Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Getica-Iordanes Compress

    Uploaded by

    Daniel Andresoi
    12 views23 pages
    geții

    Original Title

    Getica-iordanes_compress

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    geții

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views23 pages

    Getica-Iordanes Compress

    Uploaded by

    Daniel Andresoi
    geții

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    IORDANES DE ORIGINE ACTIBUSQUE GETARUM (GETICA) Ed. George Papu-Lisseanu Bucuresti, 1939 pea peas ORIGINEA GOTILOR SI FAPTELE LOR. L Impartirea pamantului. Pamantul intreg, inconjurat din toate parfile de {armii Oceanului, l-au impirtit stramogii nostri‘), dup’ cum ne_spune Orosius, in trei parti si au numit cele trei parti Asia, Europa gi Africa. Despre acest glob pimantesc astfel imparfit au scris un num&r nenumirat de scriitori cari.au explicat nu numai po- zitia oraselor si a localitatilor, ci chiar au determinat in mod precis si numé&rul pasilor lor si al milelor lor. Ei ne-au dat chiar si m&surdtoarea insulelor presfrate in apele m&rii atat a celor mari cat si a celor mici pe cari le numese Cyclade gi Sporade si cari sunt risipite pe nemirginitul intins al Oceanu- lui. Cat despre {4rmii cei mai indepartati ai Oceanului nu numai c& nimenea n’a incercat pana acuma s&-i descrie, dar nici micar nu si-a ingiduit cineva si mearga la el, fiindcd, din cauza re~ zistentei plantelor marine gi a lipsei de bitaia yanturilor cari acolo nu sufli, se face dovada ci “éi sunt de netrecut si cd ni- menea nu-i cunoaste decat doar acela singur care i-a crelat. Jarmul de dincoace al acestei mari ins, de care am vorbit, tecnatnwbad tabanel £6. a pee leis lanl tubeadl. a ee eg ea arene aah _* ag Le ae er ae ane ae putut fi cunoscut de oamenii curiosi si de cei cari au voit s& scrie despre acest lucru, fiindea, pe de o parte, pimantul la marginea sa, este stapanit de locuitori gi fiindcs, pe de alta parte, sunt locuite mai multe insule din acea mare, ca in tinu- tul de rasarit si in Oceanul Indic: Hippodes*), Iamnesia, Insula ars de Soare, care, desi nu este locuit&, are totus o mare in- tindere in lungime gi in latime; precum si Taprobane care, in afara de orase si de ferme, este impodobit& cu zece cetati foarte int&rite; de asemenea si prea frumoasa Silefantina si de asis- derea Theros cari, toate, desi nu sunt descrise de nici un scrii- tor, sunt totus pline de o mulfime de locuitori. In partea dinspre apus, acelasi Ocean are citeva insule cunoscute aproape de toli c&ti se duc si se intorc de acolo. Si mai departe de marea Gadiiana sunt doua insule una numit& Beata, cealalta Fortu- nata, Si, cu toate c& unii scriitori socotesc printre insulele din Ocean si cel2 dowd promuntorli dela Gallicia si dela Lusitania, in cari se vid pia% asl%zi intr'uaul templul lui Hercule gi in 1) Pasagiul acesta este luat dupa Paulus Orosius, Historiarum edverswn er. I, 2, 1, cu mict modificéri. les Oceani robane —i93 — celdlalt monumentul Iui Scipio‘), totus, de oarece ele segisesc ~~ la marginea cea mai indepartati a firii Galiciei, ele se tin mai mult de marele continent al Europei, dec&t de insulele Ocea- nului, Marea in interiorul ei are totus gi alte insule cari se nu- mesc Baleare si una c&reia i se spune Mevania*) si de ase- menea Orcadele in numir de 33 m&car c& nu toate sunt lo- cuite. In partea cea mai dinspre apus, se mai gaseste o in- sulé numit& Thyle, despre care poettul dela Mantua ne spttnes wi Thyle dela marginea pimantului