PATOLOGIA PSIHIATRICA

NEUROZELE
[TULBURARLE
NEUROTCE]
PSIHOZELE
[TULBURARLE
PSHOTCE]
STARI REACTIVE
PSHOTCE
NEVROTCE
PSIHOPATII [TULBURAR
DE PERSONALTATE]
CRITERII de DIFERENTIERE
aIe NEVROZELOR de PSIHOZE
. GRAVITATEA ( Severitatea
simptomatologiei).
. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.
.RELATIA CU REALITATEA
INCONJURATOARE.
EXAMINAREA BOLNAVULUI
PSIHIC.
DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE,
SIMPTOME, OBSERVATII.
. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :
EvaIuarea psihiatrica: ndemanarea medicului in a ajuta
pacientul sa-si depaseasca jena; Confidentialitatea; Culegere
de date, dirijarea interviului.
InterviuI: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului;
aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.
IstoricuI boIii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie,
comportament social, beneficiu secundar.
Istoria vietii personaIe: Dezvoltare;storic social;storic
familial;Utilizare de alcool/medicamente.
.EXAMINAREA PSIHIATRICA:
INTERVIUL PSIHIATRIC Neprotocolar;
= Tacerea atenta ca convinge
bolnavul ca a fost ascultat;
Relatia de incredere, empatie (
nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici
unele simptome!)
NTERVEVAREA RUDELOR (APARTNATORLOR)
*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala,
Conversatie, Examenul functiilor psihice.
. ALTE EXAMNAR:
EXAMENUL OBECTV (+ ex. neurologic);
suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii
psihice.
EXAMENUL PSHOLOGC.
EXPLORAR PARACLNCE.
V. ELABORAREA DAGNOSTCULU:
Sindrom.
Boala psihica.
Boli asociate/ secundare.
TULBURARLE ANXOASE
TPUR CLNCE: (DSM-V)
ATACUL DE PANICA
TULBURAREA DE PANICA
AGORAFOBIA
TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.
FOBIA SPECIFICA.
FOBIA SOCIALA.
TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.
TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE
STRESS.
TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA
GENERALE.
TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.
ATACUL DE PANICA
O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care ceI putin
patru din urmatoareIe simptome se dezvoIta brusc si atind
intensitatea maxima in decurs de pina Ia 10 minute
. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.
2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.
3. Transpiratii.
4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.
5. Senzatia de a se inabusi.
6. Durere sau disconfort toracic.
7 Durere sau disconfort abdominal.
8. Senzatie de ameteala, instabilitate, "cap usor sau lesin.
9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de
sine).
. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.. Teama de moarte.
2. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.
3. Valuri de frig sau de caldura.
ATACUL DE PANICA
TPUR:
ATACUR DE PANCA NEXPECTATE
(NESEMNALZATE): debutul nu este asociat cu un factor
declansant situational; survin "din senin.
ATACUR DE PANCA CRCUMSCRSE
(SEMNALZATE) STUATONAL: atacurile apar aproape
constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, dar nu
sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in
mod necesar imediat dupa expunere.
ATACUR DE PANCA PREDSPUSE STUATONAL:
foarte posibil sa apara la expunerea la un stimul, dar nu
sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in
mod necesar imediat dupa expunere.
AGORAFOBIA
Anxietatea care apare in situatii in care scaparea
este dificiIa sau jenanta sau in care nu este
posibiI ajutoruI in cazuI unui atac de panica.
Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a
calatori cu autobuzul, automobilul,avionul, a se afla
intr-un lift sau pe un pod.
ComportamentuI de evitare sau necesitatea
prezentei unei persoane insotitoare.
Anxietatea sau evitarea fobica nu este expIicata de
o aIta tuIburare.
TULBURAREA ANXIOASA
GENERALIZATA
ImpIica ingrijorare excesiva Iegata de
circumstante, evenimente sau confIicte reaIe.
Criterii de diagnostic( DSM-IV):
Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada
de 6 luni in legatura cu anumite evenimente: performante
scolare, profesionale.
Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.
Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele
simptome: neliniste; usoara fatigabilitate; dificultati
de concentrare; iritabilitate; tensiune musculara;
tulburari de somn.
Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice
provoaca suferinta semnificativa clinic sau tulburari
sociale, ocupationale, etc.
CAUZE MEDICALE ALE
ANXIETATII
CARDOVASCULARE
Angina pectorala
Aritmii
Valvulopatii.
ENDOCRNE
Hipercalcemie
Hipertiroidis
METABOLCE
Hiperpotasemia
Hipoglicemia
Hiponatremia
Hipoxia
Porfiria.
NEUROLOGCE
Akathisia
Epilepsia
RESPRATOR
Astmul
Boli cronice
obstructive ale cailor
respiratorii
Embolia pulmonara
MEDICAMENTE care pot provoca
ANXIETATE
AMFETAMNE;
ANTCOLNERGCE;
ANTHPERTENSVE ( Rezerpina );
TUBERCULOSTATCE;
CAFENA;
DGTALCE;
SMPATOMMETCE ( Efedrina);
LEVODOPA;
NEUROLEPTCE ( Akathisia);
BRONHODLATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);
HORMON TRODEN;
ANTNFLAMATOR NONSTERODE;
NHBTOR SELECTV A RECAPTAR SEROTONNE.
NEUROCHIMIA ANXIETATII
GABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea.
Cei care potenteaza sau au actiune simiIara cu
GABA reduc anxietatea.
SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu
tulburare anxioasa. BUSPRONA este un agonist
partial al serotoninei tratament eficient al anx.
NORADRENALINA: receptorul noradrenercic
presinaptic alfa 2 implicat in anxietate; receptorul
postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice
din anxietate.
TULBURAREA DE PANICA
Se caracterizeaza prin atacuri de panica
spontane .Se poate asocia cu agorafobia.
CRTER DE DAGNOSTC:
a. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin
unul dintre atacuri a fost a fost urmat timp de minimum
o luna de preocuparea pentru revenirea atacului, de
ingrijorarea fata de consecintele sale, de o modificare
semnificativa a comportamentului.
b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare
mintala.
TULBURAREA DE PANICA
SMPTOME ASOCATE:
Anxietatea anticipatorie;
Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala
serioasa, nediagnosticata);
Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu
agorafobie).
TULBURAREA DE PANICA
COMORBDTAT:
SOMATCE:
Boli cardiovasculare Boli respiratorii Boli
gastrointestinale Afectiuni vestibulare.
PSHATRCE:
Agorafobia; Alte tulburari anxioase (Fobia sociala,
tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesiv-
compulsiva, tulburarea de stres posttraumatic);
Dependenta cronica alcoolica
TRATAMENTUL TULBURARILOR
DE PANICA
. FARMACOLOGC:
SSR: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.
ANTDEPRESVELE TRCCLCE: mipramina,
Clomipramina.
BENZODAZEPNELE: Alprazolam, Clonazepam,
Lorazepam.
NHBTOR A MONOAMNOXDAXE S NHBTOR
REVERSBL A MAO:
ANTDEPRESVE NO: Venlafaxina (inhibitor al
serotoninei si noradrenalinei); Nefazodon; Mirtazapina.
BUSPRONA.
ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu,
Anticonvulsivante, Clonidina, Antipsihotice.
TRATAMENTUL PSHOLOGC
TERAPA COGNITIV-COMPORTAMENTALA
include urmatoarele componente: psihoeducatie
si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici de
management al anxietatii; expunerea la
stimuli/situatii.
PSIHOTERAPIA DE GRUP
PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.
FOBIA SPECIFICA
CRTER DE DAGNOSTC:
A. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila
declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau
situatii specifice.
B. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant
raspuns anxios imediat (care poate sa ia forma de atac
de panica).
C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila
sau excesiva.
D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta
excesiva.
E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza
semnificativ activitatea obisnuita a persoanei.
STMUL FOBC: ANMAL; MEDU NATURAL;
SANGE,NJECT, RAN; STUAT (transport
public,tunel, pod; ALT ( situatii ce pot produce
sufocare, voma, boli.)
FOBIA SOCIALA
ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII
PUBLICE.
CRTER DE DAGNOSTC:
A. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de
functionare in care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in
public,a minca, a bea, a scrie, a folosi toalete publice).
B. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care
poate lua forma atacului de panica.
C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si
excesiva.
D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta
extrema.
E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu
activitatea obisnuita.
TULBURAREA OBSESIV-
COMPULSIVA
mplica idei, imagini, ruminatii, impuIsiuni,
obsesii sau modeIe repetitive de
comportament sau actiune ( compuIsiuni).
ObsesiiIe si compuIsiuniIe sunt straine
Eu-Iui .
Daca pacientuI incearca sa Ie reziste
produc anxietate.
TULBURAREA OBSESIV-
COMPULSIVA
CRTER DE DAGNOSTC:
A. Prezenta de OBSES si/sau COMPULSUN.
B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.
C. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta
intensa, consuma timp si interfereaza semnificativ cu
activitatile uzuale.
DAGNOSTC DFERENTAL:
Alte tulburari anxioase;
Episodul depresiv major;
Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsiva.
TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATICA
Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait, a
asistat sau s-a confruntat cu evenim. care au implicat moarte sau
lezare grava]; raspunsuI persoanei: frica, neajutorare, oroare
intense.
EvenimetuI este retrait persistent[ rememorari dureroase,
imagini, vise, sentimente, actiuni].
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma .
Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.
Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut
posttraumatic durata 2 zile, max. 4 saptamini).
TULBURARILE SOMATOFORME
UN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE
CARE NU AU SUBSTRAT ORGANIC. Ele sunt suficient de
serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si
ocupationale.
FACTOR PSHOLOGC au o contributie importanta in a
determina debutul, severitatea, durata simptomelor.
DSM V include aici:
TULBURARILE DE SOMATIZARE;
TULBURARILE DE CONVERSIE;
HIPOCONDRIA;
TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;
TULBURAREA ALGICA.
TULBURAREA DE SOMATIZARE
Se deosebeste de alte tulb. somatoforme prin
muItitudinea pIangeriIor si afectarea mai muItor
organe/sisteme.
n psihiatria clasica HISTERIA [hysterauter].
EVOLUTA CONCEPTULU DE HSTERE:
Hippocrate: descriere a histeriei, consierata boala
exclusiv feminina, cauzata de sexualitatea perturbata.
Areteu din Capadochia descrie histeria la barbati:
Catochus (catalepsia).
Galien: Histeriaboala de organ (cauza mecanica
retentia lichidelor seminale / coruptia sangelui / iritarea
nervilor / convulsii).
EVOLUTA CONCEPTULU DE HSTERE
Aparitia crestinismuIui Manifestarile sunt datorate
posesiunii satanice: histeria= demonomanie.
MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus rolul
inconstientului in nevroze.
Th. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:
* caracteruI proteiform aI boIii;
* histeria poate imita orice boaIa;
* histeria mascuIina = hypocondriasis;
* roIuI emotiiIor; "crizeIe din caIcuI".
EVOLUTA CONCEPTULU DE HSTERE
Continuare.
