tranzitiunea s'au facut din nou foarte incet,
cum am vazut ca s’a mai tntamplat deja in timpul etajului meotic.
La aceast& perioadi de schimbare a condifiunilor fizice, co-
respunde o serie important& de straturi si o fazi de schimbare
totald a caracterului faunei. Ca faciesuri, etajul dacian, cuprinde
strate cu Congerii care predomina tn partea inferioara si cu Psi-
lodonti si formatiuni curate de api dulce ce predomina in partea
superivara.
O mare varietate de faciesuri exista in acest etaj in Roméania,
fapt care dovedeste ca faciesul cu congerii poate trece orizontal,
induntru unuia si aceluiasi etaj, in faciesul cu Paludine.
Cu cat inaintim pe Dunare in jos, se observa cd nu numai
faciesul cu Valencienesia, dar si faciesul cu Congerii se ridicd
treptat in etaje din ce in mai tinere. Rezulta deci ca stratele
cu Psilodon, nu mai pot rim&nea cuprinse in etajul pontic,
bazandu-se numai pe asemanarile cunoscute de facies cu Con-
gerii, adicd pe baza amestecului de diferite tipuri de Cardiace. (2).
In etajul Dacic din Crimea, tipul faciesului stratelor cu Con-
geri, predomneste inci si mai mult decat in etajul dacic din
Romania.
Aseminarea straturilor cu Psilodon din Romania cu straturile
cu limonit (Eisenerzscbichten) din Kertsch, este destul de pro-
nunfat4, atat petrograficeste cat si paleontologiceste, numai ca in
acestea din urma domneste faciesul tipic al stratelor cu’ Congerii
propriu zise, fapt care nu se observa la stratele cu Psilodon.
Sunt deci numai deosebiri de facies care dispar cand se face
comparatia fntre straturile cu limonit din Kertsch si straturile
dacice cu Congerii din Romania.
Ramane inca de discutat, daca stratele dacice din Kertsch tre-
(1) TEISSEYRE op. citat pag 349,
(2) SABBA STEFANESCU op, citat, pag. 142 si K. HOERNES Sitzungsber.
Akad. Wissenschaft. Wien 1900 pag. 811 — 857.
4 » Institutul Geologic al Romaniei
Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR
buese considerate ca un facies analog al stratelor dacice cu Con-
gerii din Romania, ori daca ele trebuesc chiar paralelizate dea-
dreptul cuacestea si considerate deci ca straturi dacice cu con-
gerii din bazinul euxinic.
D-1 Ayprussov (1) considera stratele cu limonit,ca un echi-
valent al straturilor de Vulcdnesti (straturile medii cu Congerii
in sensul autorilor), care cum se stie stau la baza straturilor cu
Psilodonti. In timpul din urma d-sa este de piirere cA straturile
cu limonit ar corespunde mai bine cu straturile superioare cu
Psilodon (adic& Ja sfarsitul straturilor cu Congeri din Romania
fn sensul autorilor.) (2).
In rezumat, straturile dacice din Romania au fost ca gi in
Crimeia clastificate, fie ca pontice (R. Horrnes), sau ca pontice
superioare (Sansa SrerAnescu), pe cand Anprussov le considera,
c4nd ca un reprezentant al etajului al Ill-a pontic, cand ca for-
maftiuni care s’ar puted pune intr’un etaj mai inferior.
Stratele cu limonit din Kertsch dupa d-l Anprussov (3) sunt
considerate ca un echivalent cronologic al stratelor inferioare
cu Paludine din Slavonia; de aceiasi parere este si d-l Tersszyre.
Straturile cu limonit pastrand acelas raport stratigrafic fata
de etajul pontic, ca gi straturile cu Psi/odon, urmeaza deci,
ca ele nu mai pot fi considerate ca echivalente cu straturile cu ~
Congeria rhomboidea, cum se obisnueste in Austria. Dovada de
aceasta este si studiul d-lui Sava Arianast (4) asupra mamife-
relor din care se constati prezenta acelorasi mamifere in stratele cu
Psilodon gi stratele cu bifarcinate cum gi in partile inferioare a
stratelor dela Craiova.
Pe de alta parte sa stie, ci fauna de mamifere din stratele cu
Paludine din Slavonia a fost socotita ca un echivalent cronologic
al faunei dela Montpellier, si Ajndské.
Mai este de remarcat insi, ci etajul dacic cuprinde o serie de
moluste, care se intalnesc si in straturile inferioare cu Paludine
din Slavonia.
Se mai observa c& straturile dacice sunt desvoltate ca bancuri
(1). N. ANDRUSSOY op. citat 1898 si 1898,
(2) > > > > 1909 pag, 165,
(3) N. ANDRUSSOV loc, cit. 1895. Comparé gi R. HOERNES. 1. c. Sit-
zungsb. Akadem. d. Wissensch, Wien. 1900,
(4) SAVA ATHANASIU, Contributiuni Ja studiul faunei tertiare de mami-
fere din Romania. An. Inst. Geol. Vol. I. fase. 1-2.
