ciul ‘unSarbatorile Craciunului din 1951 au fost marcate in Franta de o polemics la care presa gi opinia publicd par sd se fi aratat foarte sensibile gi care a introdus in atmosfera vesela traditional pentru aceasta perioadd a anului o nota de ani- mozitate neobignuité. De citeva luni, autoritatile ecleziastice igi exprimasera, prin intermediul anumitor prelati, dez- aprobarea fata de importanta tot mai mare acordaté de familii gi de comer- cianti personajului Mog Craciun, Ele denuntau o ,paginizare” ingrijoratoare a sarbatorii nasterii lui Tisus, care detur- neaza spiritul public de la sensul cu adevarat cregtin al acestei comemorari in favoarea unui mit fara valoare religi- oasd. Aceste atacuri au luat amploare in ajunul Craciunului; cu mai multé discretie, probabil, dar la fel de ferm, Biserica protestanta gi. ; aliturat vocea celei a Bisericii catolice. in ziare apareau deja scrisori ale cititorilor gi articole _ care atestau, in sensuri diverse,Beneral ostile esul stirnit de Punetul culm; mbrie (dep, Fy France gy Mos ¢ a fost zi de poart n Dijon spinzurat j a metalicd a cae piatd. Aceasta executie ones uel desfasurat in prezenja eitorva ean fa citorva sute de copii din patronaje. Ba fusese hot cu acordul clerului care il condamnse pe Mog Craciun ca uzurpator ¢i ents Acesta fusese acuzat c& piginizeanh ee batoare: unului, in simul eden strecurat hofeste, ocupind tot mai mull loc. I se reproseaza mai ales c a pétruns in toate scolile publice, de unde ER zentarea nasterii in iesle a lui Tisus ete exclusa in mod sistematic. j Duminica, la ora trei dupa-amisat nefericitul mogneag cu bar! ba albi ® ulti inocenti pentru o gregeala de care se ficuserd vinovali cel ce vor aplauda la executia lui. Focal i-a pirjlit barba gi Mogul a disparut in fam. La finalul executiei a fost publicat wn runicat, din care redim aici esentialul Mog Cra rate tre sentimentul religios rus este in niei un eas 0 metoda Alfii n-au dect ied gi 94 serie ce vor ei $i ad faed din Mog Crdciun contra: derea Mogului cu Biciul ? . eregtini, sdrbatoarea Cra i trebuie sa rina prin a rzuirea nagteri Mintuitorutas Executarea lui Mog Craciun in piafa din fafa catedralei a fost apreciaté in Fr, Pire Fowettard, personaj jinind de fol- clorul sirbitori Sfintului Nicolae. fa timp ce sfintul imparte daruri copilor cumin}, ‘Mogul cu Biciul are in general rolul de asi pedepsi pe cai care au fost obrazniei (nt).4 Tot si diferite moduri de cat stirnit vii c See omentarii ch; at catolicilor. — ma in ag De altfel "indy pestiva risca any nifestay ais urmasn mari organizatorii ¢ lean ett t& povestea imparte din fata catedralei. Mogul in laa va reveni iq ‘a optsprezece, jy cat oficial al a anu, ‘A ii cheam, ca in ficcare pe copii din Dijon in Place dela Libération gi ca le va primarie. Un comur intr-adeva an, ‘orbi de pe scope rigul primariei, unde se va plimba in lumina reflectoarelor. Canonicul Kir, primar gi deputat de Dijon, s-ar fi abfinut si ia vreo posite in aceasta chestiune delicata. fn aceeasi zi, supliciul lui Mog Craciua trecea in prima linie a actualitatilor 08 ziarele comentau incidentul, unele = Be cum France-Soir, deja citat $+ dupa cum se stie, cotidianul cu cel mai mart a din presa francez - mergind chiay Foy la ai consacra editorialul. In gens Suplical tui Mog Craeiun 6 atitudinea clerului din Dijon este deza- probata, in aga fel inet , se pare, auto- ritatile religioage au socotit cf e bine si bata in retragere sau cel putin si pas reze © atitudine rezervata gi diseretas se spune totugi c& slujitorii cultului sint "mpirtiti in privinga problemei. ‘Tonul majoritAfii articolelor este cel al unei itati exagerate gi pline de tact: de dragut 28 erezi in Mog Cri ciun, e ceva ce nu face rau nimanui, copii ‘au astfel parte de mai satisfacti gi adund amintiri incintatoare pentru cind vor fi dulti