Proiect - IE.Mihai BUN

PROIECT INSTALATII ELECTRICE
Coordonator de proiect: conf. dr. ing. CONSTANTIN PICA

Nume şi prenume: Cristea Mihai
Grupă: 1531/1
Specializare: Managmentul Energiei

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
DEPARTAMENTUL DE ELECTROENERGETICĂ ŞI MANAGEMENT
Proiect de semestru la disciplina

INSTALAŢII ELECTRICE INDUSTRIALE
2021 - 2022
NOTA DE COMANDĂ
1. Date generale:
1.1 Denumirea obiectului: Instalaţii electrice aferente secţiei de Prelucrări mecanice;
1.2 Beneficiarul: Departamentul de Electroenergetică şi Management;
1.3 Proiectantul: Cristea Mihai, 1531/1 .
(Nume şi prenume, grupa)
2. Obiectul lucrării:
Lucrarea are ca scop elaborarea proiectului de execuţie al instalaţiei de alimentare cu
energie electrică a secţiei de Prelucrări mecanice, care cuprinde: instalaţia de distribuţie de
joasă tensiune, postul de transformare, instalaţiile de iluminat interior şi exterior, instalaţia pentru
compensarea puterii reactive, verificarea la acţiunea curenţilor de scurtcircuit, priza de pământ şi
instalaţia de legare la pământ.
3. Date de proiectare:
3.1. Reţeaua de joasă tensiune a secţiei are tensiunea nominală de 400/230V (50 Hz);
3.2. Postul de transformare al secţiei este alimentat la tensiunea medie de 20 kV;
3.3. Dimensiunile geometrice ale halei, sunt:
-lungimea L1 = 22 m;
-lăţimea L2 = 20 m;
-
înălţimea H = 6 m.
3.4. Tipul şi numărul utilajelor şi receptoarelor din dotarea secţiei:
- FU-1 , 12 buc.;
-
MFV , 12 buc.;
- Sh 425B , 10 buc.;
- 3 cuptoare cu rezistoare, cu puterea nominală P = 33.9 kW;
n
- 3 ventilatoare cu puterea nominală P = 4 kW, n = 1500 rot/min;
n s
- 6 prize trifazate cu I
Xn = 32 A.
3.5. Nivelul normat al iluminării medii, corespunzător categoriei de lucrări care se

execută în secţie: Eintmed = 500 lx.
3.6. Instalaţia de iluminat exterior se execută pentru o iluminare medie minimă de Eextmed
= 3 lx.
3.7. Încadrarea secţiei :
-
din punct de vedere al caracteristicilor mediului: Uo;
-
din punct de vedere al pericolului de electrocutare: periculoasă;
- rezistivitatea solului: ρ = 85 Ωm (cf. datelor individuale);
p
-
tipul conductelor utilizate: FY sau AFY, bare și cabluri, în situaţii justificate.
3.8. Încadrarea receptoarelor în funcţie de natura efectelor produse de întreruperea în
alimentarea cu energie electrică: operaționale (categoria a II-a).
3.9. Puterea de scurtcircuit în instalaţia de medie tensiune: Ssc = 10 MVA.
3.10. Compensarea puterii reactive se realizează centralizat, cu o baterie de
condensatoare, conectată pe partea de JT a Postului de transformare.
5. Măsuri privind protecţia muncii.
Proiectul va respecta normele de securitatea muncii în instalaţiile electrice de distribuţie
de joasă şi medie tensiune.
6. Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

Proiectul va prevede normele necesare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
7. Conţinutul proiectului:
7.1. Lucrarea va conţine următoarele piese (documente) scrise:
-
Foaia de titlu;
-
Nota de Comandă (NC), completată cu datele de proiect ale fiecăruia;
-
Memoriul Tehnic (MT), care conţine descrierea soluţiilor constructive, justificarea
alegerilor de materiale, aparate şi echipamente, precum şi a soluţiilor constructive, descrierea
schemelor electrice, Norme de Securitatea Muncii, măsuri PSI şi de Protecţie a Mediului;
-
Breviarul de Calcul (BC), conţinând mersul de calcul, relaţiile utilizate cu explicitarea
mărimilor, tabelele centralizatoare (date ca model) cu rezultatele calculelor, documentele
referitoare la instalaţia de iluminat (listate), Bibliografia;
7.2. Piesele desenate (PD) din compunerea proiectului:
-
Schema monofilară a instalaţiei de joasă şi medie tensiune, cu schema PT şi a TD,
Legenda utilajelor, caracteristicile de bază ale aparatelor şi conductelor electrice (tip
şi secţiune);
-
Planul instalaţiei de forţă (Schema de amplasamente şi trasee), cu Legenda utilajelor,
tipul conductelor, PT, TG şi tablourile de distribuţie;
-
Schemele de distribuţie ale utilajelor din hală, Legenda cu caracteristicile tehnice
principale ale receptoarelor, aparatelor de protecţie şi conductelor electrice alese;
-
Planul instalaţiei de iluminat interior şi exterior, cu indicarea caracteristicilor
sistemului de iluminat (tip corp, echipare, iluminare medie) şi ale instalaţiei de
alimentare aferente (tip conducte, faza de racordare a corpului, aparate de comutaţie,
tabloul de lumină, legătura la TG, Legenda ş.a.).
BIBLIOGRAFIE
1. Comşa, D., Darie, S., Maier, V. şi Chindriş, M. Proiectarea instalaţiilor electrice

industriale. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1983.
2. Comşa, D. ş.a. Documentaţia tehnico-economică în electrotehnică. Cluj-Napoca:
Litografia U.T.C.-N., 1993.
3. Lucache, D. D. Instalaţii electrice de joasă tensiune, Baze teoretice şi elemente de
proiectare. Iaşi: Editura PIM, 2009.
4. Maier, V. și Pavel, S. G. Instalaţii electrice la consumatori, Note de curs. Cluj-
Napoca: U.T.C.-N., 2016.
5. Maier, V., Pavel, S., San Martin, R. şi Manzano, E. Ghidul centrului de ingineria
iluminatului, Vol. 3. Cluj-Napoca: Editura Mediamira, 2000.
6. Maier, V., Pavel, S. G. şi Beleiu, H. G. Ghid pentru proiectarea instalațiilor
electrice la consumatori. Cluj-Napoca: Editura UTPRESS, 2013.
7. Mircea, I. Instalaţii şi echipamente electrice, Ghid teoretic şi practic. Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 2002.
8. Pietrăreanu, E. Agenda electricianului. Bucureşti: Editura Tehnică, 1986.
9. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la
1000 V c.a. şi 1500 V c.c; indicativ I 7 - 2011.
10. *** Schneider Electric Manualul instalaţiilor electrice, în conformitate cu standardele
internaţionale CEI. Bucureşti: Tangent Prodimpex SRL, 2007.
Memoriu de Prezentare(MP)
1. Obiectul:
1.2 Denumirea:
Proiectarea instalaţiei electrice a halei pentru prelucrări mecanice.
1.3 Beneficiarul:
Catedra de Electroenergetică, disciplina de Instalaţii Electrice.
2. Domeniul de utilizare:
2.1 Destinaţie:
2.1.1 Prezentul proiect este destinat realizării şi exploatării instalaţiei electrice
a halei de prelucrări mecanice, conform datelor de proiectare. Hala de prelucrări
mecanice are dimensiunile:
➢ lungimea: L1 = 22 m
➢ lăţimea: L2 = 20 m
➢
înălţimea: H= 6 m
2.1.2 În hală sunt prevăzute doua cai de acces cu lăţimea de 3 m.

Plasata pe mijlocul lungimii halei.
2.1.3 Factorii de reflexive sunt: ρtavan = 0,7, ρpereti = 0,5, ρpodea = 0,2 conform
culorii zugrăvelilor.
2.1.4 Ferestre: câte două pe lăţime.
2.1.5 Natura solului: arabil.
2.2 Utilaje
2.2.1 Utilajele sunt următoarele maşini unelte:
- Maşină de frezat universal FU-1, 12 buc.;
- Maşina de frezat vertical , 12 buc.;
- Shepring 425B, 10 buc.;
2.2.2 Procesul tehnologic este deservit de 3 cuptoare cu rezistoare având

puterea nominală Pn = 33.9 k W .
2.2.3 Ventilarea halei este asigurată de 3 Ventilatoare având motoarele de

acţionare de putere Pn =4 k W şi turaţie ns = 1500 rot/min.
2.2.4 Pentru utilizarea uneltelor şi a sculelor electrice portabile, în hală au fost

prevăzute 6 prize de maxim 32 A.
2.2.5 Pentru asigurarea unei iluminări medii de interior Eintmed = 520 lx s-au
utilizat 58 aparate de tip ELBA FIPAD-04-258 amplasate pe 7 rânduri, câte 8 aparate pe un
rând, iar drumul exterior este E extmed = 2.71 lx iluminat de 16 aparate de tip ELBA AVIS 01-
75W .
2.3 Condiţiile de mediu
2.3.1 Încaperea se încadrează în categoria celor cu degajare medie de praf.

2.3.2 Din punct de vedere al umidităţii, încaperea s-a incadrat în categoria U0.
2.3.3 Pentru desfăşurarea activităţii din încăpere, nivelul de iluminare medie
necesar este Emed = 500 lx, la nivelul planului de lucru hu = 0,85 m.
2.4 Tipul reţelelor
2.4.1 Consumatorul se racordează la instalaţia de distribuţie de MT printr-o

singură linie electrică având tensiunea Uln = 20 k V.
2.4.2 Sistemul de distribuţie în JT s-a ales cu nulul legat direct la pământ,

având tensiunea nominală Un = 0.4 k V.
2.4.3 Distribuţia în joasă tensiune se asigură prin tablouri de distribuţie

amplasate în centrele de sarcină.
2.4.4 S-a optat pentru distribuţia radială în cazul circuitelor de forţă, iar pentru
circuitele de iluminat acestea sunt de tip linie principală cu sarcini distribuite.
3. Descrierea obiectului
3.1 Postul de transformare (PT) cuprinde 2 transformatoare de tipul

Transformator trifazat, imersat în hexaflourură (20k V/0.4k V) cu următoarele
caracteristici:
SnT = 100 k VA, Usc = 6% , I0 = 2.5% .
Postul de transformare a fost amplasat în exteriorul halei la coordonatele:
xPT = 8 m şi y PT = 0 m,
fiind mutat din centrul de sarcină aflat la coordonatele:
xC = 10.67 m şi y C = 7.54 m.
3.2 Pentru compensarea puterii reactive s-au folosit 8 condensatoare de tipul CS-0,50-
15-3, tabloul de compensare având puterea reactivă totală Q Total = 76.8 k VAr, în trepte:
Q 0= 28.8 k VAr – 3 condensator (fixă)

Q 1= 9,6 k VAr – 1 condensator (comutabilă)
Q 2= 9,6 k VAr – 1 condensator (comutabilă)
Q 3= 28.8 k VAr – 3 condensatoare (comutabilă)
3.3 Tipul conductelor utilizate: Cupru – FY.
4. Protectia muncii se realizeaza prin:
➢ Folosirea tensiunilor de alimentare reduse

➢ Protecţia prin legare la pamânt
➢ Protecţia prin legare la nul
➢ Izolarea suplimentară de protecţie
➢ Separarea de protecţie
➢ Egalizarea sau dirijarea potenţialelor
Breviar de Calcul
1. Puterea instalată totală a consumatorului
1.1. Compunerea instalaţiilor electrice la consumatori
1.1.1. Receptoarele electrice sunt dispozitive care transformă energia electrică în altă formă de
energie utilă,fiind încadrate în următoarele tipuri de bază:
• receptoare de forţă: electromecanice,electrotermice sau electrochimice(băi de electroliză);

• receptoare de iluminat – corpurile (aparatele) de iluminat cu sursele electrice de lumină.
1.1.2. Consumatorul de energie electrică constă din totalitatea receptoarelor dintr-un anumit
spaţiu sau dintr-o întreprindere. Consumatorul poate să fie organizat pe mai multe puncte de
consum.
1.1.3. Instalaţile electrice la consumator se compun din :
• receptoarele electrice.
• reţele electrice şi puncte de alimentare.
• echipamente de conectare, protecţie, AMC etc.
Compunerea instalaţiilor electrice la consumator : M j – receptor de joasă tensiune ; M i – receptor
de medie tensiune ; PT – post de transformare ; ST/SD – statie de transformare/distribuţie ; SSE
– Staţia Sistemului Electroenergetic ; TD – tablou de distribuţie ; TG – tablou genreal ; TU –
tablou de utilaj ; 1 – racord ; 2 – distribuitor ; 3 – coloană ; 4 – circuit de utilaj ; 5 – circuit de
receptor.
Receptoarele electrice pot fi de joasă tensiune, notate generic cu Mj, care cuprind atȃt receptoare
de forţă, cȃt şi de iluminat sau de medie tensiune, identificate prin Mi.Unele receptoare sunt
incluse în utilaje tehnologice, acestea avȃnd o instalaţie electrică proprie, alimentată de la tabloul
de utilaj, propriu acestuia.
1.1.4. Cazul mai simplu,cȃnd un consumator este alimentat printr-un PT, direct din reţeaua
furmizorului, este ilustrat în partea stȃngă a figurii de mai sus.
1.1.5. Dintre punctele importante ale sistemului de alimentare fac parte :
• Punctul de delimitare (PD), reprezentȃnd punctul de separaţie între furmizor si

consumator .
• Punctele de distribuţie (PcD) .
• Puncte de consum (PcC) .
1.2. Caracteristicile nominale ale receptoarelor

1.2.1. Datele referitoare la caracteristicile receptoarelor se introduc in tabelul 1.
1.2.2. Caracteristicile tehnice nominale ale receptoarelor sunt urmatoarele:
• puterea activă Pn, sau aparentă Sn. Puterea activă Pn are seminficaţia de putere utilă,adică
mecanică, la arbore ; pentru majoritatea motoarelor electrice.
• Tenisunea, Un..
• frecventa nominala, fn .
• conexiunea fazelor.
• randamentul, ηn.
• factorul de putere, cos φn.
• curentul nominal, In.
• curentul relativ de pornire λ avȃnd formula următoare :
𝐼p
𝜆=
𝐼n
• durata relativa de actionare,nominala, DAn care poate ave auna din urmatoarele valori :
𝐷𝐴n 𝜖 {0.15,0.25,0.40,0.60,1}
1.2.3. Caracteristicile tehnice, nominale, ale motoarelor asincrone, cu rotorul în colivie, de uz

general, sunt indicate în Anexa 1.2 din ghid.
1.2.4. Pentru cuptoarele electrice cu rezistoare,la care Pn reprezintă puterea electrică, activă,
absorbită deoarece nu avem date de catalog, vom lua următoarele date nominale:
𝑐𝑜𝑠𝜑n ∈ [0.98 ÷ 0.99]; 𝜆 ∈ [1.3 ÷ 1.5]; 𝐷𝐴n = 1
1.2.5. Pentru prize vom lua puterea nominală,maximă,a MA,care poate fi racordat la priza
trifazată, în funcţie de curentul nominal al prizei,din tabelul de mai jos :
Curentul nominal al prizei,A 10 16 25 32

Puterea nominală,maximă,a MA,care 2 4 5.5 7.5
poate fi racordat la priza
trifazată,kW
1.2.6. Duratele de acţionare ale receptoarelor se apreciază pe baza următoarelor consideraţii:
• -pentru receptoarele care funcţionează la un moment dat,neintrerupt,cel puţin 15 min

(ventilator,cuptoare,aparate de iluminat) au DAn=1.
• -pentru motoarele principale cu puterea cea mai mare au DAn∈{0.40,0.60} .
• -pentru motoarele de translaţie (celelate, în afara celui mai mic), au DAn∈{0.25,0.40}.
1.2.7. Ȋn coloana 9 a tabelului 1 avem Pij care reprezintă puterea instalată a unui receptor şi se
calculează cu relaţia:
Pij = Pnj DAnj
1.2.8. Ȋn coloana 10 avem puterile instalate,reactive Qij şi se determină cu una din relaţiile:
1
Qij 1
= cos2 nj = Pij tg(arccosnj )
Pij
1.2.9. Coloana 11 reprezinta puterea activă instalată la nivel de utilaj şi se calculează astfel:
nru
Piu = Pij
j =1
1.2.10. Apoi calculăm puterea reactivă la nivel de utliaj cu următoarea formulă (coloana 12):
nru
Qiu = Qij
j =1
1.2.11. Vom determina puterile active,instalate,la nivelul tipurilor de utilaje şi receptoare de putere dintr-o
hală cu formula:
𝑃itu = 𝑃iu ∙ 𝑛u
1.2.12. Numărul total de receptoare se calculează cu următoarea formulă:
𝑛 = 𝑛ru1 ∙ 𝑛u1 + 𝑛ru2 ∙ 𝑛u2 + ⋯ + 𝑛r(k–1) + 𝑛r(k)
1.2.13. Aici vom determina puterile instalate,atȃt pentru instalaţiile de iluminat interior,cȃt şi pentru cele
de iluminat exterior cu relaţia:
Pi(L) = Pi ∙ Au , kW
Pi - reprezintă puterea instalată

specifică. Au - reprezintă aria planului
util, [m2].
Pentru iluminatul interior vom folosi formula:
Pi(Li) = pi ∙ Aui
Aui - reprezintă aria interioară.

pi - se determină din tabelul de mai jos,după valorea lui Eintmed din datele de proiect.
Iluminatul interior Iluminatul exterior