si-fi fie fie supusi“ *). Acea- st& mare nemirginit’ mai are in partea nordic’, adeci septem- trional&, o insuld enorma, numits Scandza ‘); cu aceasta, daci ne ajuta Dumnezeu, vom incepe povestirea noastra, fiindcd po- porul despre a c&rui_orfgine voiesti si m& intrebi, pornind, ca un roi de albine, din sinul acestei insule, a sosit in teritoriul Europei. Cum ins&, si in ce imprejurari, voi cduta si arat in cele urm&toare, daci va vrea Dumnezeu, o. Descrierea insulei Britania. get" Acum inst voiu descrie, in cat mai putine cuvinte voiu atea, insula Britaniei care este situatd in golful Oceanulut intre jpania, Galia siGermania. Cu toate ci nimenea n’a inconjurat-o niciodat& in toat& fatinderea ei, dupi cum ne spune T. Livius, totus pureri s'au dat diferite de cei ce ne vorbesc despre ea®). In adevar ea, fiind mult’ vreme necunoscuté de armele romane, Julius Caesar, in urma rizboaelor pe cari le-a intreprins mai mult pentru gloria sa personala, a descoperit-o si, apoi fiind deschisi oamenilor pentru comer{ si pentru alte motive, cei ce au cercetat-o in epocile urmatoare mai cu deam&nuatul au ar&tat mai precis situatia ei, pe care noi acum o descriem, dupa cum am aflat-o dela autorii greci si latini. Cei mai multi ni-au prezentat-o sub forma de triunghiu‘), agezatd in regiunea dinspre miazinoapte si apus, cu unghiul cel mai mare in fata gurii Rinului, apoi micsorandu-si latimea se termina in cele doua unghiuri, intinzandu-se cut cele dowd laturi in fafa Galiei sia Germaniei. Latimea Britaniei unde ea este mai mare, este de 2310 1) Mela LH, 1,4: Monumentum ‘Coepioni: 2) Vezi Grosius 1. 2, 16, 78, 82, citat si de Momsen. 3) Vergilius, Geor, partea ne: istoricul Livius. — 94 stadii; lungimea insd se spune ca n’ar fi mai mare de 7132 de stadii; ca ar fi un ses, aci plin de tufe, aci plin de paduri, ayand in unele par{i munti inalfi; c& ar fi inconjurata de o mare linistita care nu se las& ugor loviti de vasle si nici nuse umfla de vanturi, fiinded pamantul indepartat nu-i da ocazie de a se agita, céci aci marea este mai intinsi ca aiurea. Strabo insi, un Ves it scriitor, ne spune c4 pam&nul acestei insule, umed& de rey&rs&rile dese ale Oceanului, face si se ridice o ceali at&t de deasd c& soarele fiind acoperit aproape toata ziua care desi e senind este mohorita, este smuls privirii si de asemenea Cornelius Tacitus’), scriitor de anale, ne povesteste ci noaptea este mai luminoasd in partea cea mai indepartataa in- sulei si ci e foarte seurta, Ea este plina de metale si plind de paguni gi prin aceasta este mai bogata, flindcd poate sa hra- neascd mai multe vite decit oameni. $i in ea curg incoace si incolo multe si foarte mari fluvii cari duc in ele pietre p: iy Re ete er ee een es ee ee ee Re Se ee. See a ee! ee ee a, aa See parul negru gsi cre{. Locuitorii din Caledonia au din contra parul roscat, sunt de staturad inalta, dar na sunt prea vigurosi; dupa parerea unora ei sunt asemenea cu Galii si cu Spaniolii; de aceea au si presupus unii cd din ‘cauza vecinatatii au $i primit locuitorii de aci colonisti. Sunt deopotriva de inculfi si popoa- rele si regii lor’): celebrul’ scriitor de anale, Dio’), ne spane e& toti au primit numele de Calydoni si Meati. Ei locuese in colibe de nuiele, au locuintele impreuna cu vitele lor si adeseori triiesc in paduri. Isi tatuiazi trupurile cu fierul, na stiu din ce motive, ca podoabai sau pentru altceya. Ei poarti razboiu unii eu alfii sau din dorinta de a conduce sau de a-si mari proprie- tatile pe cari le au si nu numai cu