Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • CamScanner 05-24-2023 08.59

    Uploaded by

    Florin Radu
    6 views25 pages
    aaa

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    aaa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views25 pages

    CamScanner 05-24-2023 08.59

    Uploaded by

    Florin Radu
    aaa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    ‘Tega 1 I { LLOCUL $1 ROLUL DREPTULUI UNIUNI EUROTENE IN SISTEMUL DE DREPT 1. Delimitdri conceptuale ale Dreptului Uniunil Europene 2, Obiectul Dreptulul Uniunii Europene 1, Delimitdri conceptuale ale Dreptului Uniunii Europene 1.1.Dreptul UE versus Drept comunitar ‘Analizarea raportuluidinre Dreptul UE gi Dreptul comunitar presupune analizarea a2 elemente: = trisiturle normelor juridice care au stat la baza'fundamentarii CE / UE = _raporul dintre normele DUE, normele DIP gi normele dreprului national al statelor membre Normele juridice ale Dreptului comunitar au fost ereate de CE dar pot fi aplicate gi altor entity intemafionale Metoda sau procedeul care a stat la baza fundamentarii si evolutiei dreptului comunitar este cea a integrri Jn prezent acest procedeu este aplicat si altor structuri intemetionale precum Uniunea Afticand consti tn 2002 dup modelul UE ir sistema de drept creat si apicat in cadrl acesteia este tot drept comunita. Prin urmare intre conceptul de Drept comunitar si Dreptul UE se constatf 0 relatie specific8raportului general-particula,dreptl UE reprezntso forma specalizatsparticulard a dreptului comunitar, adaptat& caracteristicilor specifice UE. 1.2, Nofiunea Dreptului UE tate Elementele caracteristce avute in vedere 1a definirea dreptului comuniter sunt urmitoarele: format dintr-un ansamblu de norme juridice cu caracter specific, cuprinse in tratatele de instiuire Comunititilor europene, in tratatele toare, in tratatele de insite a Uniunii Europene, precum si tn actele ‘normative elaborate de insttuile comunitare, in exercitarea atibutilorstabilite prin tratate; — Ra Co 80 spore jie cine ‘ntre subiectele Marca Brie mua septa pincipil rune la ule prerogatives sueraiiai,acceptind doar relat e cordonar cu comunittet; “G.Isan, Drlt communautaire général, Ediura Armand Colin, Paris 2006, pap 3; *L.cartov, 1 Union Europeenne; Traits de Paris, Rome, Maasric, Dallcz Pais, 1995, pap $1; Scanned with CamScanner | | | | i = Inalta Autoritae, organ international, care era {nsircinat s& favorizeze interesele prepnderent coma it = Consilil Special de Minsti, care era un organ cl caracterinterguvemament = Adunarea Comund, care se prevedea c8 va fi ales prin vot universal direct si care avea sarcina controlului democratic; . = Curtea de Juste, ca organ jurisdictional, a cei sarcind era de a asgura respectarea normelor juridice institute fn eadrul Communitii 1.2 {nfiintarea Comunitagit Economice Europene sla Comunitafit Europene a Energiel Atomice La 25 martie 1957 au fost semnate ta Roma doud tratate, respectiv Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeand (C.E.E) si Tratatal tnstituind Comunitatea European’ a Energiei Aiomice (CEEA. sau Eurafon membre fiind tot cefe sase state care partetpay la UR errr ccc rerrrrrereeereereesseeserre Tratatele au intrat in vigoare Ia 1 ianuari Ele au fost insoite de adoptarea unei Conventit privind insttuille comune pentru Comunitati si de unele protocoale semnate la Bruxelles a 17 aprilie 1957 cu privre la imunitaile gi privilegiile Curi de Justitie a CEE. si Euratom. Tratatele CEE. si C.EE.A. au fost incheiate pentru o perioada nelimitaté conform art 240 Tratat CEE. si art. 208 Tratat CE.E.A. Crearea C.E.. viza in primul rand transformarea conditilor economice de schimburi $i de productie pe teritoriului comunititilor. fn acelegi timp, s-au remarcat gi opinii de prezentare a credrii comuniti{ilor ca o contribute la construct functionalé a Europei politice, substtuitd integrari poitice directe®. Tratatul de creare a CEE.A. avea ca obiectiv, conform art. 1: “s8 