Emed,lx Emed,lx
200 250 300 350 400 500 750 1 2 3 5 10
7-8 9-10 10-12 13-14 14-15 17-19 27-29 0,65 0,9 1,2 1,6 2,8
Aui = L1 ∙ L2 = 22 ∙ 20 = 440 [m2]
Emedi = 500 [lx] => pi = 18
Pi(Li) = 18 ∙ 440 = 7.92 [kW]
Pentru iluminatul exterior vom folosi formula:
Pi(Le) = pe ∙ Aue
Aue - reprezinta aria exterioară.

pe - se determină din tabelul de mai sus,după valoarea lui Eextmed din datele de proiect.
Aue = 2 ∙ 𝐿1 ∙ 2 ∙ 𝐿2 = 1760 [m2]
Emede = 3 [lx] => pe = 1.2
Pi(Le) = 1.2 ∙ 1760 = 2.11 [kW]

1.2.14. Puterea activă instalată,totală în receptoarele utilajului tehnologic cu următoarea formulă:
𝑃itf = ∑ 𝑃itu = 354.26 [kW]
1.2.15. Puterea instalată totală a consumatorului o calculăm cu relaţia:

𝑃it = 𝑃itf + 𝑃i(Li) + 𝑃i(Le) = 364.30 [kW]
iar jumătate din puterea instalată totală:

Pit
= 182.15 [kW]
2
1.2.16. Ȋn continuare, se consideră receptoarele din compunerea consumatorului în ordinea

descrescătoare a puterilor lor instalate şi se adună puterile instalate ale receptoarelor celor mai mari,pȃnă
obţinem un rezultat mai mare sau egal cu Pit/2.
Pentru a acoperi aceasta putere (jumătate din cea instalată), se consideră receptoarele cu puterea instalată
cea mai mare, în ordine descrescătoare a acestei puteri. Astfel se aleg 3 cuptoare, 10 Sh 425B și 4 FU-1 a
căror putere instalată adunată este mai mare ca Pit/2:
𝑃it
≤ 3 ∙ 33.9 + 10 ∙ 5.80 + 5.80 ∙ 4
2
182.15 ≤ 183.03
Se obţine: 𝑛05 = 3 + 10 + 4 = 17
1.2.17. Numărul echivalent de receptoare care se află cu următoarea relaţie:
𝑛` = 2 ∙ 𝑛05 = 34
Caracteristicile receptoarelor şi determinarea puterii instalate totale
Tabelul 1
Nr. Tip utilaj, Ident. Pn, nns, Pij, Qij, Piu, Qiu, nu, Pi tu,
ηn cosφn λ=Ip/In DAn
crt receptor rec. kW rot/min kW kvar kW kvar buc. kW
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 M1 7.5 1500 0.86 0.84 6.5 0.6 5.80 3.75
MAȘ INĂ
2 DE FREZ M2 2.2 1500 0.79 0.80 6.5 0.4 1.39 1.04 7.57 5.08 12 90.85
AT
3 UNIVERSAL M3 0.37 3000 0.66 0.79 5,5 1 0.37 0.28
(FU-1)
5 M1 5.5 1500 0.84 0.83 6.5 0.6 4.26 2.86
MAȘ INĂ
6 DE FREZ
M2 1.5 3000 0.77 0.85 6.5 1 1.5 0.92 5.76 3.79 12 69.12
AT
7 VERTICAL - - - - - - - - -
(MFV)
8 Shepring
M1 7.5 1000 0.84 0.78 6 0.6 5.80 4.66 5.80 4.66 10 58.09
425 B
10 CUPTO R CU
EC 33.9 - - 0.98 1.5 1 33.9 6.88 33.9 6.88 3 101.7
REZ ISTO
ARE
11 VENTIL ATO R EV 4 1500 0.82 0.82 6.5 1 4 2.79 4 2.79 3 12
12 PRIZ A
(In=32A) X 7.5 3000 0.85 0.87 7 0.25 3.75 2.12 3.75 2.12 6 22.5
(13) Nr. total de recept. de forţă: n= 94 (14) Pi(Li) = 7.92 kW (15) Pi(Le) = 2.11 kW (16) Pitf= 354.26 kW
(18) Pit/2= 182.15 kW ≤ 33.9× 3+ 5.80× 10+ 5.80× 4= (19) n0,5=3+ 10+ 4=17; n =2×17= 34 (17) Pit= 364.30 kW
183.03kW
2. Determinarea puterilor cerute
2.1. Calculul puterilor cerute la nivel de utilaj, categorii de receptoare şi al întregului cosumator de calcul :
Folosind (pag. 19 – Fig.2.1) se determină coeficientul de influenţă ka= 6.80, iar de la pag. 21 (tabelul 2.2)
se extrag valorile coeficientului de cerere k c factorului de putere cosφck şi tgφck, pentru fiecare categorie de
receptoare, valori care se trec în Tabelul 2. (Metoda coeficienţilor de cerere).
2.2. Puterile instalate pe fiecare categorie se determină prin insumarea puterilor instalate ale tuturor
utilajelor su receptoarelor individuale, din fiecare categorie, conform relaţiei generale:
𝑃ik = Σ 𝑃iu ∙ 𝑃u
2.3. Coeficientul de cerere corectat pentru fiecare categorie de receptoare se determină cu următoarea:
1 − 𝑃ck
𝑃 =
` +
c 𝑃a
𝑃ck
2.4. Puterile cerute pe fiecare utilaj:
Activă : Pcu=k’ ck· Piu [kW]
Reactivă : Qcu=tgφck· Pcu
[kVAr]
Aparentă : Scu = √Pcu2 + Qcu2 [kVA]
2.5. Puterile cerute de o categorie de receptoare:
Activă: Pck=k’ ck· Pik [kW]
Reactivă : Qck=tgɸ ck· Pck
[kVAr]
2.6. Puterile cerute totale
Activă: 𝑃c = ∑m 𝑃ck = 140.86 [kW]

k
Reactivă: 𝑃c = ∑m 𝑃ck = 131.96 [kVAr]

k
Aparentă: 𝑃c = √𝑃c2 + 𝑃c2 = 193.02 [kVA]
2.7. Ȋn final, se determină indicatorii energetici, cu caracter global, ai consumatorului:
• Coeficientul mediu de cerere:

𝑃c
𝑃cmed = = 0.38
�
it
• Factorul de putere natural:
𝑃c = 0.72
𝑃𝑃𝑃𝑃nat =
𝑃 c
Calculul puterilor cerute la nivel de utilaj, categorii de receptoare şi
a întregului consumator de calcul
n= 94 ; n’ = 34 ; k a = 8.8 Tabelul 2
Denumire
Nr. Categoria de Piu, nu, Pik , k ck cosφck k ' ck tg φck Pcu, Qcu, S cu, Pck , Qck ,
utilaj sau
crt. receptoare kW buc kW kW kvar kVA kW kvar
receptor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
MU. FU-1 7.57 12 1.79 3.11 3.59
CU REGIM
1 NO RMAL DE MFV
FUNCTIO NARE
5.76 12 218.06 0.14 0.5 0.2377 1.73 1.36 2.36 2.73 51.84 89.68
Sh 425 B 5.80 10 1.38 2.38 2.75
2 - - - - - - -
- - - - - - -
- - - - - -
3 CUPTO ARE CU
REZ ISTO ARE EC 33.9 3 101.7 0.6 0.95 0.6455 0.33 21.88 7.22 23.04 65.64 21.66
4 VENTIL ATO R
EV 4 3 12 0.75 0.8 0.7784 0.75 3.11 2.33 3.89 9.34 7.00
5 UNEL TE
PO RTABIL X 3.75 6 22.5 0.1 0.45 0.202 1.99 0.75 1.50 1.68 4.55 9.05
E
6 IL UMINAT EL 1 7.92 1 7.92 0.95 0.9 0.9557 0.48 7.56 3.63 8.39 7.56 3.63
INTERIO R
7 IL UMINAT EL 2 2.11 1 2.11 0.9 0.9 0.9114 0.48 1.92 0.92 2.13 1.92 0.92
EX TERIO
R
(8) Pit= 364.30 kW Total Pc=140.86 Qc=131.96
Sc = Pcc22 + Q = 193.02 kVA;

Pc Pc
Coeficientul mediu de cerere: k c med = = 0.38 ; factorul de putere natural (mediu): nat
= = 0.72
P Sc
cos
i
3.Planul de amplasament
PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION
Legendă: 22 [m]
EU1 - 12 Masina de frezat universal FU-1

EF1 - 12 Masina de frezat vertical MFV
EH1 - 10 Sheping 425 B X3 EV2 X5
EC1 - 3 Cuptor cu rezistoare EF5 EH5 EF6 EH10 EF12 EU12
X1 - 6 Priză EU5
EV1 - 3 Ventilator
PT - Post de transformare
TG - Tablou general EH4
X1 EU4 EF4 EH9 EF11 EU11 X6
EU3 EF3 EH EH8 EU10

3 EF10
20
EU2 EF2 EH EH7 EF9 EU9
2
EU1 EF1 EH EH6 EF8 EU8

1
EC1 EU6 EU7 EC3

EC2 EF7
EV1 EV3
X2 X4
TG
PT
Proiectat Universitatea erificat Plan

Cristea Mihai
Amplasament Constantin
Pi
Data 19.06.2022
ca Număr desen: 1
PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT

P uteri aparente cerute la coordonatele caracteristice ale
consumatorului şi determinarea centrului de sarcină ech iv
alentă
Tabelul 3
A b scisele Puteri aparente
caracteristice, m cerute
Coordonatele utilajelor j=1 j=2 j=3 j=4 j=5 j=6 j=7 j=8 j=9 j=nx S cy k la
sau receptoarelor ... ordonatele
x1=0 x2=2.1 x3=5.3 x4=8.1 x5=13.1 x6=15.3 x7=17.4 x8=19.9 x9=22 x xnx=.. caracteristice,
=..
kVA
k=ny y =......
ny - - - - - - - - - - - -
k=8 y 8=20 - - 1.83 - 3.89 - 1.68 - - - - 7.27
k=7 y 7=17.4 - 3.59 2.73 2.75 2.73 2.75 2.73 3.59 - - - 20.92
O y 6=14.4
k=6 1.68 3.59 2.73 2.75 - 2.75 2.73 3.59 1.68 - - 21.56
rdonatele y 5=11.2
k=5 - 3.59 2.73 2.75 - 2.75 2.73 3.59 - - - 18.18
caracte- y 4=8.2
k=4 - 3.59 2.73 2.75 - 2.75 2.73 3.59 - - - 18.18
ristice, y 3=5.3
k=3 - 3.59 2.73 2.75 - 2.75 2.73 3.59 - - - 18.18
m y 2=2.5
k=2 - 23.04 23.04 3.59 - 3.59 2.73 23.04 - - - 79.05
k=1 y 1=0 - 3.89 1.68 - - - 1.68 3.89 - - - 11.16
Puteri aparente cerute 194.52=194.52
S cx j la abscisele 1.68 44.91 40.10 17.39 6.62 17.39 19.79 44.91 1.68 - - nx ny
Scxj = S cyk j
caracteristice, kVA =1 k =1
nx ny
Scxjx jj Scy
=1
xC = nx = 10.67 = 7.54 m
k =1
Scxjj m; C ny
=1
= Scyk
=1
4 .Postul de transformare
4.1. Puterea aparentă a PT cu suprasarcinile admise:
Se ţine cont de suprasarcinile admise, pe baza variaţiilor anuale ale sarcinii. Se alege coeficientul de
utilizare a puterii maxime kPM din tabelul 4.1 de la pagina 31 în funcţie de felul consumatorului.
Pentru întreprindere industrială lucrâ nd în două schimburi: KPM = (0,400 ÷ 0,570); s-a k PM =
ales 0.50.
PM
Raportul este un indicator al curbelor de sarcină anuală aparţine intervalului (0.75…0.85) pentru
PVMi
întreprinderi lucrâ nd într-unul sau doua schimburi, se alege
PMV = 0.80 .
PMi
Puterea postului de transformare se determina cu urmatoarea relatie :

PMv
1+
PPT PMi
= 2
∙ + 0,3 ∙ (1 − KPM)
PMi
PMi = Pc
Se obţine valoarea: PP = 117.92 [kW].
Puterea aparentă nominală a postului
este:
PPT
SPT =
cosφ
nat
S-a obţinut: SP = 163.79

[kVA].
4.2. Numărul şi puterile nominale ale transformatoarelor:
Î n cazul unei secţii de prelucrări mecanice se recomandă alegerea a 2 transformatoare de putere
egală.
Puterea aparentă a unui transformator trebuie să acopere : S

= = 81.89 [kVA] ;din şirul valorilor
SPT
n
2
standardizate aflate în tab.4.2, pag. 33, se aleg două transformatoare trifazate, tip Transformatoare
trifazate de putere cu SnT = 100 [kVA].
Ș irul de valori standardizate aflate în tab.4.2, pag. 33, după care se alege transformatorul, în urma
calculelor de mai sus sunt:
SnT ∈ {40,63,100,160,250,400,630,1000,1600,2500 } [kVA]

deci vom alege valoare standardizată de SnT = 100 [kVA].
Se aleg transformatoarele cu următoarele caracteristici:

STn=100 [kVA], 20/0.4 [kV]. Transformatorul de putere,de farbicaţie Electroputere- Craiova(tab.
4.2 Indrumător), are următoarele caracteristici nominale:
• Pierderi nominale:
-
Pierderi la mers în gol ∆ P0 = 0.32 [kW] ;
-
Pierderi la mers în scurtcircuit ∆ Psc = 1.75 [kW]
• Curent de mers în gol: i0 = 2.5 [% ]
• Tensiune de scurtcircuit: usc= 6 [% ]
• Masa totală: MT =1600 [kg]
4.3. Amplasarea PT:
Determinarea centrului de sarcină este necesară pentru a afla coordonatele de amplasare a postului de
transformare, ce se va face după ce s-a realizat plasarea utilajelor şi a receptoarelor în hală.
Calea de acces are lăţimea de 3 m. Coordonatele de amplasare ale fiecărui utilaj, precum şi puterile
aparente corespunzătoare sunt date în Tabelul 3.
Determinarea locului de amplasare al postului de transformare se face cu ajutorul Tabelului 3 şi cu
relaţiile urmatoare, care exprimă coordonatele centrului de sarcină:
n
n S cx
Scy k k
k =0
c c
= j =n 0x n
Scxj Scykk
=0 =0
unde: Scxj - puterea aparentă a unui utilaj aflat la coordonata xj
Scy k - puterea aparentă a unui utilaj aflat la coordonata
yk nx - numărul de pozitii distincte pe axa absciselor
ny - numărul de pozitii distincte pe axa ordonatelor
S-au obţinut valorile: xc = 10.67 [m] şi y c = 7.54 [m]
Postul de transformare se plasează în afara halei, la coordonatele:
xPT = 8 [m] şi y PT = 0 [m]

4.4. Funcţionarea în paralel a transformatoarelor:
Se determina,mai intai,marimea de calcul ST0, conform relatiei urmatoare:

i
Δ P0 + ∙STn∙ 0
S =S ∙√ e 100 = 45.23 [kVA]
T0 Tn u
∙ sc
Δ Psc+ e ∙S sc
100
unde: µ e = 0,03.
Se determina apoi sarcina limită, pentru trecerea de la funcţionarea cu un transformator, la cea a

funcţionarii cu două transformatoare în paralel:
Sl(1,2) = ST0 ∙ √2= 63.97 [kVA]

