UNITĂȚI ELECTRONICE DE CONTROL

Profesor îndrumător: șef.lucr.dr.ing. Cristian Ioan LEAHU

Student:ARHIP Gabriel Daniel

BRAȘOV, 2023

Cuprins
1. INTRODUCERE.......................................................................................................3

2. UNITATEA DE CONTROL A MOTORULUI (ECU)......................................................4

3. UNITATEA DE CONTROL A CUTIEI DE VITEZE (TCU)............................................9

4. UNITATEA DE CONTROL A FRÂNELOR (ABS).......................................................12

5. UNITATEA DE CONTROL A SISTEMULUI DE CONTROL AL TRACȚIUNII (TCS)
15

6. UNITATEA DE CONTROL A SISTEMULUI DE STABILITATE (ESP).....................18

7. UNITATEA DE CONTROL A AIRBAG-URILOR........................................................21

8. CONCLUZII......................................................................................................................24

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................26

1. INTRODUCERE
Unitățile electronice de control sunt componente esențiale ale sistemelor moderne de control și
gestionare a autovehiculelor. Acestea sunt responsabile de monitorizarea și controlul diferitelor
funcții ale autovehiculului, contribuind la îmbunătățirea performanțelor, eficienței și siguranței
acestuia.

Unitățile de control electronic se regăsesc în cadrul următoarelor sisteme ale autovehiculelor:

sistemul de propulsie, sistemul de frânare și transmisie, sistemul de siguranță, sistemul de confort,
sistemul telematic, etc. Cele mai des unități electronice de control întâlnite la autovehicule sunt:

 Unitatea de control a motorului (ECU- Engine Control Unit): aceasta monitorizează și

controlează funcționarea motorului, inclusiv injectarea combustibilului, aprinderea și alte
aspecte cheie legate de performanță și emisii.
 Unitatea de control a cutiei de viteze (TCU- Transmission Control Unit): aceasta
gestionează operațiunile cutiei de viteze automate sau a transmisiei automate, controlând
schimbarea treptelor de viteză și adaptându-se la condițiile de conducere.
  Unitatea de control a frânelor (ABS – Anti-lock Braking System): aceasta controlează
sistemul de frânare și ajută la prevenirea blocării roților în timpul frânării de urgență,
asigurând o direcție și control mai bun asupra autovehiculului.
 Unitatea de control a sistemului de control al tracțiunii ( TCS- Traction Control System):
aceasta monitorizează și controlează aderența roților la suprafața de rulare și ajustează
puterea livrată roților pentru a preveni alunecarea și pierderea controlului autovehiculului
în condiții de drum alunecos sau în timpul accelerării puternice.
 Unitatea de control a sistemului de stabilitate ( ESC- Electronic Stability Control): acesta
interacționează cu alte sisteme, cum ar fi ABS și TCS, pentru a menține stabilitatea
autovehiculului în timpul virajelor bruște sau a manevrelor neprevăzute. Monitorizează
comportamentul autovehiculului și intervine prin aplicarea individuală a frânelor la
anumite roți pentru a corecta o pierdere iminentă a controlului.
 Unitatea de control a airbag-urilor (ACU- Airbag Control Unit): acesta supervizează
sistemul de airbag-uri și tensiunea centurilor de siguranță. Detectează rapid coliziunile sau
impactele severe și declanșează airbag-urile și tensiunea centurilor de siguranță pentru a
proteja pasagerii în caz de accident.

Acestea sunt printre cele mai importante unități electronice de control montate pe autovehicule.
Având în vedere evoluția rapidă în industria auto, noile inovații și sisteme de control pot fi introduse în
continuare pentru a îmbunătăți siguranța, eficiența și confortul conducătorului auto și al pasagerilor.

2. UNITATEA DE CONTROL A MOTORULUI (ECU)

Unitatea de control a motorului (ECU - Engine Control Unit) este una dintre cele mai importante
unități electronice de control întâlnite în autovehicule. Aceasta are rolul de a monitoriza și controla
funcționarea motorului pentru a asigura performanță optimă, eficiență și reducerea emisiilor de
poluare.

Principalele părți ale ECU-lui sunt: carcasa, din plastic sau metal, placa de bază, ce conține
circuitele și componente electronice, și conectorul prin care se primesc semnale electrice de la senzori
și se comandă actuatoarele.

În funcție de tipul motorului, MAS sau MAC sau de sistemele auxiliare ale acestuia, conectorul
are un număr variabili de pini (intrări de la senzori, comanda actuatoarelor, alimentare, etc.). La un
motor modern unitatea electronică de control poate depăși chiar 200 de pini.

