Wilhelm Egger METODOLOGIA NOULUI TESTAMENTDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale EGGER, WILHELM Metodologia Noului Testament ger: trad: Dumitru {ipus : Galaxia Guten! ISBN: (10) 97: wn, Dumitru (trad) I. Hodis, Silviu ( vedactare: Ioachim Gherman Wilhelm Egger METODOLOGIA NOULUI TESTAMENT Traducerea Dumitru Grogan Galaxia Gutenberg 2006italiana Prezenta metodologie vrea sa fie 0 introducere la studiul stiintific al Noului Testament, De aceea una din principalele sale caracteristici este incercarea de a stabil pe baza unui model de teorie textuala si de considerati hermeneutice asupra actiunii de a citi, o legitura organica i noi propus we metode ¢ exegezei istorico-critive si unele proceduri de lingyistic’. O astfel de te turd este actualizaté mai ales cu ajutorul modelului_,,comunicari xtului, ca gi reflectind asupra actului de a citi gi de a intelege. prin texte”, propus de teoria Alegerea si succesiunea fiecirei metode, care uneori indeparteaz’ de traditie, dar nu pretind deloc de-a fi definitive, sunt rezultatul activitatii didactic la Bressanone, Innsbruck si Erfurt Mulhumirile mele se indra interlocutori: fratele meu Kurt si colegul Claus-Pet Miitz din Erfurt.in fan mai ales spre doi de aceasta mi sinut dalor s ‘multumese colegilor jacob Kremer, din Viena si Hubert Frankemdlle din paderbom, care au citit manuscrisul. gi mi-au sugerat diferite corecturi. in timp co-mi cheiam truda era luna iulie a anul 1986, am fost numit episcop al diocezei de Borzano- Bressanone, De atunci prima dintre sarcinile mele a devenit ceca ce Heinrich Zimmermann in prefafa »Metodologiei” sale descria ca sarcin’ a stiinfei neotestamentare in acesti termeni: ,... conduce la 0 constiingd mai profunda a euvan ului lui Dumnezeu, carese prezint& in figura istoricd a Noului Testam: intelege confinutul siu teologic si a reda mesajul stu jntr-un limba) inteligibil pentru omul de azi”. Nu se poate renunfa nici o clipa la apropierea stiinfific® de cuvantul uj Dumnezeu. fn editia italiana s-a tinut cont de publicul cdruia opera i se adreseaza, inserand mai ales noi propuneri de ri si reducdnd indicatile bibliografice prin omiterea gasit in Malia. Cititorul © bibliografie mai ampli o poate gisi in re sunt grew originalul in german’, Bolzano, septembrie 1988 Autorul INTRODUCERE Metodologia ca introducere in lectura Oricemetodoto © introducere ta corecta egere a textului, Deoarece exist’ o singuri cale de a rect textul, 0 metodologie neotestamentard este, de toate, o introducere in corecta lectnsi a textelor NT Primele indicatii pentru o astfel de lectura se ivese din reflexiile asupra felului in care, prin citit, se ajunge la semnificatia textului, M dologia este, deci, stiinfa intelegerii si, incepand cu leetur ive, adic un teren pe care cititorul este competent, parte a unei realitati destul de personale si subie grafie experientei sa de lecturd asupr temel ui": Boo, fbula, p.S0-66.19438 consider’ cf text rebuie 84 prevada un ,cititor model” si deserie la pp. 67-85 cum e stimulata cooperarea text sitiforuli model”. Weimar: fl, pag. 163. lie der Literaturwissen " Bibliografic ullerioar’: Brackert-Lammert, Funk-Kolleg. Literan R Detweiler, Reader Response Approaches to Biblical and Secular Texts, in ,Semeia” 31 (1985). C. Molari, Erm e lin in Dizionavio Torino 1977, Ul, pag. 74-04 RMFowler, H of mark's Gospel, in SBL Seminar 22, 31-53. Glinz, Textanalyse u nstheorie We, Stuttgart 1975, Iser, Der Akt des Link, ng ©. Schober (prin grija Ini), SR, Suleiman — 1. Crossan (prin feader- in the Text: Essays on Audience and interpretation, Princeton 1980. H. Turk, Weinrich, Literatu fir Lese sisthetik, Miinchen 1976,hhenneneuticd ce aprofundeaza problemele specifice cotitul 1, Lectura ca acces la semnificafia textului @). Experiente de lectura si intelegere a textului Cu lectura unui text incepe, automat, intelegerea: cine citeste un fragment intr-o limba pe care o cunoaste, in mod spontan atribuie o semnificatie textutui citit. Acest lucru este nevitabil, ,Activitatea de injelegere este un reflex incontrolabil al cititorului””. Cititoni! atribuie cuvintelor sensu! cunoseut de el; stabileste linii de conexiune intre ceea ce citeste si propria experienfa subiectiva; leaga afirmatiile scrise cu altele, a céror semnificafie o cunoaste, Odata cu lectura, noul text devine un patrimoniu personal, $i mai personal si mai subiectiv inire factorii care caracterizau prima injelegere intra intensitatca lecturii, cunoasterea limbii, experienta de via cultura, starea sufleteased a cititorului intr-un anume moment ete inelegerea este, deci, activati de lectura. Totusi, prima lecturi nu garanteaz’ ca infelegerea este exacti, de fapt destul de des ereeazi neinjelegeri si ambiguitati, In uncle fagmente cititorul trebuie sa ia act de propria incapacitate de injelegere a textului, de exempl, cdnd intalneste concepte care nui sunt cunosculte, o lume” ce nu-i este familiari, S-ar putea intimpla ca cread’ ca intelege textul gi in realitate sil infeleagh Hau, Fard si-si dea seama, atribuic textului cea ce, in realitat, este 0 pi sita a sa, Neintelegerea si echivocul apar pentru A cititorul injelege cuvintele in sensul care-i este familiar lui Weimar, Enavklopaidie, § 287. Despre injolegerea spontant, @ se vedea Coreth, Grandfiagen der Hermeneutit, Freiburg 1969, pag. 119-1 sau pentru 8 plaseaza ceea ce a citit in tipologia textual in uz in ambientul in care traieste etc’ Pentru c@ in lectur’ a fost expus totdeauna pericolului neinfelegerii si echivocului, cititorul trebuie s8 aplice anumite strategii pentru a ajunge la sensul textului si anu se pierde in spericolele” insesi intr-o conversatic, cfind