CHARCOT - 863 - Etiologia histeriei suferinta generala
a SNC; unele accidente histerice etiologie psihologica.
- descrie: Marele Atac histeric (faza
epileptoida, a marilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul
terminal); si Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb.
senzoriale si senzitive.
BABINSKI -9- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la
un individ capabil de autosugestie, si care poate fi
reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiune.
P. JANET - Stigmatele histeriei simptomele histerice +
modificarile de caracter.
S. FREUD - CONVERSUNEA.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
DSM-IV
A. Un istoric de numeroase acuze somatice,
incepand inainte de 3 ani, se manifesta cativa ani,
determina alterarea vietii sociale.
B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot
apare in orice moment:
patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen,
articulatii, extremitati, torace, etc.);
doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere:
grata, balonare, varsaturi,diaree)
un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila
sau ejaculatorie, tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);
un simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru,
coordonare, paralizii localizate, senz. de nod in gat,
dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara, cecitate,
convulsii,etc.)
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
PSIHIATRIA CLASICA
. SMPTOME PAROXSTCE
. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica
Grand Mal.
2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii,
miscari anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia;
Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb.
senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.
3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse,
Ticuri respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),
4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice,
Stupoare,Stari maniacale/depresive.
. SMPTOME PERMANENTE
(Personalitatea).
Teatralism;
Patetism;
maturitate afectiva; dependenta afectiva.
Exaltarea imaginatiei;
Egocentrism; Narcisism;
Sugestibilitate crescuta.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Epilepsia.
Spasmofilia.
Sincope.
Boli neurologice.
Simulatia.
Schizofrenia.
Tulburarea de personalitate histrionica
TULBURAREA DE CONVERSIE
Caracterizata prin prezenta unui sau mai multor
simptome neurologice care nu pot fi explicate printr-
tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire,
parestezii).
Termenul a fost introdus de S.FREUD care a
presupus ca simpt.de conversie reflecta conflicte
inconstiente.
La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRQUET,
J.M.CHARCOT.
Factorul psihologic ( initierea sau exacerbarea
simptomelor este precedata de conflicte sau alti
stresori).
HIPOCONDRIA
Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor
fizice sau a senzatiilor.
CRTER DE DAGNOSTC ( DSM-V):
A. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa,
bazandu-se pe proasta interpretarea a simptomelor corporale.
B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor
medicale.
C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.
D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale, etc.
E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.
Rezistenta la tratament!
TULBURARILE DISOCIATIVE.
Caracterizate de perturbarea constiintei,
memoriei, identitatii sau perceptiei mediuIui.
Disocierea este o aparare impotriva traumelor care
ajuta persoana sa se indeparteze de trauma; ea
intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasirea
traumei.
Tipuri (DSM-V): Amnezia disociativa;
= Fuga disociativa;
= TuIb. disociativa a
identitatii; = TuIburarea de
depersonaIizare.
AMNEZIA DISOCIATIVA
Pierderea unor amintiri personaIe importante, de
obicei traumatizante, cu pastrarea capacitatii de
invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip de
tulb. de memorie amnezia IocaIizata ( pentru
evenimentele unei scurte perioade de timp).
Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].
Se termina brusc. Recurente - rareori.
FUGA DISOCIATIVA
Plecare brusca, neasteptata, incapacitatea de a-si
aminti aspecte importante ale identitatii anterioare (
nume, familie, ocupatie). Deseori isi asuma o noua
identitate. Comportament normal in perioada fugii.
Etiologie: trauma emotionala precipitanta.
tulb. de personalitate borderline,
histrionica, sunt predispozante.
Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.
TULBURAREA DISOCIATIVA A
IDENTITATII
PersonaIitati sau identitati distincte Ia aceeasi
persoana, fiecare din ele putand domina, atunci
cand este prezenta, comportamentul si atitudinea
fata de sine ( ca si cum nu ar mai exista vreo alta
personalitate).
Personalitatea initiala este amnezica pentru celelalte
personalitati. Fiecare personalitate are propriul set
de amintiri si caracteristici fiziologice diferite,
raspunsuri diferite la testarea psihometrica.
Dgs. Diferential: Schizofrenia; Simularea;
Tulb. de personalitate borderline.
TULBURAREA DE
DEPERSONALIZARE
Episoade persistente, recurente de detasare de propriuI corp
sau Eu.
Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu, senzatia de
deformare a extremitatilor, derealizarea.
Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari somatice.
Diagnostic diferentiaI : Depersonalizarea-simptom in boli
psihice( schizofrenie, depresie, psihastenie, episoade
maniacale); in boli neurologice ( epilepsie, tumori
cerebrale,encefalita) boli toxice si metabolice (intoxicatie cu
monoxid de carbon, botulism, hipoglicemie, hipotiroidism)
PRINCIPII TERAPEUTICE
TULBURARILE DE CONVERSIE:
TRATAMENTUL PAROXISMELOR :
Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; -
provocatoare de durere. Sugestia efectul scontat; timpul
de actiune; modul de actiune. Terapia electrica. Sugestia
verbala va insoti orice metoda utilizata! Tratamentul nu se
va efectua in prezenta apartinatorilor!
Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative,
hipnotice, roborante)
- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA
STAR DE URGENTA:
FARMACOLOGIC;
PSIHOTERAPEUTIC.
Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea
de munca, statutuI famiIiaI, responsabiIitate,
beneficiu secundar.
TULBURARILE DE
PERSONALITATE.
NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regula
caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane).
= Statistica ( raportata la media statistica); IdeaIa - Functionala (raportata la
modelul tipic); Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei
functionale; face fata cerintelor sociale).
ANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si organizarea
psihica,se releva mai ales in tulburarile de comportament.
SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si
corectitudine in modul in care se concepe pe sine; adecvare in modul in care
face fata cerintelor vietii; integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si
increderea in sine; percepere raelista sociala.
BOALA --- Episoade; Stari defective.
TULBURARILE DE
PERSONALITATE: Definitie;
EvoIutia conceptuIui
TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate
inflexibila, maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala
sau simptome subiective.
Ph.PNEL ( 89): Manie fara delir.
J.K.PRTCHARD ( 835): Moral nsanity.
K.SCHNEDER ( 927): forme clinice ale psihopatiilor.
DENUMIRI: ANETOPAT ( anglo-americanii); OLGOTM (europenii);
DEZECHLBRU MNTAL (francezii);
PSHOPATE ( Kraepelin);
SOCOPATE ( americanii);
CARACTEROPATE ( Bilikievici).
ETIOLOGIA TULBURARILOR DE
PERSONALITATE.
MULTIFACTORIALA.
. FACTOR BOLOGC: Genetici concordanta
crescuta la gemenii monozigotiPsihopatii
nucleare.
Valori modificate ale
testosteronului, estradiolului, MAO , endorfine, 5-
HAA, modificari EEG.
. FACTOR PSHOSOCAL: Psihopatii
marginale.
( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA TULB. DE
PERSONALTATE: -9% pana la 15%.
5% din pacientii internati in servicii de
psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;
3-5% din pacientii care se adreseaza
serviciilor ambulatorii prezinta tulb. de
personalitate.
TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE
TULBURARILOR DE PERSONALITATE
. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.
2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice
(straine egoului).
3. Sunt aIIopIastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe
mediul si nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.
4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.
5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izoIarea, proiectia,
intoarcerea impotriva sineIui,acting-out.
6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoItare si imaturitate.
7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.
8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al vaIoriIor etice;
logica este subordonata impulsurilor.
Functii psihice indemne: ntelectul: Functiile cognitive.
FORME CLINICE ALE
TULBURARILOR DE
PERSONALITATE
. TULBURAREA DE PERSONALITATE
PARANOIDA.
Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se
actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in
evenimente banale; pastreaza constant resentimente fata
de jigniri ( colectionari de nedreptati).
HipersensibiIitate
ImposibiIitatea de a se reIaxa.
Reci, Iipsiti de simtuI umoruIui, orgoIiosi.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = TuIburarea deIiranta; =
Schizofrenia paranoida; = AIte tuIburari de personaIit.
COMPLICATII: Depresie, TuIb. deIirante, TuIb, anxioase,
Abuz de toxice.
. TULBURAREA DE PERSONALITATE
SCHIZOIDA.
Detasat de reIatiiIe sociaIe.
Nu doreste si nu- fac placere relatiile apropiate.
Alege aproape intotdeauna activitati solitare.
nteres redus sau absent fata de relatiile sexuale.
Raceala emotionala, detasare afectiva.
Pare indiferent la laudele sau criticile altora.
DAGNOSTC DFERENTAL: Tulb. de personalitate
paranoida, evitanta (pacientul doreste relatii cu
semenii), schizotipala (ciudatenii, excentricitati).
.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.
TRASATUR CLNCE.
Deficite sociaIe si interpersonaIe, capacitate redusa pentru
reIatii apropiate.
Idei de referinta.
Credinte ciudate sau gandire magica - infIueteaza
comportamentuI .
Experiente perceptuaIe neobisnuite, iIuzii corporaIe.
Gandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiaIa, metaforica sau
stereotipa).
Suspiciozitate, ideatie paranoida.
Afect inadecvat.
Comportament ciudat, excentric sau neobisnuit.
Lipsa prieteniIor apropiati; anxietate sociaIa.
.
Diagnostic diferential:
Tulburarea de personalitate paranoida .
Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are
excentricitati).
Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate
emotionala, afecte intense, impulsivitate).
Schizofrenia.[ markeri biologici comuni].
N EVOLUTE: schizofrenie;
suicid ( %).
V. TULBURAREA DE PERSONALITATE
ANTISOCIALA : comportament maIadaptativ din
copiIarie, nu recunoaste drepturiIe aItora.
Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de
fapte antisociale.
Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie pentru profitul
sau placerea personala.
mpulsivitate, iritabilitate, agresivitate.
responsabilitate persistenta ( incapacitatea sustinerii unei
activitati profesionale, a onorarii obligatiilor financiare)
Lipsit de remuscari, de sensibilitate pentru altii.
V.
DAGNOSTC DFERENTAL:
Tulburarile de personalitate consecutive dependentei
la toxice.
Retardarea mintala.
Psihoze.
Tulburarea de personalitate borderline, narcisica.
Tulburari organice de personalitate.
COMPLCAT: moartea violenta; abuzul de
substante; suicidul; probleme legale, financiare.
V. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE:
instabiIitatea reIatiiIor interpersonaIe, imaginii de sine si afecteIor,
impuIsivitate - incepand in perioada aduItuIui tinar.
Relatiile cu ceilalti sunt tumultuoase;
Frecvent: gesturi, amenintari sau acte autodistructive, automutilante
sau suicidare.
Nu tolereaza sa fie singuri, eforturi de a evita abandonul real sau
imaginat.
Frecvent: abuz de substante, sofat periculos, hiperfagie compulsiva (
binge eating).
Sexualitate haotica.
Afecte instabile, "furtuni de afecte,disforie.
DAGNOSTC DFERENTUAL: Tulb. psihotica (alterarea testarii realitatii
este persistenta).