Principiul general după care funcționează unitățile de control electronic se bazează pe următoarele
etape: introducerea datelor, prelucrarea datelor și generarea datelor. 
 Figura 1.1 Exemplu de unitate electronică de comandă

Funcțiile principale ale ECU-lui sunt:

1. Monitorizarea și reglarea parametrilor motorului: ECU colectează și analizează informațiile

provenite de la diferiți senzori, cum ar fi senzorul de poziție al clapetei de accelerație, senzorul de
turație a motorului, senzorul de temperatură a motorului etc. Pe baza acestor date, ECU ajustează
diferitele componente ale motorului pentru a obține performanță optimă, cum ar fi durata injecției
de combustibil, momentul aprinderii scânteii și alți parametri critici.
2. Controlul sistemului de alimentare cu combustibil: ECU controlează procesul de injectare a
combustibilului în cilindri în funcție de nevoile motorului. Acesta calculează durata de injecție,
presiunea de injecție și momentul corect de injectare pentru a obține o ardere eficientă și o putere
adecvată.
3. Controlul sistemului de aprindere: ECU controlează sistemul de aprindere a scânteii pentru a
determina momentul optim de aprindere a amestecului de combustibil și aer în cilindri. Acest
lucru contribuie la obținerea unei funcționări eficiente a motorului și a economiei de combustibil.
4. Controlul sistemului de admisie și evacuare: ECU controlează valvele de admisie și evacuare
pentru a regla cantitatea de amestec de combustibil și aer care intră și iese din cilindri. Acest lucru
ajută la optimizarea performanței și a eficienței motorului în diferite condiții de funcționare.
 5. Monitorizarea și diagnosticarea sistemului: ECU monitorizează constant parametrii motorului și
detectează eventualele erori sau defecțiuni în sistem. Aceasta poate genera coduri de eroare și
avertizări pentru a notifica șoferul sau mecanicul despre problemele întâmpinate.
6. Controlul emisiilor: ECU controlează sistemul de control al emisiilor pentru a reduce emisiile de
poluare. Aceasta poate controla funcționarea sistemelor de recirculare a gazelor de eșapament
(EGR), a catalizatorului și a altor componente relevante pentru a minimiza impactul asupra
mediului înconjurător.

Componente ale unității de control a motorului:

Unitatea de control a motorului este formată din mai multe componente importante, cum ar fi:
 Microprocesor: Este componenta centrală care primește și procesează semnalele provenite de
la senzori și controlează diferitele funcții ale motorului.
 Memorie: ECU are o memorie internă care stochează software-ul și parametrii de control.
Aceasta permite actualizarea software-ului și adaptarea sistemului la diferite configurații sau
nevoi specifice ale motorului.
 Senzori: ECU primește semnale de la diferiți senzori, cum ar fi senzorul de turație a
motorului, senzorul de temperatură a motorului, senzorul de debit de aer etc. Aceste semnale
furnizează informații critice despre funcționarea motorului.
 Actuatori: ECU controlează diferite actuatori pentru a regla parametrii motorului. Acestea pot
include injectoare de combustibil, bobine de aprindere, valve de admisie și evacuare etc.
 Interfețe de comunicație: ECU este conectată la alte unități de control și sisteme din
autovehicul prin intermediul interfețelor de comunicație, cum ar fi CAN (Controller Area
Network) sau LIN (Local Interconnect Network). Aceasta permite schimbul de informații și
coordonarea funcționării sistemelor autovehiculului.
Unitatea de control a motorului este programată și calibrată de producătorul autovehiculului pentru a
se potrivi specificațiilor și cerințelor motorului respectiv. Cu toate acestea, ECU poate fi, de asemenea,
reprogramată sau ajustată de specialiști pentru a obține performanțe sporite sau pentru a se potrivi
modificărilor aduse motorului.
Unitatea de control a motorului joacă un rol esențial în funcționarea optimă a motorului și în
asigurarea performanței și eficienței autovehiculului. Prin monitorizarea și reglarea constantă a diferitelor
componente, ECU contribuie la obținerea unei experiențe de conducere sigure, confortabile și ecologic.
În unele motoare, unitatea de control a motorului poate controla sistemul de admisie variabilă, care
reglează momentul de deschidere și închidere a valvelor de admisie în funcție de cerințele de putere și
eficiență ale motorului. Aceasta poate optimiza fluxul de aer în cilindri în funcție de condițiile de
conducere. În motoarele turboalimentate, unitatea de control a motorului controlează și reglează
funcționarea turbocompresorului. Acesta monitorizează presiunea de alimentare cu aer comprimat,
controlând viteza și momentul de angrenare a turbocompresorului pentru a obține o performanță optimă.
 Unitatea de control a motorului poate realiza diagnoza și stocarea datelor referitoare la funcționarea
motorului. Acest lucru permite identificarea și rezolvarea problemelor, precum și furnizarea de informații
detaliate pentru mecanici și specialiști în service.Unitatea de control a motorului comunică și
interacționează cu alte sisteme de control din autovehicul, cum ar fi sistemul de transmisie, sistemul de
frânare, sistemul de control al tracțiunii etc. Aceasta permite coordonarea și sincronizarea funcționării
tuturor acestor sisteme pentru a asigura performanță și siguranță optimă în timpul conducerii.
ECU are capacitatea de a fi actualizată prin intermediul software-ului. Acest lucru permite
producătorilor de autovehicule să ofere actualizări de performanță, corecții ale erorilor sau îmbunătățiri ale
funcționalității prin intermediul actualizărilor software.
 Figura 1.2 Componentele ECU-lui și modul lor de conectivitate

