Proprietăți ale puterilor

1. 𝑎0 = 1
2. 𝑎1 = 𝑎
3. 𝑎𝑛 ∙ 𝑎𝑚 = 𝑎𝑛+𝑚
𝑎𝑛
4. = 𝑎𝑛−𝑚
𝑎𝑚

5. (𝑎𝑛 )𝑚 = 𝑎𝑛∙𝑚
6. (𝑎 ∙ 𝑏)𝑛 = 𝑎𝑛 ∙ 𝑏 𝑛
𝑎 𝑛 𝑎𝑛
7. ( ) =
𝑏 𝑏𝑛
1
8. = 𝑎−1
𝑎
1
9. = 𝑎−𝑛
𝑎𝑛

Proprietăți ale radicalilor

2
1. (√𝑎) = 𝑎

2. √𝑎 ∙ 𝑏 = √𝑎 ∙ √𝑏
𝑎 √𝑎
3. √ =
𝑏 √𝑏

𝑛 𝑛
4. ( √𝑎 ) = 𝑎
𝑚
𝑛
5. √𝑎𝑚 = 𝑎 𝑛
1
6. √𝑎 = 𝑎2
Proprietăți ale logaritmilor
1. log 𝑎 1 = 0
2. log 𝑎 𝑎 = 1
3. 𝑎log𝑎 𝑏 = 𝑏
4. log 𝑎 𝑏 + log 𝑎 𝑐 = log 𝑎 (𝑏 ∙ 𝑐)
𝑏
5. log 𝑎 𝑏 − log 𝑎 𝑐 = log 𝑎
𝑐

6. log 𝑎 𝑏 𝑛 = 𝑛 log 𝑎 𝑏
1
7. log 𝑎𝑚 𝑏 = log 𝑎 𝑏
𝑚
𝑛
8. log 𝑎𝑚 𝑏 𝑛 = log 𝑎 𝑏
𝑚
1
9. = log 𝑏 𝑎
log𝑎 𝑏

10. log 𝑎 𝑏 = 𝑐 ⇔ 𝑏 = 𝑎𝑐

DVA (domeniul de valori admisibile) sau D(f) (domeniul de

definiție al unei funcții)
𝑎
1. → 𝑏 ≠ 0 (numitorul unei fracții trebuie să fie diferit de zero)
𝑏

2. √𝑎 → 𝑎 ≥ 0 (expresia de sub radical trebuie să fie mai mare sau egală cu zero)
𝑏>0
3. log 𝑎 𝑏 → {𝑎 > 0 (baza și argumentul unui logaritm trebuie să fie pozitive, iar
𝑎≠1
baza trebuie să fie și diferită de unu)
 Geometrie în plan
Cerc. Disc

Raza dusă în punctul de tangență este perpendiculară pe tangentă.

𝑶𝑨 ⊥ 𝑨𝑩

Măsura unghiului înscris este egală cu jumătate din măsura arcului

pe care se sprijină.

Măsura unghiului la centru este egală cu măsura arcului pe care se

sprijină.

Un unghi înscris este drept dacă și numai dacă se sprijină pe

diametrul cercului.

Un patrulater poate fi înscris într-un cerc dacă și numai dacă

unghiurile opuse sunt suplementare (180°).
𝜶𝟏 + 𝜶𝟐 = 𝟏𝟖𝟎°
𝜷𝟏 + 𝜷𝟐 = 𝟏𝟖𝟎°

Un patrulater poate fi circumscris unui cerc dacă și numai dacă

sumele laturilor opuse sunt egale.