VI.TULBURAREA DE PERSONALITATE
HISTRIONICA: comportament dramatic,
teatraI, impresionant.
Cauta sa fie in centrul atentiei, seducatori.
Comportament dependent.
Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri.
Foarte sugestionabili
Egocentrism si autosupraevaluare.
Relatiile interpersonale sunt perturbate.
V.TULBURAREA DE PERSONALITATE
NARCISICA: modeI de grandiozitate si
hiperpreocupare pentru stima de sine.
Model grandios al importantei proprii.
Reactioneaza la critica sau infrangere cu furie sau
depresie.
Profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile.
Lipsit de empatie.
Comportamente sau atitudini arogante sau superioare.
V. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-
COMPULSIVA: perfectionism, ordine, exigenta, Iipsa de
fIexibiIitate,
Preocupat de reguli, ordine, programe, in asa masura incat pierde
scopul major al activitatii.
Perfectionismul interfereaza cu indeplinirea sarcinii
Hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica
sau valori.
Rigid, incapatinat.
Circumstantial, sclav al amanuntelor,prefera rutina sau ritualul in
detrimentul noutatii. Meticulos.
Lipsit de umor, de abilitatea relatiilor interpersonale, de caldura
afectiva.
Aduna obiecte, incababil de a se debarasa de ele, zgircit.
DAGNOSTC DFERENTAL Tulburarea obsesiv-compulsiva.
X. TULBURAREA DE PERSONALITATE
EVITANTA: Inhibitie sociaIa, sentimente de
inadecvare si hipersenzitivitate Ia evaIuarea
negativa incepand in perioada de adult tanar.
Evita activitatile care implica contact interpersonal
semnificativ.
Retinut in relatiile intime de frica de a fi ridiculizat.
Se considera inadecvat din punct de vedere social,
neatragator din punct de vedere personal.
Neobisnuit de retinut in a-si asuma riscuri personale sau
in angajarea in noi activitati.
DAGNOSTC DFERENTAL: Tulb. de personalitate
schizoida ( lipseste dorinta de a avea relatii); fobia
sociaIa.
X.TULBURAREA DE PERSONALITATE
DEPENDENTA: nevoie excesiva de a fi in grija
aItuia ducand Ia un comportament adeziv, Ia
temeri de separare.
dificultati de a lua decizii in lipsa sfaturilor, asigurarilor din
partea altora.
are nevoia ca altii sa-si asume responsabilitatea in
domeniile importante ale vietii.
nu-si exprima dezacordul cu altii de teama pierderii
sprijinului, aprobarii lor.
se simte inconfortabil si neajutorat cind este singur.
ALTE TULBURARI DE
PERSONALITATE
.PASIV-AGRESIVA. Obstructionism, taraganare,
incapatinare, ineficienta.Certaret, se plange ca nu
este apreciat, invidios, exagereaza ghinionul
personal.
.DEPRESIVA. Pesimism, anhedonie, devotament
fata de datorie, cronic nefericiti, nesiguri pe sine.
.SADICA. Relatiile sunt dominate de
comportamentul crud sau injositor.
ASOCER MORBDE: Dependenta fata de
toxice; Episoade psihotice; Tulburari
nevrotice.
EXPERTZA MEDCO-LEGALA
(Discernamant, responsabilitate).
TRATAMENT.
TRATAMENT
FARMACOLOGC:
Neuroleptice: propericiazina ( Neuleptil, -5
mg/zi.); cIorpromazina ( Clordelazin 5-75-
mg/zi); tioridazina 5-5 mg/zi.
Carbamazepina: 2-6 mg/zi.
Simptomatice.
PSHOTERAPC:
IMPLICATII SOCIO-FAMILIALE
SI MEDICO-LEGALE.
CAPACTATE DE MUNCA - Tipuri de
activtati profesionale.
STATUT FAMLAL.
ASPECTE MEDCO-LEGALE:
Discernamant/Responsabilitate.
Consecintele detentiei. Statutul in detentie.
STAGUL MLTAR.
TULBURARI LEGATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL
CLASFCARE (DSM-V).
. TULBURAR DATORATE CONSUMULU DE ALCOOL:
a. Dependenta la alcool;
b. Abuzul de alcool.
. TULBURAR NDUSE DE ALCOOL:
a. ntoxicatia alcoolica;
b. Sevrajul alcoolic: - necomplicat,
- cu convulsii,
- cu delirium.
- cu delirium+convulsii
c. Dementa persistenta indusa de alcool;
d. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool;
e. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii; cu
deliruri);
f. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool;
g. Tulburare anxioasa indusa de alcool;
ISTORICUL NOTIUNII DE
ALCOOLISM
849 - MAGNUS HUSS a creat termenul de aIcooIism (manifestarile de boala
care iau o forma cronica la persoanele care au consumat bauturi spirtoase o
lunga perioada de timp).
866 - M. GABREL a folosit termenul de aIcooIism in sens modern : boala
maifestata prin pierderea controIuIui asupra consumului de alcool, ducand la
consum excesiv.
933 - alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea cauzelor
bolilor.
952 - DSM- (alcoolismul addictie la alcool; considerat ca o tulburare de
personalitate).
96 - JELLNEK defineste aIcooIismuI orice foIosire de bauturi aIcooIice
care cauzeaza probIeme individuIui, societatii sau ambeIor.
967 - APA recunoaste oficial aIcooIismuI ca boaIa.
968 - DSM- : alcoolismul aparitia simptomelor de sevraj la un bautor
axcesiv.
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
ABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile
utilizarii alcoolului in conditii care reprezinta
primejdie fizica ( ex: sofatul); nu se caracterizeaza
prin toIeranta, modeI compuIsiv de consum.Se
defineste prin consecintele negative ale utilizarii de
durata.
DEPENDENTA LA ALCOOL.
TOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de
intoxicatie);
OBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).
DEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj)
EIementeIe dependentei aIcooIice
. Sentimentul de a fi constrans la bautura.
2. Un mod stereotip de a bea.
3. Intiietatea bauturii fata de alte indeletniciri.
4. Modificarea toIerantei fata de alcool.
5. Simptome repetate de sevraj.
6. Linistirea prin bautura.
7. ReIuarea consumuIui dupa sevraj.
METABOLISMUL ALCOOLULUI
. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire),
rapid; foarte solubil in apa.
. Metabolizare: in ficat pe cale oxidativa(9%);
% se elimina nemodificat prin plamini si rinichi.
Metabolizarea hepatica prin:
Alcoholdehidroganaza (ADH),
Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)
ADH--- transf. alcool in acetaldehida;
Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.
.EFECTELE ALCOOLULU ASUPRA
CREERULU:
Modifica fluiditatea membraneIor ceIuIare
infuenteaza negativ functionarea receptorilor,
canalelor de ioni si altor proteine membranare.
Activitatea canaIeIor de ioni asociata cu
acetiIcoIina nicotinica, serotonina tip 3 (5-HT3),
receptorii GABA a crescute de aIcooI.
Activitatea canaIeIor de ioni asociata cu receptorii
gIutamat inhibata.
nfluenteaza centri pIacerii (mediati de dopamina),
receptorii benzodiazepinici, producerea de
aIcaIoizi opioizi.
V.EFECTE COMPORTAMENTALE:
Deprimare; Somnolenta; Scaderea activitatii neuronale.
Sedare; anxioliza.
Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu
benzodiazepinele, barbituricele, carbamatii.
n functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de
toleranta) produce: tulb. de gindire, judecata, activitate motorie
voluntara, control emotional, tulb. de constiinta pana la coma.
Tulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund
(stadiul V) si cresterea numarului de fragmente de somn cu
treziri numeroase si prelungite.
V.EFECTE FZCE:
HEPATCE:Hepatita, ciroza.
NEUROLOGCE;Polineuropatia toxica.
GASTRONTESTNALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita,
neoplasme.
CARDOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac,
cresterea riscului pentri infarctul miocardic si accidente
vasculare cerebrale.
NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala
Bureau-Barriere.
METABOLCE: Hipoglicemia.
SEXUALE: (alcoolul determina atrofii testiculare si
tulburari erectile).
ETIOPATOGENIA
ALCOOLISMULUI
. FACTOR SOCOCULTURAL: obiceiuri, traditii, statut socio-
economic, nivel de instruire.
. FACTOR GENETC:Argumente:
Riscul alcoolismului mai mare de 4 ori la rudele apropiate ale
alcoolismului;
Gemenii - risc crescut fata de frati;
Studii de adoptie: copiii alcoolicilor adoptati de familii fara risc
prezinta un risc de 4 ori mai mare pentru alcoolism.
Asocierea familiala cea mai evidenta tata dependent / fiu
dependent.
ETIOPATOGENIA
ALCOOLISMULUI
.FACTOR BOCHMC:
Receptorii dopaminici tip 2 ( D2) - in tulb. inascute legate alcool.
Receptorii D2 - legati de Alela A.
GABA scazut in alcoolism; scaderea tolerantei si efectelor
depresoare ale alcolului. Alcoolul determina stimularea
raspunsului GABA.
SEROTONINA scazuta.
OPIOIDE ENDOGENE intervin in aparitia dependentei /
tolerantei fata de alcool; Enkefalinele rol in aparitia crizelor
comitiale..
V. PERSONALTATEA:
Tulburarea de personalitate instabiI-emotionaIa,
schizoida, evitanta, dependenta. antisociaIa.
Nedezvoltata: intarzierea mintaIa usoara.
Ttulburari organice de personalitate.
MECANISME intervenind in
AUTOINTRETINEREA
ALCOOLIZARII
Aversiune
gustativa
PLACERE
Memorizare
DEPENDENTA
TOLERANTA
Consecinte
socioprofesionale
familiale
Presiuni socio-
culturale
Conflicte
ntilnire
alcool-
organism
Comportament
de
aIcooIizare
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
HABTUSUL ALCOOLCULU ( datorat
hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).
TULBURAR PSHCE: Afectivitate, Intelect (
restringerea sferei ideative), caracter ===
degradare sociala.
TULBURARLE FZCE.
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool
pentru o functionare adecvata - la care se adauga
comportamente cum sunt:
nabilitatea de a opri consumul;
Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea
consumata.
Persistenta intoxicatiei alcoolice -2 zile (chefuri).
Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in
timpul betiilor ( blackouts).
Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice
serioase.
AFECTAREA FUNCTONAR SOCALE,
OCUPATONALE
TRATAMENTUL DEPENDENTEI
ALCOOLICE CRONICE
. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.
. TRATAMENTUL FARMACOLOGC DE DURATA:
DisuIfiram; Acamprosate ( afecteaza sist. GABA
ajutand abstinenta); NaItrexona ( scade dorinta de
alcool prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).
. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE
INTREAGA VIATA!.
V. NTERVENT PSHOSOCALE.
V. ALCOOLC ANONM.
INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA
Consum de bauturi alcoolice urmat de:
Comportament maladaptativ sau modificari
psihologice ( comportament sexual neadecvat sau
agresivitate, labilitate emotionala,afectarea judecatii,
a functionarii ocupationale sau sociale).