5. Dimensionarea circuitelor de receptor
Î n această etapă se realizează un calcul legat de circuitele receptoarelor în vederea stabilirii corecte a
protecţiilor necesare fiecărui receptor sau ansamblu de receptoare. Î n afară de conductor avem nevoie de
aparate de protecţie şi de comutaţie. Pentru a putea face calculul la acest nivel, va fi necesar să cunoaştem
circuitele utilajelor pentru care am proiectat reţeaua de alimentare.
Releele termice tripolare asigură protecţia la suprasarcină a receptoarelor electrice. Ele sunt
construite din lamele bimetalice, care încălzindu-se, datorită trecerii curentului, se încovoaie şi deschide
un contact electric.
Siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul în care sunt instalate, prin funcţionarea unui sau
mai multor elemente concepute şi echilibrate în acest scop, câ nd curentul care le parcurge depăşeşte o
anumită valoare pe o anumită durată. Siguranţele fuzibile asigură protecţia liniilor împotriva curenţilor de
scurtcircuit de valori mari.
Contactoarele cu relee termice sunt destinate protecţiei împotriva suprasarcinilor şi a lipsei sau
căderii tensiunii de alimentare.
Protecţia la scurtcircuit prin siguranţe fuzibile trebuie să fie selectivă cu protecţia la suprasarcină cu
relee termice (în cazul în care una din ele nu s-a declanşat să preia rolul cealaltă, dar la o valoare mai mare
decâ t a aparatului situat în aval).
Î n cele ce urmează se prezintă câ teva referiri la formulele conţinute în tabele 4. L a nivelul
receptorului, se va recalcula curentul nominal în funcţie de putere, factor de putere, tensiune de alimentare
şi randament:
Pn
= [A]
n √ 3∙U n∙y n∙cosφn
Curentul cerut de fiecare receptor, este calculat în funţie de curentul nominal şi rădăcina pătrată a
duratei nominale de funcţionare astfel :
𝑃 c =I n ∙ √ D An [A]
Pentru a putea calcula şi dimensiona corect conducta electrică respectiv siguranţa fuzibilă, trebuie să
cunoaştem curentul de pornire al receptoarelor. Care, prezintă şocuri percepute de circuitul din amonte.
Calculul se face din două puncte de vedere: adică pentru pornirea naturală, sau pentru pornirea în condiţii
speciale, cu comutatoare stea-triunghi, pentru a mai micşora vâ rfurile de curent astfel (caz special -
demarator).
p n p n
𝑃 =𝑃 ∙𝑃 ; 𝑃 ` =ఒ ∙𝑃 [A]
3
Protecţia prin relee termice este prezentă în cea mai mare parte a receptoarelor. Aceasta are rolul de
a decupla receptorul, şi evident de a-l proteja de regimurile în suprasarcină, care aduc cu ele încărcarea
termică peste limita admisă a circuitului. Releul se alege ca deziderat între curentul cerut și cei calculaţi,
iar la intersecţia intervalelor se va regăsi curentul de reglaj termic.
∊ [1
1.2 I [A]
c÷ ]
st ksr ksr kt
TSA..., 𝑃 st=... [A]
𝑃 r t1∊ [1 ÷ 1.2] ∙ 𝑃 c [A]
𝑃 r t ∊ [0.6 ÷ 1] ∙ 𝑃t° ∙ 𝑃 st [A]
𝑃 r t=( 𝑃 r t1⌒ 𝑃 r t2)
Siguranţa fuzibilă, este un element de protecţie care intervine în cazul apariţiei pe circuit a unor
curenţi de scurtcircuit, sau în cazul unei puneri la pămâ nt. Dimensionarea şi alegerea siguranţei fuzibile
prezintă trei etape principale de calcul şi una de alegere. Curentul nominal al fuzibilului trebuie să fie: mai
mare decâ t curentul cerut, (pentru ca utilajul să nu fie decuplat în regim permanent de funcţionare), să fie
mai mare decâ t raportul dintre curentul relativ de pornire și coeficientul de nedeconectare„ c” ; Aceasta
miatrebuie să prezinte o selectivitate cu releul termic ales.
𝑃 nf ≥ 𝑃 c [A]
𝑃 c
𝑃 nf
[𝑃 ]
𝑃
𝑃 nf ≥ 𝑃tf ∙ 𝑃 rt [A]
𝑃 nsocl u
𝑃𝑃 𝑃
𝑃 nf uz ib i
Alegerea contactorului se face ţinâ nd cont de curentul nominal al utilajului pe care acesta îl
cuplează la reţea.
𝑃 nK ≥ 1.1∙ 𝑃 n [A]
𝑃 𝑃 𝑃 ...
L a nivelul conductei electrice, calculul de dimensionare prezintă un tandem pe de o parte între

curenţii vehiculaţi între receptor şi tabloul de utilaj, iar pe de altă parte între secţiunea necesară pentru
deservirea unei densităţi de curent admise.
𝑃
𝑃 C adm [𝑃 ]
c
𝑃𝑃
𝑃 C adm ≥ 𝑃 [𝑃 ]
rt
1.
5
𝑃
Fn
𝑃 [𝑃 ]
C adm 3
𝑃C ≥ 𝑃min
[𝑃 𝑃 2]
𝑃C
𝑃 p
[𝑃 𝑃 2]
𝑃 adm
Tubul de protecţie se alege în funcţie de regimul termic al conductei respectiv în funcţie de
amplasare şi dimensiunile lui.
Tip (IP, IPY , IPEY , DPEL

ext/D,intŢ(mm)
v, ş.a.)
Diametrele nominale
• t – reprezintă coeficientul de corecţie şi se ia din tabelul 5.3, pag. 42 în funcţie de temperatură pentru
curentul de serviciu al releelor termice, le termperatura ambiantă 25oC; 𝑃t = 1.004 pe care il vom aproxima
la 1 pentru usurarea calculelor;
• c – reprezintă coeficientul de siguranţă şi se ia din carte de la pagina 44 :𝑃 = 2.5 ;
• tf - coeficient de corecţie : tf = 3;
• K - coeficient de corecţie al regimului de răcire : K =1.053 pentru 20° C.

• 𝑃 = 0.875 - coeficientul de corecţie pentru regimuri intermitente de lucu şi a=1 pentru regimuri
√ D Æ n
permanente de lucru;
• J adm = 35 A 2 pentru Cupru
mm
• pentru dimensionarea releului termic utilizăm tabelul 5.2 de la pagina 42
• pentru dimensionarea contactoarelor utilizăm tabelul 5.6 de la pagina 46;
• pentru alegerea siguranţelor fuzibile utilizăm tabelul 5.5 de la pagina 45;
• pentru alegerea conductelor electrice şi a tubului de protecţie utilizăm tabelele 5.9 şi 5.8 din carte de
la pagina 48, 49.
Mod de calcul:
Pentru motorul din Sh 425B cu Pn=7.5 kW, ns=1000
rpm Pentru receptor:

•
Randamentul nominal: ηn=0.84
•
Factorul de putere nominal: cosφn=0.78
•
Durata de acţionare nominală: DAn=0.6
•
Curentul relativ de pornire: =6
Aceste valori au fost luate din Tabelul 1.Caracteristicile receptoarelor si determinarea puterii
instalate totale.
•
Curentul nominal:
Pn
In = cos = 16.52 [A]
3U n n n
•
Curentul cerut:
Ic = In DAn = 12.79 [A]

•
Curentul de pornire directă
:
𝑃 p =𝑃 ∙𝑃 n = 99.13 [𝑃 ]
Dimensionarea releului termic:

•
Curentul de serviciu ksr [0.6÷ 1], pt. RT tip TSA:
1 1.2 I c
∈[ ÷ ] = [12.79 ÷ 25.59] [A]
st ksr ksr kt
unde ksrM=1 si ksrm=0.6 si k° t=1 pentru t=20° .
Alegerea curentului de serviciu a releului termic indreapta spre releul TSA 32A (ales din tabelul
5.2
din indrumator pg.42), alegem Ist=15 [A].
• Curentul de suprasarcină:
Irt1 [1 1,2)I c = [12.79 ÷ 15.35) [A]
• Reglajul posibil:
𝑃 r t2 ∈ [0.6 ÷ 1]𝑃t∘ 𝑃 st= [9 ÷

• Reglajul ales: 15] [A]
𝑃 r t =𝑃 𝑃 𝑃( 𝑃 r t1 ⌒ 𝑃 r t2 )
Alegerea sigurantei 𝑃 r t= 13.5 [A]

fuzibile:
• Solicitarea termică de durată

𝑃 F n ≥ 𝑃 c= 12.79 [A]
• Condiţia de nedeconectare la curentul de pornire:

≥ I P = 39.65 [A],
c
unde c=2.5 pentru poriniri usoare

• Selectivitatea cu releul
termic:
I F n ≥ Ktf∙I rt =
40.5[A]pentru K tf =
3.
• Siguranţa fuzibilă aleasă
L Fi 63/50, din tabelul 5.5 din îndrumător

Alegerea contactorului:
• Curentul nominal:
I K n ≥ 1.1∙ I n =18.17 [A]

• Tipul contactorului:
TCA 25A, din tabelul 5.6 din îndrumător

Alegerea conductei electrice:
• Stabilitatea termică la solicitarea de durată:

≥ I c = 12.15 [A]
C adm α ∙K
α = 1 şi K = 1.053
• Stabilitatea termică la curenţii de suprasarcină:

Ir
𝑃 C adm = 9 [A]
1
• Stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit:

IFn
= 16.66 [A]
C adm
3
unde IFn=50 [A]
• Secţiunea minimă admisă, mm2:
𝑃c ≥ 𝑃cmin= 1.5 [mm2]
• Secţiunea minimă coresp. densităţii curentului de pornire mm2:

Ip
𝑃c ≥ = 2.83 [mm2]
Ja d m
unde J adm= 35 [mm2]
• Conducta aleasă:
4FY 4, din tabelul 5.9 din îndrumător
• Densitatea de crt. nominal, A/mm2:
n
= I n = 4.13 [A/mm2]
sc
unde sc = 4 [mm2]
Alegerea tubului de protectie:
IPY 20/15.2, din tabelul 5.10 din indrumator pg.50
Ȋn continuare se va repeta operaţiunea anterioară şi pentru cuptorul cu rezistoare cu încărcare
periodică.
Mod de calcul:
Pentru Cuptorul cu rezistoare cu Pn = 33.9
[kW] Pentru receptor:
• Randamentul nominal: ηn= ----

• Factorul de putere nominal: cosφn=0.98
• Durata de acţionare nominală: DAn=1
• Curentul relativ de pornire: =1.5
Aceste valori au fost luate din Tabelul 1.Caracteristicile receptoarelor şi determinarea puterii
instalate totale.
Pn
In = cos = 49.92 [A]
3U n n n
• Curentul cerut:
DAn
Ic = In = 49.92 [A]
• Curentul de pornire directă:

𝑃 p =𝑃 ∙𝑃 n = 74.89 [𝑃 ]
Dimensionarea releului termic:
• Curentul de serviciu ksr [0.6÷ 1], pt. RT tip TSA:

∈ [ 1 ÷ 1.2 ] I c = [49.92 ÷ 99.85] [A]
st ksr ksr kt
unde ksrM=1 si ksrm=0.6 si k° t=1 pentru t=20° .
Alegerea curentului de serviciu a releului termic îndreapta spre releul TSA 63A (ales din tabelul
5.2
din indrumator pg.42), alegem Ist= 63 [A]
• Curentul de suprasarcină:
𝑃 r t1 ∈ [1 ÷ 1.2) 𝑃 c= [49.92 ÷ 59.91) [A]
• Reglajul posibil:
𝑃 r t2 ∈ [0.6 ÷ 1]𝑃t∘ 𝑃 st=

• Reglajul ales: [37.8 ÷ 63]
𝑃 r t =𝑃 𝑃 𝑃( 𝑃 r t1 ⌒ 𝑃 r t2 )
Alegerea sigurantei 𝑃 r t= 56.7 [A]

fuzibile:
• Solicitarea termică de durată

𝑃 F n ≥ 𝑃 c= 49.92 [A]
• Condiţia de nedeconectare la curentul de pornire:

I P
= 29.95 [A]
F
c
unde c=2.5 pentru poriniri usoare
• Selectivitatea cu releul
termic: 𝑃 F n ≥ 𝑃 tf ∙𝑃 r t=
170.1[A]pentru K tf=3
• Siguranţa fuzibilă aleasă
L Fi 200/200, din tabelul 5.5 din îndrumător
Alegerea contactorului:
𝑃 Kn ≥ 1.1∙ 𝑃 n= 54.92 [A]

• Tipul contactorului:
TCA 63A, din tabelul 5.6 din îndrumător

Alegerea conductei electrice:

≥ I c = 47.41 [A]
C adm α ∙K
α = 1 si K = 1.053
• Stabilitatea termică la curenţii de suprasarcină:

𝑃 ≥ Ir t
= 37.8 [A]
C adm
1, 5
• Stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit:

IFn
= 66.66 [A]
C adm 3
unde IFn=200 [A]
• Secţiunea minimă admisă, mm2:

𝑃c≥ 𝑃cmin=1.5 [mm2]
• Secţiunea minimă coresp. densităţii curentului de pornire mm2:

Ip
𝑃c ≥ Ja d m
= 2.14 [mm2]
unde J adm=35 [mm2]
4FY 25 ,din tabelul 5.9 din indrumator
• Densitatea de crt. nominal, A/mm2:
n
= I n = 1.99 [A/mm2]
sc
unde sc=25 [mm2]
Alegerea tubului de protectie:

IPY 40/33.6, din tabelul 5.10 din îndrumător pg.50
D imensionarea circuitelor de
receptor Tabelul 4
R eceptor
N r. E Mă rimea R elaţ ia sau notaţ Pn= 7.5 kW; Pn= 33.9 kW;
crt. lementul ia ns= 1000 rpm ns= rpm
0 1 2 3 4 5
1 Randamentul nominal ηn 0.84 -
2 Factorul de putere nominal cosφn 0.78 0.98
Pn
I =
3 Curentul nominal n 3 U n ncos n 16.52 49.92
4 Durata de acţionare nominală DAn 0.6 1
R eceptor
5 Curentul relativ de pornire 6 1,5
6 Curentul cerut Ic = I n DAn 12.79 49.92
7 Curentul de pornire directă Ip= In 99.13 74.89
Curentul de pornire cu mijloace '
8 speciale (ex. CST), I p= ' I
- dacă este cazul -
n - -
[12.79÷ 25.59] [49.92÷ 99.85]
Curentul de serviciu ksr [0,6÷ 1 1,2 I cst {15; 20; 25} {63}
9 I k srM ksrm kt
1], pt. RT tip TSA
TS A 32A , TS A 63A ,
10 R eleu Tipul releului termic TSA..., Ist=.....A Ist= 15 A Ist= 63 A
termic [12.79 15.35) [49.92 59.91)
11 Curentul de suprasarcină I rt1 [1 1,2)Ic ÷ ÷
{9; 10.5; 12; {37.8; 44.1; 50.4;
12 Reglajul posibil I rt2 [0,6 1]k I st
t 13.5; 15} 56.7; 63}
13 Reglajul ales I rt = Min(I rt1 I rt 2 ) 13.5 56.7
14 Solicitarea termică de durată, A I Fn I c ≥ 12.79 ≥ 49.92
Condiţia de nedeconectare la Ip c = 2.5 c = 2.5
15 S ig uranţ curentul de pornire, A IFn ≥ 39.65 ≥ 29.95
ăf uz c
K tf = 3 K tf = 3
16 ibilă Selectivitatea cu releul termic, A I Fn Ktf I rt ≥ 40.5 ≥ 170.1
17 Siguranţa fuzibilă aleasă Tip In soclu/IFn) L F i 63/50 L F i
200/200
18 Curentul nominal, A I Kn 1,1 I n ≥ 18.17 ≥ 54.92
Contactor
19 Tipul contactorului TCA… TCA 25A TCA 63A
Stabilitatea termică la solicitarea Ic ≥ 12.15 ≥ 47.41
20 de durată, A I Cadm
IaK ≥9 ≥ 37.8
21
Stabilitatea termică la curenţii de I rt
suprasarcină, A Cadm
1,5
I Fn ≥ 16.66 ≥ 66.66
22
Stabilitatea termică la curenţii de I
Conductă scurtcircuit, A Cadm
3
electrică ≥ 1.5 ≥ 1.5
23 Secţiunea minimă admisă, mm 2
sC smin
Secţiunea minimă coresp. ≥ 2.83 ≥ 2.14
densităţii curentului de Ip
24 sC
pornire
J adm
mm2
25 Conducta aleasă (tab. 4.5, p. 238) 3 FY … + FY 4F Y 4 4F Y 25
...
26 Densitatea de crt. nominal, A/mm2 Jn = I n / sC 4.13 1.99
Tub de Tip (IP, IPY , IPEY , PEL , Ţ v IP Y IP Y 40/33.6
27 Dext/Dint
protecţ ie ş.a.), 20/15.2
Diametrele nominale
D imensionarea circuitelor de
receptor
Tabelul 4, continuare
R eceptor
N r. P = 7.5 k W P = 7.5 k W P = 5.5 k W P = 4 k W P = 2.2 k Pn= 1.5 k WPn=0.37 k W
n n n n n
crt. n = 1500 rpm n = 3000 rpm n = 1500 rpm n = 1500 rpm n = 1500 rpm n = 3000 rpm n = 1500 rpm
s s s s s s s
0 6 7 8 9 10 11 12
1 0.86 0.85 0.84 0.82 0.79 0.77 0.66
2 0.84 0.87 0.83 0.82 0.80 0.85 0.79
3 14.98 14.63 11.38 8.58 5.02 3.30 1.02

4 0.6 0.25 0.6 1 0.4 1 0.4
5 6.5 7 6.5 6.5 6.5 6,5 5.5
6 11.60 7.31 8.82 8.58 3.17 3.30 0.64
7 97.40 102.47 74.01 55.81 32.65 21.50 5.63

8 - - - - - - -
[11.60÷ 23.21] [7.31÷ 14.63] [8.82÷ 14.93] [8.58÷ 17.17] [3.17÷ 6.35] [3.30÷ 6.60] [0.64÷ 1.29]
9 {15; 20} {8; 11} {11} {11; 15} {3.3; 4; 5; 6} {4; 5; 6} {0.75; 1}
TS A 32A , TS A 16A , TS A 16A, TS A 10A , TS A 10A TS A 10A , TS A 10A
10 Ist= 15 A Ist= 8 A Ist= 11 A Ist= 11 A , Ist= 4 A ,
Ist= 3.3 A Ist= 0.75 A
11 [11.60 13.92) [7.31 8).78 [8.82 10.58) [8.58÷ 10.30) [83.17 3.81) [3.30÷ 3.97) [0.64 0.77)
÷ ÷ ÷ ÷ ÷
12 {9; 10.5; 12; {4.8; 5.6; 6.4; {6.6; 7.7; 8.8; {6.6, 7.7; 8.8; {1.98, 2.31; {2.4; 2.8; 3.2; {0.45, 0.52;
13.5; 15} 7.2; 8} 9.9; 11} 9.9; 11} 2.64;2.97; 3.3} 3.6; 4} 0.6;0.67;0.75}
13 12 8 9.9 8.8 3.3 3.6 0.67
14 ≥ 11.60 ≥ 7.31 ≥ 8,82 ≥ 8.58 ≥ 3.17 ≥ 3.30 ≥ 0.64
c = 2.5 c = 2.5 c = 2.5 c = 2.5 c = 2.5 c = 2.5 c = 2.5
15 ≥ 38.96 ≥ 40.98 ≥ 29.60 ≥ 23.25 ≥ 13.06 ≥ 8.60 ≥ 2.25
K tf = 3 K tf = 3 K tf = 3 K tf = 3 K tf = 3 K tf = 3 K tf = 3
16 ≥ 36 ≥ 24 ≥ 29.7 ≥ 26.4 ≥ 9.9 ≥ 10.8 ≥ 2.01
17 L F i L F i L F i L F i L F i L F i 25/16 L F i
63/50 63/50 63/35 63/35 25/16 25/4
18 ≥ 16.48 ≥ 16.10 ≥ 12.52 ≥ 9.44 ≥ 5.52 ≥ 3.63 ≥ 1.12
19 TCA 25A TCA 25A TCA 16A TCA 10A TCA 6A TCA 6A TCA 6A
20 ≥ 11.02 ≥ 6.91 ≥ 8,37 ≥ 8.15 ≥ 3.01 ≥ 3.14 ≥ 0.61
21 ≥8 ≥ 5.33 ≥ 6.6 ≥ 5.86 ≥ 2.2 ≥ 2.4 ≥ 0.44
22 ≥ 16.66 ≥ 16.66 ≥ 11.66 ≥ 11.66 ≥ 5.33 ≥ 5.33 ≥ 1.33
23 ≥ 1.5 ≥ 1.5 ≥ 1.5 ≥ 1.5 ≥ 1.5 ≥ 1.5 ≥ 1.5
24 ≥ 2.78 ≥ 2.92 ≥ 2.11 ≥ 1.59 ≥ 0.93 ≥ 0.61 ≥ 0.16
25 4F Y 4 4F Y 4 4F Y 2.5 4F Y 2.5 4F Y 1.5 4F Y 1.5 4F Y 1.5