contribuie ta stabilirea conditilor necesare formarii si dezvoltirii rapide a energiilor nucleare, eresterii nivelului de trai in statele membre gi dezvoltiriischimburilor cu alte fi Ratiunea pentru care se insttuia aceast& comunitate se baza pe deficitul de energie al tirilor membre, riménerea in urmé a acestora in momentul respectiv fata dealt state (S.ULA., ‘Anglia, U.R.S.S,) si faptulc& trebuiau sbi dezvoltesectorul energetic nuclear pentru interese nationale si regionale comune. ‘Aceste douk comunitiji se bazau pe o structurd institutionalizath similard celei a respectiv aveau tot patru organe cu aproximativ aceleasi atributi, desi existau tunele diferente atit ca denumire, cét si in confinutul atributilor, respectiv cele ale Inaltei ‘Autoritiji a C.E.C.O,, care au fost deplasate inspre Consiliul minigtilor tn cazul ultimelor ous. S-a apreciat c&, desi s-au infinjat trei comunitai, iar la consttuire nu a fost clar exprimatd in tratateintenja credriipiefei comune, aceasta a fost avuté tn vedere ca unul dintre obiectivele cele mai importante care urmau s& fie realizate” urmérindu-se si constituirea ‘uniunii politice prin fuzionarea acestor comunitati, fapt dovedit prin evolutia comunitatior si crearea Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, care tsi propune si realizarea acestor obiective. 1 opi, pag 32; ‘Droit institutional de (Union Europeenne, Sedition, Montchresten, Pais, 1995 pag. 32; Institutions européennes, Editions Paradigm, Osiéans, 2006 pag. 11; Scanned with CamScanner Tratatul CE reprezinté temeiul jurdic de bazA privind crearea unei pieje comune in 10 $8 fie eliminate barierele comerciale existente intre statele membre in 1 misfurilor, serviciilor, forei de muncd si capitalurilor. Pentru prima datd in evolujia dreptului international, a fost utilizaté nojiunea de integrare, in sensul constturii unui vast teritoriu comunitar, patronat de regulile specfice ccererii gi ofertei in domeniile de competen{4 comunitard. Cele trei tratate comunitere au reprezentat punctul de plecare in procesul constructiei ‘comunitare, temelia pe care sa edificatintreguledificiu comunitar european. Sub aspectul normelor juridice cuprinse in cele trei tratate, acestea au reprezentat primele izvoare ce au condus la erearea unei noi ordini juridice, diferité atét de ordinea Juridica internationals, ct side ordinea juridica stata. Prin tratatele constitutive s-a stabilit un anumit obiect de activitate $i competenje specifice fiecdrei comunitifi europene nou create, dénd expresie principiului specializSrit in ‘exercitarea competenfelor comunitare. Astfel, domeniul initial de actiune se limita in mod, strict la obiectul de activitate specific fiectr uiLatis. 5 ‘CECO - vizind domeniul cArbunelul si ofelului; : CEES visi domenul economic popes - “CEEA = vizind domeniul energie} atomice, 2. Fundamentele evolutiei Comunitifilor europene Instituirea celor trei comunititi a reprezentat tnceputul unui amplu proces. de integrare comunitard la nivel european Evolutia Comunitiilor europene s-a desflsurat pe dou planuri®: - pe plan cantitativ, prin cresterea numArului statelor membre ele comunitiior, - pe plan calitaty, prin aprofundarea domeniilor competenjei comunitare gi perfectionarea insttuyional. 21. Evolugia comunititilor europene sub aspect cantitativ, rin cresterea numirului statelor membre 2.1.1, Succesiunea aderart de nol state A. Primul val al extinderi comunitare (de la yase fa noua) upd constituirea celor trei comunitii, pozitia Marii Britanit s-a caracterizat prin Incercarea de creare a unei zone de liber schimb (in anul 1958), iar ulterior, prin constituitea ‘Asociafiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.) in baza Conventiei de la Stockolm din 1960, prin care se urmarea contrabalansarea activitajilor comunitatilor europene. Ulterior ins’, s-a produs insi o schimbare radical tn pozitia Mari Britanii, care depune cererea de aderare la comunitajile europene la 9 august 1961, candidatura sa