Unul sau mai multe din urmatoarele semne:
vorbire neclara; mers nesigur;
necoordonare; afectarea atentiei si
memoriei;
nistagmus; stupor sau coma.
INTOXICATIA ALCOOLICA
IDIOSINCRAZICA ( Betia
patoIogica).
Entitate controversata.
Aparitia de simptome severe dupa consumul unei
cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu
produc intoxicatii):
Confuzie, dezorientare, iIuzii si haIucinatii tranzitorii
vizuaIe, deIire tranzitorii. ImpuIsivitate, agresivitate,
suicid.
Dureaza cateva ore.
Amnezie consecutiva.
Leziuni cerebraIe predispozante.
ProbIema medico-IegaIa psihiatrica.
SEVRAJUL ALCOOLIC
NECOMPLICAT
Debut: la cateva ziIe dupa sistarea sau
reducerea semnificativa a consumului de
alcool la un dependent.
Clinic: tremuraturi ( maini, generalizate),
transpiratii, tahicardie, insomnii, greturi,
varsaturi, iIuzii sau haIucinatii
tranzitorii,anxietate, agitatie
psihomotorie,crize convuIsivante.
SEVRAJUL CU CRIZE
CONVULSIVANTE
Crize comitiale tip Grand Mal care apar la 2 - 24
ore dupa intreruperea sau reducerea substantiala a
cantitatii de alcool consumat.
Deseori - repetate crize sau status epilepticus.
TRATAMENT: Benzodiazepine ( controleaza
crizele, tulb. vegetative, deliriumul, anxietatea.
Carbamazepina, Tiamina.
SEVRAJUL CU DELIRIUM
(DELIRIUM TREMENS)
URGENTA PSIHIATRICA!
CLNC: DELIRIUM ( tulburari de constiinta,
afectarea functiilor cognitive); = TULBURARI
VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor,
anxietate, insomniii); = HALUCINATII (vizuale
frecvent zoopsice, tactile, olfactive), DELIRURI (
frecvent paranoide), = AGITATIE PSIHOMOTORIE
.
CRCUMSTANTE DE APARTE.
FACTOR FAVORZANT.
TRATAMENT: Prevenirea!!
Supraveghere permanenta, monitorizarea functiilor
vitale.
Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si
tratamentul afectiunilor concomitente.
Benzodiazepine ( i.v. sau i.m.daca nu este posibila
administrarea orala).
Tiamina ( - 3 mg./zi).
Magneziu ( mai ales la bolnavii cu crize comitiale).
Carbamazepina.
TULBURAREA AMNESTICA
PERSISTENTA INDUSA DE
ALCOOL.
ENCEFALOPATIA WERNICKE - GAYET:
(Panencefalita superioara subacuta).
Clinic: TuIburari psihice: - hipomnezie, hipoprosexie, bradipsihie, apatie, confabulatii,
posibil confuzie, coma.
TuIburari neuroIogice: - paralizii oculare, ptoza palpebrala, modificarea reflexelor
pupilare, fotofobie, mioza,eventual: mioclonii, dizartrie, s.Babinski +, hipertonie.
TuIburari neurovegetative: tahicardie, tahipnee, hipertermie, hiperhidroza, scadere
ponderala.
CAUZA = DEFICITUL ACUT DE TIAMINA!
LEZIUNI NEUROPATOLOGICE: CORPII MAMILARI, NUCLE SUPRAOPTC S
PAVENTRCULAR A HPOTALAMUSULU, FORMATUNLE TALAMCE
PERVENTRCULARE, TUBERCUL QUADRGEMEN, SUBSTANTA CENUSE
PERAPENDCULARA, NUCLE OCULOMOTOR, PLANSEUL v iv.
TRATAMENT: Tiamina -3 mg/zi (initial i.v, apoi i.m si per os)
EVOLUTE: Vindecare; Sechele; Exitus.
PSIHOZA KORSAKOV ( Encefalopatia carentiala alcoolica).
CAUZA deficituI cronic de tiamina.
LEZUNLE NEROPATOLOGCE: Corpii mamiIari.
CLNCA: amnezie antero-retrograda;
= tuIburari de orientare;
= confabuIatii;
= poIineuropatie toxica.
TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.
EVOLUTE: Vindecare; Dementa alcoolica; Exitus.

DEMENTA INDUSA DE ALCOOL

DEFNTE: Dteriorare progresiva a functiilor
cognitive indusa de consumul cronic de
alcool.
PARTCULARTAT:
SLABREA SMTULU ETCO-MORAL ( precoce);
DEMENTA PUTN PROFUNDA;
REVERSBLTATEA ( n conditiile sistarii
consumului de bauturi alcoolice).
TRATAMENT : dentic cu tratamentul dementelor de
alte etiologii.
TULBURAREA PSIHOTICA
INDUSA DE ALCOOL
PREDOMNANT HALUCNATORE: HALUCNOZA
ALCOOLCA.
[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu
caracter de halucinoze care apar dupa o perioada
de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei
clare, cu sau fara delire].
PREDOMNAT DELRANTA: Delirele cronice
alcoolice ( continut gelozie).
TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de
bauturile alcoolice.
TULBURARI INDUSE DE
SUBSTANTE.
Psihoactive; Droguri.
Farmacodependenta; Narcomania. Toxicomania.
DEFNT:
INTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta de
droguri.
SEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza
in urma incetarii utilizarii masive.
TOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau ,
prin uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic.
ABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de substanta.
DEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuare (
cerinta imperioasa + constrangere).
ADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a drogului,
dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si mentala.
DROGURI
DEFNTE: Orice substanta care poate crea dependenta.
CLASFCARE:
I. PRODUC INTOTDEAUNA, LA TOATE PERSOANELE
DEPENDENTA.Opiu + aIcaIoizi
Cocaina,
HasisuI.
Stupefiante de sinteza.
< aspectul farmacologic>
II. CONSUMUL POATE FI INTRERUPT : Cafea, Tutun;
Barbiturice;
TranchiIizante.
aspectul psihologic>
INTERMEDIARE: Amfetamine,
Hipnotice nebarbiturice.
factorul psihic + farmacologic.
ETIOPATOGENIA
TOXICOMANIILOR
A. FACTORUL PERSONAL: Genetic;
Varsta; Sexul ( fem.>); Personalitatea;
Srarea de sanatate a organismului.
B. FACTORUL FARMACOLOGC:
Proprietatile drogului.
C. FACTOR SOCOCULTURAL + Riscul
profesional.
DRUMUL TOXICOMANULUI
DEBUTUL retroactiv
POARTA DE INTRARE : Durere, Placere,
Curiozitate, mitatie;
FAZELE: . Tatonare Fixare Obisnuinta
Dependenta ( Tahifilia; Abstinenta).
2. mpregnare.
3. Degradare.
TULBURARI INDUSE DE OPIOIDE
Derivati de opiu;
Sintetice ( alcaloizi): opiu, morfina, heroina,
metadona, codeina, hidromorfon (dilaudid),
meperidina ( demerol).
Extras din PAPAVER SOMNFERUM ( Egipt).
CA DE ADMNSTRARE:
nhalatii / inspiratie ( fumat) opiul, heroina.
njectabil ( i.v. sau subcutanat) heroina.PERCOLUL
HV!
ngestie ( opioidele de sinteza).
Supozitoare ( intrarectal).
EFECTE:
CRESTEREA PRAGULU SENSBLTAT
DUREROASE;
VAGOTONE: Mioza, Bradicardie, Hipersalivatie,
Deprimarea centrilor respiratori.
EUTME; AMNEZA EXPERENTELOR AFECTVE
NEGATVE.
POZTVAREA RELATLOR CU AMBANTA.
OBISNUINTA se realizeaza in Iuni; TOLERANTA
permite folosirea unor doze de - 3 ori > fata de
doza letala.
INTOXICATIA SI SEVRAJUL LA
OPIOIDE
INTOXICATIA: Somnolenta; Vorbire
ebrioasa; Afectarea atentiei si memoriei;
Analgezie; Anorexie;
SEVRAJUL: Dorinta imperioasa de drog;
Greata, varsaturi; Mialgii; Hiperlacrimatie,
rinoree; Midriaza; Piloerectie;
Transpiratii; Diaree; Febra; nsomnii.
TRATAMENT IN INTOXICATIE,
SUPRADOZAJ SI DEPENDENTA
Sustinerea functiilor vitale.
NALOXON i.v. ,8 mg.( se repeta doza in cazul lipsei de raspuns la
aprox. 4 ore pana la disparitia opioidului din organism ( ex.pentru
metadona: 3 zile).
Dezintoxicarea: METADONA ( se incepe admninistrarea in sevraj - 2-
8 mg./zi doza unica, se continua pe termen lung. Pericolul:
DEPENDENTA. CLONDNA ( diminua greata, varsaturile, diareea din
sevraj; este agonist al receptorilor adrenergici a2.)
BARBTURCE. BENZODAZEPNE.
Comunitatile terapeutice ( programe care pun accentul pe abstinenta si
pe terapia de grup intr-un mediu structurat).
N SUPRADOZAJ: NALTREXON ( Antagonist cu actiune de 72 ore) +
NALOXON ( antagonist opiaceu).
COCAINA
ArbustuI COCA: Peru, Columbia, Bolivia, Argentina.
NTOXCATA ACUTA:
Faza euforica;
Faza confuziva;
Faza de somnolenta.
NTOXCATA CRONCA:
- Tulburari senzitiv-senzoriale;
- Tremor;
-Hipertensiune arteriala, tahicardie;
- Convulsii;
- Hipobulie, apatie.
- Deteriorare cognitiva.
DOZA -6 gr./zi.
TRATAMENT: AGONST DOPAMNERGC: Amantadina,Bromocriptina
CARBAMAZEPNA.
AMFETAMINE
BENZEDRNA Japonia, Suedia,
PERVTNA Franta.
MAXTON
ORTEDRNA
DOZA TERAPEUTCA: 5- mg./zi.
DEPENDENTA -5 mg/zi pana la 5 gr./zi.
SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie,
Somnolenta.
CONSUMUL CRONC poate produce simptome
schizofreniforme.
NTOXCATA MODERATA: nviorarea functiilor psihice,
tahipsihie, cresterea increderii in sine, a libidoului, anorexie,
insomnii.
CANNABIS
PROVENENTA: Canepa CANNABIS SATIVA.
MARIJUANA frunzele si varfurile tulpinilor uscate,
rulate in tigarete.
HASISUL exudatul rasinos, uscat care se prelinge
din frunze.
EPDEMOLOGE: substanta cea mai utilizata in
lume ( a 4-a substanta psihoactiva utilizata dupa
alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta -
8-3 ani.
CANNABIS
EFECTE: analgezic; anticonvulsivant; hipnotic;
euforizant.
INTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare,
senzatie de incetinire a scurgerii timpului, afectarea
judecatii, tulb. de perceptie; conjunctive injectate,
cresterea apetitului, tahicardie, uscaciunea gurii,
modificarea perceperii culorilor.
Apare in: minute ( substanta fumata) sau ore (
substanta ingerata). Durata 3-4 ore.