ete. In realitate, se evita problema fn loc #4 i se dea raspuns, fiinded ma trebuie justificate motivele pentru care ‘Mog Craciun le place copiilor, ci cele care i-au impins pe adulti sa-l inventeze. Oricum ar sta luerurile, aceste reactii sint atit de unanime inet nu ne-am putea fndoi cé exist in aceasta privingé un divort intre opinia public& si Biseric’. In ciuda caracterului nefnsemnat al inci- dentului, faptul este umul de important, deoarece evolutia franceza de la Ocupatie incoace aritase 0 reconciliere treptata cu religia a unei opinii publice caracte- rizate in mare mAsura de necredinté ‘accesul in consiliile guvernamentale al ‘unui partid politic atit de clar confesional16 Toft stntem iste "ania cum MRP” furnizeazt 0 precu 28 0 dovady Prost sens. Anticlericali traditionsa® i dat seama de altfel ce ocazie negp gat Iie oferea: Ia Dijon $i in alte prarate devin subit apardtori ai lui Mos Great t fflat in pericol. Mos Créciun, simbot necredintei, ce paradox! Caci, in “a al fea aceasta, tobul se petrece ca qi mee Biserica ar adopta un spirit critic ing er cactate. do adevas, tn a rational Aparenta inversare a pentru a sui aceasta poveste va acopera niste realitati mai profunde Ne aflam in fafa unei manifestari simp: tomatice pentru o evolutie foarte rapida a moravurilor gi a credintelor, in primul rind in Franta, dar probabil parfi. Etnologul nu are astfel in fiecare ziocazia si observe, in propria-i socitate, dezvoltarea subité a unui rit gi chiar a unui cult, si-i cerceteze cauzele ¢i sit studieze impactul asupra celorlalte forme ale vietii religioase, in fine, s& inceree si injeleagi din ce transformari de ansam blu, mentale si sociale totodata, fae parte nigte manifestari vizibile asupra eéror® in timp eg superstitiel ‘olurilor este de si in alte * Mouvement Républicain Populaire — MAF area Republicana Populara (n-tt) Biserica — bazindu-se pe 0 experient raditionalé in aceste materii — nu s-a ingelat, cel putin in masura in care se limita si le atribuie o valoare semnifi- De vreo trei ani ineoace, adic& de cind ‘activitatea economied a redevenit aproape hormala, celebrarea Crdciunului a Tuat n Franfa 0 amploare necunoscuta in ani Jinainte de razboi. Este cert c& aceasta iervoltare, atit prin importanta sa mate- ‘ali, cit si prin formele sub care se pro- duce, e-un rezultat direct al influentei si prestigiului Statelor Unite ale Americii Astfel, am vizut simultan aparind brazii falnici inalfati in intersectii sau pe arte- rele principale, luminafi noaptea; hirtia de ambalaj decorata cu diferite scene gi personaje pentru darurile de Craciun; felicitarile cu vinieta, insofite de obiceiul expunerii lor in timpul saptaminii fati- dice pe gemineul celui care le primeste; chetele Armatei Salvarii, care isi atin’ cazanele in chip de talere pentru pomana in piefe gi pe strzi; in fine, personajele deghizate in Mog Craciun pentru a primi cererile copiilor in marile magazine. Toate18 ese obicivs, care I 8 PATER ping sees theron puerile $i bizare frame alate Senctle ole ania Deersiay. res inplanat ga tetznt in Prange 0 Soria criizayilor ie asupr mediteze, in acest domeni, ca si in altele, asis tam la o vast experienté de propagare, probabil mu foarte diferita de acele feno Prone arhaice pe care eram obisnuiti si Jestudiem prin raportare la indepartatele exemple ale brichetei cu piston sau piro- fii cu brat de echilibru. Este ins& maj thor gi totodaté mai dificil sa reflectim asupra uno fapte ce A sub tchii nostri gia cAror scena este propria noastré societate. Mai usor, deoarece continuitatea experien(ei este pastrata, tu toate momentele ei gi cu fiecare dintre nuanfele ei; dar gi mai dificil, pentru et in asemenea ocazii, prea rare, ne dim seama de extrema complexitate a trans- formérilor sociale, chiar si a celor mai nici, si pentru ca motivele aparente