o expresie nu ente clara, osibilitatea de a intreba interlocutorul. Uneoti = unui echivoc rezulta evident din fazele succesive ale dialogul De aceea, cererea de a clarifica si consideratiile contextului sunt forme pentru a se asigura de corectitudinea intelegerii. Un alt mod cu care ascultitorul surprinde sensul lucrurilor spuse consti in a lua distanta fat de situatie. De departe lucrurile ,se simt” altfel in comparafie cu prima impresie. Ca si pentru dialog, si pentru lecturd exist forme de control al corectei intelegeri. A citi un fragment de mai multe ori, cu atentic, permite surprinderea mai usor a sensului textului decdt printr-o lectur’ fugara si superficiala. Recitirea unei lecturi are un cu in toxtele vechi, infelegeree © mai dificila datorita distantei temporale, lingvistice si culturale, din care cauzi s-att si intélnit obstacolele cele mai mari in calea unei cor infelegeri. De aceea, in lecturarea texielor trecutului, de obice cititorul se mise’ cu o anumiti grijé. Pe de alti parte se poate intampla, ca in cazul Bibliei, ca textele si-i fie familiare gi totusi si trebuiased si fie cite intr-un snumit mn 7, 300, Despre limitele inteEEE EEE AOESSPEF GG SS Ss mm ( «(q«— Inegalitagi in forma legitura intre elemente sunt diferite: la nivelul de sintaxi si de lingvistico-stilisticd, intreruperi ale contextului, repetiti stil intlnim mai ales urmatorii factori de coerenta: referire inoportune ete. Pe scurt, in scriere apar « tensiuni »"*. Dupa pronominala (cénd ne referim la ceea ce precede sau urmeazi principiul prin care un text rezult& unitar daca exist coerenté prin pronume si proforme), conjunctii, amumite repetitii (ca pe planul sintaxei, al semnaticii, al pragmatismului si al repetiri etc.). Un exemplu de stricta coerengi sintactica il pasim tipologiei textuale, ciind intr-o expresie lingvistiel apare 0 in Rin 81-17 unde numeroasele particule si conjunctii atest adevarati si proprie fractur de cocrenfai, adica o total lipsa a legiturile intre fraze. Pe planul semantic (teoria senmificatiei) acesteia din urm®, trebuie si deducem cX avem dou’ sau mai coerenfa deriva din tem’, din repetijia termenilor cheie ete multe texte-Trebuie totusi tinut cont c& obligafia nu trebuie s& Fragmentul din Ror 8,1-17 deja amintit, de exemplu, se fie la fel de strict la toate nivelurile, de aceea cand un plan caracterizeach prin revenirea (Fepetarea) expresilor apare cu carenfe nu inseamna in mod necesar ci tot textul -vebuWspirit” si wodpé/eame”. Pe plan pragmatic (sau al trebuie 8 fie la fel. In afar de aceasta, pe planul coerentei intenjici) unitatea si cocrenia textului si a diferitelor elemente rezulti din scopul care Descrierea vietii si a ® in asa zisa criticd literard, astfel de tensiuni sunt intelese ca indici faptelor lui Paul in Gat apati unitate pe de parte prin despre originea textului : cnd textul prezinta astfel de tensiuni inseamna faclorii de caracter lingvisticosintactic, pe de alta, st in ca fost elaborat din izvoare;o screre care prezint ase de tensiuni mu principal, pe baza factorilor pragmatici ai textului : intregul text este un text nic, ci este in Fealitate un ansamblu de mai multe serier Astfel de operatii de critica lt (mai ales in problema sinoptica) si asupra scrisorilor pauline (problema si 1 Ts), Dupi Richter, Exegese Fohter, Exegese des Alten Testame sunt efectuate asupra Ev este orientat, in intentia Jui sentim aul, si trezeascd in galateni un de ncredere in persoana sa si in evanghelia pe care el unitaii Iai 1 si. 2 Cor o predica®® - pag. 44-56 si Stiecker-Schnelle, Einfhung, pag. 40s, critica litera’, ca * Pl melodi care individualizeaza prezenta sau absen{a omogenitti consttuie eae ee reas Raa Ge te gneradl oe wines! de plecare al anaize {ewan HMetlein, De Benugande Dress, Iarokctone alla ingisice esta pp 73-120; san fehten des 1 horiwihest 1984), pag. 153-183, resvoale; ppila®-180: Kalittyen Lebiockolic ton ae pune in relief faptul c& citer ck ici biterare sunt Bir nici & tesuale, pp.148-180; Kallmeyer, Lektivekolleg, |, pp. 177-252: Plet He me 18 la verificarea lipsei de cocrenfé @ Texowissenschafi, pp 60-70; Egger, Faktoren der Textkonstitaion in der Nadia aici de auerenia care lla le yericarca Hess) ok Rergpredigt. Acesti factor’ vor f i textuluis inainte de a chuta tensiuni, cesuri cle, ar trebui ins cai din cand in cand atunci cand se ndividializat stiingifice va vorbi despre fiecare metod8 in parte ifatea coerentiala a textului cu ajutorul analizei textuale * Bauer, Galaterbrief, Philipperbrie,nnn ens Ser nena reece eT matice nu se spune ci aceiagi factori de conexiune sunt valabili atét pentru textele antice eat si pentra cele modeme: tipul de demonstratic al autorului poate fi diferit de cel cerut de logica modern’, aga cum efectul intentionat poate fi urmarit cu. mijloace diferite fiji de textele moderne Anumite altemari de stiluri sau unele treceri bruste de la un pa aj la altul pot chiar si oglindeased 0 anumiti intentic autorului/redactorului Cat despre asa-numitele tensiuni ale textului, factorii covrenti mie considerati eu aceeasi atentic rezervatsi semnelor de fiactui: apriori, textul nu demonstreaz’ nici unitate nici fragmentare. Aprecierea definitiv sau lipsei de unitate presupune 0 atenta a fenfa si de ruptus asupra prezentei liza a factorilor de individualizate 4. Modelul de lecturé al conceptiei structuraliste Conceptin structuralistt dezvolti 0 metoda specifica Penta cA textul e considerat © refea de raporturi in care clementele sunt legate intre ele, textul se poate utiliza si ca sistem de trimiteri: un element trimite Ja un altul (pe baza relatici reciproce). La sfirsitul decodificarii, deci, se