CANNABIS
DEPENDENTA: ESTE PSIHICA, nu fizica!
ABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis
care duce la deteriorare clinica manifestata prin una
sau mai multe din urmatoarele: - incapacitatea
indeplinirii obligatiilor scolare, profesionale, etc.,-
folosirea drogului in situatii care pot pune in pericol
integritatea fizica a persoanei, - comportamente
antisociale, - utilizarea continua, in ciuda cunoasterii
consecintelor .
CANNABIS
tratamentul:
Abstinenta ( renuntarea la orice substanta
psihotropa).
Simptomatice: anxiolitice, antidepresive,
antipsihotice, hipnotice.
Construirea unui sistem de suport.
Psihoterapii:
Comportamental-cognitica;
Comportamentala;
Psihodinamica;
De grup;
BARBITURICE
DEPENDENTA - descrisa in 93.
Apare in cateva luni dupa inceperea
administrarii.Clinica:
Saracirea fondului mintal;
Tulburari de caracter ( impulsivitate);
Necoordonare motorie; dizartrie;
Hipersalivatie;
Obtuzie.
ABSTNENTA (SEVRAJUL): asemanatoare
sevrajului alcoolic cu delirium si convulsii.
SEDATIVE, HIPNOTICE,
ANXIOLITICE.
Sunt medicamenteIe psihotrope ceI mai frecvent
prescrise.
Recomandate deseori de nepsihiatri, fara precizari
referitoare la doza, durata admninistrarii, pericolul
dependentei dependenta - boala iatrogena.
Benzodiazepine: Alprazolam, Clordiazepoxid,
Clorazepat, Diazepam, Oxazepam.
TratamentuI numai in conditii de spitaIizare!
TULBURARILE AFECTIVE
STORC:Homer; Hippocrate; Areteu.
675: WLLS - descrie Mania / Melancolia.
854: A.J.FALRET descrie La Folie circulaire.
882: KAHLBAUM descrie Ciclotimia.
896: C.E.KRAEPELN delimiteaza BOLLE MANACO-DEPRESVE [
caracterizate prin tulburarea afectiva, * evolutia dinspre manie spre
depresie si invers; * AHC pozitive.
97: RBAKOV descrie CCLOFRENA.
SGMUNG FREUD Depresii psihogene;
Depresii endogene.
.C.D.: Episod maniacal;
Tulburare afectiva bipolara;
Episod depresiv;
Tulburare depresiva recurenta ( cu episod actual usor,
moderat cu/fara simptome somatice, sever cu/fara simptome psihotice)
EPDEMOLOGE:
Tulb. depresiva majora este cea mai comuna;prevaIenta pe
parcursul vietii 5% ( poate 25% la F); incidenta la pacientii in
ambulator%, la cei internati5%.
INCIDENTA APARTA DE CAZUR NO DE MBOLNAVRE NTR-
O COLECTVTATE NTR-O PEROADA DE TMP.
PREVALENTA FRECVENTA CAZURLOR DE MBOLNAVRE
NTR-O COLECTVTATE.
Tulb bipolara tip - prevaIenta pe parcursul vietii %.
Sexul : prevaIenta tuIb. depresive majore este > la F (
diferente hormonale, efectele nasterii, stresori diferiti in functie de
sex). Pentru tuIb. bipoIara tip I - prevaIenta egala la cele doua
sexe.
Varsta: Debutul tulb. bipolare : varsta medie 3 ani (5-6 ani si
5 ani). Debutul tulb. depresive majore 4 ani .
ETIOPATOGENIE
FACTORI EREDITARI: mai evident implicati in transmiterea tulb.
bipolare tip decat a episodului depresiv major.
Studii familiale: rudele de gradul ale celor cu tulb. bipolara tip au un
risc de 8 - 8 ori > de a face boala, si de 2 - ori < de face tulb.
depresiva majora. Persoanele cu ambii parinti suferind de tulb. bipolara
6% sanse de a face boala.
Studii pe gemeni: la monozigoti concordanta 65%, la dizigoti 4%.
TRANSMITERE: Autosomala; Legata de cromozomul X. S-au
identificat mai multe situsuri ( pentru ca tulb. bipolara implica mai multe
defecte genetice). HETEROGENITATE GENETICA (diferiti indivizi
poseda anomalii genetice diferite care determina simptome similare).
COMPLEXITATE GENETICA ( simptomele pot fi determinate de efectul
combinat al mai multor defecte genetice).
GENE ASOCIATE CU TULB. BIPOLARA: Cromozomul X implicat in
935 ( la aprox. 33% cazuri). Legatura intre locusul 4p6 pe cromozomul
4p si tulb. bipolara (aici se situeaza si genele receptorilor dopaminici D5
si alfa 2C adrenergici). Cromozomul 8; 2q23-q24; 6p; 2q22.3.
ETIOPATOGENIE
MECANISME BIOCHIMICE
ANOMALII ALE
NEUROTRANSMITATORILOR:
N MANE: reducerea functiei serotoninergice
cresterea functiei DOPA si NADR.
N DEPRESE: reducerea functiei
serotoninergice, DOPA, NADR.
nteractiuni intre diferitele sisteme de
neurotransmitatori!!
ROLUL MESAGERILOR
INTRACELULARI:(antidepresivele si stabilizatorii de
dispozitie actioneaza asupra sistemelor intracelulare
de semnalizare).
PROTEINELE G: actioneaza ca transductori
transmembranari ai informatiei; neurotransmitatorii induc
raspunsul lor via receptori legati de proteina G.
SISTEMUL CICLIC AMP: senzitivitate redusa in depresia
unipolara.
CALCIUL: rol in neurotransmisie; moduleaza eliberarea
neurotransmitatorilor in sinapsa. Rol in depresia bipolara.
TULBURARI FUNCTIONALE CEREBRALE:
SCADEREA FLUXULU SNAGUN CEREBRAL S A
METABOLSMULU CEREBRAL - depresia majora.
SCADEREA GLOBALA A UTLZAR METABOLCE A
GLUCOZE.
REDUCEREA ACTVTAT METABOLCE LA NVELUL
CORTEXULU FRONTAL, A CORTEXULU PREFRONTAL
DORSOLATERAL MA ALES N EMSFERUL STANG in
depresie.
CRESTEREA ACTVTAT LOBULU TEMPORAL DREPT.
INVESTIGATII: PET, SPECT, Rcbf, rata metabolismului
cerebral al glucozei.
CLINICA
TULBURARILOR AFECTIVE
. DEPRESIA (EPISODUL
DEPRESIV MAJOR).
Debut: Lent; simptome-
semnal; 2-4 ani.
AspectuI generaI : facies (C
melancolic; tinuta, mers,
imbracaminte.
TuIburari psihice:
Afectivitate, * Gandire, *
Activitate.(+ alte functii).
TuIburari somatice: Apetit,
somn, greutate, instincte
SUICIDUL!
II MANIA ( EPISODUL
MANIACAL).
Debut: Acut/nsidios -
simptome-semnal.
AspectuI generaI: facies,
atitudine tinuta,
imbracaminte.
TuIburari psihice
(*Afectivitate, *Gandire,
*Activitate + alte functii).
TuIburari somatice:Apetit,
somn, cicluri menstruale,
tonus simpatic.
DEPRESIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
ALTE TULBURAR DEPRESVE :Tulburarea
depresiva recurenta, Depresia unipolara, bipolara.
DEPRESA NEVROTCA,
DEPRESA SECUNDARA : Medicamentoasa (
rezerpine,propranolol, clonidina; cortizon;
neuroleptice; tuberculostatice; antiinflamatoare).
PuerperaIa. n schizofrenie.
<"DEPRESA ATPCA>
MANIA - DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
MANA POSTTRAUMATCA;
MANA MEDCAMENTOASA: amfetamine,
corticosteroizi, tuberculostatice, Levodopa)
MANA N BOL ENDOCRNE.
PARALZA GENERALA PROGRESVA.
CLINICA TULBURARILOR
AFECTIVE
.TULBURARILE DEPRESIVE:
A. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA =
TULBURAREA AFECTIVA UNIPOLARA .
Frecventa mai mare - femei. Simptomele
trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani.
B. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza
depresiva). Mai putin severa, durata mai
lunga, coexista deseori cu alte tulburari
psihiatrice.
V. TULBURARILE BIPOLARE:MANACO-
DEPRESVE.
Tulburarea bipolara : un episod maniacal +
episoade depresive majore sau hipomaniacale.
Tulburarea bipolara : cel putin un episod
depresiv major si unul hipomaniacal.
Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau
mai multe episoade depresive, maniacale sau
mixte intr-un an.
V. CICLOTIMIA
DAGNOSTC: Bolnavul nu a intrunit niciodata
criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv major
si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai
tulburarii. Simptomele sunt mai mult sau mai putin
constante timp de doi ani.
CRTER: . Prezenta timp de doi ani a numeroase
perioade cu simptome hipomaniacaIe si
numeroase perioade cu simptome depresive care
nu intrunesc criteriile pentru episod major. 2. Timp
de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai
lungi de 2 luni.
TRATAMENTUL DEPRESIILOR
N CONDT DE INTERNARE argumente:
Riscul tentativelor de suicid. Monitorizarea
tratamentului - doze, corectarea efectelor
secundare, sesizarea virajului afectiv.
Cresterea compliantei pacientului.
. TRATAMENT FARMACOLOGC
(antidepresive).
. TRATAMENT
ELECTROCONVULSVANT.
. TRATAMENT PSHOTERAPC.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
AL DEPRESIILOR
ANTDEPRESVELE: Alegerea tipului de
preparat tine seama de mecanismele
biochimice in functie da care se deosebesc:
a.Depresii prin deficitul unui singur
neuromediator ( NA,Serotonina5-HT, DA,
Ach.,GABA).
b. Depresii mixte ( implica doua sau mai
multe tipuri de neurotransmitatori).
NDCATOR CLNC A TPURLOR DE DEPRES:
DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. domina inhibitia
psihomotorie,slabire,deshidratare; hipersomnie diurna, insomnie de
trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecifica ( maprotilina,
lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).
DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT domina nelinistea psihomotorie
marcata, insomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar
recurent, interferenta alcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD
duale ( mirtazapina, venlafaxina).
DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat,
Raspunde la AD dopaminergice ( amineptina, nomifensina).
:
CLASIFICAREA
ANTIDEPRESIVELOR
. AD CICLICE:
. TRCCLCE: mipramina ( Antideprin);
Clomipramina ( Anafranil);
Amitriptilina;
Nortriptilina;
Doxepina ( Sinequan).
2. TETRACCLCE: Maprotilina ( Ludiomil);
Mianserina ( Lerivon).
. INHIBITORI AI
MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO).
CLASCE: Marsilid, Niamid.
SELECTVE: Humoryl.
NHBTOR SELECTV S
REVERSBL: Moclobemid.
. AD CICLICE "ATIPICE:
inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.
SEROTONINA: Fluvoxamina;
Fluoxetina(prozac);
Citalopram;
Sertralina (Zoloft);
Paroxetina(Seroxat).