pedestrime si cavalerie, ci gi cu care cu doua roate si cu care inarmate ct coase, pe cari de obiceiu le numesc essede‘). Acestea spuse in privinta fotmei insulei Britania si fie deajuns, Wey Descrierea insulei Scandza. Sa ne intoarcem acum la situatia insulei Scandzia de care am vorbit mai sus, Despre aceasta Claudius Ptolemeus, un distins geograf ne aminteste fm cariea a Il-a a operii sale spu- nandu-ne; se gaseste situati in apele nordice ale Oceanului o insula mare, cu numele de Scandza, in forma unei foi de cedrus 1) Tacitus, Agricola 10 si 11, pe care Jordanes il copiaza. 2) Mela, TP6!S1. : 3) Dio, (Cassius, le Mommsen, op. cit. pag. 57. pes 4) CE Mea M251 : — 85 cu marginiie increfite, trase mult in lungime,-Despre ea ne vorbeste si Pomponius Mela ca ar fi situata in goliul codan +) el marii, si ale cdreia maluri le udaé Oceaaul. Ea este situata in fafa flavivlui Vistula ce izvoreste din muntii Sarmatiei si se ~varsi in fata Scandzei in Oceanul Nordic pe trei guri, despar- {ind Germania de Scitia. Scandzia are deci dinspre rasdrit un lac foarte intins in sanul globului pamantesc, de unde fluviul Vagus *) se varsacu undele sale, iesind ca dintr'un pantece, in Ocean. Caci dinspre apus ea este inconjurataé de o mzre ne- mirginita si de asemenca dinspre miazdnoapte este inchis& de acelasi_nemarginit Ocean nenavigabil, din care se desface un fel de brat, intinzandu-se un fel de golf si formand marea Giwnaanieet. Anal om auane- oh of stitueen.cmal qnscibe: Scsmsstn ont, ee Set ae te ae Cet es Mey ee mn Eras, ee ree re gee eee’ Seer cari atunci cand inghiata marea din cauza geruliti, trecand lupii, se zice ci-si pierd vederea; asa c& aceasti fara nu este numai neospitaliera pentra oameni, dar si primejdioas’ pentru animale. Deci ininsula Scandza, despre care ne ocupim acum, desi se gi- seau multe si felurite popoare, totu; Ptolemeu ne aminteste nu- mele numai a sapte din ele. Roiuri de albine produc&toare de _miere nu se gisesc aci nictirea din cauza frigului prea mare. In partea nordic& locueste poporul Adogit'), despre care se spune -c4 in mijlocul verii au lumin& necontenita ziua si noaptea timp de patruzeci de zile si ci de asemenea in timp de jarn4 in ace- lasi numir de zile si de nopti nu cunosc lumina soarelui. Si astfel, alternand intristarea cu bucuria, uniise bucuri de avantagii sau_s2 intristeazi de lucruri pentru altii necunoseute cu totul. Si de ce aceasta? Fiindc& in zilele cele lungi ei vad prin mar- ginea axei polare soarele intorcdndu-se spre ras&rit, iar in zilele cele scurte la ei nu se vede astfel, ci intr‘altfel, fiindc’ par- curge cerul de sud si in vreme ce la noi el pare c& se ridicd de jos in sus, la ei se spune ci inconjoaré marginea paman- tului. Iar celelalte popoare de aci sunt: Screrefennii cari nu cautié ca hran& graul, ci se nutresc cu carne de animale si cu oud de pistri si atatea cuiburi se pun in balti in cat s& se si inmuljescé in deajuns sisi procure, in acelasi timp, hrand oame- nilor. Un alt popor care locueste aci este cel al Suchansjlor cari intocmai ca Thyringii, au cai minunati. Acestia sunt sicei cari prin comerful nenumiratelor popoare dau Romanilor peile -sappherine gi sunt vestifi prin negrul stralucitor al peilor. Ei, CO SRREE AS etd eh ny BA eee Bk Pca eee - geata altor popoare: Theustii, Vagothii, Bergii, Hallinii, Lio- 4 a a céror locuinfe se gasesc toate intro regiune seas si - bogata si deaceea sunt atacafi acide invaziile altor popoare. Dupa 1) Mela IIL 31; Super Albim Codanus inges sinus megnis. parvisque