aplic’ 0 metodi care analizeaza sistematie raporturile intre el textual nentele Metod structiralista furnizeas’ indicait esp Metoda furnizeazi o serie de subsidii pentru a individualiza elementele si raporturile intre clemente. Evident hu este vorba de un procedeu de individualizare mai mult sau ‘mai putin mecanic, intrucat chiar in analiza semantic tocmai Tensiunile 5i cesurile textului sunt relevante nu atit pentru a indica slferte straturi $i izvoare, cit pentru a reflect la intentia pragmatic’ a sulorului care, de excmplu, ew asemenea eesuriintentioneaza sh ateaga atentia muditoriului/etitorului”: Franke- Mélle, Biblische, pag. 65 pregitirea culturalé a cititorufui imbracd un rol important, in textele antice apoi, ca gi in cazul Bibliei, competenta culturala a cititorului e ined gi mai importants Sub profil hermeneutic, din aceasta amprenti struct Tali rezulta necesitatea de a cduta semnificajia textului pornind chiar de Ia el, adicd de la raporturile intre wentele sale, Intr-o astfel de perspectiva, el trebuie infeles ca un complex de elemente si raporturi, pentru care textul cu structurile sale este locul privile ea, pentru a injelege un text trebuic Iwate in considerare cu atentie structurile lui insusi, Evident, o decodificare exhaustiva pretinde sé se ia in considerare si referiile istoric gi de alt ge at al cercetiii propriei semnificagii®, De 2. Textele ca parte a unui eve iment comunicativ Textele nu sunt entititi izo! te, ci se pAsese inserate in contexte mai ample : sunt unul din elementele unui proces de comunicare lingvisti Prop neri de lectwit: O bund introducere Ta teotia i prin texte» se gaseste in Schmidt, testo e guistica, in Conte, La iguistica testuale, 248.271, care analizeaca Productia si recenzia textelor in procesele de comunicare lingvistica. A se vedea inte altele Hennig-Huth, La co reoria dh sazione come problema d a ; Schmidt, Teoria del testo Pentru o teorie textual adaptata. tex biblice trimitem fa: C, Buzzeti, La Bibbia e las municazione, Torino 1987 ; Hardmeier, Texitheorie d bib 52-153 si H Frankeméle, blische. Prin termenull « pragmatic » (in sensul mai Barthes, 1 “analyse soctura pag. 188 impotriva unui structuratism infeles prea rigid, eft. Note 4, Pentru o eflexie critics eft. P.Grech, Sirutturulismo ed esegesi traicionale: un ancio, in RivBiblt 28 [1980] pag. 337-349. Reprodis in ID. ‘rmenetuica e teologia biblica, Roma 1986, pag, 195-207,a. Comunicarea prin texte (scrise) inainte det vistice i ate prezentim modelul comuu general si care adesea se defineste in ‘modelul textual » ra temei ,fextul in procesul comunicativ” mn, Er 0; vezi si operele d cj E mind de la o problem’ particul: prea 18 a textului si a comunicdrit Janos S. «terari, in G. Gall, (prin grija lui), Inerpretazione e simbo lui deal S-lea colocviu asupra interpretisii (Macerata 1983), Torino 1984, pag. 97-132; eft. Si P. Caselli, Semiorica, Sa 0 Lestimoniance, documenti, Milano 1977, pag. 48-88 Modelul de la fig. 2*' red numai principalii factori vorbitorul/emitent comunied un conjimat —_primitorului destinatar. Emitentul si primitorul se sese in acelasi loc si actul de vorbire/ascultare e simultan, Informatia si influxul intre emitent si primitor sunt posibile numai daca ambii dispun d od, de un anumit numar de semne si de un « limba} » comun in caz contrar vorbese « limbi » diferite. in orice eaz primitorul isi poate largi direct cantitatea de semne avute la dispozitic interogindu-I pe emitent, in fine, primitonaVde atar poate ua informatia. in unele cazuri emitentul gi primitorul sunt gati de situatia comunicativa lin istic’, fapt pentra care Perceptia senzorial si cunoasterca comun’ a anumitor fapte fciliteaz infelogerca, Pentru comunicarea cu texte fixate in forma scris, ea in cazul Noului Testament, un asifel de model mu e suf Textele serise au modul lor particular de a fi", si de expi serise se leaga une probleme foarte precise cu privire la autor/textcititor", neexistente in cazul dialogului. in colocviul vorbit, de exemplu, expresii ca « cu», «azi », «aici » sunt clare " Reluat modificat de ta Fun-Kollege, 1, pag. 41. Cfi. Kallmeyer Lechiivekolleg, |, pag. 26-60; Pett, Textwisse pag. 45; Schmid Teoria def test O7-111. Alte exemple in domeniul exegetic hate din: Hardin Frankemélle, Bi prie und biblische Exegese, pag. 106-108; pug, 28; G, Alipeter, Texii wr Literatur. Eine Dekoxkic stische Exegese g, Bem 1978, pag. 24-28, Pentru texte ca expresic lingvisticd serisi este valabil ceea ce scria Weimar, Enzvklopaidie : textele au o durata independentd de situate (§ 80), ‘exiele reintri in dou situafi distinete in timp i su 0 duratt pendenta de situatie (§ 81), sunt mereu prezente ($ 82, in eiuda istoricitagit” lor totale), nu se schimbs (§ $3), textele sunt atemnporale gi 84), un text eo prezentt obiectiva a unui trecut (§ 85), textele sunt supe limb schimbat in lini (§ 86) Despre existenta particulara de fapt a textelor, datoritt autonomici wa) (prin ‘materialulut media (care s-au eiberat de situatia comunicativ’ o Texbegriff in A, Rothkegel-B. Sandi stija hui), Texto-Terstsorten-Seman fe ocupa K. Ehlich, itischee Modelle und ie Verfahren, Paiet zor Textlinguistik 52, Hamburg, 1984, pag. 9-25 i Frankemille, Biblischin sine ; in textele scrise ins asemenea locutiuni sunt compre: nsibile numai dacé (in cazul unei scrisori) avem o dati, o indi catie de loc gi o semmnatura, $i mai important este apoi un al doi lea factor : nemijlocitei legituri dintre vorbitor si ascultitor i se stituie distanfa de timp intre autor gi cititor. Aver deci, « situatie de cuvaint dilatat *, « A serie gia citi pot deveni atunci procese distanfate intre cle dupai plac, in