NORADRENALINA: Reboxetina(Edronax)
NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):
Mirtazapina( Remeron);
Venlafaxina(Effectin).
ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI
RECAPTARII NA SI 5-HT2 (Nefazodona).
INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.
V.TIMOREGLATOARE:
SARURI DE LITIU;
CARBAMAZEPINA;
DERIVATII ACIDULUI VALPROIC (Orfiril, Depakine)
LAMOTRIGINA (Lamictal);
CLONAZEPAM (Rivotril).
SE ADMNSTREAZA CA TRATAMENT DE
NTRETNERE ( PREVENTV).
CONDUITA TERAPEUTICA IN
DEPRESII
EVALUAREA: Diagnosticului;
Formei clinice;
Riscului suicidar;
Functionarii sociale.
MONTORZAREA Starii generale;
Evolutiei simpt.;
Efectelor secund.;
Compliantei.
TRATAMENTUL EPISODULUI
ACUT
ANTDEPRESV ( preparatul selectat
individualizat).
ANXOLTC ( benzodiazepinic, fenotiazinic,
altele) - eventual.
HPNOTC.
TRATAMENTUL AFECTUNLOR
ASOCATE - eventual.
TERAPA ELECTROCONVULSVANTA.
DURATA aprox. 6 luni dupa virajul afectiv.
PREVENIREA RECADERILOR
Recadere exacerbarea simptomatologiei
dupa suprimarea initiala a ei si reaparitia in
6-9 luni de la debutul episodului acut.
Continuarea tratamentului AD.
Timoreglatoare.
Supraveghere si controale periodice
(psihiatrce si medicale/biochimice).
PSIHOTERAPIA IN DEPRESII
. TERAPA COGNTVA.
2. TERAPA COMPORTAMENTALA.
3. PSHANALZA.
4. TERAPA FAMLALA.
TRATAMENTUL MANIEI
NTERNAREA : periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire
expansive si comportament delirant);
noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);
monitorizarea tratamentului.
TRTAMENTUL MEDCAMENTOS:
Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol -5-2 mg/zi).
Olanzapina ( zyprexa -2-3 mg/zi).
Risperidona ( rispolept mg/zi).
Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina,
tioridazina) - de obicei asociate celorlalte.
Tranchilizante;
Hipnotice.
SCHIZOFRENIA
DEFNTE:
. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice
caracterizate prin simptome psihopatoIogice
specifice evoluand spre dezorganizarea
personaIitatii si ducand la invaIiditate cronica.
H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta
ideoafectiva, ambivaIenta, autism, idei deIirante si
haIucinatii putin sistematizate si tulburari profunde de
afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficit
si disociatia personaIitatii.
ISTORICUL CONCEPTULUI DE
SCHIZOFRENIE
852 BENEDCT MOREL - descriere a boli numita dementa precoce
(caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).
896 EML KRAEPELN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni
cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia,
dementa paranoida).
9 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului
scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind "Cei 4 A":
autismuI, ambivaIenta,tulburarea asociatiiIor si afectivitatii. Se pot ameIiora
NU vindeca.
957 KURT SCHNEDER: diagnosticul bolii pe baza simptomeIor de rang I (
sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmiterea
gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva,
perplexitate, ).
DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I...-10.
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA pe viata in SUA 1-1,5%.
2,7 miIioane schizofreni in America.
Boala afecteaza aprox. 1% din popuIatia gIobuIui.
CINE FACE SCHIZOFRENIE?
'arsta debutului ( a celui evident) adolescenta, adult tanar.
Inteligenta bine dezvoltata.
Nici un grup social/cultural nu este scutit. Continutul delirelor -
cultura persoanei!
Factori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi;
frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.
Sexul: M face boala intre 5-25 ani ( mai ales forma paranoida); F -
25-34 ani.
ETIOPATOGENIE
MULTIFACTORIALA: Factori genetici,
biochimici, neurofizioIogici, imunoIogici,
psihoIogici.
I. FACTORII GENETICI:
RiscuI imboInavirii = 10% ( rude apropiate);
= 40% ( gemeni monozigoti sau copii
cu ambii parinti schizofreni).
_ Transmitere: = monogenica;
= poIigenica .
_ Argumente: Concordanta la gemeni, Studii de adoptie.
ETIOPATOGENIE
II: FACTORI BIOCHIMICI.
a. Ipoteza dopaminergica - hiperactivitate dopaminica (legata de scaderea activitatii
cortexului prefrontal) - determina simptome pozitive; - hipoactivitate dopaminica in zona
frontala - determina simptomele negative. Receptori: D,D2,D3,D4,D5.
HipocampuI = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.
NeuroIepticeIe produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii schizofreni -
densitate > a receptorilor DA.
b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile
predispun la recaderi).
-Cresterea NA in Locus coeruleus -- agitatie;
-Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.
c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor
atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei.
d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate duce la
hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.
e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).
ETIOPATOGENIE
III. NEUROPATOLOGIE:
TEHNCLE DE MAGSTCA CEREBRALA (CT,
RMN, PET) evidentiaza disfunctia cortexului
prefrontal , modificari ale densitatii paremchimului
cerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa
si anomalii in functionalitatea lobului temporal.
ETIOPATOGENIE
IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:
Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara (
cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).
Riscul este > la populatia urbana.
Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt
- expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.
Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.
Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.
ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !
SLOW-'IRUS ,
La unii schizofreni: vaIori ale: IgG, IgA, IgM.
ETIOPATOGENIE
V.FACTORI PSIHOSOCIALI:
TEOR PRVND PACENTUL
Teorii psihanaIitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii
in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in
dezvoltarea neurozelor. - Defecte ale Ego-ului.
Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia
raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).
TEOR PRVND FAMLA SCHZOFRENULU (familia
"schizofrenogena).
TEOR SOCALE industrializarea, urbanizarea.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
A. DEBUTUL:
Lent (5-7%): pseudonevrotic; *comportamental.
Acut: ( 3-5%). *bufee delirante, halucinatorii
* excitatii maniacale (atipice)
episoade depresive (atipice)
* stari confuzo-onirice).
_ Subacut.
_ Medico-legal.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
B. PERIOADA DE STARE:
SMPTOME:
. TULBURARI DE GANDIRE : scindarea si tulburarea
asociatiiIor ( dezlanare, insiruire neconsecventa de intampari).
Gandirea - dirijata de aliteratie, analogie, asociatii prin asonanta,
interpretari simbolice.Cuvantul folosit inafara contextului;
hiatusuri, vagul. barajuI; furtuI gandirii; gandirea fortata;
repetitii monotone ( semn al goliciunii si impreciziei ideilor).
Bleuler - gandire autista ( dereista). Tulburarile de continut ale
gandirii: delirul primar.[ paranoid, cosmogonic, gelozie, inventie,
hipocondriac]
.a.Tulburarile de limbaj oral (neologisme,
verbigeratie, ecolalie, mutism), scris desenul.
2. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kaepelin -
"Dementa afectiva).
Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;
Discordanta intre afectivitate si gandire ( exemplu al
scindarii personalitatii) .
Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale - acte
antisociale; nu permite contactul afectiv cu medicul curant;
Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva, ambivalenta
si aplatizarea afectiva (paratimii).
3. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:
Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta;
lipsa de initiativa.
Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;
Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia
catatonica, bradikinezia, akatisia ),modificari calitative (
postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul
ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).
Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale,
empatice, inadecvare sociala.
3. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI
(pierderea sau estomparea conturului
propriului Eu) indoiala, perplexitate,
nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al
pacientului se poate extinde la intregul
univers; vointa si energia ii sunt extrase de o
lume dinafara. Pierderea stimei fata de
propria persoana; nabilitatea de a separa
Eu-l de ambianta. Depersonalizare;
Derealizare.
4. TULBURARI DE PERCEPTIE:
Halucinatii auditive, adevarate sau pseudohalucinatii,
imperative; rareori - vizuale, tactile, olfactive, gustative,
somatice.
luzii deja-vu, jamais-vu; perceperea distorsionata a
timpului.
FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE:
constiinta; atentia; memoria; orientarea; inteligenta;
aptitudinile (literar-artistice).
NDEPARTAREA DE REALTATE A
SCHZOFRENLOR SE EXPRMA ASTFEL:
Sunt ciudati, bizari, absenti, sau nu au empatie pentru
oameni care se simt separati de ei.
Detasarea de realitate caracteristica universala a
schizofreniei; cauzata de tulburarile afective si volitive
ducand la "autismul sarac( Minkovski: o usa inchisa in
spatele careia nu se afla nimic).
Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale,
filozofice, alte probleme fundamentale umane ( ca si cum
prin psihoza ar cauta un nou sistem de valori).
SIMPTOME POZITIVE:
HALUCINATIILE;
DELIRELE si TULBURARILE FORMALE DE GANDIRE
(DISOCIEREA GANDIRII, TANGENTIALITATE,
CIRCUMSTANTIALITATE)
ALTERAREA SENSULUI EU-LUI si
COMPORTAMENTUL BIZAR;
AGITATIA PSIHOMOTORIE.
SIMPTOME NEGATIVE (deficitare):
APLATIZAREA AFECTIVA;
LIPSA MOTIVATIEI;
SISTAREA ACTIVITATILOR SOCIALE;
SARACIREA GANDIRII SI VORBIRII;
PIERDEREA INTERESULUI SI PLACERILOR.
FORMELE CLINICE ALE
SHIZOFRENIEI ( DSM-IV)
. SCHZOFRENA PARANODA.
2. SCHZOFRENA CATATONCA.
3. SHZOFRENA FORMA
NEDFERENTATA.
4. SCHZOFRENA - TPUL REZDUAL.
5 TPUL DEZORGANZAT ( HEBEFRENA).
+ Tipuri clasice SMPLA; TARDVA;
GREFATA; SCHZOAFECTVA.
FORMELE CLINICE ALE
SCHIZOFRENIEI
SCHIZOFRENIA PARANOIDA:
DebutuI este la varsta mai mare (3 ani).
Simptome: pe prim plan - delirele primare urmate de
interpretari delirante secundare, eventual halucinatii. -
tulburari grave de conduita.
EvoIutia spre degradarea personalitatii nu este
obisnuita.
SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA
(HEBEFRENICA) Debut:
5-25 ani.
Simptome: tulburari multiple de gandire pana la
dezorganizarea completa; delire hipocondriace (centrate
pe masturbatie, menstruatie); schimbari
comportamentale ( devin visatori, nu invata, centrati pe
probleme pseudostiintifice, pseudofilozofice, cred ca sunt
capabili sa rezolve probleme debaza ale omenirii).
tipice sunt: prostia, ilaritatea, rasul nemotivat, glumele,
stupiditatea, jocurile de cuvinte, bizareria asociatiilor de
idei, regresia,dezinhibitia; halucinatiile apar mai tarziu,
legate de tulburarile de gandire, unii se amuza de ele, dar
nu actioneaza.
PrognosticuI - cel mai rezervat degradare.
RemisiuniIe sunt rare, superficiale.