Unitatea de control a motorului este una dintre cele mai complexe și sofisticate componente
electronice dintr-un autovehicul. Prin intermediul senzorilor, actuatorilor și algoritmului de control, ECU
asigură funcționarea optimă a motorului, optimizând puterea, eficiența și emisiile. Cu avansul tehnologiei,
unitățile de control a motorului devin tot mai sofisticate, integrate cu alte sisteme și capabile să efectueze
calcule complexe pentru a îmbunătăți performanța și eficiența autovehiculelor.

3. UNITATEA DE CONTROL A CUTIEI DE VITEZE (TCU)

Unitatea de control a cutiei de viteze (TCU - Transmission Control Unit) este o unitate electronică
responsabilă de controlul și gestionarea funcționării cutiei de viteze automată într-un autovehicul.
Aceasta joacă un rol crucial în asigurarea schimbării de trepte de viteză în mod eficient și în
conformitate cu cerințele de conducere și performanță.

Funcțiile principale ale unității de control a cutiei de viteze sunt:

1. Controlul schimbării treptelor de viteză: TCU primește informații de la diferiți senzori,

cum ar fi senzorul de turație a motorului, senzorul de viteză a autovehiculului, senzorul de
accelerație etc., pentru a determina momentul optim și viteza de schimbare a treptelor de
viteză în funcție de cerințele de conducere. Aceasta gestionează și controlează acționarea
electrohidraulică sau electromecanică a cutiei de viteze pentru a realiza schimbările de trepte
de viteză.
2. Adaptarea la condițiile de conducere: TCU monitorizează constant condițiile de conducere,
cum ar fi viteza autovehiculului, modul de conducere (normal, sport, off-road etc.),
încărcătura și solicitarea motorului, pentru a adapta schimbările de trepte de viteză. Acesta
optimizează performanța, economia de combustibil și confortul în funcție de condițiile de
conducere.
3. Controlul modului de funcționare al cutiei de viteze: TCU permite selectarea și controlul
modului de funcționare al cutiei de viteze, cum ar fi modul automat (Drive), modul manual
(Sport sau Manual), modul de economisire a combustibilului (Eco) etc. Aceasta permite
șoferului să aleagă modul de funcționare preferat și oferă o experiență de conducere
personalizată.
4. Controlul sistemului de ambreiaj (în cazul cutiilor de viteze automate cu ambreiaj
dublu): În cazul cutiilor de viteze automate cu ambreiaj dublu, TCU controlează sistemul de
ambreiaj pentru a asigura o trecere lină între trepte de viteză și pentru a preveni daunele
cauzate de schimbări bruște.
5. Diagnosticare și gestionare erori: TCU monitorizează constant funcționarea cutiei de viteze
și detectează eventualele erori sau defecțiuni în sistem. Aceasta poate genera coduri de eroare
și avertizări pentru a notifica șoferul sau mecanicul despre problemele întâmpinate. De
asemenea, poate lua măsuri pentru a proteja cutia de viteze și autovehiculul în cazul unor
situații de urgență, cum ar fi suprasolicitarea sau supraîncălzirea.
6. Comunicare cu alte unități de control: TCU este conectată și comunică cu alte unități de
control din autovehicul, cum ar fi unitatea de control a motorului, unitatea de control a
 sistemului de frânare sau unitatea de control a sistemului de tracțiune. Acest lucru permite
coordonarea și sincronizarea funcționării diferitelor sisteme pentru a asigura o experiență de
conducere integrată și fluidă.

Figura 2.1 Unitatea de control a transmisiei (TCU)

Componentele unității de control a cutiei de viteze sunt:

 Procesor și memorie: TCU are un procesor puternic și o memorie internă pentru a stoca
și procesa informațiile și instrucțiunile necesare pentru controlul cutiei de viteze.
 Senzori: TCU primește informații de la diferiți senzori, cum ar fi senzorul de turație a
motorului, senzorul de viteză a autovehiculului, senzorul de poziție a ambreiajului etc.,
pentru a obține date precise despre starea autovehiculului și a cutiei de viteze.
 Actuatori: TCU controlează acționarea electromecanică sau electrohidraulică a cutiei de
viteze prin intermediul actuatorilor. Aceasta include controlul ambreiajului, supapele de
control a presiunii, servo-motoarele pentru acționarea angrenajelor etc.
 Interfețe de comunicație: TCU utilizează interfețe de comunicație, cum ar fi CAN
(Controller Area Network), pentru a comunica cu alte unități de control din autovehicul și
a schimba informații relevante pentru funcționarea cutiei de viteze.
 Unitatea de control a cutiei de viteze este programată și calibrată de producătorul
autovehiculului pentru a asigura funcționarea optimă și performanța dorită. Prin intermediul
algoritmilor de control și a interacțiunii cu alte sisteme, TCU asigură o schimbare lină și precisă a
treptelor de viteză, adaptată la stilul de conducere și condițiile de drum.