nefiind ins& acceptatd de Franfa, presedintele De Gaulle declardndu-se impotriva la 14 ianuarie 1963. a se vedea L. Boulous, op elt, pag. 33 wile Cartou, op elt, pag. $4 sium Scanned with CamScanner {In mai 1967, guvernl laburist depune o noud cerere deladerare dar Frana se opune si de aceastt dat, {i Dupl rerageenpreedineu De Gaule se conga oschimbre« pci Fran privind aderarea Mari Britani. Cu ocazia Conferinji de la Hoga a gefilor de state si de guveme (1-2 decembrie 1969), alee sop era, prite atl i deblocaren construc europene, problema ade Mari Brtani a fost analiza tn alt context * La 30 iunie 1970 incep la Luxemburg negocierle pentru admiterea Donemarce, Irlandei, Marit Britani $i Norvegie, ia la 22 ianvarie 1972 se semeazd la Bruxelles acordul de aderare a acestor state. In Norvegia se obfine un rezultat negativ la referendumul national, astfel inc&t aceastd fard renunjd la aderare. Aderarea Marii Britani int tn vigoare a 1 ianuarie 1973, dar devine efectivs la sfarsitul anului 1977, dupa expirarea perioadei de tranzitie". Marea Britanie a solcitat isa renegocierea aderdri, avind fn vedere revenirea ca prim ministra a lui H.Wilson, care a solicitat aderarea in 1967, i a organizat un referendum Ia 5 iunie 1975, care @ avut un rezultat pozitiv. Dupd aderarea acestor state $-2 ajuns la cexistenfa a noud stale membre ale Comunitfilar. B. Al doilea val al extinderii comunitare(de la nous la doisprezece) * Unmitoarea cerere de aderare a fost depus& de Grecia, la 12 iunie 1975, intr ea si ‘comunitii existind deja un acord de asociere. Semnarea tratatului are loc la 28 mai 1979, iar intrarea in vigoare la 1 ianuarie 1981 ‘Spania si Portugalia'si depun candidatura in anul 1977, iar tratatul de aderare a fost semnat la 12 iunie 1985 sia intrat in vigoare la 1 ianuarie 1986. S-a ajuns in acest fel la existenta a doudsprezece state membre ale Comunitil europene. . Al reilea val al extindertt comuntiare (de la dotsprezece la cincisprezece) ‘Avind in vedere politica de deschidere a comunitilor faa de alte state, au fost depuse in continuare noi cereri de aderare, respeciv: Turcia (14 aprilie 1987), Austria (17 julie 1989), Cipru (4 iulie 1990), Malta (16 julie 1990), Suedia (I julie 1991), Finlanda (18 martie 1992), Elvefia (20 mai 1992), Norvegia (25 noiembrie 1992). In urma procesului de reunificare a Germaniei, fosta R.D.G. a fost inclusd in tile europene la 30 octombrie 1990, ard a constitu un nou membru, ci doar ca efect al unificari, iar pe tertoriul stu se aplicd normele dreptului comunitar de la 31 decembrie 1990 ( cdind s-a incheiat perioada de tranzije), fn cele mai importante domenii, ntrucat ta altele (mediu inconjuritor, calificare profesionalA, politics, agricola comunitard etc.) s-a acordat o perioads de tranzitie mai lung, supravegheat& de cdtre Comisie" * Cererile Austrie, Finlandei, Suediei si Norvegiei au fost negociate in anul 1994, iar Ja 4 mai 1994 Parlamentul European gi-a dat acordul pentru primirea acestora ca membriy urmind a fi ndeplinite pe plan inte procedurile pentru aderare. fn Austria, prin referendumul organizat in 12 iunie 1994 s-a acceptat aderarea acestei fAri la comunitifile ‘europene. Urmitoarele tei referendumuri s-au desfagurat in lunile octombrie si noiembrie 1994. Norvegia a respins pentru a doua oar8 aderarea, astfel Inc&t de la J ianuarie 1995, Uniunea Europeand a avut cincisprezece membri. D.Alpatrulea val al extinderi de la cincisprezece la dowtzeci si sopte) Ulterior, au depus cereri pentru a deveni membre ale Uniunii Europene urmatoarele state: Ungaria (31 martie 1994), Polonia (5 aprilie 1994), Roménia (22 iunie 1995), Slovacia, L.Cartou, op. cit pop $5; "ase vedea In acest sens iP. Kent, European Community Law, The Maud E, Handbook Series, 1992, pag 6 Scanned with CamScanner (27 iunie 1995), Letonia (27 octombrie 1995), Estonia (28 noiembrie 1995), Lituania (8 decembrie 1995), Bulgaria (14 decembrie 1995), Cehia (17 ianuarie 1996), Slovenia (10 iunie 1996). Cu privire