orice caz, sunt departate in timp >’. In cazul textelor biblice distanja de timp intre compozitie si lectura vine si compl ulterior comunicar tea considerati ca si cantitate de semne sctise riméne identied, dar pentru noii cititori apare problema dac& noi posedim ine (coduri) pentra a intelege textul cantitatea necesara de s municare cu texte fixate In 3! Modetul de Grimminger, begriff, pag. 18 rravisehe Ke ation, pag, 106, in modelul de comunicare, formulat cu_mai_ mare zie tindnd cont de problemele specifice ale comunicirii {i factor de timp Schema trebuie cititi dupa cum urmeaza : de la izvor un text fntr-un pi serise, ca in fig ©, sunt ada spatiu ajunge 0 informatie la autor care redacteaz moment precis, intr-un loc determinat si in anumite conditii Textul este transmis printr-un canal perisabil (papinus...) Cititorii (de la C la C, ) traiese in epoci (din sec. I la zilele noastre) i in locuri diferite. Cantitatea de semne de dispune autorul si cititorul (incepdnd de la cunoasterea limbii gzecesti la bagajul cultural in general) ¢ foarte diferita fin modelul din fig. 3 cititorul de azi e plasat int-o pozitie bine individualizata. Chiat daci nu e identic cu primi destinatari ai textului (valabil pentru epistolele pauline ; cazul Evangheliilor e diferit intrucdt transmiterea traditiei despre Tsus se adreseazA unui public mai vast) si chiar daca azi conditile de lectura sunt diferite faté de cele ale primilor cititori,cititoral de azi are oricum un contact direct cu textul $i mu-l citeste prin intermediu cititorilor antecedenti”. b. Comunicarea cu textele trecutului. Comunicarea cu textel consecinje pentru procesul intel Con trecntului comporti anumite geri" or si cititor lee si de lecturare * Cu referire la modelul lui Eblich, Texbes He, p * Oricum efeciele exercitate de text gi taditia din interior cateia este transmis textul act * Dupa cum a afirmat Grimming 104-116, ex privire la citiul si seri textelor literare este valabil, chiar aed eu datortele modificar, pentru forme de comunicare cu alte texte setise. Cf. gi Glinz, Textanalse, I, pag. 67-105 ; ll, pag. 42-48 ou privire ntului si primitorului (cu ingiruirea pag. 50-56. iff, pag. 18, si Frankemélle, saci a orientate acititorului x, Literavische Kom) on, Dag la situatia, intenfa $i interese factorilor influent ; ve si Eco, LecDistingem, inainte de toate, in expunere doi poli a comuni i: de o parte autorul care serie si de cealalta parte cititorul care primeste mesajul. Cea ce urmeaza rezulti vident, dar (sub profil hermeneutic) este important pentra infelegerea textului Rolul autorului In a da forma scrieri, autorul ¢ influentat de factori mentionafi mai sus, adica de canfitatea de semne aflata in ental |a dispozitia sa, de ideea pe care $i-0 face despre cititor, si de cfectal intenfionat. in particular ~ in serierea textului, autoral este « fiul timpului stu . posesia sa (categorii n limbaj), de izvoarele scrise aflate Se migea in orizontul de gandire gi de viaya al epocii si dispur © cantitate determinata si delimitata de semn. e ete ~ autorul, claboraindu-si conceptiile si eventuatele ‘materiale extrase din izvoare orale sau scrise, formeazA un tot now mentale, de mijloace lingvisti + sititorul c&ruia i se adreseazé autorul (a nu se identifica cu cititorul efeetiv) poate fi © anume persoan’, un anup, de exemplu, © comunitate ; pot fi cititori dintr-o anumita epoca si chiar din viitor. Ideea pe care autorul gi-o face dsp cititor influenjeazi in mod esenfial asupra structurii textului. in particular aceasta este valabil pentru alegerea codului si pentr «deplinitatea » scrierii, Dac& autorul poate presupume o notabila cantitate de nojiuni in cititorii edrora li se adreseazai, nu mai ¢ obligat sa le menfioneze pentru infelegerea textului, Cu cat autorul stie snai putin despre cititorii citora li se adh cu atit_ mai comple saz i si mai «organizat’» tebuie si fie autorul intentioneaza sa suscite in cititorul caruia i se adreseazi_o anume gindire, anumite sentiment fortificarea sau modificarea’ unor anumite cat comportamente. El intenfioneazi « si-1 conduc Pentru un astfel de scop el dispune de mijloacele limbajului : in actiuni, rit sau » pe cititor 36- general nu dispune de elemente nontextuale, care in schimb, sunt foarte importante in conversatie, de exemplu, contextul situatici imediat ce textul a fost scris si a iesit din mainile autorului devine autonom, isi incepe propriul drum. Cu edteva exceptii, autorul nu mai ¢ in masura si-si apere scrierea de neinfelegeri si de echivocuri. Pentru ca dupa un anumit timp mu mai posibil de interpelat autorul, comunicarea devine unilateral tex Recenzia ui de cdtre cititor Expresiile scrise au devenit independente (autonome), fuga ajutoare extratextuale pentru a-l injelege, de exemplu, declaratiile purtatorului (curierului). Pentre in cazul Noului ‘Testament pentru accesul la ingelegere cititorul dispune numai de carte, are loc o « comunicare fri partener » si intelegerea textului e limitatd de faptul ci ea se bazeazi numai pe text si mu pe date extratextuale”, Pentru injelegea scrierii din partea cititorului urmeazit desi textelor li se pot - ccititorul unui text, care nu trieste neapirat in vyremea autorului, ¢ ca si acesta fiul timpului stu si dispune de o anumita cantitate de semne, de cunostinfe culturale, ea tnijloace lingyistice etc. Intrucat atat autorul cat gi cititorul sunt condiionati de situatie, cititorul modem al textelor antice nu dispune ‘Singur de cantitatea ni injelege. Problema sti in modul in care-si procurd o ast cesar de semne pentru a-l fel de cantitate de semne. - nu orice cititor al unui text e avizal asupra unui fapt cum e