Aceasta poate întâmpina diverse defecțiuni , iar unele dintre cele mai comune probleme
includ:

1. Erori ale senzorilor: Defecțiunile sau lecturile incorecte ale senzorilor pot afecta funcționarea
unității de control a cutiei de viteze. De exemplu, un senzor de viteză defect poate cauza
schimbări greoaie sau incorecte de trepte de viteză.
2. Probleme ale ambreiajului: În cazul cutiilor de viteze automate cu ambreiaj dublu,
problemele la ambreiaj, cum ar fi uzura sau blocarea, pot provoca schimbări bruște sau
dificultăți în trecerea între trepte de viteză.
3. Supraîncălzirea unității de control: Temperaturi ridicate sau o defecțiune a sistemului de
răcire pot duce la supraîncălzirea unității de control a cutiei de viteze, ceea ce poate duce la
defecțiuni și la schimbări neregulate de trepte de viteză.
4. Erori de software: Problemele de software, cum ar fi erorile de programare sau corupția
datelor, pot afecta funcționarea corectă a unității de control a cutiei de viteze. Aceste erori pot
duce la schimbări greoaie, schimbări incorecte de trepte de viteză sau blocarea cutiei de viteze
într-o anumită treaptă.
5. Probleme cu actuatorii: Actuatorii responsabili de acționarea cutiei de viteze, cum ar fi
servo-motoarele sau supapele de control, pot avea defecțiuni sau pot fi blocati, ceea ce duce la
probleme în schimbarea treptelor de viteză.
6. Probleme de comunicare: Dacă interfețele de comunicație între unitatea de control a cutiei
de viteze și alte unități de control din autovehicul nu funcționează corect, pot apărea probleme
de comunicare, care pot afecta performanța și funcționarea cutiei de viteze.

4. UNITATEA DE CONTROL A FRÂNELOR (ABS)

Sistemul de frânare este unul dintre cele mai importante componente ale unui automobil. Acesta
este responsabil de oprirea în siguranță atunci când un obstacol apare brusc în fața conducătorului
auto.

Sistemul ABS este alcătuit din modulul ABS si senzorii ABS găsiți pe fiecare roată. Întregul
sistem funcționează în tandem pentru a asigura că mașina nu  alunecă sau își pierde aderența în situații
de frânare puternică.
 Unitatea de control ABS este modulul principal de procesare a întregului sistem de frânare anti-
blocare sau sistem ABS al autovehiculului. Toate modelele moderne de vehicule au un sistem de
frânare anti-blocare preinstalat.

Principalele componente ale sistemului ABS sunt modulul de comandă, supapele și senzorii.
Unitatea de control primește în mod esențial toate informațiile, înregistrările și o face utilizabilă pentru
sistemul de motoare al vehiculului, precum și pentru a asigura siguranța aplicării frânelor fără a
provoca deraparea vehiculului.

Figura 3.1 Unitatea de control ABS

Ansamblul de control al frânării anti-blocare (ABS) este un modul electronic care funcționează ca
un computer.

Informațiile generate de senzorii instalați ai sistemului ABS, cum ar fi senzorii de turație a roților,
sunt primite de unitatea de comanda ABS. Unitatea de control utilizează apoi aceste date, procesează
și generează semnale electronice pentru a se asigura ca sistemul ABS al vehiculului împiedică
vehiculul să-și piardă tracțiunea și să rămână stabil pe drum.

Modul de funcționare al unui sistem ABS (Antilock Braking System) constă în detectarea și
prevenirea blocării roților în timpul frânării de urgență. Iată cum funcționează sistemul ABS:
 1. Detectarea începerii frânării de urgență: Sistemul ABS monitorizează constant viteza de
rotație a fiecărei roți prin intermediul senzorilor de rotație. În momentul în care detectează că șoferul a
aplicat o frânare bruscă și există riscul de blocare a roților, sistemul intră în funcțiune.

2. Monitorizarea vitezei de rotație a roților: Sistemul ABS compară viteza de rotație a fiecărei
roți în raport cu celelalte roți. Dacă detectează o roată care începe să se oprească sau să se rotească
mult mai încet decât celelalte, se consideră că acea roată este pe cale să se blocheze.