SCHIZOFRENIA CATATONICA.
SimptomatoIogie ( DOMINA TULBURARILE
ACTIVITATII PSIHOMOTORII):
Stupoare;
Mutism;
Negativism ( activ/pasiv);
FIexibiIitate ceroasa;
Executare, supunere automata Ia ordine;
Sindrom ecopatic;
Agitatie Iipsita de scop ( uneori aIternand cu stuporuI)
SIMPTOMELE CATATONICE DISPAR IN SOMN.
SCHZOFRENA NEDFERENTATA
Deliruri si halucinatii marcate;
ncoerenta;
Comportament intens dezorganizat;
Nu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma
paranoida, catatonica sau dezorganizata.
TIPUL REZIDUAL Prezenta unor tulburari
schizofrene continue in absenta setului complet de
simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui
alt tip de schizofrenie.
Aplatizare afectiva;
Retragere sociala; introversia si autismul;
Comportament excentric;
Gandire ilogica: saracirea ideilor;
Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor
delirante.
FORME CLASCE ALE SCHZOFRENE:
SCHIZOFRENIA SIMPLA:
Tulburari afective, emotionale, de vointa ( apato -
abulie);
nitiativa modificata: lipsa consideratiei fata de
familie, neglijarea obligatiilor sociale, indecizie, lipsa
introspectiei.
Uneori se deosebeste greu de tulburarea de
personalitate schizoida.
Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea
lenta a personalitatii.
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.
Simptome ale schizofreniei si tulburarilor afective
( tip maniacal sau depresiv) prezente
concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic pentru
una din cele doua psihoze.
SCHZOMANA / SCHZODEPRESA.
Evolutia, Prognosticul mai favorabil; (conservarea
nucleului afectiv al personalitatii).
Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!
SCHZOFRENA GREFATA
Clinic oricare dintre forme;
DEFCTUL NTELECTUAL o diferentiaza de
schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat);
Cracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,
SCHZOFRENA TARDVA
Debuteaza dupa varsta de 4 ani.
PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI.
Factori care pIedeaza pentru un prognostic
pozitiv:
SEXUL Feminin; - BOTPUL picnic; - AHC Pozitive ( boli
afective); - DEBUTUL : acut, productiv, la varsta cat mai
mare; - FORMA CLNCA: catatonica, schizoafectiva
Factori care pIedeaza pentru un prognostic nefavorabiI:
- BOTPUL leptosom + personalitatea premorbida de tip
schizoid; - DEBUTUL la varsta mica ( <2 ani), insidios;
FORMA CLNCA: hebefrenica, simpla, nediferentiata.
DIAGNOSTICUL POZITIV
A. Tulburarile de gandire ( disociatia).
B. Tulburarile de vointa si activitate.
C. Delirul primar.
D. Tulburarea de afectivitate.
DAGNOSTCUL DFERENTAL:
TULBURARLE DELRANTE:
delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar.
nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.
TULBURARLE SCHZOFRENFORME:
durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase
luni.
evolutia = favorabila
TULBURARLE DE PERSONALTATE:
simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.
OLGOFRENA.
TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI
PRNCP:
nitierea tratamentului in spital ( stabilirea dozei eficiente;
controlul efectelor secundare; complianta).
Precocitatea tratamentului eficienta crescuta!
Tratamentul va fi individualizat ( particularitati individuale,
tip de neuroleptic, toleranta, doza, durata, asocieri
medicamentoase).
Tratamentul de cursa lunga toata viata; relatia
terapeutica cu medicul!
METODE DE TRATAMENT N SCHZOFRENE:
. Tratamentul medicamentos. pentru faza acuta;
pentru prevenirea recaderilor.
Neuroleptice (denumirea - de la efectele secundare
neurologice) standard sau depot.
2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat
neurolepticele; aprox. 6% din pacienti remit; nu
produce afectarea creierului)
3. Psihoterapii.
TRATAMENTUL MEDCAMENTOS N SHZOFRENE:
NEUROLEPTICE.
Antagonisti ai receptoriIor dopaminergici: Neuroleptice
clasice Butirofenone (Haloperidol); = Clorpromazine; =
Perphenazine; = Thoridazine; = Trifluoperazine; = Fluphenazine.
Au efecte secundare de tip extrapiramidal, akatisie.
Antagonisti ai receptoriIor dopaminergici si ai aItor
receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice Olanzapina (
Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept); = Clozapina ( Leponex); =
Quetiapina ( Seroquel).
In functie de efectuI Ior - NLP incisive si NLP sedative.
Corectarea / prevenirea efecteIor secundare.
TERAP ASOCATE:
Sedative nonneuroleptice.
Hipnotice barbiturice, nebarbiturice.
Anxiolitice.
Antidepresive.
Tratamentul afectiunilor asociate.
ALTE TERAP MEDCAMENTOASE:
Anticonvulsivante ( carbamazepina).
Saruri de Litiu.
TULBURARILE DELIRANTE
(DELIRE CRONICE
SISTEMATIZATE)
Tulburari psihice in care simptomul dominat il
reprezinta DELIRELE.
Emil Kraepelin descrie:
PARANOIA sistem deIirant persistent in
absenta halucinatiilor si fara deteriorarea
personalitatii.
PARAFRENIA deIire si haIucinatii, debut
tarziu, fara degradarea personalitatii.
PARANOIA ( TULB. DELIRANTE)
DIAGNOSTIC:
. DeIireIe sunt nonbizare, sistematizate.
Durata lor - cel putin o luna.
2. Delirele apar in Iipsa aItor simptome care
caracterizeaza schizofrenia ( comportament
bizar, aplatizare afectiva, disociatie). Exceptie:
prezenta halucinatiilor tactile, olfactive, legate de
tema deliranta.
TRASATURI CLINICE:
Descriere generaIa = Tinuta adecvata, bine imbracati, nu
par desprinsi de activitatea zilnica. Uneori par ostili,
suspiciosi, excentrici.Arata absolut normali, cu exceptia
prezentei sistemului delirant marcat.
Afectivitatea = concordanta cu delirul.
TuIburari de perceptie = lipsesc prin definitie ( DSM-V
accepta posibilitatea halucinatiilor tactile, olfactive,
congruente cu delirul)
TRASATURI CLINICE:
Gandirea = tulburarea de continut - delirul:
sistematizat, temele frecvente sunt: de
persecutie, gelozie, erotoman, grandoare.
Lipsesc celelalte tulburari caracteristice
schizofreniei.
Orientarea, memoria atentia, judecata nu sunt
afectate. Constiinta boIii absenta!
Comportament: delirant; tentative de suicid,
homicid.
TIPURI:
1. EROTOMAN. Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia
deliranta de afi iubit. Delirele de interpretare - rol esential.
Eforturile de a contacta persoana - numeroase, regula.Conflicte
cu legea.
2. GRANDIOS = MegaIomania.
3. DE GELOZIE. ( Paranoia conjugala; sindromul Othello) Mai
frecvent la barbati.La alcoolici. Comportament delirant.
Agresivitate.
4. PERSECUTOR. Cel mai frecvent. Cverulenti, revendicativi,
procesomani.
5. SOMATIC. ( Psihoza monosimptomatica hipocondriaca):
infectii, dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc),
RETARDAREA MENTALA
Prevalenta aprox. % ( greu de apreciat)
EtioIogie: anomaIii cromozomiaIe
(sindromul Down) si alte anomalii
cromozomiale ( phenylketonuria, boala Rett);
factori prenataIi (rubeola, lues,
toxoplasmoza, herpes simplex, SDA,
sinromul fetal alcoolic); factori perinataIi (
hemoragii intracraniene, ischemie cerebrala,
greutatea la nastere).
DIAGNOSTIC
STORC.( graviditate, suferinte ale mamei, nastere,
dezvoltarea psihomotorie; antecedente familiale tip
retardare; ambianta socioculturala).
NTERVU PSHATRC.
EXAMEN FZC ( indeosebi neurologic).
EVALUAREA PSHOLOGCA.
RETARDAREA USOARA, MODERATA, SEVERA,
PROFUNDA.
PERSONALTATEA!
PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A
TREIA
GERONTOLOGA Stiinta proceselor de
imbatranire.
GERATRE Studiul batranetii.
PSHOGERATRE Studiaza tulburarile
psihice specifice varstei a treia.
SENLTATE.
SENESCENTA - Primara; - Secundara.
PSIHOLOGIA VARSTNICULUI
AJURAGUERA " On vieillit comme on a
vecu.
Tulburari de memorie ( legea disolutiei memoriei);
Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism,
rigiditate); conflictul intre generatii
Modificarea activitatii voluntare;
Tulburari de afectivitate.
Tulburarea ritmului nictemeral.
MODIFICARI
FIZIOLOGICE
MODIFICARI
METABOLICE
MODIFICARI
PSIHOLOGICE
MODIFICARI
ANATOMICE
PATOL.
BATRAN.
DEMENTA
DEFNTE: SIabirea gIobaIa a functiiIor
inaIte corticaIe ( memorie, capacitatea
rezoIvarii probIemeIor cotidiene,
performanta invatarii deprinderiIor,
abiIitatiIor perceptuo-motorii,foIosirea
corecta a abiIitatiIor sociaIe) deseori
progresiva si ireversibiIa.
CAUZELE DEMENTELOR
( tipuri)
. DEGENERATVE: Alzheimer;
Pick;
Senila.
. VASCULARE: Multiinfarct;
Microinfarcte corticale
Lacunara.
. NEURODEGENERATVE:
n boala Parkinson;
n boala Huntington;
n boala Wilson; Scleroza laterala amiotrofica.
V. NFECTOASE: Creutzfeldt-Jakob;
SDA;
Encefalite virale;
Meningite cr.virale
Neurosifilis.
V. METABOLCE: Wernicke-Korsakov;
Deficit vit. B2.
Pelagra.
nsuficienta renala severa.
DEMENTA ALZHEMER
ETOPATOGENE S
DAGNOSTC
ALOIS ALZHEIMER - 96 a descris
bola la o femeie de 5 ani . Evolu[ia a fost
progresiv, in 4,5 ani ajungnd la demen[
profund.
Alzheimer a men[ionat aspectul specific
neuropatologic al bolii:
atrofii cerebrale generalizate,
modificri histopatologice:
depozite proteinacee;
abera[ii citoscheletice i neuritice;
vase sanguine dismorfe.
Dup 90 ani boaIa se
caracterizeaz prin:
.Aspectul neuroanatomic reprezentat de
atrofia cerebral difuz i
2.Histopatologia specific:
Plci senile,
Degenerescen[a neurofibrilar,
Pierderi neuronale (hipocamp, cortex),
Pierderi sinaptice,
Leziuni oxidat
nflama[ia
Acumulare de proteine aberante.
PLACLE SENLE (NEURTCE)
formate din:
Substan|a amiIoid ( proteina beta A4, provenind
dintr-o protein precursoare, APP) este anomalia
neuropatologic absolut necesar diagnosticului de
DA.
PreIungiri neuritice anormale in spa[iile
extracelulare.