insulis refertus est. 2) Vagus, na se stie-care este acest ra. 3) Singur lordanes ne vorbeste de’ poporis! Adogit, — 8 — acestia urmeaza Ahelmilii, Finnaitii, Fervirii, Gauthigotii, un aeam de cameni iuti si gata de lupte. Apoi Mixii, Evagrii, Otin- gii. Toti acestia traesc ca fierele salbatice in scobituri de stanci, intocmai ca in fortdérete. Mai departe locuesc Ostrogothii, Rau- maricii, Aeragnaricii si Finii cei blanzi, si mai blanzi decat toti ceilalfi, Scanzii; si deasisderea, aseman&tori cu acestia Vino- vilofii, Suetidii, cunoscuti ca mai inalfi ca trup dec&t ceilalfi din acest popor; desi si Danii‘), iesind din neamul acestora, au gonit pe Heruli din propriile lor loctinje si cari Heruli dintre toate popsarele din Scandia si-au Iuat un nume distinctiy dupa inalfimea lor cea mare, Din aceasta regiune sunt si Grannij, Aufanzii, Eunixii, Taetelii, Rugii, Arochii si Ranii, cari nu de mult au avut de rege pe Roduulf, care neglijand propriul stu regat a alergat la sanul regelui Theodoric al Gotilor si a gasit ceeace dorea. Toate aceste popoare, mai mari decit Germanii, ca suflet si ca trup, se luptau cu cruzime de fiare. Iv. Emigrarea Gotilor din Scandza gi stabilirea lor lo Marea Neagza. = 4 ale di Deci din aceasti insuli Scandza, intocmai ca dintr’o fa- brick de popoare sau mai bine ca dintr’un rezervoriu de na- jinni, se spune ci au pornit candva Golii cu regele lor Berig- Ei, indat& ce, iesind din cor&bii, au pus piciorul pe uscat, au dat numele numai dect locului, c&ci si astizi dupa cum se spune, tera aceea se numeste Gothiscandza. De aici, inaintara in cu- rand spre fara Ulmerugilor, cari pe acea vreme locuiau pe tarmii Oceanului, fsi ridicara aci tabere gi dand lupte cu ei, fi gonira din lacasurilor lor si subjujari si pe vecinii lor, pe Vandali, si-i adausera la cuceririle lor. Sporind aci_ numirul poporului lor, sub al cineilea:rege, dupa Berig, sub domnia lui Pilimer, tiul Inui Gadarix, luara hotérarea ca armata sa piece mai departe impreun cu familiile Gotilor. Si, cautandu-si astfel locuinte potrivite si locuri pentru folosul lor, au ajuns in teri- toriul Scitiei care pe limba lor se chema Dupace ‘aici s'au bucurat de bogitia cea mare a tinuturilorgi dupice o ju- mitate din armati-se spune ci a fost trecutd peste un pod -care-ducea peste un fluviu, podul s‘a pribusit {4r% sise mai poata repara, asa cd nimenea n‘a mai putut nici.s& meargi inainte nici s& se mai intoarca. Cici acest loc este inchis, dup’ cum se spune, din toate parflle de un abis incojurat de balti ce se misci ne- contenit si pe care natura I-a facut de netrecut, amestecind 1) Cf. Geogr. Ravennas I, 12, care ne citeazS pe Jordanes, numindu-l Jordanus sapientissimus cosmograpbus: 87 apa cu pimant i se aud aci mugete de ani si se vad urme de oemeni, daca este sé credem mart celor ce merg pe acolo, cu toate cd ei aud numai, din dep Deci acea parte dintre Goti de cari se sp a He conducerea Ui Filimer peste bUvse ys Se epee ee pus stipanire pe teritoriul dorit. Si, {ar& sa piarda vremea, au ajuns de aci la popcrul Spalilor si dup& ce s‘a baiut cu ei aut cAstigat victoria si biruitori s'au grabit de aci spre fartea cea mai indepSrtata a Sciliei care se gaseste in vecinatatea mbrei Negre. Acestea ne sunt povestite peste fot in cantecele lor cele vechi aproape ca intro istorie. Aceasta ni-o méarturtseste si distinsul Ablavius, scriitorul neamului Gojilor in istoria sa cea veridic&. Si aczeasi pirere o att si unii scriitori mai vechi. Si, de asemenea si Ieseppus, cel mai vecidic cronicar, care