26 2.78 3.66 4.55 3.43 3.35 2.20 0.68
27 IP Y IP Y IP Y IP Y IP Y IP Y IP Y
20/15.2 20/15.2 20/13.5 20/13.5 16/11 16/11 16/11
6. Dimensionarea circuitelor de utilaj si dimensionarea
coloanelor
Circuitele de utilaj, reprezintă partea reţelei electrice care face legătura între tabloul de distributie şi
utilajele pe care le alimentează tabloul respectiv.Algoritmul de calcul este asemănator cu cel pentru
dimensionarea circuitelor de receptor. Deosebirea aici este faptul că, se alege componenta tranzitorie a
curentului de vâ rf „ IPM” ca fiind cel mai mare curent de pornire dintre receptoarele utilajului pentru care
seface calculul, sau se mai numeşte curent de pornire maxim:
• Curentul cerut de întreg utilajul se calculează cu formula:
2 2
n n
P
ij / nj Qij / nj
S j=1 j=1
I = 3*c U = 3*
c ln ln
• Curentul cerut de restul receptoarelor, se calculează cu relaţia următoare, dar se va exclude

curentul cerut al receptorului care are curentul de pornire ales maxim „ IPM” :
2 2
n n
S c ( n 1) Pij/ nj + nj
Ic( n = =
j=2j=2
1
3 3 * U ln
Uln
• Curentul de pornire maxim se alege ca şi curent de pornire al motorului sau utilajului care
injectează cea mai mare cantitate dintre motoarele utilajelor la pornire
• Curentul de vâ rf se calculează ca sumă dintre curentul de pornire maxim şi suma curenţilor
ceruti de celelalte receptoare considerate în funcţiune
Iv=IPM+ Ic(n–1) [A]
• Protecţia la scurtcircuit reprezintă protecţia principală a coloanelor. Dacă protecţia este

realizată prin siguranţe fuzibile, tipul acestora se determină cu relaţiile:
Inf≥ Ic
IpM
I≥ +I
nf c c(n–1)
IFn≥ 1,5625∙ IFn pl M
LFI; MPR ( Insoclu )

InFuzibil
Alegerea siguranţei fuzibile este un compromis între nedeconectarea la acţiunea curentului de vâ rf şi
selectivitatea cu cele din aval.
Intensităţile maxime I adm pentru curenţii în permanent sunt date în tabelele 5.9 pentru diferite
admise tipuri de conducte.
Determinarea secţiunii conductoarelor pentru a satisface condiţia de stabilitate termică la încălzire în
regim permanent sau intermitent se face cu relaţia:
I cadm
Ic
,
a K
unde:
Ic - curentul cerut de receptor sau de consumatorul de calcul;
a - coeficientul de corecţie al regimului de lucru (a=1 pentru regim

permanent) K – coeficientul de corecţie al condiţiilor de răcire (K =1.053)
Pentru curenţii de scurtcircuit, condiţia de stabilitate termică se exprimă în funcţie de dispozitivul de
protecţie. Dacă protecţia este asigurată de siguranţe fuzibile, condiţia de stabilitate termică, în cazul
instalaţiilor de forţă, de relaţia:
Inf
Icadm
3
Verificarea secţiunii conductoarelor se face la următoarele solicitări:
• rezistenţă mecanică
• încălzire în regim de scurtă durată la pornire; se verifică prin intermediul densităţii de current
la pornire:
• smin mec = 1.5 [mm2] pentru conductoare de cupru.
I7
•
𝑠C ≥ [mm2]
Jadm
Selectivitatea cu siguranţa aval ( I nf ) trebuie să fie mai mare decâ t curentul nominal al fuzibilului
ales la nivelul receptorului, precizat în Tabelul 4. Aparatura de protecţie se alege cel puţin cu două ordine
de mărime mai mare decâ t cea în amonte.Pentru această parte a calculului rezultatele sunt prezentate
tabelar în tabelul 5.1.
Din acest moment putem considera că partea de circuite, protecţii şi conducte au fost dimensionate
începand de la P.T. şi terminâ nd în aval cu utilajele propriu-zise.
Mod de calcul:
Pentru FU-1:
1.Subconsumator
• Curentul cerut de întregul utilaj:

2
n 2
n
P /
ij
j=1
nj
Qij /
j=1
nj
I = = 15.77 [A]
c
3 U ln
Datele Pij,Qij,ηij sunt luate din tabelul 1.
Uln= 400 [V]
• Curentul de pornire
maxim:
IpM = Ip= 97.40 [A]
Ip determinat în tabelul 4.
• Curentul cerut de celelate (n-1) receptoare:
2 2
S n n
c ( n 1) Pij/ + nj = 4.18 [A]
I = = nj
c ( n 1) j=2j=2
3 U 3 * U ln
ln
• Curentul de
vȃrf:
Iv=IpM+ Ic(n-1)= 101.58 [A]
2. Siguranţa fuzibilă
• Solicitare termica de durata:

IFn ≥ Ic = 15.77 [A]
• Nedeconectarea la curentul de vȃrf:

IpM
I ≥ + I = 43.14 [A]
nf c c(n–1)
unde c=2.5
• Selectivitatea cu siguranta aval:

IFn≥ 1.5625∙ IFn pl M= 78.12 [A]
IFn pl M reprezinta curentul nominal maxim al fuzibilelor de pe circuitele de receptor,din
compunerea TU,IFn pl M= 50 [A]
• Siguranţa fuzibilă aleasă:

L Fi 100/80 aleasa din tabelul 5.5 din îndrumător.
3. Separator
• Solicitarea de
durata:
IQn ≥ Ic = 15.77 [A]
• Tip separator:
C16 ales asemănător cu tabelul 6.3 din îndrumător
4. Conducta electrica
• Stabilitatea termica in regim permanent:
I cadm Ic
= 14.97 [A]
a K
unde a=1 şi K =1.053
• Stabilitate termica la Isc:
Inf
Icadm = 26.66 [A]
3
• Sectiunea minima:
sc ≥ smin= 1.5 [mm2]
• Stabilitatea termica la
Iv: Iv
s ≥ 2.90 [mm2]
J adm
• Conducta aleasa:
4FY 6, aleasa din tabelul 5.9 din îndrumător
5. Tub protectie
• Tip,diametre nominale:
IPY 25/17.3, ales din tabelul 5.10 din îndrumător
Dimensionarea circuitelor de utilaj
Tabelul 5.1
Utilajul
Element Mărimea sau solicitarea Relaţia sau simbolul FU 1 Sh 425B MFV
n 2 2 n
P / +
Curentul cerut Q/ 15.77 12.78 12.11
j =1 j =1
Ic = ij nj ij nj
3 U ln
Curentul de pornire maxim IpM, A 97.40 99.13 74.01
Subconsumator n 2 2 n
P / +
Curentul cerut de celelalte (n-1) Q/
4.18 12.78 3.29
receptoare Ic =
j =2
ij nj
j =2
ij nj
3 U ln
Curentul de vâ rf Iv = IpM + Ic(n-1), A 101.58 111.91 77.30
Solicitarea termică de durată I Fn I c ≥ 15.77 ≥ 12.78 ≥ 12.11
I pM
I + I
Siguranţa Nedeconectare la curentul de vâ rf ≥ 43.14 ≥ 52.43 ≥ 32.90
Fn c ( n 1)
c
fuzibilă
Selectivitatea cu siguranţa aval IFn 1,5625 IFn pl M ≥78.12 ≥78.12 ≥54.78
L Fi; MPR
Siguranţa fuzibilă aleasă (In soclu/In fuzibil) LFI 100/80 LFi 100/80 LFI 63/63
Solicitarea de durată IQn Ic ≥15.77 ≥12.78 ≥12.11

Separator
Tip separator … C16 C16 C16
Stabilitatea termică în regim Ic
ICadm ≥ 14.97 ≥ 12.14 ≥ 11.50
permanent aK
Stabilitatea termică IFn
I ≥26.66 ≥26.66 ≥ 21
Conducta la Isc Cadm
3
electrică Secţiunea minimă sC smin ≥ 1.5 ≥ 1.5 ≥ 1.5
Iv
Stabilitatea termică s
la Iv C
≥2.90 ≥3.19 ≥2.20
J adm
Conducta aleasă 4 FY ... 4FY6 4FY6 4FY4
Tub protecţie Tip, diametre nominale IPY Dext/Dint IPY 25/17.3 IPY 25/17.3 IPY 20/15.2
7 . Determinarea numărului de tab louri de distrib uţ
ie
Tablourile de distribuţie sunt componente ale instalaţiilor electrice, care servesc simultan la primirea
şi apoi la distribuţia energiei electrice la diferiţi consumatori. Sunt compuse din materiale electrice şi din
aparate electrice prin care se realizează funcţiile de comandă, protecţie, măsură şi semnalizare.
Determinarea numărului de tablouri de distribuţie, este un proces mai complex, care necesită o serie de
calcule şi în final se încheie cu citirea nomogramei din care rezultă numărul optim economic de
receptoare,
„ Noe” . Raportul dintre numărul total de receptoare, și acest număr optim economic de receptoare, va da
numărul de tablouri de distribuţie necesare pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din
hala considerată.
Trebuie să menţionăm faptul că, pentru o siguranţă în funcţionare, este de indicat, ca numărul de
tablouri de distribuţie, care rezultă în urma calculului, în cazul în care nu este număr natural, el să fie
rotunjit în valoarea imediat următoare mai mare.
Se aleg conductoare din cupru.

Pentru a determina numărul optim de receptoare pe un tablou de distribuiţie şi numărul de tablouri de
distribuţie se efectuează următorii paşi:
1.
Denistatea de calcul J n pentru curentul nominal:
N
1
Jn J nj2 2.98 [A/mm2]
N
j=1
N - reprezinta numarul total de receptoare ale consumatorului,egal cu numarul n din Tabelul
1J nj - reprezinta densitatile de curent de pe circuitele de receptor luata din tabelul 5.1.

2.
Coeficientul mediu de utilizare:
α i = kcmed = 0.38 , valoare luată din Tabelul 2.
3.
Durata pierderilor maxime:
Cunoscand valoare lui cos φnat=0.72 determinam durata pierderilor maxime τ =1800 h din figura
7.2 din îndrumător si durata de utilizare a puterii maxime tPM= 2500 din tabelul 7.1 din îndrumător.
(Uzine de reparatii , lucrul în două schimburi).
4.
Curentul nominal mediu:
In 13.14 [A]
Valorile curenţilor nominali Inj ai receptoarelor se regăsesc în tabelul 4,linia a-3-a,similar cu
calculul densitaţii de curent.
5.
Coeficientul configuraţiei reţelei radiale kr:
𝜅r = 1/√𝛾[𝜇2 + (1 − 𝜇)2] + √𝜇[𝜈2 + (1 − 𝜈)2] = 1.51

6.
Raportul de aspect al halei :
=L 2/L 1= 0.909
Unde L 1= 22 [m] şi L 2= 20 [m]

7.
Coordonatele relative ale punctului de alimentare(PA), care poate fi chiar centrul de sarcina:
xC
= = 0.364 în care xc= 8 [m]
L1
yC
= = 0 în care y c= 0 [m]
L2
8.
Numărul mediu de receptoare pe untiatea de suprafată:
νN = N = 0.247 [m2]
As
N - reprezintă numărul total de receptoare

As - reprezintă diferenţa dintre aria halei şi aria suprafeţei caii de
acces
As=L1 ∙ L1 − 3 ∙ L2 = 380 [m2]

9.
Numărul optim economic de receptoare electrice:
Noe= 30
determinat din fig 7.1 după calcularea elementelor necesare
nD0= N = 3.13
N0e
10.
Numarul real de TD:
nD = 3
8 .Dimensionarea coloanelor
8.1. Calculul puterilor cerute la nivelul tablourilor de distributie TD1/TD2/TD3 :
După determinarea numărului de tablouri de distibuţie, este necesar să calculăm puterea totală
instalată pe fiecare tablou de distribuţie. Aceasta se realizează prin recalcularea Tabelului 2, separat
pentru fiecare TD, iar fiecare tabel va conţine doar utilajele care se alimentează din TD pentru care se face
calculul. Avâ nd în vedere că discutăm de trei tablouri de distribiţie, vom avea trei tabele 2.
Trebuie să menţionăm că numărul de utilaje nu mai este cel total, ci cel instalat pe tablou. Drept
consecinţă, se vor modifica numărul total de receptoare precum şi numărul de utilaje care consumă
jumătate din puterea instalată
Revenind la tabele 2 pentru TD1/TD2/TD3, se va realege coeficientul de influenţă k a pentru fiecare
tabel, algoritmul de alegere rămâ nâ nd acelaşi.
Aşadar, pentru a determina puterile vom aplica următoarele calcule matematice:
• puterea activă cerută la nivel de utilaj:
Pcu = kck ` Piu [kW]
• puterea reactivă cerută de fiecare utilaj:

Qcu = Pcu tg(ck ) [ kVAr]
• puterea aparentă cerută la nivel de utilaj:
S = P 2
Q 2 [kVA]
cu cu cu
• puterea activă cerută a unei categorii de receptoare:
PcK = kck Pik [kVA]
• puterea reactivă cerută a unei categorii de receptoare:
QcK = PcK tg( ck )[kVAr ]
• puterea activa totală:

n
Pctot = [kW]
• puterea reactiva
totală: Pck
k=1
n
Qctot = Qck[kVAr]
k=1
• puterea aparentă
totală:
Sctot = Pctot + Qctot [kVA]
2 2
N
Î n final vom calcula factorul de putere natural , care se calculează astfel: cos( ) = Pctot
Sctot
Valorile calculate se vor introduce in tabalele pentru fiecare tablou de distributie.
8.2. Alegerea elementelor coloanelor:
Dimensionarea coloanelor pentru

TD1 1.Subconsumator
• Curentul cerut:
Sc
I = = 176.27 [A]
c 3 Uln
• Componemta tranzitorie a curentului de vȃrf:
Ivt = I pM = 102.47 [A]
• Curentul cerut de celelalte (n-1) receptoare:
Ic ( n 1 =
(P
c
PiM k'
cM
2+ ) ciM
( QP k'tg
cM
cM ) = 165.75 [A]
2
3 Uln
• Curentul de vâ
rf:
Iv = Ivt Ic ( n 1) = 268.22 [A]
2. Siguranţa fuzibilă
• Solicitarea termică de
durată:
IFn Ic = 176.27 [A]
• Nedeconectare la acţiunea curentului de vâ rf:
IFn I
pM
Ic( n = 206.47 [A]
1)
c
• Selectivitatea cu siguranţa aval maximă:
I Fn 1,5625 I Fn pl M = 312.5 [A]
• Siguranţa fuzibilă
aleasă:
MPR 315/315
3.Separator
• Solicitarea de durată:
IQn Ic = 176.27 [A]
• Tip separator:
C200
4. Conducta electrică
• Stabilitatea termică în regim permanent:

Ic
ICadm = 167.40 [A]
aK
• Stabilitatea termică la
Isc: IFn
= 105 [A]
ICadm
3
• Secţiunea minimă:
sC sC min = 2.5 [mm2]
• Stabilitatea termică la Iv:

Iv
s = 7.66 [mm2]
C
Jadm
3FY 95 + FY 50; IPY 63/59.2, aleasa din tabelul 5.9 din îndrumător.
Modul de calcul pentru TD2 si TD3 este identic cu cel de la TD1.
Calculul puterilor cerute pentru TD1
n= ; n’ = 6 ; k = 2.3 Tabelul 2
25
Denumire Piu, nu, Pik , Pcu, Qcu, S
N r. Categoria de cu, Pck , Qck ,
utilaj sau k ck cosφck k ' ck tg φck
receptor
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
FU1 7.57 4 3.89 6.73 7.77
1 MU. 64.96 0.14 0.5 0.5139 1.73 33.38 57.75
CU REGIM
MFV 5.76 3 2.96 5.12 5.91
NO RMAL DE S 425 B 5.80 3 2.98 5.15 5.95
FUNCTIO NARE
- - - - - - -
2 - - - - - - -
- - - - - -
3 CUPTO R
EC 33.9 2 67.8 0.6 0.95 0.7739 0.33 26.23 8.65 27.62 52.47 17.31
4 VENTIL ATO R
EV 4 1 4 0.75 0.8 0.8587 0.75 3.43 2.57 4.29 3.43 2.57
5 UNEL TE
PO RTABIL
X 3.75 1 3.75 0.1 0.45 0.4913 1.99 1.84 3.66 4.10 1.84 3.66
E
6 - - - - - - - - - - - - - -
7 - - - - - - - - - - - - - -
( 8) Pit= 140.51 k W Total Pc=91.13 Qc=81.31
S c = Pc2 + c = 122.13 kVA;