@ N Institutul Geologic al Romaniei
Nick / 22 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL
puternice de marne si nisipuri, care nu s’au depus in ape agitate,
ci mai de graba tn lacuri linistite, mlastinoase. Aceste sedimente
sunt caracterizate printr’un orizont cu lignit, probabil constant
in Romania, cum si printr'un facies cu Vivipara bifarcinata si
cu Helix. Alte-ori trec la partea lor superioara in stratele de
CAndesti, sau sunt chiar inlocuite prin aceste ultime strate (1).
Consideratiunile care m& tndreptafesc a separa si in depresiunea
geticd din Oltenia etajul dacic, sunt urmiitoarele
1) Din fauna cuprinsa in aceste straturi de tranzitie intre Pontic
si Levantin (etajul dacic), rezulti c& a fost o indulcire pronun-
faté a apelor, cum se exprima si d-1 Porrscu-Vorrestt (2) despre
Pliocenul mediu dintre Arges si Olt.
2) Din faptul c& une-ori pe o distanfa destul de mare, cum se
observa in tot judetul Valcea dela Oltet la Olt, (sensu-str.) nu
apar straturile pontice si straturile dacice repauzeaza concordant pe
Meotic sau uneori pe Sarmatic, ceeace trebue explicat fie printr’o
lacuna sau printr'o transgresiune a lacului dacic mult inspre N
acoperind depozitele pontice, rezulti cA a avut loc o schimbare
wlterioara depunerei Ponticului.
3) Prezenfa straturilor de cérbuni formand depozite une-ori
exploatabile, sedimente identice petrograficeste si paleontologi-
ceste cu cele descrise de Trtsseyre in Muntenia.
4) Faptul ca cei doi-autori (Tz1sseyre si Anvrussov), inde-
pendent unul de altul, ajung a separa un acelas etaj, indeferent
de numirea ce i-au dat-o, ma indreptafesc a separa si in Oltenia
(in depresiunea geticd) acest etaj, a cdrui existenta ca atare n’a
fost citata.
Etajul dacic in judeful Mehedinti se observa la marginea de
S si SE a depozitelor pontice. Incepand dela satul Dedo vita,
unde este reprezentat mai ales prin marne vinete nisipoase pe alo-
curi mai mult sau mai putin compacte, care formeaza orizontul de
baza, une-ori lipsite de fosile, alte-ori foarte fosilifere (Malovat,
Valea Boereasca, etc), se intinde tn spre SE aparand pe
valea Floresti comuna Prunisor ca limita cea mai de SE.
La partea superioara a acestor marne se observa depozite de
nisipuri cu stratificatie diagonal&, nisipuri albicioase si petrisuri
(1) TEIssEYRE op. cit. pag. 347—355
(2)L P. Vorrestt. Contrib. la stud. geol. paleont. al reg. Mugceleior. Anuar.
Inst, geol. An. Il, fase. Ill. pag. 254.
& Ro institutul Geologic al Romaniei
Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR os 23
mirunte ce trec pe nesimfite la petrisuri, probabil levantine
(Candesti).
In orizontul de baza (marnele vinete) se gdseste o banda de
lignit cu grosime uneori de 1,50m. — 2m. (cariera Valea
Copcii lng’ T. Severin) alteori de 0,30 m. — 0,60 m.
Prunisor).
Cum la Prunigor este partea cea mai de SE, unde am in-
tAlnit straturile dacice in judeful Mehedinfi, voi da aci o sectiune
a malului drept al paraului Flor esti, sub cimitirul satolui, (Fig. 6).
Fig. 6.
Sectiune in malul drept ai paraului Floresti.
ELigait 0,50.m,; me. Marne vinete fosilifere 4m,; 1, Nisipasi rogeate St m.;
nici roqcate 56 m.; 2, Terasd de pletris
Straturile inclin’ cu 3°—5° spre SE si numai marnele vinete
de baz& contin Vivipare, Congerii, Dreisensii, Pontalmire, Stylo-
dacne mici, Unio maximus (Anodonta), numeroase frunze si
alte resturi de plante, Peste petrisurile superioare, se observa un
strat de lut gros, une-ori de 2—3 metri, in care apele ploilor
sculpteazd colturi si conuri de diferite forme si marimi, caracte-
ristice mai in toatd intinderea Dacicului din depresiunea getic3.
Marnele confin un strat de lignit cu grosime de 0,50 m.
In judeful Mehedinti limita de NW a Dacicului, ar fi dupa
o-linie ce ar trece mai la N de satul Dedovita prin satele,
Malovaf, Valea Boereasca, la S de satul Sigesti inspre
satul Glogova pe Motru. .
In judetul Gorj limita de N a Dacicului este prin satele Ro-
siufta, Bobu, Bengestiide jos, Albeni, Negoesti, pe la
S de satul Rosia de Amaradia inspre Ber ge sti in Valcea.
4 bs, Institutul Geologic al Romaniei
Nice / 24 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL
Mai departe in judeful Valcea, dupa cum am ardtat mai sus, Da-
cicul rezemandu-se cnd pe Meotic cand pe Sarmatic are limita
de N dela Berbesti pe Tardia prin Cucegti pe Lun-
cavaf, in spre Buleta pe Olt.