pa- streaz& regula adevarului si desvaluie dintra tnceput originele cauzelor, de ce va fi trecut cu vederea inceputurile cele isyo- risim aci despre neamul Gofilor, nu putem sti, Der, amintind despre Magog, ca fiind din provincia acestora, sustine ci ei sunt Scifi si ck ei au fost numiti Scifi si ca nafie si ca nume’), Inainte de a vorbi despre ei, este necesar sd descriem terito- ruluj unde se gisesc. v. Scitia, sito gi popoarele ei. Stabilirea Gofilor in . Scitia. Fluviile Tanais si Boristene, : Scitia se invecineste cu teritoriul Germaniei pana la jzvoarele Istrului sau pana unde se afl’ lacul Morsianus?); ea se intinde pana la fluviile Tyras, Danaster*) si Vagosola ‘) si pan& la marele Danaper gi la muntele Tatirus, nu cel din hein. ci pan’ la cel propriu, adic& la cel Scitic si dealungul fntregei mari Meotide si dincolo de Meotida prin stremtoarea -Bosforului pan’ la muntele Caucas si fluviul Araxe si apoi, aplecindu-se in partea sténgi dup& marea Caspica sé intinde -pini la marginea cea mai indepartaté a Asiei dinspre Oceanul Euroboream. Ea are forma unei ciuperci, la inceput cubfire, apoi se Isfeste foarte mult si se rotunjeste si se intinde pana la Huai, la Albani si paca Is Seri. Aceasta zie este patria lor, adic Seitia, ce se intinde deci foarte mult in lungime gi lati- 1) Cf. Flavius Josephus, Antig. L 6. Din Magog, ua fiul al lui Japhet, * provin, dupa Josephus, Scifii. 2) Lact) Morsianus sau Mursianus in Pannonia.- 3) Tyras ca si Danaster, sunt vechile numiri ale Nistrulul. 4) Vagosola, la Anonimul Ravennat IV, 5, 16: Begossolam, care pare f Bugal. r = 66 == de adversarii sai, a luat-o repede la fugi spre Tracia, fara sa se mai opreasc& in Moesia, necrezindu-se aci in siguranta’), Dup& moartea sa, fiul acestuia Xerxes, voind s& razbune insulta adus& tatélui su, a pornit din nou cu razboiu asupra Gofilor, cu o armata_ de sapte sute de mii de soldati si cu trei sute de mii de auxiliari, avand si o mie doua sute vase de r3zboiu gi trel mui ce vase de transport; na izouut insa in intreprin- derea sa, fiind biruit de curajul si darzenia Gotilor. Si, precum a venit, aga s'a si intors eu trupele sale, firi s& fi dat vr'o lupts. Chiar si Filip, tatal lui Alexandru cel Mare, legand prie= tenie cu Gofii, a luat in c&sitorie pe Medopa, fiica regelui Gudila, asa c&, ajungand mai puternice prin aceasti rudenie, gi-a inidrit regatul Macedoniei. In vremea aceasta, dup spu- sele istoricului Dio, Filip ducand mare lipsi de bani, s'a gan- dit s& jefuiasea cu o armata regulatd cetatea din Moesia Odys- sus care fiind in vecinatatea lui Thomes, era sub stipanirea Gofilor. De aci, preotii Gotilor, aceia cari se numeau cucernici, deschisera in grab’ portile si fiind fmbracati in haine albe, iesir& inainte, invocdnd, prin cAntece si rugiciuni, pe zeii p3- rintesti ca si le fie favorabili, tndepistand pe Macedoneni. Macedonenii, vazindu-i ci le jes inainte cu ataéta incredere, ramasera uimifi si, dac& se cade si o spunem, desi inarmati; se ingrozese de niste oameni neinarmati. $i, dand dramul, fara intérziere, soldatilor oranduifi in linie de bitaie, nu numai cd n’au mai dir&amat cetatea, dar le-au dat inapoi chiar si pe cei ce fuseser& facufi, dupa dreptul razboiului, ca prizonieri si, in- cheiand cu ei pace, s'au fntors inapoi acas&. Dupi mult timp, in urma, aduc&ndu-si aminte de aceasta ticdlosie, distinsul rege al Gotilor, Sitaleus, strangandu-si o armati de o sut& cincizeci de mii de ostesi, a pornit cu razboiu impotriva Athenienilor si an impotriva lui Perdi