𝒂+𝒃=𝒄+𝒅

𝐿𝐶 = 2𝜋𝑅 (lungimea cercului)

𝐷 = 2𝑅 (diametrul cercului)
𝐴𝐷 = 𝜋𝑅2 (aria discului)
𝑎∙𝑏∙𝑐
𝑅= (raza cercului circumscris unui triunghi)
4𝐴∆
𝐴∆
𝑟= (raza cercului înscris într-un triunghi)
𝑝
𝑖 𝑐1 +𝑐2 −𝑖
Triunghi dreptunghic: 𝑅 = , 𝑟 =
2 2
𝑎√3 𝑎√3
Triunghi echilateral: 𝑅 = ,𝑟 =
3 6
 Arii
Orice triunghi
𝑎 ∙ ℎ𝑎
𝐴∆ =
2
𝑎 ∙ 𝑏 ∙ sin 𝛼
𝐴∆ =
2
𝐴∆ = √𝑝(𝑝 − 𝑎)(𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)
𝑎∙𝑏∙𝑐
𝐴∆ =
4𝑅
𝐴∆ = 𝑝 ∙ 𝑟
𝑎+𝑏+𝑐
𝑝=
2
𝑅 - raza cercului circumscris triunghiului
𝑟 – raza cercului înscris în triunghi
Triunghi echilateral
𝑎2 √3 𝑎√3
𝐴∆ 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙. = , ℎ∆ 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙. =
4 2
Triunghi dreptunghic
𝑐1 ∙ 𝑐2
𝐴∆ 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡. =
2
Paralelogram
𝐴 𝑝 = 𝑎 ∙ ℎ𝑎
𝐴𝑝 = 𝑎 ∙ 𝑏 ∙ sin 𝛼
Romb
𝐴𝑟 = 𝑎 ∙ ℎ𝑎
𝐴𝑟 = 𝑎2 ∙ sin 𝛼
𝑑1 ∙ 𝑑2
𝐴𝑟 =
2
2 2
𝑑1 + 𝑑2 = 4𝑎2

Dreptunghi
𝐴𝑑 = 𝑎 ∙ 𝑏
𝑎 + 𝑏2 = 𝑑2
2

Pătrat
𝐴𝑝 = 𝑎 2
𝑑 = 𝑎√2

Trapez
𝑎+𝑏
𝐴𝑡𝑟 = ∙ℎ
2
 Triunghiul dreptunghic

Teorema lui Pitagora

Suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.
𝑐12 + 𝑐22 = 𝑖 2

Teorema catetei
Pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și
proiecția catetei pe ipotenuză.
𝑐12 = 𝑖 ∙ 𝑝1
𝑐22 = 𝑖 ∙ 𝑝2

Teorema înălțimii
Pătratul înălțimii duse pe ipotenuză este egal cu produsul
proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.
ℎ2 = 𝑝1 ∙ 𝑝2

Cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză.

Într-un triunghi dreptunghic isoscel:

- catetele sunt egale;
- unghiurile ascuțite au măsura de 45°.

Mediana construită pe ipotenuză este egală cu jumătate din

ipotenuză.
 Triunghiul oarecare

Proprietatea bisectoarei
Bisectoarea unui unghi împarte latura opusă în segmente
proporționale cu laturile triunghiului.
𝑎 𝑏
=
𝑥 𝑦

