\wes yes Capitolul 4 eee INGINERIA SIMULTANA Cresterea diversitajii produselor si producitorilor alaturi de efectul globalizarii in contextul necesititii de a se realiza procuse la prefuri convenabile si la niveluri calitative superioare au forfat companiile si caute si s& adopte strategii de fabricatie si management corespunzitoare. Dac& paradigma traditionala a companiilor de succes era: "ofer’ produse de cea mai bund calitate la cel mai mic pref”, noua paradigma a anilor 90, si dup’, este: ,oferd produse de cea mai bun’ calitate, Ia cel mai mic pret si in cel mai scurt timp” [CAR 92]. $i pe bund dreptate. Deoarece consumatorii de astizi devin din ce in ce mai nerabdatori si mai exigenti. Acesti clienti care doresc ca iiirimea investifillor lor si se reducé, asteaptd o mai bunt calitate si avantaje de servire, vor produse in acelasi timp competente si personalizate. Asteptirile clientilor nu se oprese aici. Fi reclam®, de asemenea, timpul de livrare si nu ezita si fac jocul concurenei pentru a exercita o presiune asupra prefului. fin acest context, ameliorarea time-to-market-ului (timpului de lansare pe piat@) prinde un relief cu totul particular pentru intreprinderile preocupate si-si céstige seamente de piaté. Pentru producitori, timpul de iesire pe piay este unul dintre cei mai important factori care poate conduce spre obfinerea suprematici pe pial in conexiune cu ceilalfi factori la fel de importanfi precum calitatea, costul si functionalitatea produselor. in mediul industrial al secolului XT, marcat de concurenyi, timpul este fundamental pentru obfinerea flexibilitatii si Cucerirea si st8panirea timpului devin datele determinante ale performantei intreprinderii. Prin urmare, timpul devine cheia competitivitati, time-to-market-ul_devenind un indice de performanté pentru majoritatea industriilor [WIN 88, ERM 02, MAR 98, BAL 06, PRA 96, w21, KUS 93, GYE 03, CHI 076}.tin sit ‘Vanatoarea dupa risipa de timp a condus industria la climinarea din mecanismul de organizare a disfunctionalitiilor generatoare de intarzieri costisitoare. O serie de solutii au fost gisite de-a lungul timpului pentru rezolvarea acestei probleme, a economisirii timpului, cum ar fi tehnologiile de grup, conducerea numeric a proceselor de fabricatie, sistemele flexibile de fabricatie. insti, 0 now solutie a cfstigat tot mai mult teren in rezolvarea micsorérii timpului de dezvoltare a produselor [WIN 88, PEN 90], datorita avantajelor pe care le presupune, cunoscuti sub denumirea de inginerie simultand (Simultaneous Engineering) sau inginerie concurentit (Concurrent Engineering). 4.1, CICLUL DE VIATA AL PRODUSELOR Cresterea diversitijii produselor si producitorilor alsturi de efectul alobalizérii si capacitatea de a realiza produse mai estetice, functionale si de calitate, cu ajutorul progreselor tehnologice au forjat producatori sé ia o serie de precautii tehnologice gi s& adopte strategii de fabricafie si management. Schimbarile din stilul de viati al oamenilor determina modificerea structurii produselor, care au o structurd din ce in ce mai complexa gi in consecinta timpul de dezvoltare a acestora creste treptat. Cresterea competitiei forfeazi companiile si scurteze ciclul de viagé al produselor in mod continuu, Mai mult, freevenja cu care apar noi variante ale produsului are drept consecinti reducerea ciclului de vial. Datoriti acestor situafii, durata de viaf& a produsului scade in mod treptat iar producttorii nu numai cd trebuie si realizeze produse mai estetice, functionale si de calitate dar, de asemenea, produsele trebuie si fie livrate in foarte scurt timp si in conformitate cu cerinjele clientilor. ‘Toate produsele si