Pc Pc
Coeficientul mediu de cerere: k c med = P = 0.64 ; factorul de putere natural (mediu): nat = S = 0.74
i cos c
n= ; n’ = ; k = 4.8 Tabelul 2
32 18
receptor
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
FU-1 7.57 4 2.41 4.17 4.82
1 MU. 84.09 0.14 0.5 0.3192 1.73 26.83 46.43
CU REGIM
MFV 5.76 5 1.83 3.18 3.67
NO RMAL DE Sh 425b 5.80 4 1.85 3.20 3.69
FUNCTIO NARE
- - - - - - -
2 - - - - - - -
- - - - - -
3 VENTIL ATO R
EV 4 1 4 0.75 0.8 0.8021 0.75 3.20 2.40 4.01 3.20 2.40
4 UNEL TE
PO RTABIL
X 3.75 4 15 0.1 0.45 0.2875 1.99 1.07 2.14 2.40 4.31 8.58
E
5 -
- - - - - - - - - - - - -
6 - - - - - - - - - - - - - -
7 - - - - - - - - - - - - - -
( 8) Pit= 103.09 k W Total Pc=34.35 Qc=57.41
S c = Pc2 + c = 66.91 kVA;

Pc Pc
i cos c
n= ; n’ = ; k = 3.4 Tabelul 2
26 10
receptor
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
FU-1 7.57 4 2.97 5.14 5.94
1 MU. 70.72 0.14 0.5 0.3929 1.73 29.21 50.53
CU REGIM
MFV 5.76 4 2.26 3.91 4.52
NO RMAL DE Sh 425b 5.80 3 2.27 3.94 4.55
FUNCTIO NARE
- - - - - - -
2 - - - - - - -
- - - - - -
3 CUPTO R
EC 33.9 1 33.9 0.6 0.95 0.7176 0.33 24.32 8.02 25.61 24.32 8.02
4 VENTIL ATO R EV 4 1 4 0.75 0.8 0.8235 0.75 3.29 2.47 4.11 3.29 2.47
5 UNEL TE
PO RTABIL
X 3.75 1 3.75 0.1 0.45 0.3647 1.99 1.36 2.72 3.04 1.36 2.72
E
6 - - - - - - - - - - - - - -
7 - - - - - - - - - - - - - -
( 8) Pit= 112.37 k W Total Pc=56.77 Qc=61.29
S c = Pc2 + c = 83.55 kVA;

Pc Pc
i cos c
Puteri aparente cerute la coordonatele caracteristice, de utilajele si receptoarele repartizate
tabloului de distributie TD1
Tabelul 3
Puteri aparente cerute

A bscisele caracteristice, m S cy k la ordonatele
Coordonatele utilajelor caracteristice,
sau receptoarelor kVA
j=1 j=2 j=3 j=4 j=n

x 1= 0 x 2= 2.1 x 3= 5.3 x 4= 8.1 x 5= .....
k=ny y ny = ...... - - - - - -
k=8 y 8= - - - - - - -
k=7 y 7= - - - - - - -
O y 6= - - - - - - -
k=6
rdonatele y 5= 11.2 - 7.77 5.91 5.95 - 19.63
k=5
caracte- y 4= 8.2
k=4 - 7.77 5.91 5.95 - 19.63
ristice, y 3= 5.3
k=3 - 7.77 5.91 5.95 - 19.63
m
k=2 y 2= 2.5 - 27.62 27.62 7.77 - 63.01
k=1 y 1= 0 - 4.29 4.10 - - 8.39
Puteri aparente cerute 130.29 = 130.29

S cx j la abscisele - 55.22 49.45 25.62 - nx ny
caracteristice, kVA Scxj = Scyk j
=1 k =1
nx
ny
Scxjx jj Scy
xC = =
nx = 4.49 m = 4.93 m
Scxjj k =1
ny
C
S cyk
=1 =1
Momentul curenț ilor ceruț i: X = 5.3 m ; Y = 2.5 m
Tabelul 3
A bscisele Puteri aparente
caracteristice, m cerute
Coordonatele utilajelor j=1 j=2 j=3 j=4 j=5 j=6 j=7 j=8 j=9 j=nx S cykla
sau receptoarelor ... ordonatele
x1= 0 x2= 2.1 x3= 5.3 x4= 8.1 x5= x6= x7= 17.4 x8= 19.9 x9= 22 x xnx=..
13.1 15.3 =..
caracteristice,
kVA
O k=ny y
ny =...... - - - - - - - - - - - -
rdonatele k=3 y 3= 20 - - 3.07 - 4.11 - 3.07 - - - - 10.19
caracte- k=2 y 2 17.4
= - 5.94 4.52 4.55 4.52 4.55 4.52 5.94 - - - 34.54
ristice, k=1 y 1= 14.4 3.04 5.94 4.52 4.55 - 4.55 4.52 5.94 3.04 - - 36.1
m
80.83 = 80.83
S cx j la abscisele 3.04 11.88 12.08 9.1 8.63 9.1 12.08 11.88 3.04 - - nx ny
caracteristice, kVA Scxj = S cyk j

=1 k =1
12
nx ny
ny
Scxjx jj Scyk
Scy
xC = =
nx = 11.48 m
Scxjj k =1
C
Momentul curentilor ceruti: X = 13.1 m ; Y = 17.4 m
= 16.38 m
=1 =1

Tabelul 3

A bscisele caracteristice, m S cy k la ordonatele
Coordonatele utilajelor caracteristice,
sau receptoarelor kVA
j=1 j=2 j=3 j=4 j=n

x 1= 15.3 x 2= 17.4 x 3= 19.9 x 4= 22 x 5= .....
k=ny y ny = ...... - - - - - -
k=8 y 8= - - - - - - -
k=7 y 7= - - - - - - -
O y 6= - - - - - - -
k=6
rdonatele y 5= 11.2 4.55 4.52 5.94 - - 15.01
k=5
caracte- y 4= 8.2
k=4 4.55 4.52 5.94 - - 15.01
ristice, y 3= 5.3
k=3 4.55 4.52 5.94 - - 15.01
m
k=2 y 2= 2.5 5.94 4.52 25.61 - - 36.07
k=1 y 1= 0 - 3.04 4.11 - - 7.15
Puteri aparente cerute 88.25 = 88.25

S cx j la abscisele 19.59 21.12 47.54 - - nx ny
caracteristice, kVA Scxj = Scyk j

=1 k =1
nx
ny
Scxjx jj Scy
xC = =
nx = 18.28 m = 5.22 m
Scxjj k =1
ny
C
Scyk
=1 =1

Dimensionarea coloanelor
Tabelul 5.2
Tabloul de distribuţie
Elementul Mărimea sau solicitarea Relaţia sau simbolul TD 1 TD 2
S c
I = ,A
Curentul cerut c
3 U 176.27 96.57
ln
Componenta tranzitorie a curentului de vâ rf Ivt = I pM , A 102.47 102.47

Subcon-
sumator (P P k '
) 2
+ (Q '
Curentul cerut de celelalte (n-1) receptoare I = Pk
cM tg
c
M
) 2
165.75 88.59
c( n 1) c iM cM c iM
3 Uln
Curentul1de vâ rf Iv = Ivt + Ic ( n 1)
,A 268.22 191.06
N
Solicitarea termică de durată ≥ 176.27 ≥ 96.57
IFn Ic , A
I pM
I + I ,A ≥206.74 ≥ 129.58
Siguranţa Nedeconectare la acţiunea curentului de vâ rf Fn c( n 1)
fuzibilă c
Selectivitatea cu siguranţa aval maximă IFn 1,5625 IFn pl M , A ≥ 312.5 ≥125
Siguranţa fuzibilă aleasă Tip In soclu/IFn MPR 315/315 LFi 200/160
Solicitarea de durată IQn Ic , A ≥176.27 ≥96.57

Separator
Tip separator … C200 C100
Ic
Stabilitatea termică în regim permanent
I ,A
≥167.40 ≥91.71
Cadm
aK
IFn
I ,A
Stabilitatea termică la Isc ≥ 105 ≥ 53.33
Cadm
Conducta 3
electrică Secţiunea minimă sC sC min , mm2 ≥ 2.5 ≥ 2.5
Iv
s 2
, mm
Stabilitatea termică la Iv C
≥7.66 ≥5.45
J adm
Conducta aleasă 3 FY … + FY ... 3FY95+ FY50 3FY35+ FY16
Tub de IPY , IPEY , PEL , Ţ v
Tip, diametrele nominale Dext/Dint IPY 63/59.2 IPY 50/37.8
protecţie
Dimensionarea coloanelor
Tabelul 5.2
Tabloul de distribuţie
Elementul Mărimea sau solicitarea Relaţia sau simbolul TD 3
S c
I = ,A
Curentul cerut 3 U 120.59
ln
Componenta tranzitorie a curentului de vâ rf Ivt = I pM , A 102.47

Subcon-
sumator (P P k '
) 2
+ (Q '
Curentul cerut de celelalte (n-1) receptoare I =
Pk
cM tg
c
M
) 2
111.40
c( n 1) c iM cM c iM
3 Uln
Curentul de vâ rf Iv = Ivt + Ic ( n 1)
,A 213.87
Solicitarea termică de durată IFn Ic , A ≥ 120.59

I pM
Nedeconectare la acţiunea curentului de vâ rf I + I ,A ≥152.39
Siguranţa Fn c ( n 1)
fuzibilă c
Selectivitatea cu siguranţa aval maximă IFn 1,5625 IFn pl M , A ≥ 312.5
Siguranţa fuzibilă aleasă Tip In soclu/IFn MPR 315/315
Solicitarea de durată IQn Ic , A ≥120.59

Separator
Tip separator … C200
Ic
Stabilitatea termică în regim permanent
I ,A
≥114.52
Cadm
aK
IFn
I ,A
Stabilitatea termică la Isc ≥ 105
Cadm
Conducta 3
electrică Secţiunea minimă sC sC min , mm2 ≥ 2,5
Iv
s 2
, mm
≥6.11
J adm
Conducta aleasă 3 FY … + FY ... 3FY50+ FY25
Tub de IPY , IPEY , PEL , Ţ v IPY 50/44.3
Tip, diametrele nominale Dext/Dint
protecţie
9. Celula transf ormator si TGJ T
1.
Transformator:
• Pierderile active la sarcină nominal:
Δ PT = Δ P0 + k2 ∙ Δ Psc = 2.07 [kW]

T
unde: kT = 1
• Pierderile reactive la sarcină nominală:

STn
Δ QT = (i0% + k 2 ∙ usc% )∙ = 8.5 [ kVAr]
100
T
• Curentul nominal primar, inclusiv pierderile în transformator:
2 2
ITnp =√(STn∙cosφc+Δ PT) +(STn∙sinφc+Δ QT) = 3.24 [A]

√3∙Uln
• Curentul nominal
secundar:
ITn2 = STn = 144.33 [A]
√3∙Uln2
2. Separator MT:
• Solicitarea de durata:
IQn1≥ ITnp= 3.24 [A]
• Tip separator MT:

STIP 20/200A
3. Siguranţa fuzibilă Medie Tensiune:
• Domeniul de valori al curentului nominal al fuzibilului de Medie Tensiune:
IFn1 ∊ [1,3 ÷ 2] ∙ ITnp= [4.21 ÷ 6.48] [A]
• Sig. fuzibilă aleasă:

FIn 20/6.3 (se alege din tabelul 9.9)
4. Conducta electrică Medie Tensiune:
• Secţiunea minimă corespunzătoare densităţii economice:

ITnp
s = = 6.75 ,𝐽 = 0.48 [A/mm2]
c JecAl ecÆl
• Conducta electrică aleasă: O l-Al 80/50

5. Î ntreruptor automat de J oasă Tensiune:
• Curentul nominal al întreruptorului:
IQn2 ≥ ITn2 = 144.33 [A]
• Î ntreruptorul în J oasă Tensiune ales:

USO L 250 (ales din tabelul 9.4 din carte)
• Domeniul curentului de serviciu al blocului de protecţie:

1,2 ITn2
I ∊[ 1 ÷ )∙ = [144.33 ÷ 216.50] [A]
s
ksrM ksrm k° t
• Curentde serviciu ales: Is= 160 [A]

• Reglajul termic ales (cu protecţia la scurtcircuit dezactivată):
𝐼rt = 𝑀𝑖𝑛[[(1 ÷ 1,2) ∙ 𝐼Tn2] ∩ [(𝑘srm ÷ 𝑘srM) ∙ 𝑘° t ∙ 𝐼s]]= 160 [A]
6.Separator în J oasă Tensiune:
• Solicitarea de durată:
𝐼Qn2 ≥ 𝐼Tn = 144.33 𝐴
• Tip separator J T: C200

7. Conducta electrică în J oasă Tensiune:

𝐼Tn2
𝐼Cadm ≥ = 137.07 [𝐴]
𝑎∙𝐾
• Stabilitatea termică la curent de suprasarcină:
Irt
ICadm ≥ = 106.66 [A]
1,5
• Stabilitatea termică la curent de scurtcircuit:
IFn1 Uln1
I ≥ ∙( ) = 105 [A]
Cadm 3 Uln2
Secţiunea minimă admisă:
sC smin = 4
Stabilitatea termică la curenţi de vâ rf „ Iv” :

Iv
s = 5.56
C
Jadm
Unde :sl(1,2 )= 63.97 kVA
sl(1,2)
Iv = IpM +
√3 ∙ Uln2
Conducta electrică
aleasă:
4FY 35
9.1 Sistemele de bare:
• Sistemul de bare de Medie
Tensiune: Uln1= 20 [kV]

Sc= 193.02 [kVA] - valoarea luată din tabelul 2
• Curentul cerut total:

Sc
Ict = = 5.57 [A]
√3∙Uln1
2
Solicitările electrice la nivelul barelor se pun în legătură cu puterile cerute, totale, ale
consumatorului, astfel că, pentru barele de J T se reiau numai condiţiile cele mai restrictive,
identificȃnd în tabelul de mai sus, pentru partea de J T a Celulei Trafo. Prima dintre acestea este
prezentată de solicitarea de regim permanent a barelor:
Ic
ICadm ≥ = 264.57 [A]
𝖺∙K
Uln2=0.4 kV
Sc
I = = 278.60 [A]
c
√3∙Uln2
Curentul cerut total, mai puţin componenta corespunzătoare receptorului care are curentul de
pornire maximă (MA de 7.5 kW, din compunerea FU1 , în acest caz) necesită mai întai calculul
contribuţiei acestui receptor la puterile cerute, totale (Tabelul.1 si 2)
Pentru motorul din FU-1 cu Pn = 7.5 [ kW], ns = 1500 [rpm]

Pij
P =P = 1.37 [kW]
c1 cu ∙ Piu
Pij= 5.80 [ kW] - valoare luată din tabelul 1
Piu= 7.57 [kW] - valoare luată din tabelul 1
PCu= 1.79 [kW] - valoare luată din tabelul
2
Qij
Qc1 = 2.29 [kVAr]
= ∙ Qiu
Qij= 3.75 [kVAr] - valoare luată din tabelul 1
Qiu = 5.08 [kVAr] - valoare luată din tabelul 1
QCu = 3.11 [kVAr] - valoare luată din tabelul
2
√(Pc − Pc1)2 + (Qc − Qc1)2
Ic(n–1) = = 274.88 [A]
√3 ∙ Uln2
• Condiţia restrictivă pentru secţiunea
barelor: IpM= 99.13 [A] – valoarea luată din tabelul

5.1
Iv = Ic(n–1)+ IpM= 377.35 [A]
sc≥ Iv/J adm= 10.78 [mm2]

Se alege pentru barele de J oasă Tensiune conductorul dreptunghiular, de cupru, cu dimensiunile
20x3mm din tabelul 9.11 pag. 90 din îndrumător.
Dimensionarea coloanei generale din Celula Transformator
Tabelul 5.3
Mărimea sau Celula
Elementul Relaţia sau simbolul
solicitarea Trafo
Pierderile active la P = P +k 2
P,k W
sarcina nom., k T = 1 T 0 T sc
2.07
S
Pierderile reactive la Q = i ( +k 2
u ) T n
, k var 8.5
sarcina nom., k T =1 T 0% T sc%
Transfor- 100
mator
Curentul nominal (S cos + P )2 + (S sin + Q )2
primar, incl. pierderile IT np = T n c T T n c T 3.24
în transformator, A 3 U
ln
Curentul nominal S
I = Tn
144.33
secundar, A T n2
3 U ln 2
Solicitarea de durată IQn1 IT np , A ≥3.24
Separator
MT Tip separator MT - STIP 20/200A
Domeniul de valori al
Siguranţa curentului nominal al I Fn1 [1,3 2] IT np , A [4.21-6.48]
fuzibilă fuzibilului de MT
MT
Sig. fuzibilă aleasă FIn sau FEn Uln/IFn FIn 20/6.3
Secţiunea min. coresp. s I / J ;(J = 0,48 A / mm2 )
Conducta ≥6.75
densităţii econ., mm2 C T np e c e cA l
electrică
Conducta el. aleasă
MT (tip conductă)
Al, O l-Al, Cu O l- A l
80/50
Curentul nominal al
IQn 2 IT n 2 , A ≥144.33
întreruptorului
Î ntreruptorul J T
Ex. USO L , O RO MAX USO L 250
ales
Î
Domeniul curentului de 1 1,2 IT n 2
ntrerup- Is [144.33-216.50)
serviciu al blocului de k k k, A
tor protecţie srM srm t
automat
JT Crt. de serviciu ales Is, A 160
Reglajul termic ales I = Min[[(1 1,2)I ] [(k k )k I],A 160
(prot. la scc. dezact.) rt T n2 sr min srM t s
Solicitarea de durată IQS n2 IT n 2 , A ≥144.33