Pe care le atribuim evenimentelor ai c&rot actorisintem difera foarte mult de cauzele Suplicnd lui Mog Crdctun 19 confer un rol in. eadrul Astfel, ar fi prea simplu si explic&m dezvoltarea celebrarii Craciunului in numai prin influenta Statelor , Imprumutal este indubitabil, dar nu aduce cu el decit o mic& parte dintre ratiunile sale, Sa le enumeram rapid pe sint evidente: exist mai multi 2 Franta, care slirbitorese felul lor specific; cinemato- aful, digest-urile gi romanele ameri ale marilor are, au ficut cunoscute obiceiurile ame- iar acestea beneficiaza de pres: 1 puterea militara gi a Statelor Unite; nu este exclus a Planul Marshall 88 fi favorizat au indirect importarea unor mar ate de riturile de Criciun. Dar ar fi de ajuns pentru a explica fenomenul. Traditii importate din Statele Unite se impun chiar gi unor paturi ale popu gtiente de originea lor; mediile muncito- resti, unde influenta comunisti mai curind ar discredita tot ce poarté marca made in USA, le adopt la fel de ugor ca gi celelalte. Pe ling’ propagarea simpli, se cuvine agadar si evocdm acel proces atit iei care nu sint con-apart tn stare pote fo ea nostra. I Bede tice pontra ambolajelo Ga vac orba despre Griciun; el preia ideea: este tun fenomen de propagare pariziana care se duce la papetaria din cartier ca si cumpere hirtia necosard ru a-gi ambala cadourile observa in firing cortimente de hirte mai dragule sifabricate mai ingrijit dectt cele cu care : se mulfumea inainte; ea nu stie nimie despre obiceiul american, dar aceasta hirtie satisface o exigent esteticd $1 exprima o dispozitie afectiva deja Pre zente, desi lipsite de mijloace de expr mare. Adoptind-o, gospodina nu pei direct (ca fabricantul) o cutuma strain® Gospodina ci aceasti cutuma, odatd recunoseuti. boi, celebrarea Craciunului se afla ta gi in toata Europa pe 0 pant& endenta. Faptul este legat in primul neliorarea treptata a nivelulu rai, dar comporta gi eauze mai subtile ul este prin esenta o sirbatoare in pofida multiplicitatii earac- risticilor arhaizante, Folosirea viscului cel pufin nu nemijlocit, ceva nas de pe vremea druizilor, cici moda pare sé fi fost reinstaurata in Eval iu. Bradul de Crdciun nu este men- nicdieri inainte de unele texte VI-lea; el ajunge in Anglia in secolul al XVIMF-lea, iar in Franja abia in cel de-al XIXlea, Littré cunoasea numai putin sau sub o forma destul de diferita de cea pe care 6 stim noi, de vreme ce, dupa cum il defineste el (art. ,Craciun”), ar fi vorba in citeva fri, despre o creanga de brad sau de ilex felurit impodobit, garnisita indeosebi cu bomboane gi jucdrii de dat copiilor, care se bucurd astfel dinainte de plcerea pe care o vor gusta”. Diversitatea germane din secolul alSee sain Daca pentr Cheruel notea: Dict toric 0 © niere a dicfionaru i nafionale al lui Sainte-Pa Craciunul... a fecole gi pind nai multe storiri in fami- festivitatilor roast, prilejul unor s: lis’; urmeaza o descriere de Criciun din secolul al XIII-le par-cu nimic mai prejos decit ale noastre. Neaflim deci in fata unui ritual a cdrui important a fluctuat deja mult in isto- fie, care a cunoscut momente de apoget i dedinuri. Forma americana nu este decit cel mai modern dintre aceste ava~ tarur n vremurile prei arborilor care s-a per- se obiceiuri folelorice a moderna n-ar fi ,inventat” pr t mai sus ~ este vorba intr-ade nu s-a naseut pur gi simplu din ndea alte obiceiuri medievale ct atestate: butueul de Criciun dus de patiserie la Paris) ficut an trunchi destul de gros ca sa arda cata noaptea; luminarile de Craciun, ‘igura lagi rezultat; impodobirea cladirilor ned de pe vremea Saturnaliilor romane, a cArora vom reveni) cu rémurele u verdeafa: iedera, ilex, brad; in sfirgit — si fara nici o legatura cu Craciunul romanele Mesei Rotunde mentioneaz& un arbore supranatural acoperit in intre- gime de lumini. in