autorul, Totusi, in amumite conditii, chiar gi cititorul neavizat, poate injelege scrierea ce nu-i este adresat hi ecenzia textului din partea cititorului poate in obstacole : de exemphi, o transmitere fragmentara a textult sau erati pentru prezenfa greselilor de transcriere ete. Recenzia * Grimming: Literarische Konmumikation, pag, 1084 de o slaba cunoastere a limbii si a lumii riale a autorului. Scrierea poate fi rastilmaicita; eitith si poate fi impiedica aplicati in situatii noi, poate eauza efeete care depasesc intentia originard a autorului textul a devenit stabil. Totusi cititorul poate pund mereu intr ri si si verifice asupra lui propriile interpret ¢. Lectura ca reconstructie a evenimentului comunicativ Textul reintra intr-um proces de comunicare si e legat de numerosii factori ai unui astfel de proces. De aceea intelegerea scrieriipretinde reconstructia _evenimentului comunicativ in care e inserat. intr-adevar, o interpretare adecvati ¢ posibilai mumai daca interpretul isi formeaz’ un cada complex. de unui text De obicei in textele biblice ac comunicativ este posibil numai prin cartea insigi. Totusi re diversii factori concurenti la formarea esul la evenimentul aplicarea si evaluatea exactd a modelului de comunicare propus, permit ciutarea unor indicii in jurul altor factori ai comunicarii, cum ar fi autorul si timpul siu, cititorii destinatari etc Cantitatea indiciilor deductibile variaza dupa texte : in serisorile pauline este mai mare fafa de Evanghelii, de fapt Paul insusi se ocupi de gindirea gi de comportamentul destinatar in timp ce in Evanghelii aceasta se intimpki numai indirect Momentele muncii metodo! indicii valide asupra evenimentului comunicativ sunt ilusteate in fig. 4 si vor fi aprofundate in expunerea fiecarei metode. give prin care se po textul € Reconstructia evenimentului comunicativ in. care inserat se consider incheiati cfind a rispuns. la urmatoarele intrebari” 3. Textele asa cum rezulti din recenzis intr-o retea sincronic’ de raporturi, dar reintr diacronicd, intrucét sunt rezu transmitere ora Brysc Autorul: cine transmite un mesaj? Cititorul: cui? Tema ce anume? Timpul cand? Locul unde Codice semne in comun intre autor si cititor? Intenia: Cuce scop? sielaborare cotestamentare nu numai cd se incadreazi si intr-o evolutie Textele ‘atul unui Tung proces de ndowsk thes Wore a ftera © analiza textual sistematicd va tigni din formulele |Transmiterea cuvintelor si faptelor lui Isus sia mesajului morti si invierit inseamma receptia $1 reelaborarea de texte: evenimentul vietii, mortii si invierii lui Isus din Nazaret, atat de pregnant de semnificati, a fost transmis in mod mediat si actualizant. La diferite nivehuri de tradiie se vor pune noi accentte, in timp ce alte aspecte vor trece in planul al doilea Fazele formarii textului Formarea scricrilor neotestamentare se poate structura in trei faze: perioada prepascala™, traditia orala. postpascala, fixarea scrisé a textelor " Hardmeier, 1 pag. 109-153; F. Must Methodologie der Frage nach Jesus, in K.Kerte (prin grija lui), Riekfrag . Freiburg 1974, pag 18-147, fn continuare ne vom refer siict la afirmapile acestor doi tor in storia formelor de tip clasic s-a trecut sub técere importanta perioadei prepascale pentru formarea uaditiei, O- nd ctiva $8 deschis eu Schumann, Di Versuch form jc s in 5 reproduce principalele faze ale formarii $i principalele grupe de texte ale Noului Testament. Momentul care di start formérii textului sunt cuvintele si faptele lui Isus din Nazaret, sau mai precis iele pronunjate de Isus (logia) si textele privitoare la Isus create de martori (povestii), Totusi ined din acest moment infervine un anume proces de recepfic, intrucét fragmentel Vechiului Testament sunt partial recitite dupa noile situati. Deja in epoca prepascala ucenicii sunt ca atare in cel mai autentic sens al cuvantului: sunt adunati in jurul hui Isus, i impartisese viaja sa itineranta si modul séu de viata, se simt k persoana sa. Cu ei incepe traditia (prepascala) a acelor logia. O serie de observatii cu privire la cuvintele lui Isus confirm ipoteza ereatiei si receptici textului in epoca 1, Dsseldort 1968, pag Subdiviziune conform, inte slele, constitute! dogmatice asopra Revelatiei divine, Dei Verbum, cap. 5 : EV1/898-903 Cit. Cu privire Ia aceasta, RRiesner, Jesus als Lehrer, Ei Untersuchung zum Uisprang der Evangelien-Uberlieferung, Want 2 Tubingen 71984, revizuta si corectat, pag, 408-419,Prepascali’”; a) Ca realitate mesianicd, cuvintele lui Isus trebuiau conservate; b) Isus era obisnuit si propund sinteze sane ale doctrinei sale; c) Unele modalitti de exprimnare ale lui Isus se pot infeleze ca o invitatic lao invatare mnemotehnicd; d) Caracterul eni atic si profetic al multor e ale lui Isus, invitagia de a le conserva pentru a le medita ©) Formarea voluntar mnemotehnicd a majorititii cuvintelor care urea la trad sinoptic’ stimuleaza aul, mai bine spus, impun fixarea. Trebuie si consideriim c4 0 astfel de fixare 4 avut oe fri indoiala printr-o invatare -mnem memorizare™. Agadar in grupul prepascal al ucenicilor trebuie operant principiul taditiei”, far ei tebuiau technica sii se considere dej sa fie destul de fideli in transmiterea acestei traditi, mai mult decit admite clasica teorie a istorici formelor'*. Deja inainte de Pasti producerea textelor narative sireceptia acelor lagi ale In Isus de citre ucenici crau conditionate de factori pe care tori fi vor elabora mai th tradifiei post-pascale. intre a modifi cercel iu in principal in persp ctiva cstia intr’ de exemplu, sclectia, rea gi reinterprotarea® Cu experienta Pastilor se ajung xte: experienta pascal la productia de noi este