Teorema sinusurilor
𝑎 𝑏 𝑐
= = = 2𝑅
sin 𝛼 sin 𝛽 sin 𝛾

Teorema cosinusului
𝑎2 = 𝑏 2 + 𝑐 2 − 2𝑏𝑐 ∙ cos 𝛼

Teorema lui Thales

𝐵𝐶 𝐶𝐷
𝐵𝐷 ∥ 𝐴𝐸 ⇒ =
𝐴𝐵 𝐷𝐸

Teorema fundamentală a asemănării

𝐵𝐷 ∥ 𝐴𝐸 ⇒ ∆𝐶𝐵𝐷 ∼ ∆𝐶𝐴𝐸
𝐶𝐵 𝐵𝐷 𝐶𝐷
∆𝐶𝐵𝐷 ∼ ∆𝐶𝐴𝐸 ⇒ = =
𝐶𝐴 𝐴𝐸 𝐶𝐸

Linia mijlocie
(segmentul care unește mijloacele a două laturi)
1) 𝑀𝑁 ∥ 𝐴𝐶
Linia mijlocie este paralelă cu latura a treia.
1
2) 𝑀𝑁 = 𝐴𝐶
2
Linia mijlocie este jumătate din latura opusă.
Formule de derivare
1) 𝑐′ = 0, 𝑐 ∈ ℝ 1
10)(log 𝑎 𝑥)′ =
𝑥∙ln 𝑎
2) 𝑥′ = 1
11)(sin 𝑥)′ = cos 𝑥
3) (𝑥 𝑛 )′ = 𝑛 ∙ 𝑥 𝑛−1
12)(cos 𝑥)′ = − sin 𝑥
1 ′ 1 1
4) ( ) = − 2 13)(𝑡𝑔 𝑥)′ =
𝑥 𝑥 cos2 𝑥
′ 1 1
5) (√𝑥) = 14)(𝑐𝑡𝑔 𝑥)′ = −
2√𝑥 sin2 𝑥
𝑛 ′ 1 1
6) ( √𝑥) = 𝑛
√𝑥 𝑛−1
15)(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥)′ =
𝑛∙ √1−𝑥 2

7) (𝑎 𝑥 )′ = 𝑎 𝑥 ∙ ln 𝑎 16)(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥)′ = −
1
√1−𝑥 2
𝑥 )′ 𝑥
8) (𝑒 =𝑒 1
17)(𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥)′ =
1 𝑥 2 +1
9) (ln 𝑥)′ =
𝑥 1
18)(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥)′ = −
𝑥 2 +1

Reguli de derivare
1) (𝑓 + 𝑔)′ = 𝑓′ + 𝑔′

2) (𝑓 − 𝑔)′ = 𝑓′ − 𝑔′

3) (𝑐 ∙ 𝑓 )′ = 𝑐 ∙ 𝑓′

4) (𝑓 ∙ 𝑔)′ = 𝑓′ ∙ 𝑔 + 𝑓 ∙ 𝑔′
𝑓 ′ 𝑓′ ∙𝑔−𝑓∙𝑔′
5) ( ) =
𝑔 𝑔2

6) Derivata funcției compuse: (𝑓(𝑔(𝑥)))′ = 𝑓′(𝑔(𝑥 )) ∙ 𝑔′(𝑥)

7) Derivate de ordin superior:

𝑓′′ = (𝑓′)′; 𝑓 ′′′ = ((𝑓 ′ )′ )′

Determinarea intervalelor de monotonie, punctelor de
extrem, extremelor unei funcții
a) derivăm funcția;
b) rezolvăm ecuația: 𝑓′(𝑥 ) = 0;
c) completăm tabelul:

𝑥
𝑓′
𝑓
𝑓′ (𝑥 ) ≥ 0 ⇔ 𝑓 este crescătoare;
𝑓′ (𝑥 ) ≤ 0 ⇔ 𝑓 este descrescătoare;

Determinarea intervalelor de convexitate/ concavitate,

punctelor de inflexiune ale unei funcții
a) derivăm funcția de două ori;
b) rezolvăm ecuația: 𝑓′′(𝑥 ) = 0;
c) completăm tabelul:

𝑥
𝑓′′
𝑓
𝑓′′ (𝑥 ) ≥ 0 ⇒ 𝑓 este convexă;
𝑓′′ (𝑥 ) ≤ 0 ⇒ 𝑓 este concavă;

Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă 𝑥0

𝑦 = 𝑓 ′ (𝑥0 )(𝑥 − 𝑥0 ) + 𝑓(𝑥0 )
 Formule de integrare
1. ∫ 𝑑𝑥 = ∫ 1𝑑𝑥 = 𝑥 + 𝐶 14. ∫ 𝑡𝑔𝑥 𝑑𝑥 = − ln|cos 𝑥 | + 𝐶
𝑥2 15. ∫ 𝑐𝑡𝑔𝑥 𝑑𝑥 = ln|sin 𝑥 | + 𝐶
2. ∫ 𝑥𝑑𝑥 = +𝐶
2
1
𝑛 𝑥 𝑛+1 16. ∫ 𝑑𝑥 = −𝑐𝑡𝑔𝑥 + 𝐶
3. ∫ 𝑥 𝑑𝑥 = +𝐶 sin2 𝑥
𝑛+1
1
2 17. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑡𝑔𝑥 + 𝐶
4. ∫ √𝑥𝑑𝑥 = 𝑥 √𝑥 + 𝐶 cos2 𝑥
3
1 1 𝑥−𝑎
1 18. ∫ 𝑑𝑥 = ln | |+𝐶
5. ∫ 𝑑𝑥 = 2√𝑥 + 𝐶 𝑥 2 −𝑎2 2𝑎 𝑥+𝑎
√𝑥
1 1 𝑥−1
1 19. ∫ 𝑑𝑥 = ln | |+𝐶
6. ∫ 𝑑𝑥 = ln|𝑥 | + 𝐶 𝑥 2 −1 2 𝑥+1
𝑥
1 1 𝑥
1 1 20. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝐶
7. ∫ 𝑑𝑥 = ln|𝑎𝑥 + 𝑏| + 𝐶 𝑥 2 +𝑎 2 𝑎 𝑎
𝑎𝑥+𝑏 𝑎
1
1 1 21. ∫ 𝑑𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 + 𝐶
8. ∫ 2 𝑑𝑥 = − + 𝐶 𝑥 2 +1
𝑥 𝑥
1 𝑥
𝑥
9. ∫ 𝑒 𝑑𝑥 = 𝑒 + 𝐶 𝑥 22. ∫ 𝑑𝑥 = arcsin + 𝐶
√𝑎2 −𝑥 2 𝑎
1 1
10. ∫ 𝑒 𝑎𝑥+𝑏 𝑑𝑥 = 𝑒 𝑎𝑥+𝑏 + 𝐶 23. ∫ 𝑑𝑥 = arcsin 𝑥 + 𝐶
𝑎 √1−𝑥 2

𝑎𝑥 1
11. ∫ 𝑎 𝑥 𝑑𝑥 = +𝐶 24. ∫ 𝑑𝑥 = ln|𝑥 + √𝑥 2 − 𝑎2 | + 𝐶
ln 𝑎 √𝑥 2 −𝑎2
1
12. ∫ sin 𝑥 𝑑𝑥 = − cos 𝑥 + 𝐶 25. ∫ 𝑑𝑥 = ln(𝑥 + √𝑥 2 + 𝑎2 ) +𝐶
√𝑥 2 +𝑎2
13. ∫ cos 𝑥 𝑑𝑥 = sin 𝑥 + 𝐶
Elemente de combinatorică
1. 𝑛! = 1 ∙ 2 ∙ 3 ∙ … ∙ 𝑛
2. 𝑃𝑛 = 𝑛!
𝑛!
3. 𝐴𝑚
𝑛 = (𝑛−𝑚)!
𝑛!
4. 𝐶𝑛𝑚 =
𝑚!∙(𝑛−𝑚)!

Binomul lui Newton

(𝑎 + 𝑏)𝑛 = 𝐶𝑛0 𝑎𝑛 + 𝐶𝑛1 𝑎𝑛−1 𝑏 + 𝐶𝑛2 𝑎𝑛−2 𝑏 2 + ⋯ + 𝐶𝑛𝑘 𝑎𝑛−𝑘 𝑏 𝑘 + ⋯ + 𝐶𝑛𝑛 𝑏 𝑛

Termenul general al dezvoltării binomului la putere

𝑇𝑘+1 = 𝐶𝑛𝑘 𝑎𝑛−𝑘 𝑏 𝑘

Numere complexe
1. 𝑖 2 = −1 sau √−1 = 𝑖

2. 𝑧 = 𝑎 + 𝑏𝑖 → 𝑎 = 𝑅𝑒 𝑧 (partea reală) și 𝑏 = 𝐼𝑚 𝑧 (partea imaginară)

3. |𝑧| = √𝑎2 + 𝑏 2 (modulul unui număr complex)

4. 𝑧̅ = 𝑎 − 𝑏𝑖 (conjugatul unui număr complex)

𝑎1 = 𝑎2
5. Dacă 𝑧1 = 𝑎1 + 𝑏1 𝑖 și 𝑧2 = 𝑎2 + 𝑏2 𝑖, iar 𝑧1 = 𝑧2 , atunci { 𝑏 = 𝑏 .
1 2
Geometrie în spațiu