In judetul Gorj, voiu descrie din etajul dacic sectiunea de pe
ogasul Greaca tn apropiere de Bengestii de jos. (Fig. 7).
La baz, marne vinete mai mult sau mai putin compacte, une-ori
foarte nisipoase, sau chiar nisipuri cu grosime de 30—35 m.
cu Prosodacna rumana, Sanpa., P. serena, Saspa., P. Cobal-
cescui, Fonr., Unio Rumanus, Tourn., Stylodacna Heberti, Cos.
R.Gilort
Fig. 7.
Sectiune in Ogasul Greaca la Bencesti.
B. Pontic; d. Dacie; J, Levantin; #, Terasa Gilortului; ¢, pl. Terast pliocend.
etc. Peste acestea se vede la partea superioara a stratului, pe
gosimea de aproape 2 m., un banc de Vivipare: Vivipara bi-
farcinata, Buz. Vivipara Wodwardi, Brus. Vivipara Bru-
sinae, Neu, etc. La partea superioari a Dacicului se observ&
un strat subfire de lignit. Peste stratele Dacicului se observa ni-
sipuri fine galbii nefosilifere, cu grosime de 8—10 m., peste care
la partea superioarA se observa petrisuri ce formeazi o terast
la aceiasi inaltime cu marea teras4, ce se intinde dela Carbu-
nesti spre N pana la poalele muntilor (Campul mare).
In nisipurile dela baza petrisurilor din terasa superioard, pe
ogasul Greaca, am gisit maxilarul inferior si o misea de Mas-
todon arvernensis. CrorzeT et JoBert. Prin gasirea acestei ma-
sele se fixeazi pentru prima oara, dup& avizul d-lui Sava ArHa-
wastu, varsta pliocenicd superioar’ (levantina) atat a nisipurilor
cat si a terasei superioare din aceasta regiune,
La Bengesti pe malul stang al Gilortului, e o sectiune tipicd
@ bs, Institutul Geologic al Romaniei
Nice / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 25
unde se vede tranzitia dela faciesul caspic al Ponticului (marne
cu Congeria rhomboidea. M.Hoxrx) la faciesul de apa dulce la
Levantinului superior.
O alt& sectiune tot in Gorj, se vede in imprejurimile satului
Rosia de Amaradia, in rapa dela, dealul Gruiu. (Fig. 8).
Aici avem urm&toarea succesiune de straturi
La baz’, marne vinete compacte sau putin nisipoase (a), cu
cardiacee de tipul Lenzi si Abichi, cardiacee ce tntovarasesc
pe Congeria rhomboidea, acolo unde exista, cum am vazut mai
sus. Aceste cardiacee sunt caracteristice Ponticului si nu se ri-
dici mai sus tn straturile Dacicului. Marnele acestea de bazd
(pontice) se vad pe o grosime de 3 metri. Pe aceste marne, se
observa o alternant’ de marne vinete mai nisipoase (b), cu ni-
Fig. 8.
Sectiune in dealul Gruiu la Rosia de jos.
4. Marne ponder; 6, Mazae vane nspoace dace isin cx Aungi de gresies
sipuri, marne galbene si intercalatiuni subtiri, dungi, de gresii
moi (c). In aceste straturi care au o grosime de 40—50 m. am
gasit numeroase fosile: Prosodacna rumana, Sazza., P. Sturi,
Con, P. stenopleura, Sansa., Vivipara sp, Melanopsis, Hidro-
bit, Dreissensit etc, Peste acest complex de straturi dacice,
vin marne galbene nisipoase (d) tn strat cu grosime de 5—8
m. si tn care se gasesc Unionizi cu forme caracteristice Levan-
tinului. Peste aceste marne cu Unionizi este un strat de nisip
léssoid in grosime de 2—4 metri.
Deci si tn aceastd sectiune avem seria complect& de tranzitie
dela Pontic (sens. str.) prin Dacic, la Levantinul superior.
Pe paraul Rogia inspre Olt ef, d’asupra Ponticului se ob-
serv chiar in malul pardului, un strat de marne vinete, nisipoase,
in unele locuri foarte bogate in exemplare de Vivipara W'od-
wardi, Brus. Aceste marne sunt acoperite de un strat de nisip
cu grosime de 8~10 metri, cu Stylodacna Heberti, Cox. si
alte speci,
& RO institutul Geologic al Romaniei
Nick / 26 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI
Atat marnele cu Vivipara Wodwardi, Brus., cat si nisipurile
cu Sfylodacne apartin etajului dacic. In marne se gasesc inter-
calate dungi subfiri de lignit, sau une-ori un strat cu grosime
de 2—3 m., cum se vede in malul drept al pardului Rosia,
apartinand de Coltesti (VAlcea).
Aceste straturi de lignit se pot observa numai in malurile
rdurilor si paraelor cum si in peretii ogaselor mai adanci gi pro-
babil c& se intind pe distante destul de mari, dupa cum ne dove-
deste prezenta marnelor de culoare rosie caraimizie provenita
din cauza arderei lignitului in profunzime.