3. Aplicarea și eliberarea rapidă a frânei: În momentul în care sistemul ABS detectează o roată
pe cale să se blocheze, acesta intervine prin controlul presiunii de frânare. Folosind electrovalvele,
sistemul ABS permite și apoi eliberează presiunea în sistemul de frânare pentru roata respectivă, într-
un mod rapid și repetat.

4. Păstrarea aderenței și controlul direcției: Prin aplicarea și eliberarea rapidă a presiunii de

frânare pe roțile individuale, sistemul ABS permite roților să păstreze o aderență mai bună cu
suprafața drumului. Acest lucru ajută la prevenirea blocării roților și la menținerea controlului asupra
direcției autovehiculului în timpul frânării de urgență.

5. Monitorizarea continuă: Sistemul ABS monitorizează în mod continuu viteza de rotație a

roților și ajustează presiunea de frânare în funcție de schimbările din timpul frânării. Astfel, sistemul
reacționează rapid la orice tendință de blocare a roților și aplică presiunea de frânare optimă pentru a
preveni acest lucru.

6. Avertizări și diagnoză a defecțiunilor: În cazul în care sistemul ABS întâmpină o defecțiune

sau o eroare, acesta poate activa luminile de avertizare ABS pe tabloul de bord pentru a notifica
șoferul. De asemenea, sistemul ABS poate efectua diagnoza și detecta problemele potențiale pentru a
asigura funcționarea corectă și siguranța sistemului.

Prin urmare, sistemul ABS permite șoferului să mențină controlul autovehiculului în timpul
frânării de urgență și reduce riscul de derapaj sau pierdere a controlului, asigurând o frânare mai
eficientă și sigură.

5. UNITATEA DE CONTROL A SISTEMULUI DE CONTROL

AL TRACȚIUNII (TCS)

Unitatea de control a sistemului de control al tracțiunii (TCS) este o componentă

electronică importantă dintr-un autovehicul, responsabilă de monitorizarea și controlul
tracțiunii roților în timpul accelerării pentru a preveni alunecarea sau deraparea. Iată mai
multe informații despre unitatea de control a TCS.

Funcțiile principale ale unității de control sunt:

1. Monitorizarea roților: Unitatea de control a TCS utilizează senzori de rotație montați pe

fiecare roată pentru a monitoriza viteza de rotație a acestora. Aceste informații sunt utilizate
pentru a detecta diferențele de rotație între roți și pentru a identifica orice roată care prezintă
tendința de a aluneca sau derapaj.

2. Controlul puterii motorului: Unitatea de control a TCS comunică cu unitatea de control a

motorului pentru a ajusta puterea motorului în funcție de informațiile primite de la senzorii de
rotație a roților. În cazul în care detectează o roată care alunecă, unitatea de control a TCS
poate reduce momentul de torsiune al motorului pentru a preveni pierderea tracțiunii și
derapajul.

3. Controlul individual al frânelor: Unitatea de control a TCS poate comunica și cu sistemul

de frânare al autovehiculului pentru a controla individual presiunea de frânare pe fiecare
roată. Prin ajustarea presiunii de frânare pe roțile care alunecă, poate redirecționa puterea
către roțile care au tracțiune și evita pierderea controlului.

4. Controlul tracțiunii în condiții dificile: Unitatea de control a TCS este programată să

intervină în situații de alunecare sau derapaj, cum ar fi pe suprafețe umede, alunecoase sau pe
teren accidentat. Aceasta poate ajusta în mod dinamic puterea și presiunea de frânare pentru a
asigura o tracțiune optimă și stabilitate în astfel de condiții.

5. Comunicare cu alte sisteme: Unitatea de control a TCS poate comunica și coordona

funcționarea cu alte sisteme de siguranță și control ale autovehiculului, cum ar fi sistemul de
control al stabilității (ESP - Electronic Stability Program) sau sistemul de control al tracțiunii
la remorcă (TSC - Trailer Stability Control). Această comunicare permite integrarea și
sincronizarea funcționării diferitelor sisteme pentru a asigura siguranța și stabilitatea în timpul
condusului.

6. Diagnosticare și gestionare erori: Unitatea de control a TCS poate detecta și gestiona

eventualele erori sau defecțiuni în sistemul TCS. Aceasta poate genera coduri de eroare și
avertizări pentru a notifica șoferul sau mecanicul despre problemele întâmpinate și poate lua
măsuri pentru a proteja sistemul și autovehiculul în cazul unor situații de urgență sau
defecțiuni.

Acestea sunt funcțiile principale ale unității de control a sistemului de control al

tracțiunii (TCS). Prin monitorizarea și controlul tracțiunii, sistemul TCS ajută la menținerea
stabilității și siguranței autovehiculului în timpul accelerării și evită alunecarea sau derapajul
roților.