formulati in confesiuni de Pasti sub forma de omologesi“®: ,,Dumnezeu |-x inviat din morti” ‘Aceste noj texte intra apoi in traditie: sunt n (cfr. 1.0 ceptate si transmise 15,3), Alituri de acestea sunt transmise si Jogia ale inca unor astfel de caracteristci e Iuata aproape ad literam din Riesner, Jesu als Lehrer, pa Pentru 0 astfel de con dizione dei i Gesir, Brescia 1966, er Jesus als Lelirer, pag. 440-443, © Riesner, Jesus als Lehre px * P. Stuhmacher, (prin grija Ini), Das Evange Bvangelien Wunt 28, Taibingen, pag. 431 Cir. F. Hann, Mediodologisehe Oberle Jesus, in Kertelge, Riickfrage nach Jesus, p Gn acest fragment in principal ceea ce prives lui Isus si povestiri despre Isus, evident ins, intr-o lumina noua. In aceasta perioadi apar noi serieri, epistolele lui Paul care sunt mirturia productiei de noi texte, dar are loc si receptia precedentelor, intrucét culeg formule de eredinfa, texminolo; mmisionara si citate din Vechiul Testament. Receptia traditilor e supuisa anumitor conditii®! In trecerea de la anuntul oral la proclamarea in forma scrisi atét a Evangheliilor (sau a respectivelor prototipuri), cat sia altor scrieri_ ale Noului Testament (Act epistole, Apocalipsa) receptia si reformularea textelor ating un nov nivel"; acum. capsiti © forma textual definitiva si stabil serierile scurte, initial izolate, intra ca si fack parte dintr-n complex mai amplu si deci se citese intr-un not context; inti-un amume sens textele devin tonome, se elibereaza de informator sau de grupul de informatori si chiar de grupul destinatarilor Formarea canonului inseanni ratificarea procesulai de receptie a serierilor normative implinite in Biserica Modele ale claboririi textuale Procesul formarii textului scrierilor neotestamentare este efectul unei reelabordti a textnlui. in orice reelaborare ‘extualé, care la rindul siu face parte dint-un proces de comunicare textual, aver recepfia gi (re)producerea textelor Rezuliatul reelaborarii textului poate constitui punctul de Plecare al unei noi reelaborari". Figura 6 ilustreaza cum s-au dozvoltat re-elaborarile Cfi. Mai sus despre specificul textelor (serise). Studia lilor @ evidentiat o astfel de diferenga intrefizele orale gi scrise les grate lui E. Gillgemanns, Offene Fragen zur Formsgene des Evanget Modelul reia, modifcéndu-, pe eel a lui Hardmeier, Fextieorie, pag 80, uns, Manchen 71971Fig. 6: Teansmitere dati cu reelaborarea textele primese 0 now: eficacitate in grupul diferiitor destinatari si devin un rspuns la anumite situatii schimbate, Factorii principali care influenteaza asupra re-elaboririi *(selectia, modificarea si recreare, reinterpretare) sunt: ~ influenta unei cristologii explicite: importanga persoanei lui Isus se desprinde cu claritate tot mai mare si aceasta convingere este exprimata chiar in texte, mai ales prin introducerea de formule de mrturisire in textele Evangheliilor, cf. de exemplu Mt 8,27-30.; influenta Vechiului Testament fie prin citate fie prin propunerea de modele narative, de exemplu, dreptul persecutat in istoria Patimilor mai mult sau mai putin asa-zisele moditicari gi duplicéri ale textelor, de exemplu, miracolul inmulfirii Painilor; formulatile din ,Tatal nostra” influenta stilului_natativ. popular, de exemplu, amplificarea aspectulni miraculos etc.; contopirca unor texte initial separate; Hustrti in special de Hann, Medhodologische & Jesus, in Kerte ~ finalizarea unor pericope in fimnetie de istoria Patimilor: ~ deschiderea comunititii catre pagani ~ ctesterea conflictului cu iudaismul, in special cu cel de sorginte fariseica, 6. Lectura ca studiu al formarii textului Procesul continu de producere, receptie $i reelaborare a textelor si-a lsat urmele in scrierile Noului Testament. Unele texte (sau pirti de texte) reflecti o situatie singulara, irepetabili, in eare Isus inainte de Pasti inti in conflict cu Israel; altele sunt in contradictie eu situatia misionara. post-pascal’i; unele prezinta 0 cristologie si o soteriologie deschisa, ,.vaga, (,indirecti”) etc. Alte fragmente radeaza influenta omologesilor cristologice si a soteriologiei post-pascale, a experienfei misionare postpascale si a persecutici, incercati de a explica cuvintele obscure ale Ini Isus etc. Textul poarti in sine deci, urmele originilor. Pentnt exeget astfel de observatii asupra textului constituie indicii care-i permit si repatcurga etapele formari textulu Mussner, Merhodologie, pag. 133s. 136s, propune acestea si alte observatii ca 5 eriteri care ne permit si considerdim un logion autentic li Isus sau erealii post-pascale, Fle isa se pot considera si foarte genetic a inci pentra a intelege/reparcurge formarea textuluIl. FAZELE PREGATIRII ANALIZEL nainte de a trece la analiza propriu-zisa a textului sunt necesare mele faze de pregitire: verificarea forme originale a textului prin intermediul criticii textuale, traducerea personala (provizorie) a originalului sau al dintre traducerile existente gi o prim’ orientare asupra textulu 1. Reconstituirea textului o a textual) Daci ne ocupim de scrierile neotestamentare, una dintre primele sarcini const in a ne asigura c& textul de care dispunem concord cu cel iesit din mAinile autorului, Acesta este obiectul unui se intei neotestamentare, adica a criticii textuale, Dati fiind inalta specializare a criticii textuale, in contextul nosiru ne vom limita la expunerea unor concepte de baz care-i pamit incepitorului sA poata folosi corect cel putin doui editii more mai rispandite ale Noului Testament, aceea publicati de ,Nestle-Aland” si,,The Greek New Testament. in expunerea care urmeazi facem mereu referire la aceste dou’ editi. in afari de aceasta studentul trebuie