In judeful Valcea etajul dacic mascheazd, dup’ cum ar&tat
mai sus, etajul pontic propriu zis si tnainteaz’ mai spre N ra-
zemandu-se direct pe Meotic sau chiar pe Sarmatic. Limita de
N a Dacicului in acest judet dela Olt inspre W, tnspre Oltet,
urmeaz& o linie, ce trece-ceva mai la N de satul Buleta, la
sud de satul Cazdnesti. Aci Dacicul se razim& direct pe Sar-
maticul reprezentat prin calcare cu numeroase Mactre si la mar-
ginea Sarmatecului se observa aparitia unor izvoare sulfuroase
in bolborosire si cu emanafiuni de gaze ce se aprind la flacdra
unui chibrit.
Desi d-l Murcoc: citeazd la Buleta, straturi cu Dosinia exo-
Jeta, Ercuw., eu nu le-am gasit, iar direct pe Samatic se reazima
Dacicul.
Dela Buleta din valea Govora inspre W, limita de Na
Dacicului se deplaseazi mult fnspre N, prin dealul numit Tar-
nifa si apoi se coboara din nou mai spre sud, intélnind-o pe
Otd&sau cam in dreptul satului Serbanesti. Mai spre W, tre-
cAnd inspre raul Bistrifa, dupa ce face o mare curba inspre
N, coboar& si se observa pe Bistrifa ceva mai la S de satul
Folesti unde in malurile soselei se observa Dacicuy format din
straturile de marne vinete nisipoase fosilifere si nisipuri galbene une-
ori cimentate formand dungi de gresii si tnclinand de 10°—15° S.
Dela Govorain spre W, Dacicul se reazima direct pe Meotic, care
in imprejurimile satului Pausegti inspre Gemineni e repre-
zentat prin gresii calcaroase pline cu Dosinia sp.
Urmarind Dacicul mai spre W din valea Bistrifa in Valea
Luncavafului, limita sa nordici trece aci prin dealul Sca-
risoara se scoboari mai spre sud pe péraul Luncavaf, ob-
servandu-i-se marginea sa nordicé cam in dreptul satului Car-
Stdnesti, unde se reazima pe straturi probabil tot meotice.
4 bs, Institutul Geologic al Romaniei
Nice / DARI DE SEAMA ALE §EDINTELOR 27
Meoticul in regiune este cam lipsit de fosile, reprezentat prin-
trun orizont de marne inferioare cu Ostracode, printr'un orizont
cu nisipuri si gresii, uneori blocuri rotunzite la partea mijlocie si
printr’un orizont superior format din gresii fine albicioase in care
se gisesc Weritine si foarte rar Dosinia.
Trecind spre W de Luncavat inspre Cernisoara, Daci-
cul fnainteaza ceva mai la N de satul MAdulari unde se rea-
zima iarasi pe Meoticul cu cele trei orizonturi.
Din valea Cernisoara prin valea Orlea, Dacicul trece
mai spre N de satul Pojogi prin partea de N a satului Ciresu
pe raul Cerna, unde se reazim& tot pe Meotic, trece apoi in
valea TAraia mai spre N de satele Meea si Petricani (ca-
tune de comuna Turcesti). In aceasta regiune Dacicul se rea-
zima tot pe Meotic care incepe si devie mai fosilifer, cu Veritine
cu Dosinit cu Unioni mici de tipul Paréschi Penexe, si cu Con-
gerii de tipul novorossica.
Deci dela Taraia inspre W Meoticul devine fosilifer, gre-
siile superioare devin une-ori oolitice, alte-ori foarte fine si foarte
dure, fiind fntrebuintate fn aceasté regiune ca cea mai bund
peatré de constructie mai ales pentru constructia podurilor.
Mai spre W de Tardia, limita de N a Dacicului inain-
teazi mai spre N, formand dealul Pleaga si apoi se coboard
inspre S la Igoiu pe Oltet, unde gresiile meotice sunt fosi-
lifere si unde sunt cate-va cariere rudimentare. In general Daci-
cul in judeful VAlcea este reprezentat prin marne vinete mai
mult sau mai putin nisipoase formand orizontul de baza, tn care
se observa une-ori dungi de lignit si prin nisipuri vinete sau galbine
une-ori marnoase alte-ori transformate in dungi sau concretiuni
sferoidale de gresii.
At&t marnele cat si nisipurile — acestea din urma nu tot-
deauna — sunt fosiliferé.
Voi descrie o sectiune a Dacicului pe valea Rosia intre Pau-
segti de Otdsdu si Genuneni (Fig. 9).
La baz&i se observa un strat de marne verzi cu Unionizi, Vi-
vipare si Dreisensii, in aceste marne vizibile pe 4—5 metri
se observa o dunga subtire de lignit. Peste acestea se observd
marne gresoase vinete — cenusii, nisipoase, micacee cu Vivi-
para, Congeria, Unio maximus (Anodonta), Melanopsis si in
aceste marne cu grosime de 10 metri se observa un strat cu
grosime de 1 metru de marne foioase cirbunoase. La partea
4 Dy Institutul Geologic al Romaniei
Nice /, 28 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIET
superioara aceste marne trec in nisipuri marnoase vinete si la
partea cu totul superioara in nisipuri galbene, Grosimea totala
a acestor nisipuri este aproximativ de 40--50 metri,
In general straturile Dacicului tnclinat 8—10°, maximum 15° S,
Fig. 9.