Figura 4.1 Unitatea de control a sistemului de control al tracțiunii

TCS poate întâmpina unele probleme sau defecțiuni. Senzorii de rotație care furnizează
informații către unitatea de control a TCS pot avea defecte sau erori de citire. Aceasta poate duce la
funcționarea necorespunzătoare a sistemului TCS sau la activarea incorectă a sistemului în situații
normale de conducere.
 Cablajul electric care conectează senzorii de rotație la unitatea de control a TCS poate suferi
de defecte sau conexiuni slabe. Aceste probleme pot duce la informații incorecte sau intermitente
transmise de la senzori la unitatea de control, afectând funcționarea sistemului TCS.

Unitatea de control a TCS în sine poate avea defecte sau erori interne. Aceasta poate duce la
funcționarea necorespunzătoare a sistemului, activarea incorectă a TCS sau lipsa de răspuns la
comenzi.

Sistemul TCS poate interacționa cu sistemul de frânare al autovehiculului pentru a controla

tracțiunea. Defecțiuni sau erori în sistemul de frânare pot afecta și funcționarea TCS, determinând
activarea neintenționată sau dezactivarea sistemului.

Sistemul TCS poate necesita actualizări de software pentru a corecta erori sau pentru a
îmbunătăți performanța. Lipsa acestor actualizări poate cauza probleme de funcționare sau
incompatibilități cu alte sisteme electronice ale autovehiculului.

Unele probleme ale sistemului TCS pot fi cauzate de defecțiuni la alte componente sau sisteme
ale autovehiculului, cum ar fi unitatea de control a motorului sau sistemul de frânare. O defecțiune
într-un sistem conexe poate afecta și funcționarea TCS.

6. UNITATEA DE CONTROL A SISTEMULUI DE

STABILITATE (ESP)
ESP sau Electronic Stability Program este un sistem ce are rolul de a menține stabilitatea mașinii
și de a permite manevrarea sa în condiții de siguranță, în cazul în care aceasta derapează, fie din cauza
unor condiții grele de drum, fie a unei viteze prea mari. Cu toate că este foarte util, iar de multe ori
poate preveni un accident, tehnologia ESP are propriile limitări, iar disciplina și atenția șoferilor rămân
în continuare importante.

Principalele funcții ale ESP sunt:

1. Monitorizarea senzorilor: Unitatea ESP utilizează o serie de senzori pentru a monitoriza

permanent starea autovehiculului. Acești senzori pot include senzori de înclinare, senzori de accelerare
laterală, senzori de unghi de derapaj, senzori de rotație a roților și alți senzori de detectare a
parametrilor de mișcare și stabilitate.

2. Controlul individual al frânelor: Unitatea ESP are capacitatea de a controla individual

presiunea de frânare pe fiecare roată a autovehiculului. Aceasta permite aplicarea și eliberarea rapidă a
frânei pe roți specifice pentru a compensa tendințele de alunecare, derapaj sau pierdere a aderenței.

3. Controlul puterii motorului: ESP poate comunica cu unitatea de control a motorului pentru a
regla puterea motorului în funcție de nevoile de stabilizare a autovehiculului. Prin reducerea puterii
motorului în momente critice, unitatea ESC poate ajuta la evitarea alunecării sau derapajului și la
restabilirea controlului autovehiculului.

4. Stabilizarea traiectoriei: Pe baza informațiilor primite de la senzori, unitatea ESP poate

detecta o pierdere a controlului autovehiculului și poate interveni pentru a corecta traiectoria acestuia.
Prin aplicarea controlată a frânei pe anumite roți și ajustarea puterii motorului, unitatea ESP poate
ajuta la stabilizarea traiectoriei autovehiculului și prevenirea accidentelor.

5. Controlul tracțiunii: Unitatea ESP poate avea și funcții suplimentare de control al tracțiunii
(TCS) pentru a preveni alunecarea sau derapajul roților în timpul accelerării sau în condiții de aderență
redusă. Aceasta poate ajusta puterea motorului și presiunea de frânare pentru a menține tracțiunea
optimă și a preveni pierderea aderenței.

6. Diagnoză și avertizări: Unitatea ESP poate detecta erori sau defecțiuni în sistem și poate
genera coduri de eroare pentru a identifica problemele. De asemenea, aceasta poate activa avertizări
sau luminile de avertizare pe tabloul de bord pentru a notifica șoferul despre situații de risc sau
defecțiuni în sistemul de stabilitate.

Unitatea ESP este o componentă esențială pentru siguranța autovehiculului și are rolul de a
preveni pierderea controlului în situații critice. Prin monitorizarea permanentă și intervenția rapidă,
aceasta ajută la menținerea stabilității și controlului autovehiculului, contribuind la evitarea
accidentelor.