si cunoasci principalii codici si familii de codici ai Noului Testament si cu atit mai mult in lumina criterilor criticii textuale, s& infel alegerile criticii textuale operate de comentarii si de studiile stiingifice® Propuneri de lecturd: Aproape toate manualele de meiodologie oferd si 0 iniroducere la metodele de cailic&, Cf. Mannueei, Bibbia come purola di Clasica oper’ de introducere $i, daworitt abundente informatiilor — propuse, consultatie supra problemelor domeniviui se poate considera: K si B. Aland, testo del Mwowo Testamento, Casale Monferrato 1987 4. Teoria despre originea variantelor si a tipurilor textuale care sta la baza criticii textuale™ Pana la inventarea tipografiei textul gree al Noului Testament a fost transmis in manuscrise. Originalele scrierilor neotestamentare s-au pierdut; ne-au parvenit ins copii in sreaci si in traducere (in parte foarte vechi). Mamuscrisele in posesia noastri merg de la 130 dC. la sec. XVI. Cele mai importante sunt papirusutite de la inceputul sec IIT gi marii codici ai sec. TV. Alituri de mituriile directe ale textului gree constituite din manuserise, se glisese mirturii indirecte in operele parintilor Bisericii Acelagi obiectiv didactic il propune gi Conzelmann-Lindernann, Gu Ampla iniroducere, cu exercti, critica textual gi in M. Metzger, Der Test des Nenen Testaments, Suitgart 1966, mai mult decdt in introducerile la Nou Testament ale tui Kimmel Wilkenhauser-Schmid, Scurte introducer se gasese in Conzelmann-Lindemann, Guida allo studto de! Nuovo Testamento,§ 4 Strecker-Sehnelle, Einfidoung, pag. 23-39, Zimmermann, Metodolosi cap, 1; BM. Metzger, A Textual Commentary on the Greek New Testament, London 1971, pag, XII-XXXI; CM, Martini, esto bibico 1 libri di Dio. Introckicion ale alla Sacra Scrittura, Torino 1975, pag. 502-551 * Vezi cu privire la aceasta, mai ales Aland, I! testo del NOriginea variantelor Manuscrisele prezinta Nou! Testamen Nu exist douli manuserise perfect identice Surse inconstiente de erori sunt: schimbul de litere din partea copistului (AA ~ M); erori de auz (coriind sub dictare, se dubita inire esi 1 care intr-un anume moment istoric se pronuntau la fel); crori in impartirea cuvartului (se utiliza scrierea continua); dubluri de litere sau de cuvinte; omisiuni (de ex. sirind o frazit cfind incepea sau se termina identic cu alta) adugarea de glose marginale; adaptarea fragmentelor paralele cunoscute copistulni (efi. Mc 1,34 cu Le 4,41). Corectiile intentionate se datoreaza vointei de a corecta nite de text care i se par copistului gresite (Me 1,2: la profetul” in loc de ,la profetul Isaia”; Le 2,43. ,losif si Maria” in loc de .parinfii si”; Le 24,31; 0 suta seizeci” in loc de saizeci” de stadii); sau deriva din modificari de cara ortografic, gramatical si stilistic (de exemplu, eliminénd asindetele) etc Modificarile pot avea caracter fortuit sau sistematic, In cazul modificdrilor de tip sistematic (adied producerea unui text =48 pe baza anumitor criterii), se vorbeste despre reviziunelre cenzie, in domeniul stiintific se discuta inca pana la ce punct fipurile textuale, de care vorbim, sunt rezultatul unei astfel de se si tipuri textua Lista manuscriselor mai importante si toate inform: canului se giisesc in Nestle-Aland si in The Greek New Testament. Aici ne limitim la unele indicati statistice cu pri la manuscrise Numar ume Citat_— material Vast 88 Papirusuri P+nr —papirus pana in see. VILL 2 Majuscule ABC... pergament — sec. IV-IXD W 01, 02, 03, 2800 (cca) minuscule 1,2,3.... pergament see. IX-XV (cca) 2110 (cca) Lectionare 11,12,13... pergament Unele manuscrise sunt atét de importante incét apar la ‘ot pasul in editia lui Nestle-Aland”. Cele mai prestigioase sunt considerate: P*, P®, PS (in mod special important); B icele Vatican, de importanta speciala), a (codicele Sinaitic), D (cu multe probleme), W si @. Noilor comunitifi intemeiate in apropierea_marilor orase, ca Alexandria, Antiohia, Roma ete. li se incredinfau si exemplare din Sfanta Scriptura si in forma textual aflatd acolo in uz. Incepand de la jumitatea sec. II ,fiecdrei noi intemeieri de comuitafi ii corespunde producerea de noi manuscrise neotestamentar Aland, [testo del Nuovo 7 "Lista in Aland, testo del Nuovo Testan Pentru ,textele locale” eft. si Metzger, Cona prezinta aceleasi lectiuni ale le in cazul cépiilor ; ariante datorate transcrierii), Se nase astfel ..familiile noi e104 textuale pentru care e posibil de reconstituit arborele adivi grupuri de manuscrise dependente intre ele gi gencalogic, cum este cazul farililor 1 si 13, atestate de manuserise incepand din ec. XII". in ceca ce priveste fidelitatea, in diferite zone observa atitudini diferite”’. Textul e ined un text graf vie", in uncle ambiente fidelitatea literard e principiul suprem, dupa criteriile criticii textuale acceptate inci din labil’ in ambi eraviteazd in jurul Alexandriei, mai exact pentru manusctisele antichitate. Aceasti norma este ntul care si B (Codicele Vatican). in alte zone prevala o atitudine 8 de fidelitatea literard (de exemph i P*), mai putin rigid’ fa zona enienfi a lui de pro Aceasti. origine local manuscriselor 5 tipul de transcriere consttuie pr upuineri care au dat nastere la mai multe tipuri textuale ale Noului Testament Cu cotitura constantiniana din see. IV, cind a fost nevoie de dotarea cu manuscrise a multor comunitifi, vor nf care crau utilizate de scriitorii Bisericii ca si modele™, in domeniul principale” . Tipul textual alexandrin e atestat de papinusurile PS? si de codicii B, a, A (At) si de vechile versiuni copte. Arhetipul unei asemenea forme textuale se poate depista pani ercita 0 tuen(a determin nt acele forme