Sectiune pe valea Rosie
ng. Nisipuri galbene; »t. Nisipusi marnoase; mT, Marne gresoase vinete
conusii; m2, Mare versls £. Lignée.
Tacicul, dup% cum am ardtat, in aceasté regiune se reazima
pe Meotic si din punctul de vedere petrografic se observa o
trecere pe nesimtite dela Meotic la Dacic.
© alta sectiune important’ a dacicului tu judeful VAlcea este
sectiunea dela Cucesti devenita clasicd prin studiile lui Fon-
vaNNES si Anprussov, posedand o fauna foarte bogaté asupra
Fig. 10.
Sectiune pe valea CAinelui.
ng. Nisipuci galbene; ss, Nisipurl mamoase; de. Marne in dungi cu
Congerii; ##, Mame vinete,
careia din lipsd de material de comparatie cum gi din cauz& c&
materialul nu l-am determinat inca, voi reveni fntr’o alt& lucrare.
Importanté este sectiunea Dacicului in valea Cainelui in
Institutul Geologic al Romaniei DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 29
imprejurimile satului Turcesti pe raul Tardia, (Fig. 10). La
bazi se observa marne vinete nisipoase in dungi subfiri cu grosime
de 15 metri cu Congerii mici si: Dreissensii si cu numeroase
exemplare de Unionizi, Vivipare, Neritine, Melanopsis, Proso-
dacna Sturi, Cos., P. orientalis. Saspa., etc. Peste aceste marne
se vede un.strat de nisipuri marnoase cu grosime de 20 metri
si la partea superioara nisipuri galbene pe grosime de 15 metri.
Marginea de N a Ponticului spre vest de Ialomita ramane
mult la S, asi c& pe tot parcursul dela Dam bovifa pana la
Oltet, imediat peste Meotic, concordant gi in unele locuri cu
acelasi facies petrografic, urmeaz& pe nesimtite Dacicul.
Acest din urmé fapt (trecerile la Dacic) este cu at&t mai cu-
rios cu cat in restul tarii Ponticul ocupa o pozitie intermediara
intre Dacic si Meotic, avand o dezvoltare destul de mare si o
fauna caracteristica.
C). Etajul Lavantin. Limita de WNW gi N a depozitelor
levantine este dat de o linie, care, in judeful Mehedinfi, incepe
dela satul Prunisor ceva mai Ja S de satele Husnicioara
si Garbovatu la S de satul Ciovarndsani pe Cosustea
mare. Aceasta linie mai departe ar forma o'curbura mai spre N W,
formand dealurile din imprejurimile satului Floresti tn spre
Pestenuta pe Motru, ar trece prin satele Rosiufa, Bradetu
gitrecand in judeful Gorj prin satul Farcagesti in spre Bal-
teni pe Jiu.
Mai departe Levantinul ar forma dealurile dintre Jiu si Gilort,
avand ca limit’ nordicd satul Musculesti-Doicesti si apoi
prin satele Viersani, Barzeiu de padure, Poiana Seciuri,
Pojarul de sus, in spre Oltet.
In judeful VAlcea limita de N a Levantinului trece prin satele,
Babeni, Slavitesti, Sirineasa, Ciorasti, Daestipe Lun-
cavaf, la Roesti pe Cernisoara. Mai departe prin dealul
Razboaielor, dealul Cardmizii, dealul Cotosmanu, prin
Armasesti-Ulmet pe Cerna, Lapusata peste dealul Balan
si magura GeamAna prin satul RomAnesti, ceva mai la N
de satul R osiile, apoi prin dealul Balaciului, dealul Bachului
in spre satul Gangulesti pe Oltet.
Dela aceasta limita de W, NW gi N, depozitele levantine se
intind in spre E, SE si S, formand regiunea deluroasé a Ol-
teniei pana se perd tn campie sub Cuaternar.
& bs, Institutul Geologic al Romaniei
Nice / 30 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL
Aceste depozite se pot observa foarte bine mai cu deosebire dea-
lungul raurilor mari si acolo unde dealurile prezinta rape adanci.
Aproape in toata depresiunea getica, Levantinul este reprezentat
prin trei orizonturi separate mai mult din punctul de vedere al
rocelor ce le costituesc, dupa cum le-a clasat d-l Saspa SrEerA-
sescu (1).
a) Un orizont de baza reprezentat prin marne vinete, nisipoase,
rare ori fosilifere si care se poate observa numai in vai si rape
adanci; grosimea acestui orizont variazi tntre 2—15 metri.
b) Un orizont mijlociu, reprezentat prin nisipuri si petrisuri
mici cu grosime de 10—30 metri. Mai totdeauna sunt fosilifere,
ba une-ori fosilele sunt asa de numeroase cd formeazi dungi,
ce variazi ca grosime dela 0 m. 20 — 1m. 50, cum se observa
in nisipurile dela Bucovat, Balta, Argetoaia, etc, (Dolj)
Valea bundceva mai la NW de Strehaia (Mehedinfi), etc.