Separator
JT STI 0,4/
Tip separator J T C200
Stabilitatea termică la IT n 2
I ,A ≥137.07
solicitarea de durată Cadm
aK
I rt
Stabilitatea termică la I ,A
≥ 106.66
cr. de suprasarcină Cadm
1,5
Stabilitatea termică la I Fn1 Uln1
Conducta I ,A ≥ 105
electrică cr. de scurtcircuit C adm
3 U ln 2
JT Secţiunea minimă sC smin , mm2 ≥4
admisă
Iv
s , mm2
≥5.56
J adm
Conducta electrică
(FY /AFY , libere, în aer; Cablu el. J T) 4FY35
aleasă
`
10. Bateria de condensatoare centralizată
10.1. Structura si dimensionarea bateriei
Compensarea centralizata, la PT, a puterii reactive se realizează prin prevederea unor celule de
compensare, în J T sau MT. O configuraţie posibilă pentru aceste celule este prevăzută în figura
10.1, în J T, prevazută cu o treapta fixă C0 şi trei trepte comutabile C1÷ C3, care pot fi de valori
egale sau diferite.
•
Puterea reactivă totală Qbc a bateriei de condensatoare:
(
Pc tg nat )
tg N
Qbc 1 + pc tg N
în care Pc este puterea cerută totală a consumatorului, la nivelul de tensiune la care se face
compensarea puterii reactive, la factorul de putere natural, căruia ii corespunde:
cosϕ nat= 0.72
tgϕ nat= 0.90
Pc= 140.86 [kW]
pierderile specifice în condensatoarele de putere. Ȋn lipsa unor date concrete, se poate considera:
Pc=3.5* 10-3 [kW/kVAr]
tangenta unghiului corespunzătoare factorului de putere pȃnă la care se face compensarea puterii
reactive, egal de obicei cu cel neutral, cosϕ N = 0.90, pentru care:
tgφN = 0.426
QBc= 75.64 [kVAr]

•
Treapta fixă a bateriei de condensatoare se alege astfel încȃt să compenseze puterea
reactivȃ la mersul în gol al unui singur transformator, conform relatiei:
𝑃c0 ≤ 0.2 ∙ 𝑃Tn [𝑃𝑃𝑃𝑃]
𝑃Tn = 100 [𝑃𝑃𝑃]
𝑃c0 = 20 [𝑃𝑃𝑃𝑃]
•
Alegerea tipului de condensator se face pe baza datelor caracteristice din tabel,
principalele condiţii fiind ca tensiunea nominala a condensatorului Ucn să fie cel putin
egală cu tensiunea reţelei Ur, iar condensatoarele să fie de tip trifazat:
𝑃cn ≥ 1.1 ∙ 𝑃r
m=3
Ur = 400 [V]
Ucn = 1.1* Ur= 440 [V]
𝑃cn ≥ 500 [𝑃]

•
Tipul condensatoului ales: CS-0,50-15-3 (cu ulei sintetic)-ales de la pag. 99, tabel 10.1
Qcn=15
[kVAr]
Ucn=500 [V]
Cnf=64 [µ F]
m=3
•
Puterea reactivă reală a unui condensator, care funcţioneaza la o tensiune a reţelei diferită
de cea nominală a acestuia, este dată de relaţia:
𝑃r 2
𝑃 =𝑃 ∙( )
cr cn = 9.6 [𝑃𝑃𝑃𝑃]
𝑃cm
ceea ce conduce la observaţia că mărimea fizică ce rămȃne constantă, atunci cand condensatorul
funcţioneaza la diferite tensiuni, este capacipatea(nominală) a acestuia.
•
Se determină numărul total de condensatoare ale bateriei :
𝑃Bc
𝑃Bc = ( ) = 7.88
𝑃cr
Vom avea un număr de 8 condensatoare pentru a putea realiza ponderea sugerată în ghid.
•
Numărul de condensatoare incluse în treapta fixă a bateriei de condensatoare:
𝑃c0
𝑃Bc0 = ( ) = 2.08
𝑃cr
Numărul de trepte fixe: o

treaptă
Numărul de condensatoare comutabile: 5
Numărul de trepte comutabile: trei trepte (1-1-3) pentru a satisfice ponderile cerute în îndrumător
•
Pentru treapta cu 1 condensator:
𝑃c1 = 1
•
Pentru treapta cu 3
condensatoare:
𝑃c2 = 3
10.2. Alegerea elemantelor bateriei

•
Curentul de linie al treptei j a bateriei de condensatoare, independent de conexiunea
utilizată,este dată de relaţia:
Pt. un condensator:
𝑃c1 ∙ 𝑃cr
𝑃lc1 = 13.85 [𝑃]
√3 ∙ 𝑃ln
=
Pt. trei
condensatore: 𝑃c2 ∙ 𝑃cr
= 41.56 [𝑃]
𝑃lc2 √3 ∙ 𝑃ln
=
•
Amplitudinea curentului de conectare a treptei j se determină cu relaţia:
𝑃 𝑃sc
= √2 ∙ ∙ (1 + √ ) = 652.05 [𝑃]
Mcc1
𝑃c1 ∙ 𝑃cr
𝑃lc1
𝑃 𝑃sc
= √2 ∙ ∙ (1 + √ ) = 1154.23 [𝑃]
Mcc2
𝑃c2 ∙ 𝑃cr
𝑃lc2
Unde : Ssc= 10 [MVA] - puterea de scurtcircuit în instalaţia de medie tensiune

Inj
Iar dacă valoarea obţnută este mai mare decȃt 10 ori valoarea curentului de linie se recomandă
pentru adoptarea valorii curentului prin următoarea relaţie:
𝑃Mcc1 = 10 ∙ 𝑃lc1 = 138.56 [𝑃]
𝑃Mcc2 = 10 ∙ 𝑃lc2 = 415.69 [𝑃]
Ȋn concluzie vom folosi valorii de mai sus.

•
Curentul de serviciu Ist al releelor termice, pentru protecţia condensatoarelor
împotriva curenţilor de suprasarcină, se alege din condiţia:
I st
1,3 Il·kc k 1,3 Ilc
·k
k t
sr mint
srM
Ist1 = [18.01÷ 29.92] [A]
Releul termic ales: TSA 32A, Ist= 20 [A] pentru treptele cu un condensator
Cu: Irt1= 20 [A]
Ist2 = [54.04÷ 89.78] [A]
Releul termic ales: TSA 63A, Ist= 63 [A] pentru treptele cu trei condensatoare
Cu: Irt2 = 63 [A]
•
Contactorul pentru comutaţia treptelor bateriei de condensatoare trebuie să aibă curentul
nominal conform relaţiei:
Ikn≥ 1.4* Ilc
𝑃Kn1 = 1.4 ∙ 𝑃lc1 = 19.40 [𝑃]
Se alege TCA 25A pentru treapta cu un singur condensator
𝑃Kn2 = 1.4 ∙ 𝑃lc2 = 38.79 [𝑃]
Se alege TCA 63A pentru treapta cu trei condensatoare

•
Siguranţa fuzibilă pentru protecţia la scurtcircuit a unei trepte a bateriei de condensatoare
se alege în baza setului de condiţii, după cum urmează:
Pentru treapta cu un condensator:
𝑃Fn ≥ 𝑃lc1 = 13.85 [𝑃]

𝑃Mcc1
𝑃Fn ≥ = 55.42 [𝑃]
2.5
𝑃Fn ≥ 𝑃tf ∙ 𝑃rt = 60 [𝑃]
Se alege L Fi 63/63
Pentru treapta cu trei condensatoare:
𝑃Fn ≥ 𝑃lc2 = 41.56 [𝑃]

𝑃Mcc2
𝑃Fn ≥ = 166.27 [𝑃]
2.5
𝑃Fn ≥ 𝑃tf ∙ 𝑃rt2 = 189 [𝑃]
Se alege L Fi 200/200
•
Conductele electrice pentru circuitele treptelor bateriei de condensatoare se aleg pe baza
unor condiţii similare cu cele de la instalaţiile de forţă, dintre care unele se referă la
intensitatea de curent admisă, iar altele la secţiunea conductoarelor.
Pentru treapta cu un condensator:
1.4 ∙ 𝑃lc1
𝑃Cad ≥ = 18.42
m
[𝑃]
𝑃
𝑃 𝑃rt1
≥ = 13.33 [𝑃]
Cadm
1.5
𝑃Fn
𝑃Cadm ≥ = 21 [𝑃]
3
𝑃c ≥ 1.5 [mm2]
𝑃c ≥ J = 3.95 [mm ]
IMcc1 2
adm
Conducta aleasă: 4FY

4
Pentru treapta cu trei condensatoare:

1.4 ∙ 𝑃lc2
𝑃Cadm ≥ =
55.26 [𝑃]
𝑃 𝑃
𝑃rt2
≥ = 42
[𝑃]
Cadm
1.5
𝑃Fn2
𝑃Cadm ≥ = 66.66 [𝑃]
3
𝑃c
𝑃c ≥ 1.5 [mm2]
≥ IMcc2 = 11.87 [mm2]
Jadm
Conducta aleasă: 4FY 25
10.3.Dimensionarea tabloului de compensare
Pentru coloana de alimentare a tabloului de compensare (TC), de pe care pleacă circuitele pentru
fiecare din treptele bateriei de condensatoare, se ia în considerare o echipare cu siguranţe
fuzibile, la capătul amonte (la TG) şi cu separator, la capătul aval.
•
Siguranţa fuzibilă de pe coloana TC se alege pe baza următorului ansamblu de condiţii:
𝑃Fn ≥ 𝑃lBc = 110.85 [𝑃]

𝑃McTM
𝑃 ≥ +𝑃 = 110.85 [𝑃]
Fn lc(n–1)
2.5
𝑃Fn ≥ 1.5625 ∙ 𝑃FnTM = 312.15 [𝑃]
Siguranţa fuzibilă aleasă: MPR 315/315

•
Separatorul de pe intrarea TC va fi ales pe baza condiţiei:
𝑃QSn ≥ 𝑃lBc = 110.85 [𝑃]
Separatorul ales: C200

•
Conducta electrică din compunerea coloanei de alimentare a TC se alege pe baza
următorului set de condiţii:
1.4 ∙ 𝑃lBc
𝑃Cadm ≥ = 147.38 [𝑃]
𝑃
𝑃Fn
𝑃Cadm ≥ = 105 [𝑃]
3
𝑃c ≥ 2.5 [mm2]
IMcTM+Ilc(n—1)
𝑃c ≥ Jad, = 5.54 [mm2]
Conducta aleasă: 4FY

70
10.4.Rezistenţa de compensare la un condensator

Bateriile de condensatoare se prevăd cu dispozitive de descărcare automate sau manuale,
rezistenţe de descărcare, astfel alese în cȃt tensiunea reziduală la bornele acesteia să scadă sub 42
V, după cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei sau a oricăreia dintre treptele acesteia, de la
reţea. Bateriile de condensatoare cu trepte comutabile se prevăd cu dispozitive de descărcare
cuplate automat, în momentul deconectării de la reţea.
•
Alegerea valorii rezistenţei de descărcare se face pe baza relaţiei:
td
RR
Cln(U0 /Uadm )
td - timp de descărcare a condensatoarelor de la tensiunea de alimentare sub cea de 42V, aceasta

valoare fiind de 60 de secunde
x - pentru cazurile în care rezistoarele sunt cuplate în paralel cu condensatoarele în triunghi sau
dacă atȃt condensatoarele, cȃt şi rezistoarele sunt conectate în stea (1)
U0 - tensiunea remanentă, iniţială, adică tensiunea la bornele treptei bateriei de condensatoare cu
capacitatea C, în momentul deconectării ( 400V )
Uadm - tensiunea maxim admisă pentru tipul de baterie considerat ( 42V
) C=64 [µ F]
RR = 360.52 [kΩ ]
După determinarea valorii maxime a rezistenţei de descărcare, se alege o valoare a rezistenţei de

descărcare din seria de valori nominale, care să îndeplinească inegalitatea respectivă. Dacă se
consideră seria de valori E12( cu toleranţa + -10% ), atunci pentru RR se pot avea în vedere multiplii
sau submultiplii ai următoarelor valori:
RE12 {1,0; 1,2; 1,5; 1,8; 2,2;2,7;3,3;3,9; 4,7; 5,6; 6,8; 8,2}
• Alegerea rezistenţei de descărcare nominală:
𝑃Rn = 330 [𝑃𝑃]
După alegerea valorii nominale a rezistenţei de descărcare, se calculează puterea disipată minimă
la care trebuie aceasta să corespundă:
𝑃R2
𝑃Rd ≥ = 0.48 [𝑃]
𝑃 Rn
Puterea disipată se defineşte prin alegerea unei valori imediat superioare celei determinate, din
seria de puteri disipate nominale (STAS 6838):
PRn {0,05; 0,1; 0,125; 0,25; 0,5; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10; 16; 25; 40;...; 500}W
• Alegerea puterii disipate nominala :
𝑃Rn = 0.5 [𝑃]

11. Calculul pierderilor de tensiune
Din acest calcul rezultă căderea de tensiune de la tabloul general TG, pȃnă la receptorul propriu-
zis. Căderea de tensiune este datorată impendanţei circuitului de conductoare, respectiv puterii
active şi reactive cerute de receptor. Calculul se determină pentru receptorul cel mai îndepărtat
faţă de PT şi care este totodată cel mai mare consumator.
Calculul este distribuit pe două tronsoane, ca atare vom avea de efectuat două rȃnduri de calcule:
• unul pentru circuitul de utilaj

• unul pentru coloana
Formula de calcul care stă la baza acestei determinări este:
R ∙ Pc + X ∙ Qc
Δ U= Un2 ∙
100
Condiţia urmărită este Δ U< =10% .
Ȋn care Pc si Qc sunt puterea activă şi reactivă cerute pe tronsonul respectiv,iar R şi X , rezistenţa
şi reactanţa tronsoanelor considerate.
Ȋn regim permanent:
• Tronsonul 1 (circuitul de utilaj): coloana TD2 - TU FU1 - 5 (FY 6)

17.9 ∙ 103
RL1 = ∙
lc1 = 34.69 [mΩ]
sc1
Unde :
▪ sc1 = 6 [mm2]
▪ lc1 = 11.63
[m]
𝑋L1 = 𝑋0 ∙ 𝑙c1 = 2.32 [𝑚𝛺]

Unde :
▪ X 0 = 200 [Ω /km]
RL1 ∙ Pc + XL1 ∙ Qc
(Δ U%) = ∙ 100 = 0.043 [%]
u ▪ Pc = 1.79 [kW]
▪ Qc = 3.11 [kVAr]
Unde :
Un = 400 [V]
Un2
Un = 400 [V]
• Tronsonul 2 (coloana): TG-TD2 (FY 35)
17.9 ∙ 103
RL2 = ∙
lc2 = 11.33 [mΩ]
sc2
Unde :
▪ sc2 = 35
[mm2]
▪ lc2 = 22.17
[m]
𝑋L2 = 𝑋0 ∙ 𝑙c2 = 4.43 [𝑚𝛺]

Unde :
▪ X 0 = 200 [Ω /km]
RL2 ∙ Pc + XL2 ∙ Qc
(Δ U%) = ∙ 100 = 0.403 [%]
d
Un2
Unde :
▪ Pc = 34.35 [kW]
▪ Qc = 57.41 [kVAr]
▪ Un = 400 [V]
Pierderile totale (în regim permanent):

(Δ U%)t = (Δ U%)u + (Δ U%)d = 0.446 [%]
Δ U% t < 10% astfel că este perfect justificată remarca: la o dimensionare corectă a instalaţiei
electrice şi pentru lungimi moderate ale circuitelor şi coloanelor, pierderile de tensiune în regim
permanent se încadrează în domeniul admis de normativ!
Ȋn regim de pornire:
• Tronsonul 1 (circuitul de utilaj): coloana TD2-TU FU1 - 5

𝜆 ∙ 𝑃nM
▪ P = 7.5 [kW]
n ▪ ηnM = 0.86
Unde: M
▪
λ = 6.5
Pc(n-1) = 2.57 [kW]
𝑃P1 = + 𝑃c(n–1) =
nM 59.25 [kW]�
Pc(n-1) = 2.57 [kW]

PP1 ∙ RL1
(Δ Up%) = ∙ 100 = 1.28 [%]
u
Un2
• Tronsonul 2 (coloana): TG-TD2
𝜆 ∙ 𝑃nM
𝑃P2 = + 𝑃c(n–1) = 85.29 [𝑘𝑊]
�nM
Unde:
▪
λ=6
▪ PnM = 7.5 [kW]
▪ ηnM = 0.86
▪ Pc(n-1) = 28.61
[kW]
(Δ Up%) PP2 ∙ RL2