textuale si acele manuscrise tiintifie se vorbeste de patru tipuri textuale in sec. TAM. Specificul formei textual concizia in forma expresiva. fn alexandrine © seurtimea si neral © mai scurt decat alte Aland, 1 esto del Nuovo Testamento, pag. 62 ” Marini, 1! esto, pag, 509, Aceasta se poate demonstra in bazat unei analize a eroritor din fiee mumuscris; eff: Martini, (Utes, pag. 519: P precintt mai ates exon Pentru 0 singura literi, p* erori a unel sitabe, p"* omisiuni de intregi Aland, 1! testo del N Aland, If testo del Ni no Testamento, pag. 78-79, Uipuri textuale si prezinti mai putine corectii ew caracter gramatical si stilistic ‘Textul occidental", din care tntdinim forme autecedente si secundare deja in sec. IIIV, e atestat de codicai D, W (pentru Me 1,1-5,30), P™ si P®, de yechile versiuni latine si de autori latini, Ac std form textual (mai ales in versiunea D) iubeste paratiaza, transporitile si coreetiie. Textul din te rezultd cu aproape 10% mai lung decat cel al tor manuscrise siui_ tip textual constituic Caracteristica si importanta a controverse pentru cercetitori Tipul textual bizantin, cZruia ii apartin aproape toate ‘anuserisele incepdnd din see. VIVVII este destul de unitar si brezinti un nivel textual (predilectie pent legituri sintactice), cleganji. in expresie, modificdti slilistice (aoristal in. locul prezentului istoric). Este rezultatul unui proces de recensie inceput in Antiohia, dar dus la maxima sa expresie in Bizant fost folosit ca si koiné (,comun") in Imperiul bizantin. Prineipalele manuscrise din acest tip sunt A (Evangbelille), E, F.G.H,K In fi itori vorbese si de un al patrulea tip textual, cel din Cezarcea, teprezentat de P si de manuscrisele © si W (Ml 5,31-16,20), e, multi cere ” Prin tipul textual” (sau n i simplu, text), Martini, ingelege nu atat o serie de codiei, ci un complex de v. ‘eqasese Impreuna én anumiti codici si par sd aibé o provenienté comund 4m cereetaren stinificd subdiviziumea manuscriselor in tipuri extusle ®vul o mare importanfa. Le gasim ingirate a Zimmermann, Metodologta Me tary, si Martini, W testo, pe langi cele din Conzeimann-Lindemann si Strecker-Sehnelle. Aland, i! testo de! Nuovo Zestanento, pag. 54-79, in sehimb, mo clasified mamuscrisele in tipur et, Con exiuale, ci deosebeste mii net un ext mai vechi” (care exista ca rent H) de formele textuale ulterioare obtinute de 0 auusnidi .¢analizare” (alexandrino-egipleana antiohiana-bizantind: alte honmal, mai liber, sal ne textuale, Inte allele cea oevid gre, dapat Aland). Pentru listele de codici ordonati dupa fami, veri Metawer Commentary, pag. XXIX-XXXI; Martini, Mesto, pay. $211Actualele editii ale manuscriselor Noului Testament Cu ajutorul criticii textuale se poate reconstitui forma textlli in eirculaie in Biserica spre jumitatea see. Il si pe tccastl stiinfd se bazeaza edifile critice stiintfice ale Nouhy Testament”. Pentru a incepe studiul tiie al Noulus estament sunt_suficiente ediile minore amintite, adiea Nestle-Aland si The Greek New Testament. Ambe © propun ca Principal text al Noului Testament reconstitnit pe baza muneit entice desfasurata de specialisti din toate natiunile si din fiecane Confesiune, Din punct de vedere literar, textele principale ale ui Nesile-Aland $i The Greek New Testament sunt perfect identice, ie Greek New Testament este o editie ertict penta traducdtori in care au fost redate si amplu documentate princi Palele variame (circa 1440), fn afara de aceasta eitori propun 0 cvalare a fiecireileeyiuni,o list& de fragmente paralele si, cry mal important pentru traducdtori, un aparat pentru punctuatie care face sa se vada subdiviziunile frazeologice ale Nola; Testament in principalele traduceri modeme. Intr-un volun integrativ se motiveaza alegerile-eritice a Nesile-Aland’” ofera un aparat critic mult mai amply docat The Greek New Testament, pe Kingd un bogat pente paralele editorului santion de Mai ales Aland, 1! tes10 del Nuove Test impottiva ideii c& Occ roprie, Dupsi autor» pag, 270, codicele D are o valoare specialé mai ales atuned eae nul a dezvoliat 0 forms Asupra origin acestui ovo Testamento, pa sext standard! Aland, J 6. Metoda criticii textuale Reconstructia textului gree se actualizeazi in diferite faze. Dupi eolectia variantelor priviteare la un text biblic” si dupa rearuparea variantelor, din materialul disponibil se poate reconstitui probabilul text original In baza riteriilor externe (adie in lumina caracteristicilor manuscrisclor), o variant se gisea probabil in textul original da © atestati de mai multi codici, lca © giiseste in multe manuscrise. Aceast caracteristicd © numita atestare plural [multipta] ~ apare inn an (de exempla, codicele V de obicei credibil dupa principiul: cu cit © mai vechi crise recunascute ca vechi si eredibile itican) sau e atestata de un tip textual manuscrisul, cu atét mai bund e calitatea; in afard de accasta calitatea prevaleazd asupra cantitati + © atestati in manuscrise independente intre ele din Punct de vedere genealogic (adi A prin origine) si geografic. De aceea o lectiune © originari dack e atestati de mérturit apartinind diferitelor tipuri textuale. Criteriul este deosebit de important pentru evaluarea variantelor care se gisesc in Codicele D: Dupaiprincipiul criteriilor inteme (adic in baza Confruntarii variantelor si a modului in care, in general, textele Sun transmise), 0 lectiune se gisea probabil in textul originar dacs * Aland-Nestlo, ed. principal cit sin elaborarea vatiantelor, in introckicei ete a, © complet now’ fat de a 25-2, atat jn textul Accasia este posibil azi numa in marie institute Institut fir neutestamentliche Textforschung, — Miinster/Westfalen