Fosilele ce caracterizeazi cele trei orizonturi sunt citate de
Sasa Steranescu (2).
In afar& de speciile citate in lucrarea d-lui Sapa SreFANEscu
mai citez urmatoarele specii necitate dintre Unionizi :
Unio Haueri, Neumayr. (Cong. und Paludscht. Slavoniens. Pl
Il. fig. 5, 6) Citat din nisipurile cu Uniontai dela Podwin (Sla-
vonia) o singur& valvaé (dreapta) in colectia muzeului geologic
al Universitafii din Viena.
Tot valva dreaptd am gisit-o in nisipurile cu Unionis’ dela
Bu'covat (Dolj).
Unio Cymatoides, Brusina. (Foss. Binnenmolusken. Tab. IV
fig. 1, 2) Citat din Levantinul dela Podwin (Caplja), Cig-
lenik si Sibiu (Slavonia).
Eu |-am gasit in marnele superioare dela Baz dna si Breasta
(Dolj) si la Rogiile (Valcea).
Unio Vukasovicianus, Brusina. (Op. cit. Tab. V. fig. 3, 4) Citat
si de d-l Sansa SrerAnescu op. cit. pag. 53.
Citat dela Bedic (Slavonia), eu l-am gasit in marnele supe-
rioare levantine dela Cretesti si Bazdana (Dolj).
Unio Barandei, Neumayer. (Cong. und Palud. Schicht. Slavo-
niens Tab, Ill. fig. 4,5.) Citat la Sibiu (Slavonia); eu l-am gasit
la Bucovat (Dolj).
(1) S. STEFANESCU op. citat. pag, 162.
() « « « 6 © 174,
& bs, Institutul Geologic al Romaniei
Nice / DARI_DE SEAMA ALE SEDINTELOR 31
Unio Altecarinatus, Penecxe. (Beitrige z. Kenntinss d. Fauna
d. Slavon, Paludinenschichten. Tab. XVI. (II) fig. 4) Citat la Ma-
lina (Slavonia) ; eu l-am gasit in marnele Jevantine dela Breasta
(Dol}). 5
Unio pannonicus, Neumayr. (Op. cit. Tab. IIL Fig. 10.) Citat
la Sibiu si Ciglenik (Slavonia) ; eul-am gasit in marnele le-
vantine dela Bazdana (Doli).
Unio Zitteli, Penecxe. (Op. cit. Tab. XVI. (III) fig. 3, 4, 5.) Citat
la Sibiu (Slavonia); eu I-am gasit in nisipurile levantine dela
Viadimiru (Gorj).
Unio subthalassinus, Penecke. (Op. cit. Tab. XVIL (Il). fig. 9,
10, 11.) Citat la Malino gi Sibiu, (Slavonia); eul-am gasit in
nisipurile levantine dela Bazd4na (Dolj) si Samarinesti
(Mehedinti).
Unio Partschi, Penecxe. (Op. cit. Tab. XVIL (IU). fig. 6, 7,
8). Citat la Malino (Slavonia); eu l-am gisit tn nisipurile dacice
dela Cucesti (Valcea).
In depozitele levantine se observa intercalari de straturi de
lignit cu grosime dela cAfi-va decimetri pana la 1 sau 2 m.cum
este lasatul Lupsa, la Strehaia, MerisusiIsvorul Anestilor
in judetul Mehedinti, unde s’au facut si exploatatiuni.
Aceste dungi sau straturi de lignit se gasesc intercalate, sau
in orizontul marnelor inferioare, sau in cele superioare, sau la
baza acestor din urma.
Printre localit&tile fosilifere cele mai insemnate cu esantioane
foarte bine conservate sunt:
Bucovaf, Crefesti si Breasta in valea Jiului (Dolj),
Balta, la confluenfa Motrului, Argetoaia (Dolj); Butoesti,
Stangaciana, Breznita de Motru, Valea bund (Mehedinti)
Viadimiru, Aninoasa, Valea lui Caine, Musculesti-
Doicesti si Hurezani (Gorj) Rosiile (Valcea).
In rezumat din aceasti comunicare preliminard, care nu este
decat o dare de seama a observatiunilor mele geologice in aceasta
parte a {&rii, rezulta c& Ponticul (sens. str.) nu s’a intins pana
la marginea masivelor.cristaline mezozoice, de care este separat
prin depozite mai vechi. Ponticul are o grosime de aproximativ
300 metri, in unele parfi fara nici-o variatiune de facies, in altele
depozitele fine, ce au format marnele vinete, alterneaza cu nisipuri
si petrisuri, depozite de material mai grosolan.
4 W Institutul Geologic al Romaniei
Nice / 32 INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEL
Ponticul fiind in mare parte acoperit de depozite mai noi, nu
apare decat in vai mai adanci, unde raurile si-au s&pat cursul
pana la marnele pontice.
Se constatd in toaté depresiunea geticd o tranzitie dela Pontic
la Levantin, cu caractere petrografice si cu fauna deosebita, care
pentru motivele citate mai sus, m& indreptifesc a separa si aci
etajul dacic, desi nicderi nu am intalnit tndivizi cu cochilie
asa de groasi cum sunt cei din Buzau.