Figura 5.1 Unitate de control ESP

Un sistem ESP standard este format din: senzori de viteză, montați la nivelul fiecărei roți, folosiți,
de asemenea, și de sistemele ABS și TSC, un senzor de măsurare a ratei de rotație a mașinii în jurul
axei sale verticale, un senzor de măsurare a unghiului de virare a volanului și o unitate de control,
dotată cu un modulator electrohidraulic. 

Senzorii care fac parte din acest sistem transmit constant informații către unitatea de control, de 25
de ori pe secundă, pentru a identifica orice neregulă apărută în ceea ce privește deplasarea vehiculului.
Atunci când volanul virează brusc, însă mașina își schimbă cursul într-un mod diferit decât intenția
șoferului, sistemul intervine și aplică selectiv forță de frânare pe roți, astfel încât autoturismul să poată
urma traiectoria dorită de șofer. 

Principalele motive pentru care martorul ESP se aprinde în bord:

 Senzorul unghiului de direcție sau senzorii de viteză au suferit o defecțiune 

 Erori de soft
 O defecțiune a coloanei de direcție
 O porțiune de drum greu practicabilă

Figura 5.2 Comportamentul unei mașini cu ESP sau fără

 7. UNITATEA DE CONTROL A AIRBAG-URILOR
Un airbag este o piesă crucială a sistemului de siguranță pasivă al vehiculului. Acesta este un
balon din țesătură flexibilă puternică care este umflat cu gaz în caz de urgență și amortizează impactul
unei coliziuni.

Senzorii instalați în bara de protecție, habitaclu și uși detectează momentul și forța impactului în
timpul unei coliziuni. Un semnal corespunzător este expediat la unitatea de control electronică, unde
un impuls electric declanșează gazul propulsor. Acesta aprinde generatorul de gaz, care este compus
din nitrat de potasiu și azidă de sodiu. Ca urmare, are loc o reacție și este eliberat azotul, provocând
umflarea airbagului în 0,3 secunde. Airbagul va fi declanșat numai atunci când viteza vehiculului în
momentul coliziunii este egală sau depășește 20 km/h. Această măsură vizează reducerea riscului
traumelor în cazul accidentelor rutiere minore.

Principalele funcții ale unității de control AUC sunt:

1. Monitorizarea senzorilor: Unitatea AUC primește informații de la diferiți senzori de impact

și senzori de coliziune montați în diverse zone ale autovehiculului. Acești senzori detectează
decelerarea rapidă și alte semnale specifice coliziunilor și transmit aceste informații către
unitatea AUC.
2. Analiza datelor de impact: Unitatea AUC analizează informațiile primite de la senzori pentru
a determina dacă o coliziune a avut loc și dacă este necesară declanșarea airbag-urilor. Acest
proces implică evaluarea nivelului și direcției impactului, precum și alte factori relevanți
pentru determinarea necesității activării airbag-urilor.
3. Declanșarea airbag-urilor: Dacă unitatea AUC determină că o coliziune se încadrează în
parametrii de declanșare a airbag-urilor, aceasta transmite semnale pentru a activa airbag-urile
corespunzătoare. Aceasta include airbag-urile frontale pentru șofer și pasagerul din față,
airbag-urile laterale, airbag-urile cortină și alte airbag-uri specifice autovehiculului.
4. Controlul sistemului de siguranță pasivă: Pe lângă airbag-uri, unitatea AUC poate controla
și alte componente ale sistemului de siguranță pasivă, cum ar fi pretensoarele de centură și
limitatoarele de forță ale centurii de siguranță. Aceste componente sunt concepute pentru a
ajuta la minimizarea rănilor în cazul unei coliziuni și pot fi gestionate și controlate de către
unitatea AUC.
5. Diagnoza și gestionarea erorilor: Unitatea AUC monitorizează continuu funcționarea
airbag-urilor și a sistemului de siguranță pasivă. În cazul în care se detectează o defecțiune sau
o eroare în sistem, unitatea AUC poate genera coduri de eroare și poate activa avertizări
pentru a notifica șoferul cu privire la necesitatea verificării și reparației sistemului de
siguranță.
 Figura 6.1 Unitatea de control a airbag-urilor

Componentele principale ale unei unități AUC (Airbag Control Unit) pot varia în funcție de
producătorul autovehiculului și de modelul specific. Cu toate acestea, iată câteva componente comune
care pot fi incluse într-o unitate AUC:

1. Microprocesor: Unitatea AUC include un microprocesor puternic, care gestionează toate

funcțiile și operațiunile unității. Acesta primește informații de la senzori, analizează datele de impact și
declanșează airbag-urile și alte componente de siguranță pasivă.

2. Senzori de impact: Unitatea AUC primește semnale de la diferiți senzori de impact montați
în autovehicul. Acești senzori detectează decelerarea rapidă și semnalele specifice coliziunilor și
transmit informațiile către unitatea AUC. Senzorii de impact pot fi montați în diverse zone, cum ar fi
zona frontală, laterală și posterioară a autovehiculului.