acest context, pomul de Craciun apare ca o solutie sincretica, care concentreazi adic& intr-un singurpe total pai sintem P ceigenye ante pind atunci Be pac foe, tins dure senor aeienta. Invers, Mog verdeatl Po jorma sa actuala, ari noderasi e eae er ligh Danemarce sf fina odinis (CA ST special pentru a ras. ‘ondenfa tutu amg mie tras de reni. Se Keeaaboi, datorité stationari forte plitoare, de vreme ce d fin epoca Renasterii mentionea: de reni plimbate cu ocazi surilor Graciun, iar asta anterior oricdrei cre dinfe in Mog Craciun, gi cu atit mai mult formarii logendei lui Blemente foarte vechi sint agadar amestecate si reamestecate, altele sint .e gisese formule inedite introduse gi pentru a perpetua, transforma sau F suflefi obiceiuri vechi, Nu exista nimic eu adevarat nou in ceea ce ne-ar place ‘si.numim, fara jocuri de cuvinte, rena terea Criciunului. De ce stirneste © in Suplicial lui Mog Crain a tune 0 asemenea emote gi dee ani mozitatea unora se concentreaza in jurul personajului lui Mog Créciun’? Mog Craciun e imbraeat in stacojiu: un rege. Barba lui argintie, blanurile in care elitoreste, ate evocd iarna. I se spune ,Mog” $i € td, deci intruchipeaza forma bine- a autoritatii bitrinilor. Toate 1a sint destul de clare, dar in ce categorie se cuvine si-l includem din punetul de vedere al tipologiei religionse? © 0 fina mitica, fiindea nu exist mit care sé-i explice originea gi functiile religioase; gi nu e nici un personaj de legenda, de vreme ce nu-i este atagati nici 0 povestire semiistorica. in fapt, aceasta fiinté supranaturalé i imuabil ati pe vecie in forma ei gi definita printr-o funefie exclusiva si printr-o reve- nire periodic, tine mai curind de fami- lia divinitatilor; de altfel, copiii fi adue un cult, in anumite perioade ale anului, sub forma de scrisori gi de rugiminfi; ea fi résplateste pe cei buni gi ii priveazd de rasplata pe cei rai, Este divinitatea unei clase de virsti a societafii noastre26 ib a pe care credinta in Mo Criiciun 0 caracterizeaza de altfe| inde, ‘adulfii mm cred in el, cu toate ca igi inog rajeazA copiii 8 crea el si intretin ¢redinfa aceasta printr-un mare numar de mistificari Mos Craciun este asadar, in primal rind, expresia unui statut care face dife renta intre copiii mici, pe de o parte, gi adolescenti si adulti, pe de alta parte, in aceasta privinta, e legat de un blu de credint vast a ctici pe care etnologii le-au studiat in major tatea societatilor, si anume riturile de trecere gi de initiere. intr-adevar, exista pari umane in care, sub ia bairbatilor putine forma sau alta, copii (anc sé nu fe exclusi din tovara tere sau prin credinfa — intrefinuta ¢ are adultii i rezerva posibilitatea de a 0 dezvalui la consacrind astfel nent in generafia porarea tinerelor generatii in s lor. Uneori, riturile acestea seamand © mod surprinzAtor cu cele pe care le a minam in acest moment. Cum, de oo plu, s& nu fii frapat de analogia momentul oportun, Supliciul tai Mog Cr exist Intre Mog Critciun gi aga-numitele a ale indienilor din sud-vestul Statelor Unite? Aceste personaje cost mate gi mascate intruchipeaza zei gi trdmogi; ei revin periodic gi igi viiteaz’ au sii rispla ach pe copii, cel se ieghizarea tradifionala. Mog Craciun parfine eu siguranta aceleiagi familil, npreuna cu alli compargi trecuti acum plan secundar: Baubau, Mogul eu Biciul ote. Bste extrem de semnificativ easi tendinje educationale care proscriuaatizi apelul la aceste hatching punitive au condus la exaltarea perso: najului binevoitor al lui Mog Craciun, in loc ~ cum ne-ar fi putut face si presu- nem dezvoltarea spiritului positiv gi rationalist ~ si-1 inglobeze tn acceagi condamnare. in aceasta privinta ma existat nici o rationalizare a metodelor de educate, edci Mog Criciun nu este mai ,rational” decit Mogul ou Biciul GBiseriea are dreptate