serviciile au anumite cicluri de viagé. Ciclul de viagi al produsului, din perspectiva marketing-ului, este definit prin volumul vanzérilor si nivelul profitului, De regulf, cuprinde cinci faze esentiale: dezvoltarea produsului, introducerea pe piag’, cresterea, maturitatea si declinul. Aceste etape exist si sunt aplicabile tuturor produselor si serviciilor (fig. 4.1) [LEH 01, KOM 02, w89}.a, Introducerea pe piafa/lansarea in timpul acestei etape produsul este introdus pentru prima data pe pia’. Compania face investijii promotionale si in publicitatea media cu scopul atragerii clientilor {inti si incerce noul produs. in general, in etapa de introducere pe pia, veniturile sunt foarte mici iar investitiile sunt foarte mari. Cele mai multe afaceri nu genereazA nici un profit in aceasta etapa, dar folosese strategii de vanzare pentru a pozitiona cu succes noul produs/serviciu pe piata si pentru a genera profituri in urmatoarele etape ale ciclului de viafi ale acetuia, ‘Vancact | : (alt rsare| Crestece | Matuciate | Dectin, Sa mom in Pie) Toes Fig. Cictul de viayé al produsului [KOM 02] b. Cresterea fn aceasta etapa veniturile si profiturile cresc. Piafa finti este deja familiarizat& cu produsul si clienfii cumpard deja produsul/serviciul. Concurentii incearc& s& intre in afacere, atat timp cét vad tendinga pozitiva de dezvoltare a piejei iar profiturile generate de companii au crescut. Costul total este in scidere iar profitabilitatea produsului creste. c. Maturitatea_ Yn etapa de maturitate, piaja este deja saturati cu produsul respectiv iar concurenja este foarte puternicl. Veniturile incep sii scada, iar rentabilitatea seade atat timp cat concurentii incep s& se focalizeze mai mult pe pret si mai putin pe diferentierea produsului, deoarece cei mai mulji dintre concurenti pot oferi acelasi produs. in acelasi timp, o concurenf& puternic& pe piafi necesitaa Ingineria simultan mai multe investigii in marketing pentru a menfine cota de piaf& care creste costul total al afacerii. d. Declinul in timpul acestei etape atat veniturile ct si profiturile scad. Sunt introduse pe piata produse noi care inlocuiesc produsele vechi. Mulfi concureni nu vor fi profitabili si se vor retrage de pe pia. fnjelegerea ciclului de vief& al produsului, poate ajuta companiile si ingeleag cAnd este momentul si introducd si s& retragi un produs de pe pat, pozitia lui pe piatS faj% de ceilalti concurenti $i s& realizeze cand produsul are succes 5i cdnd inregistreazA pierderi [LEH 01]. ‘Asa cum s-a precizat anterior fiecare piaji (a unui produs/serviciu) cuprinde 0 fazii de crestere si o faz de declin. Maturizarea produsului depinde de timpul de intrare pe piata a produsului respectiv. Dac timpul de patrundere pe pia si livrare este mare, produsul nu va avea destul timp si se maturizeze, eoarece piaja este deja in faza de declin pentru acel produs [ERM 02]. Reducerea termenului de livrare si imbundtijirea calititii produsului contribuie la cresterea satisfacjiei clientului iar pentru intreprindere la sciderea costutilor si cresterea profitului. Consecingele economice ale reducerii timpului de lansare pe piafa a produsului, la nivel de profit sunt ilustrate in figura 4.18. Ciclul de viayé al produsului din perspectiva mai vast a utilizatorului si intreprinderii este definit prin etapele intregii sale vieti incepénd cu: definirea cerinjelor, concepfie, dezvoltare,_productie, _instalare/punere in functiune/distributie, service, eliminare (fig. 4.2). 