3. Memorie: Unitatea AUC include o memorie în care sunt stocate date și informații necesare
pentru funcționarea și analiza impactului. Aceasta poate conține algoritmi de declanșare a airbag-
urilor, informații de calibrare, setări și coduri de eroare.
 4. Circuit de comandă: Unitatea AUC include un circuit de comandă care permite comunicarea
cu alte componente ale sistemului de siguranță pasivă, cum ar fi airbag-urile, pretensoarele de centură
și limitatoarele de forță ale centurii de siguranță. Circuitul de comandă asigură declanșarea și controlul
adecvat al acestor componente în timpul unei coliziuni.

5. Conectori și cablaj: Unitatea AUC este conectată la diferite senzori și componente prin
intermediul conectorilor și cablajului electric. Acestea permit transferul semnalelor și a datelor între
unitatea AUC și celelalte componente ale sistemului de siguranță pasivă.

6. Lumini de avertizare: Unitatea AUC poate controla și lumini de avertizare sau indicatori pe
tabloul de bord pentru a notifica șoferul cu privire la starea sistemului de siguranță. Acestea pot
include lumini de avertizare pentru defecțiuni, neconformități sau necesitatea de a verifica sistemul de
airbag.

Este important de menționat că acestea sunt doar componente generale care pot fi incluse într-
o unitate AUC. În funcție de designul și specificațiile producătorului, componentele exacte și
tehnologia utilizată pot varia.

8. CONCLUZII
Unitățile electronice de control la autovehicule reprezintă o componentă esențială în
sistemele moderne de gestionare și control al autovehiculului. Aceste unități sunt responsabile
de monitorizarea și controlul diferitelor aspecte ale funcționării autovehiculului, contribuind
la performanța, eficiența și siguranța acestuia.

Unitățile electronice de control, cum ar fi unitatea de control a motorului, unitatea de

control a cutiei de viteze și unitatea de control a tracțiunii, permit optimizarea funcționării
autovehiculului. Acestea monitorizează și controlează parametrii cheie, cum ar fi alimentarea
cu combustibil, aprinderea, schimbarea treptelor de viteză și distribuția cuplului, pentru a
asigura o performanță optimă a autovehiculului.Unitățile electronice de control contribuie la
îmbunătățirea eficienței și economiei de combustibil a autovehiculului prin monitorizarea și
ajustarea parametrilor de funcționare. Acestea pot optimiza raportul aer-combustibil,
sincroniza injecția de combustibil și gestiona alte sisteme pentru a reduce consumul de
combustibil și a minimiza emisiile poluante.

Unitățile electronice de control, cum ar fi unitatea ABS (Anti-lock Braking System) și

unitatea ESC (Electronic Stability Control), sunt cruciale pentru asigurarea siguranței și
stabilității autovehiculului. Acestea monitorizează constant parametrii de mișcare, aderență și
manevrabilitate și pot interveni rapid pentru a preveni alunecarea, derapajul sau pierderea
controlului în situații de risc, contribuind la reducerea accidentelor și la protejarea pasagerilor.

Unitățile electronice de control sunt dotate cu capacități avansate de diagnosticare și

autodiagnosticare. Acestea pot identifica și înregistra erori și defecțiuni în sistemele
autovehiculului și pot genera coduri de eroare pentru a facilita diagnosticarea și remedierea
problemelor. Acest aspect facilitează identificarea și rezolvarea rapidă a defecțiunilor,
minimizând timpul de inactivitate și costurile de service.

În ansamblu, unitățile electronice de control la autovehicule joacă un rol crucial în

gestionarea și controlul diferitelor sisteme ale autovehiculului, îmbunătățind performanța,
eficiența și siguranța acestuia. Ele reprezintă un rezultat al avansului tehnologic în industria
auto și sunt esențiale pentru a asigura o experiență de conducere sigură, confortabilă și
plăcută.

BIBLIOGRAFIE
1. CURS. UNITĂȚI DE CONTROL ELECTRONIC
2. https://club.autodoc24.ro/magazin/ce-este-airbag-descrierea-si-principiul-de-
functionare
3. https://www.autovit.ro/blog/ce-este-sistemul-esp-cum-functioneaza-si-care-este-rolul-
sau/
4. https://autorolla.ro/blogs/știri-autorolla/sistemul-esp-al-mașinii-cum-funcționeaza-și-
care-este-rolul-sau
5. https://club.autodoc24.ro/magazin/ce-este-dsc-definitia-functiile-si-avantajele
6. https://dailydriven.ro/ce-este-controlul-tractiunii-si-cum-functioneaza
7. https://www.auto-soft.ro/blog/abs-afla-care-este-rolul-acestui-senzor-in-sistemul-de-
franare