aici): asistim mai degraba la o deplasare mitiet, si toemai aceasta deplasare trebuie explicata. Este foarte cert cd riturile gi miturile de initiere au, in societatile umane, 0‘Toft sintem nigte canibat; tied: ele fi ajutA pe cei funetie Prac mai fancti® Pri tina pe cei mai tineri intng —. de supunere. Pi Mire ge ordine 31 de supunere. Pe top tare egul ani, invocdm venirea |yj ae sf le reamintin ‘Mos Craciun ca $8 pintim copiilor Miofei ca d&mnicia Tui va fi pe masura woPinfeniei lor; iar caracterul periodic ePmpartirii darurilor serveste in mod util In diseiplinarea reve ndicarilor din partea copiilor, Ia reducerea Ia o seurta ‘a momentului cind au cu ade. perioa Prrat dreptul si pretind’ cadouri. Dar acest simplu enunt este pentru 4 face si explodeze cadrele explicatiei tilitariste. Caci de ce ar avea copii incit acestia ar drepturi, iar aceste dre atit de imperios adultilor fi obligati s4 elaboreze o mitologie $ un ritual costisitoare si complicate pentru a reugi si Je find sub control §i sé le limiteze? Vedem imediat ca credinfa in Mog Craciun nu este doar o mistificare impusi in mod agreabil de catre adulft copiilor; ea este, intr-o foarte mare méasura, rezultatul unei tranzacfii extrem de 0n& roase intre doud generatii. Situatia inte: ului ritual este aceeasi cu a plantellt verzi - brad, ilex, iedera, vis ne impodobim easele. Astizi lux gratis ele au fost cindva, cel putin in citev@ ici! lui Mog Crdeiun 2 regiuni, obiectul unui schimb intre dou clase ale pop ajunul Craciunului, in Anglia chiar pina la afta ecole lui al XVIII-lea, femeile mergeau la voding, adica umblau cerind din casi in casa si le dideau in schimb donato- ilor erengue verzi Ii vom regis pe copii n aceeasi pozitie de negociere gi e bine tam aici c&, pentru a umbla cu de Sfintul Nicolae, copiii se deghi- in femei: femei, copii, adied, in ambele cazuri, neinitiati aspect foarte important riturilor de initiere cdruia nu i sa acordat intotdeauna suficienta atentie, dar care clarifica natura lor mai in pro funzime decit consideratiile utilitare evo- cate in paragraful precedent. Sa ludm ca cexemplu ritualul aga-numitelor katchina specific indienilor pueblo, despre care am mai vorbit. Oare copiilor li se ascunde natura umana a personajelor ce intru- chipeaza aceste hatchina doar ca si se teama de ele sau s& le respecte si s& se ‘comporte in consecinta? Da, probabil, ins aceasta nu este decit fanctia secundara a ritualului; cdci mai exist o explicaie, pe care mitul de origine o pune perfect in lumina. Dupi cum explica acest mit, hatchina sint sufletele primilor copii Or, exist30 Toft sintem indigeni, mecati Ie can indigeni, inecati in mod dr, i p epoca migratiilor ances im amatic china sint asadar, in = fe n Acelagi timp 4 ee moarte, Dar mai e eayqett de gaat stramosii indienilor ae ci a teze, iar cind au ee = i plecau lui Vin. Indigenii, ¢ eat cee cop i, au obtinut de Ia hatching a rémin in lume dincolo, fagéduindge in schimb sa le a reprezinte in fieca lor gi dan; rie ilor si dansurilor. Agadan xclugi de la misterul ages: n primul rind pentru a f cu ajutorul m copii nu sint tor katchina intimidafi. Ag spune cu drag inimé el t exclusi din motivul inves ei sint katchina. Sint finufi mistificdrii pentru cA ei reprezintA re litatea cu care mistificarea constituie un fel de compromis. Locul lor e in alt gi cu cei vii, i parte: nu cu mastile sii care sint mort zeii gi cu mortii; cu 2 Iar mortii sint copiii. Credem ca ace fi extinsd 1a toate riturile de iFEge chiar la toate prilejurile cu care ig tea se divizeaza in douk grUPU vag fierea” nu este doar o stare 4 Supliciul lui Moy Craciun a definita de ignoranfa, iluzie sau alte conotatii negative. Raportul dintre initi afi gi neinifiagi are un eontinut poziti. Este un raport complementar intre dou srupur dintre care unul reprezint& tii gi celdlalt