In ceeace priveste depozitele levantine in aceastd regiune, ele
sunt cele care s’au intins ceva mai mult in spre W, NW si N
peste depozitele dacice si pontice, cum se observa mai in toata
regiunea si mai ales pe valea Jiului, unde sunt reprezentate
‘prin petrisuri care formeazd terase, care prin gasirea unui
molar de Mastodon arvernensis in rapa Greaca, Bengesti
(Gorj) aparfin in mod cert Pliocenicului superior.
Aceste petrisuri, ce se observa la partea cu totul superioara
a colinelor, sunt levantine si echivalente cu straturile de CAndesti.
Urmirindu-le dela N spre S observam ci ele trec pe nesimtite la
petrsurile gi nisipurile levantine fosilifere.
Peste Pliocen se observa depozite cuaternare reprezentate
printr’un strat de loess une-ori remaniat, cu grosime de maxi-
mum 3 metri si cu o intindere locala, avand une-ori la baza
sa, petrisuri; sau in general Cuaternarul este reprezentat numai
prin petrisuri de diferite marimi si printr’un strat subtire de
mal fin.»
—D-I I. Poprscu-Vorrest1 spune ca cele aratate de d-l Arcr-
toata se continua la fel si intre Olt si Dambovita. Ponticul
dispare pe une Jocuri, cum e in Valea Argesului, unde
il gasim cu 4 lem. la sud de marginea Dacianului, apoi pe Va-
lea Paducelului, la Hartesti, etc. Variatiunea farmurilor
dacian arat& intinderea lui spre nord pAnd la sisturile cristaline.
— D-IL. Mrazecarata ca din prefioasele studii ale d-lui lonescu-
ARGETOAIA reese ci, foarte probabil la inceputul Pliocenului, a avut
loc o exondare parfialé si apoi o separatie probabil a depre-
siunilor interne (panonica si dacica), in urma careia apele lacului
dacic s’au fntins pan& la cristalin.
De mare important este stabilirea teraselor din vestul Ol-
tului ca levantine, pe ‘cale paleontologica,’ceea ce mai inainte se
determinase numai pe baze petrografice.
& N Institutul Geologic al Romaniei
Nick / DARI_DE SEAMA ALE $EDIN[ELOR 33)
Sedinta de la 2 Noemvrie 1911
— D-1 J. Porrscu-Vorresrt da cetire lucrarei «Date noi pentru
clasificarea Fligului carpatic» de L. Mrazec gi I. Porescu-
Vorresti. (Comunicare facuté la Congresul al VII-lea al Asoc.
rom. p. inaintarea Stiinfelor. Targoviste 1911).
«In Carpatii meridionali, din punctul de vedere al rocelor care
alcatuesc acesti munti, se disting douad regiuni: prima, formata
aproape exclusiv din sisturi si roce cristaline, care se intind ne-
intrerapt din Serbia prin Portile de Fier, pan’ in Muntii
Fagdrasului si Bucegi, pierzindu-se in Muntii Persani,
sub depozitele noi ale cuvetei transilvane; si a doua, regiunea
Fligului carpatic, formata exclusiv din roce sedimentare, care se
substitue celei dintai dela Ialomifa spre E, constituind, in cea
mai mare parte ea singura, de aci incolo, tnalfimile mari ale
lanfului carpatic.
Atat Muntii Getici (regiunea cristalina) cat si Carpatii
propriu zisi (regiunea Fligului carpatic) au structur tn panze in-
cAlecate dela interior spre marginea externa a lanfului muntilor.
Astfel, d-1 Murcoct (1) stabileste in Muni Getici prezena unei
mari panze constituiti in majoritate din sisturile si rocele cris-
taline ale Grupului [-iu cristalin, impreuna cu Mezozoicul sau,
incalecata in timpul Cretacicului mijlociu peste sisturile si ro-
cele cristaline ale Grupului al Il-lea cristalin si peste seria de-
pozitelor mezozoice pana la Cretacicul superior, ce constituiau
mantaua sedimentara a acestui grup.
In urma desavarsirii acestui important fenomen tectonic, care
de altfel a interesat nu numai regiunea sisturilor cristaline din
Carpafii meridionali, ci si pe cele din Carpafii orientali si nor-
dici, sedimentatia intrerupta tn timpul Cretacicului mediu se re-
incepe cu Cretacicul superior. Astfel marea Flisului carpatic in
regiunea de care ne ocupim, acopere o buna parte a sisturilor
cristaline ale Grupului [-iu, sedimentand in timpul Cenomanului
conglomerate puternice la farm, gresii si marne in partile mai
(1) G. M. Murcoct. Sur Vexistence d’une grande nappe de recouvre-
ment dans les Carpathes méridionales. C, R. Ac. Se. Paris. 31 Juilet 1905
Dari de seams ale gedin{elor 3
Institutul Geologic al Romaniei 34 INSTITUTUL GEOLOGIC AL _ROMANIEL _
adanci; conglomerate, gresii si marne calcarose, care ocupé o
mult mai mare intindere in timpul Senonului, si cu o mica in-
trerupere, peste depozitele senoniene se sedimenteazd Numuli-
ticul mediu si cel superior. Cu Oligocenul, marea Flisului intra
fn regresiune, si in resturile sale, reprezentate mai mult prin
brafe si lagune intinse de o parte si de alta de-a lungu! lan-
fului carpatic care tncepe s& se ridice, se sedimenteazd forma-
fiunea saliferé miocenicd, la finele c&reia incep marile cutiri ale
Flisului carpatic.