2S] ==> Ciclul total de viayl al produsului Fig.4.2 Ciclul total de viagé al produsului Pe parcursul fazei de dezvoltare (si nu numai) a unui produs cea mai mare parte a intreprinderilor aplicd inc& un demers Liniar, cunoscut gi sub denumirea de inginerie peste zid (over the wall engineering) [WIN 88, PEN 90, OSC 00, SAL 95, PRA 96, CAR 92].Ingineria simultana Fig. 4.3 Abordarea ,peste zid” [OSC 00] Acest demers a fost impus de modul de organizare a intreprinderii si de fluxul de informafii intre diferitele servicii, Organizarea intreprinderii pe servicii atagate activititilor ciclului de viat& al produsului, dotarea cu. mijloace informatice si legarea Jor in refea, conduce spre coneeptul de CIM, dar ea Himane o structurd liniard si secvenfialf, yinfnd cont de declangarea cronologic& a activititilor, care prelungeste durata ciclului de productie, de Ia perceperea necesitati si preluarea comenzii, pind la livrarea produsului insa, pentru o intreprindere domica s& pistreze sau si cfigtige segmente de Piaf’, 0 solutie posibila o constituie ,spargerea” demersului liniar si secvenal, incercind realizarca unei suprapuneri parfiale sau paralelizarea unor activitai ale ciclului de viata, ceea ce aduce un cdstig de timp gi reduce termenul de lansare al produsului [WIN 88, PEN 90, ERM 02, MAR 98, PRA 96, KUS 93, CHI 07b, AND 10, ADD 11, DUD 11]. Dup& cum este indicat in figura 4.4 toate céstigurile de timp in fazele de conceptie-fabricatie, interne intreprinderii, contribuie la o reducere a timpului de lansare pe pia, a produsului, a cheltuielilor si, in mod implicit, la 0 erestere a potentialului de vanziti [CHI 052, CHI 07b].76, Ingineria simultand ee Sia sewn pent Fig.4.4 Ciclul de viata al produsului Prin urmare, pentra a cdstiga in productivitate, fabricantii au injeles c& un nou mod de organizare a procesulut de dezvoltare ar permite pe de 0 parte reducerea la maxim a intoarcerilor consumatoare de timp, iar pe de alta parte 0 optimizare globala a produsului. $i astfel ca un rispuns la aceste c&utdiri a aparut ingineria simultana, denumiti in original Concurrent engineering sau Simultaneous engineering [WIN 88, PEN 90, CHA 98, DRA 01, IVA 04, PRA 96, GYE 03, BAL 06, MIN 05, ADD 11, ISM 09, DUD 11]. 4.2, CONCEPTUL DE INGINERIE SIMULTANA Marele dezavantaj al strategiei clasice seriale este c& toate etapele din ciclul de viayi al unui produs, prin modul lor de realizare, au un anumit grad de independent care nu permit feedback-ul intre ele, in scopul optimizarii si deci nu permite valorificarea anumitor legaturi care totusi exista intre ele [WIN 88, PEN 90]. Astfel, strategia clasic&, bazati pe desftigurarea activititilor in lant, a Gevenit incompatibila cu ceringele actuale. in consecing&, ingineria simultana a apirut ca o necesitate rezultata din minusurile strategiei clasice, ingineria serial (IVA 01, IVA 04, w20]. Inifial, conceptul de wultaneous/Concurrent Engineering (SE/CE) a fost propus ca un potential mijloc pentru minimizarea timpului de dezvoltare a produsului, De atunci, in literatura de specialitate au ap&rut diverse interpretari ale conceptului de SE, devenind ast8zi mult mai cuprinzator. Astzi, litera E, in funetie de punctele de vedere exprimate, provine de la denumirile fazelor dinIngineria siraultan a ciclul de viafi al produselor: Engineering, Economy, £-Menufacturing etc. [PRA 96, w20]. 