viii, Chiar in cursul ritualului, rolurile sint de altfel adesea inversate, si inc& in mai multe rinduri caci dualitatea di nastere unei recipro- citati de perspective care, ca in eazul oglinzilor puse fata in fata, se poate repeta la infinit: dact neinitiatii sint mortii, ei sint de asemenea nigte super- nitiafi; gi daca, aga cum se intimpla arasi de multe ori, initiatii personified fantomele mortlor pentru a-i inspaiminta pe noviei, acestora din urma le va reveni, intr-un stadiu ulterior al ritualului, rolul de a le impragtia si de a preveni intoar- cerea lor. Fara si ducem mai departe aceste consideratii care ne-ar indepairta de telul pe care ni am propus, va fi suficient si reamintim cA, in masura in care riturile si credinjele legate de Mog Craciun fin de o sociologie initiatica (gi acest lucru este neindoielnie), ele pun in evidenta, dincolo de opozitia dintre copii si adulti, 0 opozitie mai profunda intre cei morti gi cei vii,for 0 i falco cel Ab j Stalorum, Abate al De a care sit aa i Saturmalillor di or : ir, neingropati it gurn devorator de copii se profileaz ‘tot atitea imagini simetrice: mognea- gul Criciun, bineficator al copiilor; sea dinaval Julebok, demon incornorat din lumea subpiminteana care duce cadouri copiilor; Sfintul Nicolae, care fi readuce Ja viata gi ii copleseste cu daruri; sfirgt, katchina, copii morti inainte dé ‘Wreme, care renunta la rolul lor de uciga¥® ii pentru a deveni personaje ce pe rind, pedepse gi daruri ei. In fapt, personajul modern as saul al lui Mog Créciun Abatele Veseliei, epi jes sub protectia Sfintulu Sfintul Nicolae insugi, din a are igi trag originea in mod edingele legate de ciorapi, de tari si de cogurile caselor. Abatele a de 25 decembrie toarea Sfintului Nicolae are loc pe Sfinjilor Inocenti, adie pe 28 decem- ie. In Scandinavia, perioada numita al era celebrata in decembrie. Sintem rimigi direct la acea libertas decembris despre care vorbeste Horatiu gi pe care, ned din secolul al XVIII-lea, du Tillot invocase pentru a lega Craciunul de Saturnalii Bxplicatiile prin supraviejuire sint intotdeauna incomplete; finda traditile nu dispar gi nici nu supraviefuiese fara motiv, Cind ele subzista, cauza se gisegte nu atit in viseozitatea istoricd, eft in permanenta unei functii pe eare analizaisnt nite canta, | rezentulul tre dat indienilor pueblo istorice imafich except anumite infly. ale nose ole trai, in secolul al XVIT-lea) mere eo eft oe Sse doc Seater medieval Craciunuluina | = nifcate, dar ele furnizeaz: comparativ util pentru de jui profund al unor institutii recurente Nue de mirare cd aspectele necrestine ale sirbatorii Craciunu Saturnaliile, de vreme ce avem motive fntemeiate s& presupunem ca Biserica a stabilit data nasteri lui lisus pe 25 decem: brie (in loc de martie sau ianuarie) pentru a substitui comemorarea sa sarbatorilor Pagine care se desfigurau la inceput Pe 17 decembrie, dar care, la sfirgitul Impe- ‘iului, tineau sapte zile, adica pind pe 24. In fapt, din Antichitate pind in Evul ‘Mediu, ,strbatorile lui decembrie” prezintd ul bul Mog Créciun 3 impodabiren edition eu plane vena fel de frapante. Ca gi Saturnaliile ‘omane, Créciunul medieval preainta dowd uri sineretice gi opuse. Este in. pri mul rind o adunare i 0 comuniune: dis a dintre clase gi stari este temporar bolita, sclavii sau servitorii se agazi la ar acestia din urma le le imbelgugate sint masa stapinilor devin slujitori; m deschise tutur cle schimba vegmin- tele intre ele, Dar, in acelagi timp, grupul social se scindeaza in doua: tineretul se ‘onstituie intr-un corp autonom gi fgi alege suveranul, abate al tineretului sau, ca in Scotia, abbot of unreason; gi, aga cum indicé acest titlu, tinerii se dedau unui comportament nesocotit ce se tra- duce prin abuzuri comise in defavoarea restului populatiei gi despre care stim