= ∙ 100 = 0.604 [%]
d
Un2
Pierderile totale (în regim de
pornire):
(Δ U%p)t = (Δ Up%)u + (Δ Up%)d = 1.88 [%]
Δ U% pt < 12% astfel că este perfect justificată remarca: la o dimensionare corectă a instalaţiei
electrice şi pentru lungimi moderate ale circuitelor şi coloanelor, pierderile de tensiune în regim
de pornire se încadrează în domeniul admis de normativ!
12. Calcul curenţilor de scurtcircuit
12.1. Parametrii corespunzători reţelei de alimentare, determinaţi pentru partea de MT:
• Impedanţa de scurtcircuit:
2
𝑃nq
𝑃 S =𝑃
𝑃 = 44 [𝑃]
∙ kq
Unde:
▪ Unq = 20 [kV]
▪ Skq = 10 [MVA]
▪
c = 1.1 ( din tabelul 12.1 din îndrumător, pentru MT)
• Reactanţa de scurtcircuit:
𝑃 S = 0.995 ∙ 𝑃 S = 43.78 [𝑃]
• Rezistenţa de
scurtcircuit:
𝑃S = 0.1 ∙ 𝑃 S = 4.37 [𝑃]
12.2. Raportarea la J T a impedanţei şi a componentelor

acesteia: Se face pe baza relaţiei generale:
𝑃 S ∙ 103
(𝑃 S)JT = 2 = 17.6 [𝑃 𝑃]
Tn
Unde :
Up
= = 20 =
50
Tn Us 0.4
▪ Up – tensiunea din primar

▪ Us – tensiunea din secundar
Impedanţa sistemului şi componetele acesteia în punctul de delimitare,
pentru cele două niveluri ale tensiunilor nominale:
Unq [kV] 20 [kV] 0.4 [kV]

Z S [mΩ ] 44000 17.6
RS [mΩ ] 4370 1.75
X S [mΩ ] 43780 17.51
12.3. Parametrii transformatorului din PT:
• Impedanţa de scurtcircuit a transformatorului:

𝑃 sc ∙ 𝑃p 2
𝑃T = = 240 [𝑃]
100 ∙𝑃
T
Unde:
▪ usc = 6 [% ]
▪ Up = 20 [kV]
▪ STn = 100 [kVA] – puterea aparentă nominală a transformatorului
• Rezistenţa de scurtcircuit a transformatorului:

𝑃 𝑃sc
𝑃 = = 74.62 [𝑃]
T
3 ∙ 𝑃Tn2
Unde:
▪ Δ Psc = 2.35 [kW]
▪ ITn = 3.2 [A] – curentul nominal al transformatorului pe partea de MT
• Reactanţa de scurtcircuit a transformatorului:
X T =√ Z T
2 − R T
2 = 228.10 [Ω ]
12.4. Reactanţa relativă:

ST
x T = 2 ∙X T = 0.057
p
12.5. Factorul de corecţie al impedanţei transformatorului:

0.95 ∙ 𝑃 max
𝑃T = = 0.9645
1 + 0.6 ∙
T
Unde:
▪ cmax = 1.05 (din tabelul 12.1 din îndrumător, pentru J T)
Parametrii de scurtcircuit ai transformatorului de putere,
relativi la cele două niveluri de tensiune,primar şi secundar
Nivelul Parametrii transformatorului

tensiunii [kV] ZT RT X T xT K T K TR T K TX T
20 240 [Ω ] 74.62 [Ω ] 228.10 [Ω ] 0.057 0.9645 71.97 [Ω ] 220.00 [Ω ]
0.4 96 [mΩ ] 39.84[mΩ ] 91.24 [mΩ ] 28.78 [mΩ ] 88.00 [mΩ ]
12.6. Parametrii de scurtcircuit ai liniilor electrice:
Componentele lineice Componentele totale

Reperele Tipul Materialul L ale impedanţei [Ω ale impedanţei [mΩ ]
liniei conductei conductei ungime /km]
a [km]
R0 X 0 RL X L
L 1:Q-T1 O l-Al Al 0.006 0.36 0.35 2.64 2.1

80/50
L 2:T1-G FY 35 Cu 0.008 0.52 0.17 5.07 1.41
L 3G-D 3FY 95 Cu 0.014 0.19 0.21 3.27 3.06
12.7. Sursa echivalentă de tensiune(MT):
c ∙U
U e s = = 12.70 [k V ]
√3
12.8. Scurtcircuit trifazat în punctul D:
• Rezistenţa totală a liniilor:
Σ R L =R L 1 +R L 2 ∙t T n
2 +R L 3 ∙t T n
2 = 20.88 [Ω ]
• Rezistenţa totală de scurtcircuit:
R k =R S +R K T +Σ R L = 97.23 [Ω ]
• Reactanţa totală a liniilor:
Σ X L =X L 1 +X L 2 ∙t T n
2 +X L 3 ∙t T n
2 = 11.19 [Ω ]
• Reactanţa totală de scurtcircuit :
X k =X S +X K T +Σ X L = 274.98 [Ω ]
• Impedanţa totală de scurtcircuit:
𝑃 k = √ 𝑃k2 + 𝑃 k
2 = 291.66 [𝑃]
12.9. Curentul iniţial de scurtcircuit:

𝑃e s
(𝑃k )MT =``
= 43.54 [𝑃]
𝑃k
12.10. Raportul dintre rezistenţa şi reactanţa totale,de scurtcircuit:
𝑃k
= 0.3536
𝑃k
• Factorul k:
𝑃 = 1.02 + 0.98 ∙ 𝑃 –3(R/ X ) = 1.3592
• Curentul de scurtcircuit de şoc,pe partea de MT:
(𝑃 p )MT = √2 ∙ 𝑃 ∙ ( 𝑃k` ` ) = 83.71 [𝑃]

M
12.11. Curenţii de scurtcircuit pe barele de TGJ T:
• Curentul iniţial de scurtcircuit,în J T:
(I k
`` )J T = (I k
`` )MT ∙ t T n = 2.17 [k A ]
• Curentul de scurtcircuit,de şoc:
(𝑃 p )JT = (𝑃 p )MT ∙ t T n = 4.18 [𝑃𝑃]
• Componenta maximă de c.c. pentru t = 0.01 :

Rk
–2π ( ) f
(𝑃 cc)JT = √2 ∙ ( I t
n
= 1.01 [𝑃𝑃]
` ∙ Xk
Unde:
▪ fn – frecvenţa nominală
▪
t – timpul considerat din momentul începerii regimului de scurtcircuit
• Curentul de scurtcircuit asimetric:
2
𝑃asi m = √ ( ` ` ) +
cc )JT = 2.40 [𝑃𝑃]
J 2
(
• Curentul echivalent termic
``
𝑃 sc
∙ √𝑃 + 𝑃 ∙ = 3.07 [𝑃𝑃]
𝑃t =
J 𝑃 ce
(
Unde:
▪ tsc – durata scurtcircuitului (≥ 0.5 s)
▪ tce – timpul corespunzător curentului echivalent termic (1 s)
▪
m – coeficientul de influenţă a componentei aperiodice
▪
n – coeficientul de influenţă a variaţiei în timp a componentei de c.a.,a curentului
de scurtcircuit
Se admite suma celor doi coeficienţi de influenţă cu valoarea: m+ n=1
12.12. Stabilitatea termică a conductelor:
√ ( 𝑃 rp
𝑃c = 95 ∙𝑃2s = 8.46 [𝑃 𝑃 2]
≥
𝑃sc
Unde:
▪ trp – timpul de rupere al curentului de scurtcircuit (0.2 s)
▪ Isc – curentul de scurtcircuit
▪ K sc – constanta de calcul al timpului în care curentul de scurtcircuit încalzeşte
conductorul,pâ nă la limita admisă (115 – pentru conductoarele de cupru, izolate
cu PVC, precum şi pentru legături la conductoare de cupru, lipite cu cositor,
pentru o temperatură de 160oC)
Astfel pentru conducta 3FY 95 (TD1) condiţia este îndeplinită.
13. Instalaţ ia de iluminat
13.1. Predeterminarea echipamentului electric de iluminat:
• Inălţimea minimă de suspendare:

𝑃 1
mi n1 = = 4.26 [𝑃 ]
+ℎ o
−
m
ℎ
𝑃2
= + − = 5.6 [𝑃 ]
mi n2 o m
4
Unde:
▪ hom – inălţimea medie a omului, pâ nă la nivelul ochilor (1.6 m).
▪ hu – inălţimea planului util (1 m).
▪ L 1,L 2 – lungimea şi laţimea halei.
• Inaltimea de suspendare maxima:
ℎ Max =𝑃− ℎ u − ℎ cmi n = 5 [𝑃 ]
Unde:
▪ hcmin – distanţa dintre tavan şi centrul optic al corpului de iluminat,atunci câ nd
acesta ar fi montat direct pe tavan (0 m).
▪
H – inălţimea halei.
• Indicele încăperii:
𝑃 1∙𝑃 2
𝑃 =
𝑃 ∙ ( ) = 1.74
1 2
• Amplasarea în plan a +
AI:
Numărul N1 al AI pe o bandă se determină cu relaţia:
𝑃1 𝑃1
+ ( 1 −2 ∙ 𝑃p 1) ≤ —2 ∙ 𝑃p 1
𝑃∙ 𝑃 c
1∗ M1
Unde:
▪ d1* M – distanţa relativă dintre AI (0.7).
▪ kp1 – coeficient ţinâ nd seama de distanţa dintre AI şi utilitatea dată spaţiilor de
la perete (0.5).
𝑃 1= 6
Numărul de benzi N2 este limitat numai inferior conform relaţiei:
𝑃 2
𝑃 2 ≥ + (1 − 2 ∙ 𝑃p 2)
𝑃∙ 2∗ M
Unde:
▪ d2* M – distanţa relativă dintre două benzi învecinate (0.6).
▪ kp2 – coeficient similar cu kp1, dar corespunzător distanţelor la perete după
dimensiunea L 2 (0.5).
𝑃 2= 6
Din valorile minime N1 şi N2 date de relaţiile de mai sus se determină numărul minim de corpuri
de la care începe căutarea de STP:
𝑃 cmi n =𝑃 1∙𝑃 2 = 36 [𝑃 𝑃 𝑃 ]
Predeterminarea echipamentului electric se încheie cu calculul fluxului lămpilor dintr-un corp.

Devin STP acele sisteme de iluminat, caracterizate prin combinaţia AI-lampi inălţime de
suspendare şi număr de AI care îndeplinesc dubla inegalitate,scrisă în formă condensată ,
matricială după cum urmează:
Unde :
▪ A – aria halei.
▪ Emed – limita superioară a iluminării medii,stabilită în raport cu valoarea următoare lui
Emed din scara iluminărilor.
▪ K Mt – factorul de menţinere total al instalaţiei de iluminat.
13.2. Dimensionarea circuitului de alimentare a sistemului de iluminat interior:

Aceasta reprezintă ultima etapă de calcul propriu-zisă din cadrul acestui proiect.De aceasta dată,
vom dimensiona circuitele de iluminat, proprii pentru fiecare sursă de lumină, respectiv circuitul
alimentat direct din tabloul general şi din postul de transformare.
Simularea din cadrul complexului de programe DIAL UX ne va aduce date care le vom folosi
înaceste calcule şi care se referă la numărul de corpuri de iluminat, la puterea unui corp, care
include puterea lămpii respectiv a balastului.
Ȋn continuare vom demara calculele în vederea dimensionării protecţiilor circuitelor amintite mai
sus.
• Date corp de iluminat:
▪
Corp de iluminat folosit: ELB A F IPAD 04 - 25
▪ Puterea corpului de iluminat (PAI) : 132 [ W
▪ Numărul corpurilor de iluminat (ncorp) : 56 [ b uc
▪
Reprezentarea în hală: 7x 8
Se vor împărţi corpurile de iluminat în două circuite a câ te 28 de corpuri pe un circuit. Circuitele
sunt identice.
Puterea pe un circuit:
𝑃ci rc = 28 ∙ 𝑃ÆI = 3696 [𝑃]
• Puterea nominală totală a instalaţiei de iluminat interior:
𝑃nto t = 𝑃co rp ∙ 𝑃ÆI = 7392 [𝑃]
• Curentul cerut de un circuit de iluminat:

𝑃ci rc
𝑃c = 5.61 [𝑃]
= √3 ∙ 400 ∙ 𝑃
𝑃
Unde: 𝑃𝑃 c
▪ cosφc – factorul de putere cerut al receptoarelor de iluminat.
• Alegerea siguranţei fuzibile:
𝑃N f = 𝑃c = 5.61 [𝑃]
Se alege o siguranţa fuzibilă de tipul L Fi 25/6.
• Alegerea întreruptorului tripolar:
𝑃kn = 𝑃c = 5.61 [𝑃]
Se alege un întreruptor tripolar cu parghie 1301.

• Alegerea secţiuni conductorului:
𝑃nf
𝑃Cadm = = 8.57 [𝑃]
0.7
𝑃c = 1.5
[mm2]
𝑃c Ic
= = 0.16 [mm2]
Jadm
Se alege o conductă de tipul : 4FY
1.5
Tubul de protecţie ales: IPY 16/11
13.3. Dimensionarea circuitului de alimentare a sistemului de iluminat exterior:
• Date corp de iluminat:

▪
Corp de iluminat folosit: ELB A AV IS 01 – 7 5
▪ Puterea corpului de iluminat (PAI) : 7 5[W
▪ Numărul corpurilor de iluminat (ncorp) : 16 [ b uc
• Puterea nominală totală a instalaţiei de iluminat exterior:
𝑃nto t = 𝑃co rp ∙ 𝑃ÆI = 1200 [𝑃]
• Curentul cerut de circuitul de iluminat exterior:

𝑃nto t
𝑃c = 1.82 [𝑃]
= √3 ∙ 400 ∙ 𝑃
𝑃
Unde: 𝑃𝑃 c
▪ cosφc – factorul de putere cerut al receptoarelor de iluminat.
𝑃N f = 𝑃c = 1.82 [𝑃]
• Alegerea întreruptorului:
𝑃kn = 𝑃c = 1.82 [𝑃]
Se alege un întreruptor pachet de utilizare generala P.3-10.

• Alegerea secţiuni conductorului:
𝑃nf
𝑃Cadm = = 2.85 [𝑃]
0.7
𝑃c = 1.5
[mm2]
𝑃c
= Ic
= 0.05 [mm2]
Jadm
Se alege o conductă de tipul : 2FY
1.5
Tubul de protecţie ales: IPY 12/7.8
13.4. Dimensionarea tabloului de iluminat (TL ) :
• Curentul cerut de TL :
𝑃to tal
𝑃c = 13.05 [𝑃]
= √3 ∙ 400 ∙ 𝑃 𝑃
𝑃𝑃 c
Unde:
▪ Ptotal – suma puterilor pentru circuitele de iluminat interior şi exterior.
𝑃N f = 𝑃c = 13.05 [𝑃]
• Alegerea separatorului:
𝑃kn = 𝑃c = 13.05 [𝑃]
Se alege un separator C16.
• Alegerea secţiuni
conductorului:
𝑃nf
𝑃Cadm = = 22.85 [𝑃]
0.7
𝑃c = 1.5 [mm2]
𝑃 = Ic
= 0.37 [mm2]
c Jadm
Se alege o conductă de tipul : 4FY 4

Tubul de protecşie ales: IPY 20/15.2
Proiect Instalatii Electrice
Proiectare iluminat interior - hala industriala
Data: 19.06.2022
Proiectant: Cristea Mihai
19.06.2022
Proiectant Cristea Mihai

Telefon
Fax
e-mail
Cuprins

Prima pagină a proiectului 1
Cuprins 2
Listă număr corpuri de iluminat 3
ELBA FIPAD-04-258
Fişă cu date corpuri de iluminat 4
Spaţiu 1
Rezumat 5
Corpuri de iluminat (plan de poziţionare) 7
Rezultate fotometrice 8
Suprafeţe spaţiu
Plan util
Izolinii (E) 9
DIALux 4.13 by DIAL GmbH Pagina 2

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Proiect Instalatii Electrice / Listă număr corpuri de iluminat
56 Bucăţi ELBA FIPAD-04-258

Nr.articol:
Flux luminos (Corp de iluminat): 6891 lm
Flux luminos (Lămpi): 10400 lm
Putere corpuri de iluminat: 132.0 W
Clasificarea corpurilor de iluminat conform CIE: 87
Cod flux CIE: 38 67 88 84 66
Dotare: 2 x T8 58W (Factor de corecţie 1.000).