4.2.1. Definirea conceptului de inginerie simultand Desi, termenul de inginerie simultani a cunoscut 0 anumiti evolutie in timp, fiind cunoscut sub diverse denumiri precum: Team Design/Concurrent Design, Computer Aided Acquisition and Logistic Support (CALS), Concurrent Engineering (CE) sau Simultaneous Engineering (SE), Integrated Product Development [CAR 92, CHA 98, PRA 96], procesul descris este acelasi si anume: de proiectare integrata si simultané a produsului si proceselor asoclate [WIN 88, PEN 90]. in anul 1988, Raportul R-338 al Institute for Defense Analyses (IDA) [WIN 88] din SUA, lanseazi termenul de inginerie concurentd/simultand pentru a explica metoda sistematica de proiectare simultand atat a produsului cat si a proceselor asociate. Raportul IDA lansa, astfel, prima definijie a inginer simultane/concurente, si anume: Ingineria concurentii este o abordare sistematicé spre integrarea proiectarii simultane a produselor si proceselor legate de acestea, incluziind fabricatia si suportul logistic. Cuprinde, din fazele inifiale, toate elementele cichului de viayat al produsului, Astfel, din primele etape ale conceppiei trebuie Juate in considerare calitatea, pretul, timpul de livrare si exigenfele clientului [WIN 88, PEN 90, CAR 92, PRA 96, w20, w21]. Concurrent Engineering este 0 metodologie de dezvoltare a produsului unde “X-posibilitagile” (X-abilities) din aval, cum ar fi fabricatia, service-ul, ealitatea etc. (Fig. 4.5) sunt considerate parte a procesului de proiectare $i dezvoltare a produsului (Shina,1991). Conform [CHA 98] concurrent/simultaneous engineering, poate fi definita cao abordare sistematica in vederea integrarii proiectérii paralele a produselor si a proceselor legate de acestea, incluzdnd fabricatia si pregatirea acesteia, mentenanja si mute alte aspecte privind ciclul de viata al produselor cum ar ft seria necesard de teste, verificari, flabilitatea, siguranta, factorii umani si reciclarea materialelor.Sistem Fig.4.5 Exemple de instrumente ale CE [PRA 96, w20] {in [SMI 04, PRA 96, w20, w21, BRI 07, DER 04] sunt citati o serie de autori care, la réndul lor, au definit ingineria simultan’/concurent& astfel: Ingineria sirmultand este o filozofie tn care toate activitdyile cichulul de viaja ale produsului (Product Life Cycle ~ PLC) sunt abordate in mod paralel inci din faza de proiectare. Aceasta este realizatit de céitre o echipd multidiseiplinardt de experti ai PLC, a ctirui obiectiv este identificarea si prevenirea problemelor in fezele urmatoare ale ciclului de viajé. Aceasta conduce la imbundtatirea ealitipii produsului, diminuarea costului si timpului de dezvoltare a acestuia (Aparicio IM., 1996), CE este un mediu inginerese de proieetare in care tehnologia de proiectare cu ajutorul calculatorului (Computer Aided Design) este utilizaté pentru a evalua si fmbundtafi calitatea produsului nu numai in timpul fazei de proiectare i si pe parcursul intregului sdiu ciclu de viafé (Blis, 1992), CE este 0 abordare sistematic de proiectare a produsului care considera toate elementele ciclului de viati de la conceptie pant Ia eliminare...CE defineste simultan produsul si procesele sale de fabricatie precum si toate celelalte procese necesare ciclului de viagé. CE nu urmareste eliminarea in mod arbitrar a fazelor proceselor ingineresti existente, secventiale, ci mai degraba projecteazd (ta in considerare) toate caracteristictle cerute in aval de proiectare inca din timpul fazelor din amonte, in scopul realizarii unui proiect mai robust ....(Computer Aided Acquisition and Logistic Support-CALS, 1991). Finger (in 1993) afirma ci viziunea restransi a SE/CE este integrarea proiectirit si proceselor produsulwi. Viziunea ampli a conceptului este imtegrarea intregului ciclu de viafé al produsului iar intr-un sens si mai amplu este integrarea intregii intreprinderiIngineria simultand 9 Este foarte evident c& ingineria simultand nu este un produs, adicd ea nu poate fi cumparatd de pe raft. Nu este nici un proces strict, nici anumite etape dinainte stabilite, nici instrucfiuni de genul IF, THEN, ELSE. Ingineria simultana poate fi descrisd cel mai bine ca fiind o filozofie de