la aceste cereri de aderare, Comisia a adoptat Ia 16 iulie 1997 Agenda 2000 - Pentru o Europa mai puternicd si mai extinsa”, prin care erau Facute recomandari cu privire lafiecare cerere de aderare in pare. Consiiul european de la Luxemburg din 12 dec.1997 a decis lansarea procesului de aderare a celor 10 state, la care se adauga si Cipro La 1 mai 2004 au aderat la Uniunea European: Ungaria, Polonia, Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Slovecia, Slovenia, Malta si Cipru, Uniunea totalizind 25 membri. Desi aderarea Rominiei gi Bulgarei a fost amfnaté pind in anul 2007, totuyi, aderarea acestor state face parte din acelasi val de extindere comunitar De la 1 ianuarie 2007 au devenit membre ale Uniunii Europene si Roménia si Bulgaria, Uniunea totalizind doutzeci si sapte de membrii. ‘Acest val al extinderii comunitare a fost cel mai semnificativ din evolusia comunitard, ins nu gi ultimul, porjle Uniunii Europene fiind deschise §i altor pari care impértijese aceleasi idealuri cu statele membre ale Uniuni. did Prvcoera exer le Comeai Tratatele de constituire a comunitifilor europene sunt tratate deschise, memt fondatori avand in vedere posibilitatea extinderii comunititilor prin primirea de noi membrii. ‘Aceasté situatie a fost prevazut atit in Tratatul C.E.C.O., cat si fn celelalte tratate (art. 237 C.EE. $i 205 C.E.E.A), care au fost abrogate prin Tratatul de la Maastricht (art. 0). in tratatele initiale aderarea era diferita in cazul C.E.C.O,. fai de CEE. si CE.E.A., find necesar cate un act de aderare distinct in cazul fiecdrei comunitati. Tratatul C.E.C.O. prevedea dreptul Consiliului de a fixa prin decizie adoptat’ in unanimitate condigiile in care un stat poate adera la tratat, iar statul trebuie s& depund doar jinstrumentul de aderare, in timp ce tratatele C.E.E. si C.E.E.A. prevedeau incheierea unui acord intre statul candidat gi statele membre cu privire la conditiile aderirii si cu privire la tventualele modifilri care se impuneau traatelot ca umare a aceseladerr. De asemenes, dacd in cazul tratatului C.E.C.O., aderarea producea efecte prin depunerea instrumentului de aderare 1a statul depozitar (Franja), in cazul celorlalte doud tratate actul de aderare si eventualele modificari ale tratatelor cauzate de aceasta trebuiau sa fie supuse aprobirii statelor membre, conform procedurilor constitutionale'?. ‘Tratatul de la Maastricht prevede o singura procedur& de aderare, respectiv la Uniunea Europeand. Aceasta este reglementati in art. O si reprezinté procedurile prevazute in tratatele CEE. si CEEA, asa cum au fost modificae prin Actl Unie European ‘Art.49 TUE Orice stat european care respect valorile prevazute la articolul 2 si care se angajeazi si le promoveze poate solicita s8 devind n i, Parlamentul European gi parlamentele nationale sunt informate cu privire la aceasté cerere, Statul solicitant adreseazA cererea sa Consiliului, care se pronun{é in ‘ubanimitate dup& consultarea Comisiei si dupa aprobarea Parlamentului European, care se. Propungh ‘cu majoritatea membrilor din care este constituit. Conditile admiteriisi,edaptirile impuse de aceasta tratatelor pe care se intemeiazé Uniunea fac obiectul unui acord intre statele membre si statul soictant. Acest acord se supune ratificari de cdtre toate statele contractante, in conformitate cu normele lor consttutionae. in practic, aerara a dat naire l dou cecil ale Conv una petra CEC. gala pene cela 20 Coma sods ow igo Scanned with CamScanner \ 2.1.2.1. Condit cerue pentru aderare Pentru aderarea la Uniunes European trebuie ind¢plinite un ansamblu de condi, ce pot fi lasficate in tre categori \ mamiingeegms rnc or inca: fi respectarea drepturilor fundamentale ale omului gi a pri ») care se referd la un anumit standard de dezvoltare economic’ a statului soliitant, care si-i permité s& participe la schimbul liber de valor ‘comunitare; ©) SORMTREMCARACERGURISAICHTORAINEEre se refer’ la eplicarea direct8 si prioritard a

    You might also like