regele Maced flor, pe care he eee eee SS ee Ne ee eee | ee principatului Athenienilor, cand a baut la Babilon bautura, otra- vita de tridarea unui ofifer al stu), Dand tmpotriva acestuia o mare batéalie, Gotii iesiri inyingitori si astfel, pentru ne- dreptatea suferitaé odinioara in Moesia, Gotii nivalir’ in Grecia si jefuira Macedonia intreaga. x1. Deceniu la Goti in timpul lui Boerebista. Invataturile sale. Urmasul su ‘Comosic. Mai tarziu, pe cand se gasea la Gofi ca rege Boerebista, a yenit in Gothia Deceneu, in vremea cfind le Roma 2 luat 1) Orosius, 1, 8... 2) Orosius, op. cif. IN. 20. — 97 — puterea Sula, Boerebista primind pe Deéeneu i-a dat o putere aproape regea: ; dupa sfatul acesiuia, Gotii au inceput sA pus- masce termoriule Vermanilor, pe cari acum le st&épanesc Francii. Caesar ins care cel dintai dintre toti si-a luat asupra-si condu- cerea statului roman, care a supus sub puterea sa lumea intreaga, care a subjugat toate {&rile pana intr’ataia, incat a ocupat in afera de cetatea noastra pan si insulele asezate departe in sAnul Oceanului, si care a facut tributari Romanilor chiar si pe aceia cari mw auzisera. de numele de Roman, lotus pe Gofi, desi a incereat, n'a putut si-i subjuge). Gaius Tibe- rius era doum al treilea impirat al Romanilor; Gofii totus, gi sub domnia sa, au rémas independenti. Acesta era norocul lor, acesta era avantajul lor, acesta era singurul lor gand, sa duc& la indeplinire, pe orice cale, ceeace fi invifa sfatuitorul lor Deceneu, judecind ca este folositor si realizeze. lar el, obser- vand dispozitia lor de a-I asculta in toate, si cé ei sunt din fire inteligenti, i-a instruil aproape in toate ramurile de filoso- fie; cici era in aceasta el un maestru priceput. El i-a invi{at morala, desbarandu-i de morayurile lor cele barbare; i-a in- struit in stiintele fizicii, facdndu-i sd traiasc4 potrivit legilor naturii: legi pe cari transcriindu-le le pistreazi pana astazi, nu- mindu-le belagines*); i-a invfat logica, {ucdndu-i cu mintea su- periori celorlalte popoare; aratandu-le practica, i-a indemnat si petreac’ in fapte bune; demonstrandu-le teoria celor doud- sprezece semne ale zodiacului, le-a aritat mersul planetelor si toate secretele astronomice si cum creste si scade orbita lunei si cu eat globul de foc al soarelui intrece masura globului pa- mantesc i le-a expus sub ce nume gi stb ce semne cele trei sute patruzeci si sase de stele trec in drumul lor cel repede Gela résérit pana la apus spre a se apropia sau indep3ria de polul ceresc, Vezi ce mare placere, ca niste oameni prea viteji, s& se indeletniceascd cu doctrinele filosofice, cand mai aveau putintel timp liber din razboaie! Puleai si vezi pe unul cerce- tand pozifia cerului, pe altul proprietatea ierburilor si ale fructelor, pe acesta studiind cresterea si sciderea Iunii, pe ces- talalt observand eclipsele soarelui si cum prin rotafia cerului, soarele vrand si ating’ regiunea orientald este dus inapoi spre regiunea occidentala si cum, dandu-si seama de aceste feno- mene, se linisteau. Deceneu transmifind acestea si alte multe Gofilor, le-a aparut prin stiinfa sa ca.o fiinf{ supranaturala sia ajuns si conducd nu numai pe oamenii de rand, dar chiar si pe regi. Caci a ales atunci dintre ei pe birbafii cei mai no- 1) CE. Orostus, 1. 16. a ahmencee temas £ 2) Belagines par, a © codificare 2 obicelurilor Gotllor, Colectia aceasta nu ni s'a pistrat, EVOARELE ISTORIE] ROMANIIOR VOL. XIV ¥ 7 == 98 — invatat teologia bili si mai tnjelepti pe care Ccins.

    You might also like