a, pind in epoca Renasteri, luau formele cele mai extreme: blasfemie, fart, viol gi chiar crim. fn: timpul Criciunului ca si in timpul Saturnalilor, societateaava dup un dubIO Titm de go Pde antagonism exacer Goud caracteristic ‘Mog Crieiun dupé cum am mai spus din Europa Occidental, cu predilectia Jai pentru hornuri si incaltari, rezulta pur gi simplu dintr-o deplasare recent ‘a sirbatorii Sfintului Nicolae, asimilaté cu celebrarea Craciunului, trei s4ptamini mai tirziu. Asta ne explicd faptul o& tindrul abate a devenit un batrin, dar numai in parte, fiinded transforméile sint mai sistematice decit ar putes fae® sii se admit hazardul conexiunilor ist rice gi calendaristice. Un persona) 7% 6 dovenition a tineretului, simbolizind antagonismul lui fn raport eu adult, s-a preschimbat asc buna purtare. Adolescentilor nti Hse substituie paring ii care se cund sub o barba falsd pentra a-i ris tn eldlalt sem pentrs destin cars sata in ‘caitte a al toate cb asatin de five aa la une tentative de reconstituire, deeprs ‘eae incl mu poten gc tail 9 ange “Unnritualeare se impdroa alent ttre treigrapuri de protagonist ~ opi nie, tineret, adulfi~ nu mai implies att deat dou eel pufin In coea oe priveste Craciunal): aul opi. ,.Nesootinja” Cricfunului ga pierdut agadar in bund mdsura punctul de sprijin; ea s-a deplasat51, n acelagi adultilor, «ft, s Petrecerii Dar a29 tele, extrase din studierea colectelor icute de copii, Se gtie e& acestea nm se limiteazd la Créciun'. Ele se succeda pe Jurata intregii perioade eritiee a toamnel ind noaptea smeningé ziua, far morfil incep si-i haryuiaset pe cei vi, Colectele de Craciun tneep eu citeva siptimini, 1m general trei, Inainte de sarbétoarea, nasterii lui Tisus, stabilind agadar leg’ ale sirbatorii Sfintului Nicolae, eare ia ; reinviat pe copii morfi; iar earacteral lor Du niiale a sezonului, cea de Hallow-Even - nit ajunul sirbatorié Tuturor Sfinfilor prin decizie ecleziastied —, cind, chiar gi stAzi In file anglo-saxone, eopiii eos- tumati in fantome gi in schelete mu-i last fn pace pe adulti daca ace mirunte, Inaintarea toamnel, de la ince putul ei pind la solatiful ce marche é salvarea luminii gia viefji, este insott Chiar dacé n-am avea aceasth pretiail seaia~ ‘pe olan tual ieee ee indicatie $i pe aceea, nu mai putin semi] dialectic ale cArui principale etape sint ficativa, a deghizdrii care fi traN@lQMM revenirea mortilor, comportamental lar fantome, am ave pe actori in duhuri sau fi 1. Vericuprivre la aceasta chestiune A. Varag- 7 (nt). nae, Civilisation traditionnelleet genre de * Deghizati, mascati (n.t ‘on Popul pote 1. Citat de J. Brand, Observation an Pf vie, Paris, 1948, pp. 92, 122 gi passim. Antiquities, ed. nous, Londra, 1990/Bsyne rst coniba stabilire 4 de naryuire, stabilirea, ey cei vit, constind fi gi de daruri, or fi rads vive de servic fvietii in. momentul a, mortii coplesiti cu ‘armatoare. Este Ta toa Bese ck farleIatine 9 catolice, pind Beta) xiictee, au pus accentul pa Nicolae, adica pe irbatoares Sfintului forma relafiei, in forma cea mai masuratd fim ce tale anglo-saxone o dedubleazit de ebicet in cele dou forme extreme gi Antitetive ale sale de Halloween, cind copiii ii intruchipeaz pe morti ca sa staarcé taxe de la adulti, si Christma Gind adultii ii raisfatA pe copii ca sA le sporeased vitalitatea fn consecinta, caracteristicile aparent contradictorii ale riturilor de Criciun se clarified: pe parcursul a trei luni de zile, vizita morfilor la cei vii a devenit din ce fn ce mai insistenta si opresiva. in ziua fn care acestia isi iau rémas-bun, oame: nii igi pot permite si-i sarbatoreascé i si le ofere o ultima ocazie de a se manifesta liber ~ sau, cum se zice atit de exact in englert, to raise hell a hell, ins, e personifica pe mort societate de finje vii, daca nu toft ct care, intr-un fel ‘cnidacennig : fel sau ala, sint incomplet i grap adie fn de acasta SA nu ne miram deci 4 fi ve ane 4 fi vedem pe trdini, selavi gi copii devenind principa- Iii beneficiari ai sirbatorii, Inferioritatea n materie de statut politic sau social gi negalitatea virstelor furnizeaza in aceast& privintit criterii echivalente. In fapt, avem snumirate marturii, mai ales pentra ndinava gi slava, care dezvi- caracterul specific al ospaqului de iciun si de Anul Nou de a fi o mas& oferita mortilor, Ia care invitafi joaca rolul mortilor, aga cum copiii fl joack pe cel al ingerilor, iar ingerii ingigi, pe cel al mortilor, Nu este agadar surprinzitor ca Crdeiunul si Anul Nou (perechea lui) sint sirbitori cu daruri: sirbatoarea mor- tilor este prin esenfi sarbatoarea celor- lalti, pentru cd faptul de a fi altul este prima imagine apropiatd pe care ne-o putem face despre moarte. intem acum in masura si dam rés- puns celor dowd intrebiri puse la tnoe putul acestui studiu. De ce se dezvoltéc Mog Craciun i de ce eee i igte aceast srs rmiregte cu nel . Biserica UT eerie? criciun ost re fn acetyl timp antiterg fame Nene: Rent ans are iri a vaporturilor noastre cu fmoartea; nu mai consideriin d fos pentra af liberat d ; fafa de ea, sii permitem pe ; fichiar juctrii, adic& simboluri. Insa Ini ce o incarneaza: s-ar spune, di trivi, cd el se dezvolta cu atit mai bine; contradictia aceasta ar fiinsolubila daca ‘nu am admite ca o alta atitudine fata de moarte continua sa se impuna printre contemporanii nostri: facut poate nu din teama traditional de duhuri si de fan- tome, ci din tot cea ce moartea repre- Zinté, prin ea insigi, dar gi in via, ca Stricire, usciciune gi lips. Si ne gindim. 1a grija plina de delicatete pe eare o avem pentru Mos Craciun, la mAsurile de pre cautie gi sacrificile pe care le acceptim ca si-i pastram prestigiul negtirbit in a copiilor. Nui aga c& in adineul postru rimine mereu treazé dorinta de ricit de putin, intro generoz control, intr-o bundtate fara re sint suspendate orice team, orice si orice amaraciune? Probabil ed tem impairtagi intra totul iluzia, dar e justificd eforturile este faptal ntretinuta la alfii, ea ne ofera cel uufin ocazia de a ne inedlsi la flackra aprins& in aceste suflete tinere, Credinga pe care o cultivam la copiii nostri ed juca ville lor vin din lumea de dincolo aduce un alibi impulsului secret care ne incita, in realitate, s4 le oferim lumii de dineolo sub pretextul ca le diruim copiilor. Prin acest mijloc, darurile de Craciun ramin un sacrificiu veritabil adus bucuriei de a trai, care const in primul rind in a ‘Cu mult profunzime, Salomon Reinach. a scris odatd ci marea diferent dintre religiile antice gi religiile moderne fine de faptul cd ,paginii se rugau la morfi, ineee ‘mort etree ind Nos Am dsc teat dowd eXPTE credits in nul dintre focarele cele a ee onal modern nu poate apere la rindul re, o ultima observ alilor la Mosneagul Créiciun o trasitura fn incheie 0 cale lunga; pe drum esentiali ~ poate cea mai arhaicd ~ a celui dintii pirea sa se fi pierdut defi- nitiv, Caci Frazer a aritat in trecut regole Saturnaliilor este gi el mostenito- rul unui prototip din vechime care, dupa. 1 § Reinach, Origine des prires pour les ‘orts", in Cultes, mythes, religions, Paris, 1908, tI, p. 819. Supliciul lui Mop Cractun 4“ cel personifica pe regele Saturn gi igi permitea, timp de o lund, toate excesele, ra sacrificat in mod solemn pe altarul zeului. Gratie autodafeului de la Dijon, a deci eroul reconstituit eu toate tri turile Tui, iar faptul ed, vrind sa ter- nine cu Mos Créciun, elerieii din acest rag n-au facut alteeva decit si recon- tie nitudinea ei, dupa o eclipsa nilenii, o figura rituala edreia ‘u asumat astfel sarcina, sub pretex- nal de a o distruge, si-i dovedeascd e fenitatea nu este cel mai mic paradox al acestei povesti neobisnuite.