management — un mod de gandire, de abordare a unei situafii [WIN 88, PEN 90, BRI 07}. Conteazé mei mult injelegerea idei si utilizarea efectiva a metodelor. Ingineria simultand este mai mult decdt o noua tehnologie inginereasc%, ea este o chestiune de oameni si de comunicare. ins’, piatra unghiulara a inginerie simultane este Iucrul in echip% cu ajutorul refelelor de calculatoare si a unei baze de date/cunostinje comun’, iar tinta supremd este realizarea produselor bune de la inceput (do it right for the first time). Scopul ingineriei simultane vizeazi proiectarea si fabricarea unui produs urmarindu-se o asemenea cale incét produsul s& satisfac cerintele clientului in cea mai mare m&sura [CHA 98, IVA. 04, DRA 01, WIN 88, PEN 90). Ingineria simultana/concurenta este deci o metodologie care tinde s& aduc& spre amonte cunostintele profesiilor care intervin in aval de proiectare (fig.4.6), ca pregiltirea fabricatiei, productia, comercializarea, mentenanja, reciclarea produselor, ludnd in considerare restrictiile pe care acestea le genereazi [DRA 01, WIN 88, PEN 90, wi3). Dewvoltarea secventialt Dezvoltarea paratela Flux de informatit Timp Fig.4.6 Dezvoltarea secventiald si paralela a produsului [WIN 88] Ea implic& participarea efectiva, de Ia primele faze din ciclul de dezvoltare a produsului, a specialistilor diferitelor profesii. Astfel, conceptia colaborativa sau co-conceptia produselor gi a proceselor asociate se desfigoard atat in spafiu80 ingi - prin organizarea de intélniri intre experfii diferitelor profesii - cat si in timp, prin desftigurarea mai degrabéi paralelé decét succesiva a activititilor [WIN 88, PEN 90). In acest mod se pune problema dezvoltitii de noi produse, iar abordarea simultand/concurenté asigurd scurtarea termenclor de dezvoltare si lansare produselor, cresterea calitifii acestora, concomitent cu reducerea costurilor de productie. 4.2.2. Obiectivele inginerie simultane Degi in definifile anterioare autorii folosese expriméri diferite pentru a defini ingineria simultand, in fond toate vorbese despre acelasi lucru: conceptia colaborativl sau co-conceptia produselor si a proceselor asociate prin desfigurarea mai degraba paralela decit succesivé @ activititilor (fig. 4.7). Obiectivul suprem fiind realizarea produselor bune de la inceput astfel Inca cerinjele clientului si fie satisftcute in cea mai mare misurd [WIN 88, PEN 90, CHA 98, BRI 96, PRA 96, GYE 03}. Prin urmare, sreducerea cichlut de viajéi al produsului si a timpului de lansare pe aye: * diminuarea costultt de productie: * oresterea calitdfi produsului; + crearea de echipe interdisciplinare; + capitalizarea experienfei intreprinderii; * acordarea unui ajutor informatic conceptiei si fabricate’ sunt obiectivele pe care igi propune s& le ating& ingineria simultand. ACTVITATL —11~ puzmozmenommag TIMP Fig4.7 Desfasurarea activitatilor in CE [BRI 96]Ingineria simultand a1 Se poate afirma ci, obiectivul principal al ingineriei simultane este si reduc timpul de lansare pe pial (time-to-market - ul) a produsului. Pentru aceasta, ea isi propune sA paralelizeze activitdtile diferitelor domenii care intervin asupra produsului (WIN 88, PEN 90, w13]. Mai mult, in interiorul fiecdrei echipe, corespunzitoare unui anumit domeniu de activitate, etapele se suprapun in timp, grafie aducerii spre amonte a informatiilor care intervin in aval de proiectare (fig. 4.6). 