DEGENERESCENTA NEUROFBRLARA
- caracteristic, dar NU specific DA.
Format din filamente helicoidale pereche i filamente
drepte.
Con[ine agregri anormale de "proteine TAU.
Localizare: cortex, complex hipocampo-amigdalian,
nuclei bazali,locus coeruleus.
PERDER NEURONALE S
SNAPTCE.
Unele popula[ii de neuroni se pierd selectiv, mai ales
neuronii asocia[iei corticale i unii nuclei subcorticali,
incluznd celulele colinergice ale nucleilor bazali i
celulele serotoninergice.
Pierderile sinaptice se coreleaz cu severitatea
demen[ei.
LEZUN MTOCONDRALE S
OXDATVE
Hiperactivitatea succinildehidrogenazei i altor markeri
enzimatici mitocondriali; ele preced acumularea de
amiloid!
Localizarea deficitelor metabolice se coreleaz
cantitativ cu simptomatologia clinic: deficite>in partea
stanga la pacientii cu dificultati de limbaj pregnante sip
e partea dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.
ETOLOGA DA.
MULTIFACTORIALA:
Factorul genetic
Factori neurochimici
Factori imunologici
Factori toxico-metabolici
Factori traumatici
Factori vasculari.
Sexul.
1. FACTOR GENETICI-rol variabil
in determinarea bolii.
IstoricuI famiIiaI de DA cel mai consistent factor de
risc. Aprox 75% din DA ar fi familiale. Transmiterea
autosomal-dominant.
AnomaIii cromozomiaIe:
cromozomul 4 la 4q24.3 (s-au identificat peste 3 de
muta[ii diferite in aceast gen: presenilina ;
SHERNGTON).
cromozomul 2: gena proteinei precursoare a
amiloidului.
cromozomul 9: presenilina 2.
AIIeIa apoIipoproteinei E4 (apoE4) reprezint un
marker pentru DA familial i DA sporadice cu debut
tardiv. Se situeaz pe aripa lung a cromozomului 9.
2. FACTOR NEUROCHIMICI
Scderea important a Neurotransmi[torilor,
Receptorilor,
Sistemelor enzimatice.
2. FACTOR NEUROCHIMICI
Sistemul acetiIcoIinic (ipoteza colinergic a DA).
Scderea activit[ii acetilcolinei este legat de tulburrile
de memorie.
n DA scderea concentra[iei acetilcolinei i a
colinacetiltransferazei in creier (mai ales in
hipocamp).
2. FACTOR NEUROCHIMICI
Sistemul serotoninergic: implicarea dovedit de
scderea activit[ii i numrului de receptori la nivelul
lobului Frontal i Temporal, Hipocampului.
Se coreleaz cu modificrile noncognitive din DA.
2. FACTOR NEUROCHIMICI
GABA - neurotransmi[torul implicat in conexiuni
complexe cu alte sisteme de neurotransmi[tori i
neurohormoni.
n DA scderea progresiv i difuz a activit[ii
corticale (mai ales in lobii temporali);
scderea nivelului GABA in lcr.( aceasta fiind
responsabil de comportamentul agresiv al pacien[ilor
cu DA).
2. FACTOR NEUROCHIMICI
Neuropeptide: somatostatina
corticotropina
vasopresina
substan[a P.
~implicatii terapeutice~
3.FACTOR IMUNOLOGICI
Argumente:Titrul anticorpilor anti[esut
cerebral semnificativ crescut la cei cu DA fa[
de sntoi.
Posibil: implicarea sistemului imun in
formarea amiloidului din plcile senile.
Neurofibrilele amiloidice i plcile senile
derivate imunoglobulinice.
4.FACTOR TOXICO-
METABOLICI
Aluminiul: acumulri la nivelul benzilor neurofibrilare i in neuronii
fr degenerescen[ neurofibrilar din creierul DA.
Metabolismul glucozei modificat: scderea ratei
metabolismului cerebral glucidic;
creterea producerii de
acid lactic (prin reducerea activit[ii enzimelor care intervin in
degradarea glicolitic a glucozei?).
5.FACTOR TRAUMATICI
TCC
factori de risc pentru DA;(datorit afectrii
axonale difuze, hipoxiei, ischemiei).
Argumente: eviden[ierea amiloidului difuz i a
degenerescen[ei neurofibrilare in Demen[a
pugilistic.
pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.
6. BOLILE VASCULARE
Argumente: eviden[ierea la autopsia DA a
bolilor coronariene cu sau fara infarct
miocardic.
Pacien[ii cu suferin[e vasculare depozite
semnificative de amiloid in creier.
7.SEXUL FEMNNfactor de
risc pentru DA.
Explica[ii posibile: - efect hormonal nespecific
(m.ales in menopauz);
- prezen[a de gene
predispozante DA pe cromozomul X;
- inciden[a crescut a
allelei apoEe4 la femei
SCHEMA IPOTEZELOR UNIFICATE IN
PATOGENEZA SI PATOFIZIOLOGIA DA.
Beta Amiloid
si
Tau
InIlamatie si DA
HiperperIuzie
Gene
Si
Imbatranire
DisIunctii
cerebrovascul
Pierd.
Sinaptice
Pierderi
neuronale
AtroIie
cerebrala
DAGNOSTCUL DA.
1. CIinic:
antecedente personale patologice cu
valoare de factori de risc;
antecedente heredo-colaterale pozitive;
date heteroanamnestice; anamnestice;
examen obiectiv somatic, neurologic,
examen psihiatric;
teste clinice.
2.Investigatii paracIinice.
3.ExamenuI neuropatoIogic.
DAGNOSTC CLNC.
Cu cit stim mai multe despre diagnosticul DA, cu
atit ne dam seama ca boala este heterogena in
prezentare si evolutie.
De aceea unii vorbesc despre mai multe boli.
Se accepta subrupe clinice bazate pe
- varsta debutului (DA cu debut precoce <65 ani si
DA cu debut tardiv > 65 ani);
- trasaturi predominente;
- evolutie;
- incidenta familiala; etc.
SMPTOMATOLOGA DA:
.Simptome cognitive (tulburari de atentie,
memorie, disfazie, dispraxie, agnozii).
2.Simptome noncognitive (halucinatii, delire,
depresie, agresivitate, tulburari de somn).
DA - DSM-V.
A. Aparitia de multiple deficite cognitive:
.Deficit de memorie.
2. Una sau mai multe din urmatoarele:
afazia,
apraxia,
agnozia,
perturbarea functionarii executive.
B. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare afectarea
semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.
DA - DSM-V.
C. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si
declin cognitive continuu.
D. Deficitele cognitive (A siB) nu se datoreaza
uneia din cauzele de mai jos:
-alte boli ale sistemului nervos central;
-conditii sistemice cunoscute ca posibile cause de
dementa;
-conditii induse de substante.
E. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui
delirium.
MPORTANTA MAJORA!
DAGNOSTCUL N STADUL
NCPENT
De retinut debutul este lent de obicei;
posibil debut prin episoade
psihotice(depressive, delirante, confuzo-onirice) sau
prin simptome neurologice (hipertonie musculara,
semen de focar).
PREZENTAREA UZUALA N CABNETUL MEDCULU A
PACENTULU CU DA N STADU PRECOCE.
. Nu cere ajutor din proprie initiative, adus de
apartinatori,
2. Are tendinta de privi spre apartinatori cand este
intrebat ceva: semnul intoarcerii capului.
3. Are dificultati in evocarea datei.
4. Ezitari in limbaj (cautare de vuvinte).
5. Are tendinta de a minimaliza si/sau rationalize;
poate fi deranjat de relatarile rudelor privind
comportamentul sau.
PREZENTAREA UZUALA N CABNETUL MEDCULU A
PACENTULU CU DA N STADU PRECOCE.
6. Pacientul nu pare bolnav.
7. n istoricul bolii problemele de limbaj se gasesc cu
cel putin 6 luni in urma.
8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau nu ia de
loc.
9. Sotul ( sotia) spune: cu exceptia memoriei, este
sanatos.
. Nu exista istoric de TCC, crize recente sau AVC.
. Examenul medical si neurologic nesemnificative.
DA PROGRESSON SCALE
Stadiu Precoce(usor) Intermed.
(moder.)
Tardiv(sever)
Trasaturi
Comportament
general/Iunctionare
.
Neaga/minimaliz.
problemele;
Scaderea
perIormantelor.
Comport. soc.
adecvat inca.
Retragere.Scad.inte
res
Pentru igiena pers.
Apatie.Necesita
supraveghere.
Majorit. Functiilor
sunt pierdute. De
obicei tintuit la
pat.
Memorie/orientare. Dezor. spat. pentru
locuri
nonIamiliale.DiIic.
de evocare a
evenim. recente.
Dezor. T-S.
DiIicult. In
evocarea numelor
rudelor, adreselor,
nr. De teleIon.
Mem.
pierduta,poate
recun vag
Iizionomii,in Iinal-
testare imposibila.
Functia motorie Fara deIicit sau
bradikinezie
discreta.
Bradikinezie,
semne
extrapiramidale,hip
ertonie,mioclonii,
Semne
parkinsonine, crize,
reIlexe
primitive,hipertoni
e in Ilexie,mers
imposibil;
DA PROGRESSON SCALE
Stadiu Precoce(usor) Intermed.(moder.) Tardiv(sever)
Dispozitie/Compor
tament
Anxietate;Posibil
dispozitie
depresiva;
ModiIicari ale
personalitatii.
Probl.cu
abstractizarea;Halu
cin.,delire(paran,de
gelozie),Agresivit.
Accent.
simptomelor
anter.Tipete,
mormaieli.
Limbaj. DiIic.in a gasi
cuvinte potrivite in
conversatie.
ParaIazii semantice
verbale,ecolalie,ec
olalie, stereotipii
verb.
JargonoIazie pana
la mutism sau
vorbire
incomprehensibila.
Praxia. Abilitati vizuo-
spatiale
norm.Apraxie
constructiva.
Apraxie
construct,ideomoto
rie,a imbracarii.
Apraxiile multiple
greu de determinat
datorita proastei
intelegeri pina la
imposibilitatea
testarii.
Gnozia Recun.Iormelor
vizuale complexe
diIicila.
Autotopoagnozie.D
eIicit stereognozic
bilateral.Dezor.stan
ga-dreapta.
Autotopoagnozia
intregului corp---
imposibilitatea
testarii.
EXPLORAR PARACLNCE.
1.C.T.CEREBRALA. Atrofii corticale
difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea
fiziologica si in demente de alte etiologii)
Atrofia lobului Temporal
mijlociu (oarecum specifica DA).
2.REZONANTA MAGNETICA Atrofia structurilor
lobului T. mijlociu, in mod particular a hipocampului
si amigdalei. Scaderea densitatii substantei albe.
EXPLORAR PARACLNCE.
3. PET Scaderea ratei de metabolizare
cerebrala o oxigenului si glucozei in cortexul
temporal posterior si parietal bilateral. (se
coreleaza cu pierderile neuronale).
4. SPECT Hipoperfuzie frontala bilaterala
cu predominenta la nivelul lobului frontal
sang.