In timpul acestor cutari, care intereseazi de altfel toate cate-
nele alpine, se desivarseste structura in pAnze-solzi a intre-
gului lant carpatic. Fortele acestea orogenetice care, cum vedem
prin jocul lor formidabil in timpul Cretacicului mediu si in ul-
tima jum&tate a Miocenului, au desavarsit structura arhitectonica
a Carpafilor , reintra din nou fn actiune (Mrazec (1), destul de
puternic resimgita tocmai la, sfarsitul Tertiarului- inceputul Cua-
ternarului, dand ultimul imodelaj Subcarpatilor actuali.
In apusul Munteniei, cutele Flisului carpatic, in apropierea
masivului cristalin al Leaotei, coboara din Carpafi in Subcarpati,
continuandu-se din ce in ce mai slab pronunfate «plis mourants»
(Mrazec), pana la «Linia Dambovifei?. Linia aceasta tncepe in
Valea Oltului la tunelul liniei ferate dintre Pruieni gi Ca-
linegti si se continua in trasaturi generale prin Valea Baia-
silor, Perisani (Arges) Nucsoara, Albesti, Campulung,
Pietrari (Muscel), Barbuleful Vulcana (Dambovita). Impor-
tanfa sa tectonic& recunoscutd de Mrazec (2) si Teissevre (3) reese
si mai bine in evident in urma studiului Flisului din vestul Mun-
teniei (4), cdci separi panzele Fligului car-
(1) L. Mrazec et W. TEISSEYRE. Apergu géologique sur les formations
saliféres ctc. Moniteur du Pétrole. Bucuresti 1902,
(2) L. MRazec ct W. TEISSEYRE. — Apergu géologique sur les forma-
tions saliféres etc. Monieur du Pétrole. pag. 14. Bucuresti. 1902,
(8) W. Trisseyre. Uber die tectonischen Verhaltnisse der Subkarpaten
am [alomitza-Fluss, ete. Publ. Congr. Soc, Rom, p. propasirea Stiintelor. Bu-
curesti 1903.
(4) LB. Vorresri.—Contrib. 1a Stud, Geologic si paleont. al Muscelelor
dintre Damb. si Olt, Anuar Inst. Geol. pag. 261 si 278
Vol. II. Bucuresti 1909.
ses Contrib, & l'étude stratigr. du Nummulitique gétique
Thése. An. Inst. Geol., Vol, IL, pag. 63. Bucuresti 1910.
4 Dy Institutul Geologic al Romaniei
Nick / DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR 35
patic spre E, de depresiunea geticd, spre W. Spre a se putea
fntelege mai usor clasificarea Flisului carpatic in aceast& parte
a farii, unde cutele acestuia abia incep a se face simfite, tre-
bue s& spunem dela inceput cA noi, fn raport cu materialul
detritic ce intra in alcdtuirea pAnzelor Fligului, le separim in
doua grupe mari: o grupa a panzelor interne al cdror ma-
terialconstitutivare o origindexclusiv carpatica,decj
lipsite cu totul de elemente strdine Carpatilor si
grupa pdnzelor marginale tn compozifia c4rora se
gasesc foarte numeroase elemente strdine, prove-
nite din forlandul sudetic-dobrogean al Carpatilor.
Diviziunea aceasta corespunde péna la un punct gi cu acea facut&
de Uunic (1) in Carpatii nordici si orientali, si anume, panzele
interne ar corespunde Beskizilor, iar cele marginale Subbes-
kizilor,
Dela «Linia Dambovitei» spre E, pana la Doftana, se gasesc
reprezentate numai p4nzele interne, iar de aci incolo incep $i
cele marginale(2), continuandu-se astfel in tot lungul Carpatilor
pana la Viena, Fenomenul acesta de disparitie a panzelor carpatice
_in apropierea Cristalinului getic, intereseazi nu numai cele doua
mari grupe de panze, ci se observa si la subdiviziunile lor, redu-
cindu-se pe masur& ce se apropie de
You might also like
- DPM - Cet Carbune - F7Document12 pagesDPM - Cet Carbune - F7Alexandru MihaiNo ratings yet
- Ofertă Financiară Genesis PartnersDocument1 pageOfertă Financiară Genesis PartnersAlexandru MihaiNo ratings yet
- DDS v09 CompressedDocument113 pagesDDS v09 CompressedAlexandru MihaiNo ratings yet
- DDS v01 CompressedDocument140 pagesDDS v01 CompressedAlexandru MihaiNo ratings yet
- Cosminele Memoriu - IDocument89 pagesCosminele Memoriu - IAlexandru MihaiNo ratings yet
- Bertea Memoriu IDocument109 pagesBertea Memoriu IAlexandru MihaiNo ratings yet