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
ELBA FIPAD-04-258 / Fişă cu date corpuri de iluminat
Distribuţia luminoasă 1:
Clasificarea corpurilor de iluminat conform CIE: 87 Distribuţia luminoasă 1:

Cod flux CIE: 38 67 88 84 66
Domeniu de utilizare : Iluminatul general de interior in medii umede, cu praf
necombustibil
Descriere Armatura realizata din poliester armat cu fibra de sticla
Difuzor din policarbonat transparent, la variantele FIPAD 04, rezistent la socuri,
cu o structura prismatica pe interior, pentru asigurarea unei distributii uniforme
a luminii
Difuzor acrilic la variantele FIPAD 04 M
Garnitura de etansare din spuma poliuretanica
Diametrul cablului de laimentare Ø8-Ø12mm
La cerere se poate echipa cu balast electronic, accesorii de suspendare si
aparataj pentru iluminat de siguranta(cu exceptia variantei 1x18, 2x18)
Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1
230V/50Hz IP 65

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Spaţiu 1 / Rezumat
Înălţimea spaţiului: 6.000 m, Înălţime de montare: 6.000 m, Factor de

Valoare în Lux, Scară 1:257
menţinere: 0.80
Suprafaţă r [%] Em [lx] Emin [lx] Emax [lx] u0

Plan util / 520 335 618 0.643
Podea 20 495 336 596 0.678
Tavan 70 240 137 700 0.569
Pereţi (4) 50 389 228 658 /
Plan util: UGR Pe lungime- Transversal la axa corpului de

Înălţime: 0.850 m Perete stânga 23 19 iluminat
Raster: 64 x 64 Puncte Perete inferior 23 19
Zonă de margine: 0.000 m (CIE, SHR = 0.25.)
Listă bucăţi corpuri de iluminat
Nr. Bucăţi Denumire (Factor de corecţie) F (Corp de iluminat) [lm] F (Lămpi) [lm] P [W]
1 56 ELBA FIPAD-04-258 (1.000) 6891 10400 132.0
Total: 385887 Total: 582400 7392.0
Putere specifică: 16.80 W/m² = 3.23 W/m²/100 lx (Suprafaţă: 440.00 m²)

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Spaţiu 1 / Listă număr corpuri de iluminat
56 Bucăţi ELBA FIPAD-04-258

Nr.articol:
Cod flux CIE: 38 67 88 84 66
Dotare: 2 x T8 58W (Factor de corecţie 1.000).
j=1

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Spaţiu 1 / Corpuri de iluminat (plan de poziţionare)
Scară 1 : 158
Nr. Bucăţi Denumire

1 56 ELBA FIPAD-04-258

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Spaţiu 1 / Rezultate fotometrice
Flux luminos total: 385887 lm

Putere totală: 7392.0 W
Factor de menţinere: 0.80
Zonă de margine: 0.000 m
Suprafaţă Iluminare medie [lx] Grade de reflexie [%] Luminanţă medie [cd/m²]
direct indirect total
Plan util 347 174 520 / /
Podea 320 175 495 20 32
Tavan 104 137 240 70 54
Perete 1 282 144 426 50 68
Perete 2 197 150 347 50 55
Perete 3 282 145 427 50 68
Perete 4 197 150 347 50 55
Uniformitate pe planul util UGR Pe lungime- Transversal la axa corpului de

u0: 0.643 (1:2) Perete stânga 23 19 iluminat
Emin/Emax: 0.542 (1:2) Perete inferior 23 19
(CIE, SHR = 0.25.)
Putere specifică: 16.80 W/m² = 3.23 W/m²/100 lx (Suprafaţă: 440.00 m²)

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Spaţiu 1 / Plan util / Izolinii (E)
Valoare în Lux, Scară 1 : 158

Poziţia suprafeţei în spaţiu:
Punct marcat:
(0.000 m, 0.000 m, 0.850 m)
Raster: 64 x 64 Puncte
Em [lx] Emin [lx] Emax [lx] u0

Emin/Emax 520 335 618 0.643
0.542

Proiectare iluminat exterior - hala industriala
Data: 19.06.2022
Proiectant: Cristea Mihai
19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Cuprins

Prima pagină a proiectului 1
Cuprins 2
ELBA AV IS-01 7 5W
Fişă cu date corpuri de iluminat 4
Scenă ex terioară 1
Data proiectare 5
Corpuri de iluminat (plan de poziţionare) 7
Suprafeţe ex terioare
Suprafaţă de calcul 1
Izolinii (E, perpendicular) 8

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Proiect Instalatii Electrice / Listă număr corpuri de iluminat
16 Bucăţi ELBA AVIS-01 75W

Nr.articol:
Cod flux CIE: 16 47 75 57 66
Dotare: 1 x A60 75W (Factor de corecţie 1.000).

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
ELBA AV IS-01 7 5W / Fişă cu date corpuri

de iluminat
Distribuţia luminoasă 1:
Clasificarea corpurilor de iluminat conform CIE: 57 Distribuţia luminoasă 1:

Cod flux CIE: 16 47 75 57 66
Domeniu de utilizare : Iluminatul ornamental de exterior
Descriere : Dispersor din policarbonat transparent
Capac din policarbonat negru(Avis 01) ;
Corp,brate,disc,capac din policarbonat gri(Avis 02)
Diametrul stalpului de fixare Ø60mm
Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1
230V/50Hz IP66

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Scenă ex terioară 1 / Data proiectare
Factor de menţinere: 0.80, ULR (raport lumină în sus): 41.0% Scară 1:371
Nr. Bucăţi Denumire (Factor de corecţie) F (Corp de iluminat) [lm] F (Lămpi) [lm] P [W]
1 16 ELBA AVIS-01 75W (1.000) 627 950 75.0
Total: 10035 Total: 15200 1200.0

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Scenă ex terioară 1 / Listă număr corpuri de iluminat
16 Bucăţi ELBA AVIS-01 75W

Nr.articol:
Cod flux CIE: 16 47 75 57 66
Dotare: 1 x A60 75W (Factor de corecţie 1.000).

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Scenă ex terioară 1 / Corpuri de iluminat (plan de poziţionare)
Scară 1 : 315
Nr. Bucăţi Denumire

1 16 ELBA AVIS-01 75W

19.06.2022

Telefon
Fax
e-mail
Scenă ex terioară 1 / Suprafaţă de calcul 1 / Izolinii (E, perpendicular)
Valoare în Lux, Scară 1 : 315

Poziţia suprafeţei în scena exterioară:
Punct marcat:
(21.800 m, 20.100 m, 0.850 m)
Raster: 128 x 128 Puncte
Em [lx] Emin [lx] Emax [lx] u0

Emin/Emax 2.71 0.36 5.28 0.134
0.069

Legendă:
EU1 - 12 Masina de frezat universal FU-1
EF1 - 12 Masina de frezat vertical MFV
EH1 - 10 Sheping 425 B X3 EV2 X5
EC1 - 3 Cuptor cu rezistoare
X1 - 6 Priză EF5 EH5 EF6 EH10 EF12 EU12
EV1 - 3 Ventilator EU5
PT - Post de transformare
TG - Tablou general
TD1 - 3 Tablouri de distribuție TD2
TG Tablou general
EH4

X1 EU4 EF4 EH9 EF11 EU11 X6
EU3 EH3 EU10

EF3 EH8
EF10
EH2 EH7 EF9

EU2 EF2 EU9
EU1 EF1 EH1 EH6 EF8 EU8

TD1 TD3
EC1 EU6 EC3

EU7
EC2 EF7
EV1 EV3
X2 X4
TG
PT
Proiectat Cristea Mihai Verificat Pica Constantin Data 19.06.2022

Universitatea
Tehnică din Planu instalației de forță Număr desen: 2
Cluj-Napoca
Legendă:
-Aparat de iluminat tip
ELBA FIPAD 04-258; 56 buc.
-Aparat de iluminat tip

ELBA AVIS 01-75W; 16 buc.
3 lx
Q1,Q2 -Întreruptor tripolar cu pârghie 1301
Q3 -Întreruptor pachet de utilizare generală P.3-10

ACYaBY 3x2.5
TG -Tablou general

PT -Post de transformare
TL -Tablou de iluminat
Q3
4FY1.5;IPY 16/11
2FY1.5;IPY 12/7.8 Q1
Q2
R S T R R T S R
4FY1.5;IPY 16/11
T R S T
T S R T
500 lx
S T R S
S R T S
TL R S
T R R T S R
4 4
T R
S T T S R T
S T R S S R T S
R S T
4FY4;IPY 20/15.2 R R T S R
TG
PT
Proiectat Cristea Mihai

Verificat Pica Constantin
Data 19.06.2022
Universitatea
Tehnică din Planu instalației de iluminat Număr desen: 3
Cluj-Napoca
Legendă:
Siguranță fuzibilă C0-3 treptele bateriei de condensatoare 20kV, 50Hz
PT C200
EC1-3 cuptor cu rezistoare,P= 33.9 Contactor FIn 20/6.3
[kW] Ol-Al 80/50
QC=76.8 [kVAr] TC
Separator STIP 20/200A
EV1-3 ventilator
LFi
4FY70;IPY
LFi
T1 T2
4F
4
Întreruptor automat Releu termic TCA 63A TCA 25A
TSA 63A TSA 32A
Ist=63A Ist=20A
Irt=63A Irt=20A
R1 R2

X1-6 priză trifazată,In=32[A] USOL 250 C0 C1 C2 C3
Întreruptor tripolar
4F
MPR 315/315
Trepte comutabile (1-1-3)
C200 TG
Bare 20 x 3 mm,
Cu
MPR 315/315 MPR 315/315 LFi 25/16
LFi
3FY95+FY50 3FY50+FY25
IPY 63/59.2 IPY 50/44.3
C200 C200
400V, 50Hz TD1 PC= 91.13 [kW] QC= 81.31 [kVAr] TD3 PC= 56.77 [kW] QC= 61.29 [kVAr] 400V, 50Hz
3FY35+FY16;IPY
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
Y
F
F
4
4
F
F
4
4
P
P
P
Y
I
I
F
F
4
4
4FY4;IPY
TCA 25A TCA 10A TCA 63A TCA 25A TCA 63A TCA 10A
4FY6;IPY
4FY4;IPY
4FY6;IPY
4FY6;IPY
4FY4;IPY
4FY6;IPY
TSA 16A TSA 10A TSA 63A TSA 16A TSA 63A TSA 10A
Ist=8A Ist=11A Ist=63A Ist=8A Ist=63A Ist=11A
EU1 EU2 EU3 EU6 EF1 EF2 EF3 EH1 EH2 EH3 EU7 EU8 EU9 EU10 EF7 EF8 EF9 EF10 EH6 EH7 EH8
X2 EV1 EC1 EC2 X4 EC3 EV3
C100
C16
TD2 PC= 34.35 [kW] QC= 57.41 [kVAr] 400V, 50Hz
TL
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
LFi
Y
F
4
P
P
Y
I
I
F
4
TCA 25A TCA 10A

4FY6;IPY
4FY4;IPY
4FY6;IPY
TSA 16A TSA 10A
4FY
2F
Ist=8A Ist=11A
ITP 1301
EU4 EU5 EU8 EU15 EF4 EF5 EF6 EF11 EF12 EH4 EH5 EH9 EH10 P.3-10
X1 X3 X5 EV2
X6
LI1 LI2
LE
Proiectat Cluj-Napoca Sch

Universitatea
Cristea Mihai ema
Tehnică din elect
rică monofilară
Pica Constantin
Data 19.06.2022
Număr desen: 4
4
Q1
TU
F1 F5
K1 K2

Q2 4FY1.5
IPY 16/11
F2 F3 F6
4FY1.5
4FY4
F4
IPY
IPY
M1 M M3 M
M2 M
3~ 3~ 3~
Legenda:
F1-Siguranta fuzibila LFi 63/50
F2-Releu termic TSA 32A, Ist=15 [A]
F4-Releu termic TSA 10A, Ist=3,3 [A]
F6-Releu termic TSA 10A, Ist=1,3 [A]
Q1-Separarator C16
Q2-Contactor de tipul TCA 6A
K1-Contactor de tipul TCA 25A
M1-Motor Pn=7,5 [kW]; ns=1500 [rpm]
Proiectat Cristea Mihai

Data 19.06.2022
Universitatea
Tehnica din Schema distributie FU1 Numar desen: 5
Cluj-Napoca
Q1
F1

K1
4FY1.5;IPY 16/11
F2 F3
4FY2.5
IPY
M1 M M
M2
3~ 3~
Legendă:
F1-Siguranță fuzibilă LFi 63/35
F2-Releu termic TSA 16A, Ist= 11 [A]
F3-Releu termic TSA 10A, Ist= 2.4 [A]
Q1-Separator C16
M1-Motor Pn= 5.5 [kW]; ns=1500 [rpm]
Proiectat
Cristea Mihai
Data 19.06.2022
Universitatea
Tehnică din
Cluj-Napoca Schemă distribuție MFV Număr desen: 6
Q1
TU
F1

K1
F2
IPY
4FY1.5
M1 M
3~
Legendă:
Q1-Separator C16
Proiectat
Cristea Mihai
Data 19.06.2022
Universitatea
Tehnică din
Cluj-Napoca Schemă distribuție Sh 425B Număr desen: 7
F1

K1
F2
4FY25
IPY
EC
Legendă:
EC-Cuptor cu rezistoare Pn= 33.9 [kW]

Universitatea
Tehnică din Schemă distribuție cuptor cu rezistoare Număr desen: 8
Cluj-Napoca
F1
K1

F2
4FY4
IPY
5
X
Legendă:
X-Priză trifazată Pn= 7.5 [kW], ns=3000 [rpm]

Universitatea
Tehnică din Schemă distribuție priză trifazată Număr desen: 9
Cluj-Napoca
F1
K1

F2
4FY2
.5
EV
Legendă:
EV-Ventilator Pn= 4 [kW], ns=1500 [rpm]
Proiectat
Universitatea
Cristea Mihai Verificat Pica Constantin Data 19.06.2022
Tehnică din
Cluj-Napoca Schemă distribuție ventilator Număr desen: 10

Proiect - IE.Mihai BUN

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Proiect - IE.Mihai BUN

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PROIECT INSTALATII ELECTRICE

Coordonator de proiect: conf. dr. ing. CONSTANTIN PICA

Specializare: Managmentul Energiei

Proiect de semestru la disciplina

3.5. Nivelul normat al iluminării medii, corespunzător categoriei de lucrări care se

6. Măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

1. Comşa, D., Darie, S., Maier, V. şi Chindriş, M. Proiectarea instalaţiilor electrice

Proiectarea instalaţiei electrice a halei pentru prelucrări mecanice.

Catedra de Electroenergetică, disciplina de Instalaţii Electrice.

2.1.2 În hală sunt prevăzute doua cai de acces cu lăţimea de 3 m.

2.1.4 Ferestre: câte două pe lăţime.

2.1.5 Natura solului: arabil.

2.2.2 Procesul tehnologic este deservit de 3 cuptoare cu rezistoare având

2.2.3 Ventilarea halei este asigurată de 3 Ventilatoare având motoarele de

2.2.4 Pentru utilizarea uneltelor şi a sculelor electrice portabile, în hală au fost

2.3.1 Încaperea se încadrează în categoria celor cu degajare medie de praf.

2.4 Tipul reţelelor

2.4.1 Consumatorul se racordează la instalaţia de distribuţie de MT printr-o

2.4.2 Sistemul de distribuţie în JT s-a ales cu nulul legat direct la pământ,

2.4.3 Distribuţia în joasă tensiune se asigură prin tablouri de distribuţie

3.1 Postul de transformare (PT) cuprinde 2 transformatoare de tipul

Q 0= 28.8 k VAr – 3 condensator (fixă)

3.3 Tipul conductelor utilizate: Cupru – FY.

4. Protectia muncii se realizeaza prin:

➢ Folosirea tensiunilor de alimentare reduse

• receptoare de forţă: electromecanice,electrotermice sau electrochimice(băi de electroliză);

1.1.3. Instalaţile electrice la consumator se compun din :

• Punctul de delimitare (PD), reprezentȃnd punctul de separaţie între furmizor si

1.2. Caracteristicile nominale ale receptoarelor

1.2.3. Caracteristicile tehnice, nominale, ale motoarelor asincrone, cu rotorul în colivie, de uz

𝑐𝑜𝑠𝜑n ∈ [0.98 ÷ 0.99]; 𝜆 ∈ [1.3 ÷ 1.5]; 𝐷𝐴n = 1

Curentul nominal al prizei,A 10 16 25 32

1.2.6. Duratele de acţionare ale receptoarelor se apreciază pe baza următoarelor consideraţii:

• -pentru receptoarele care funcţionează la un moment dat,neintrerupt,cel puţin 15 min

Pij = Pnj DAnj

1.2.12. Numărul total de receptoare se calculează cu următoarea formulă:

𝑛 = 𝑛ru1 ∙ 𝑛u1 + 𝑛ru2 ∙ 𝑛u2 + ⋯ + 𝑛r(k–1) + 𝑛r(k)

Pi - reprezintă puterea instalată

Aui - reprezintă aria interioară.

Iluminatul interior Iluminatul exterior

Aui = L1 ∙ L2 = 22 ∙ 20 = 440 [m2]

Emedi = 500 [lx] => pi = 18

Pi(Li) = 18 ∙ 440 = 7.92 [kW]

Pentru iluminatul exterior vom folosi formula:

Aue - reprezinta aria exterioară.

Aue = 2 ∙ 𝐿1 ∙ 2 ∙ 𝐿2 = 1760 [m2]

Emede = 3 [lx] => pe = 1.2

Pi(Le) = 1.2 ∙ 1760 = 2.11 [kW]

𝑃itf = ∑ 𝑃itu = 354.26 [kW]

1.2.15. Puterea instalată totală a consumatorului o calculăm cu relaţia:

iar jumătate din puterea instalată totală:

1.2.16. Ȋn continuare, se consideră receptoarele din compunerea consumatorului în ordinea

1.2.17. Numărul echivalent de receptoare care se află cu următoarea relaţie:

Activă : Pcu=k’ ck· Piu [kW]

Reactivă : Qcu=tgφck· Pcu

Aparentă : Scu = √Pcu2 + Qcu2 [kVA]

2.5. Puterile cerute de o categorie de receptoare:

Activă: Pck=k’ ck· Pik [kW]

Reactivă : Qck=tgɸ ck· Pck

2.6. Puterile cerute totale

Activă: 𝑃c = ∑m 𝑃ck = 140.86 [kW]

Reactivă: 𝑃c = ∑m 𝑃ck = 131.96 [kVAr]

Aparentă: 𝑃c = √𝑃c2 + 𝑃c2 = 193.02 [kVA]