4.3 INGINERIA SIMULTANA VS. INGINERIA SECVENTIALA Ingineria simultand este caracterizati prin concentrarea asupra cerinjelor gi prioritétilor clientului, a convingerii c& factorul calitate este rezultatul imbunatatirii procesului, si a filosofiei cd imbunaititirea proceselor de proiectare, productie si suport sunt responsabilititile fara sfarsit ale intregii intreprinderi, lar proiectarea integrat8, concomitent& a produsului gi a proceselor asociate acestuia este cheia spre ingineria concurenté/simultand [WIN 88, PEN 90, MAS 13, MIN 05, ADD 11] 4.3.1 Abordarea produsului in manieri secventiali In ani °80 - '90 intreprinderile numite “integrate” erau organizate in manierd secventialé si liniara (fig.4.8). Cea mai mare parte a organizatiilor aplicau (si probabil unele dintre ele o mai aplica gi astizi) ined vechea tehnic’ de dezvoltare a produsului — abordarea peste zid (over-the-wall) [DRA 01, PRA 96, WIN 88, PEN 90, MAS 13, MOG 07]. Acest demers a fost impus de modul de organizare a intreprinderii si de fluxul de informatii intre diferitele servici ‘Speifcail Bee eee aN liegt Fig. 4.8 Abordarea secventialé [w90, RUS 09]2 Ingineria simultand Problemele de calitate ale produsului detectate tn interiorul intreprinderii, problemele aparute in timpul fabricatiei, problemele de functionare ale produsului care pot apirea la client etc. sunt sistematic retrimise departamentelor de conceptie sau proiectare care trebuie s& fact modificarile necesare (fig. 4.8, 4.10). Aceste modific&ri vor fi transmite apoi in fluxul liniar de informayii si se gisesc blocate temporar in puncte de acumulare constituite probabil prin toate buclele langului, Viteza de progresie a modificitilor, integrati in fluxul de informatii concepfie - tehnologie - fabricatie - distributie devine, prin urmare, viteza celei mai lente bucle care va inceti Aceast viziune traditional are totusi meritul de a structura si de a defini o ordine necesard in parcurgerea ciclului de viafa al unui produs, a proceselor sale, precum si de a stabili in mod clar responsabilititile. Diviziunea muncii intre diferite servicii, ct si in interiorul acestora, determin& insi o specializare ingusta a personalului gi gruparea lor dup criteriul sarcinitor de indeplinit. Astfel, fiecare grup se inchide in propria sa idee asupra produsului, in cultura gi Jimbajul stu de comunicare [WIN 88, DRA 01]. Prin urmare, matele dezavantaj al abordirii traditionale este c& toate etapele din ciclul de viagé al unui produs, prin modul lor de realizare, au un anumit grad de independent care nu permit feed-back-ul intre ele, in scopul optimizarii. Fluxurile de informatii sunt transmise intr-o singurd directie si nu sunt valorificate legiturile care exist& intre activitifile aferente ciclului de vial al produsului/serviciului [WIN 88, DRA 01, IVA 04, w20, w21, PRA 96, CAR 92, BRI07, ROC 94], in metoda secvenfiald, modificarile cerute in stadiile avansate de dezvoltare (fazele din aval de proiectare) vor cauza intdrzieri si costuri suplimentare in etapele din amonte, Efectul acestei situatii este evident: pierderi de timp si resurse, cresterea costurilor si, in mod implicit, va determina scdderea vanzarilor pe pia. ansamblul, 4.3.2 Abordarea produsului in maniera simultand/concurent& Ingineria simultand/convergentd se opune liniaritisii organizirii secventiale permitind a obfine, daci nu simultaneitatea desfisurarii activitiilor, cel putin Suprapunierea lor parfiald. (fig.4.9, 4.10), Se urmareste suprapunerea activititilor ficdnd s& dispar, in primul rand, frontierele dintre fazele de creajie a83 produsului. in abordarea simultand/concurent&, fluxurile de informafii sunt bidirectionale si deciziile se bazeaz pe luarea in considerare atat a informatiilor din aval cAt si a celor din amonte [WIN 88, PEN 90, PRA 96, DRA 01, w21, CAR 92, MOG 07, ADD 11]. Fig. 4.9 Abordarea simultand/concurenta [w90, RUS 09] Cele mai tradijionale sisteme cer ca geometria piesei si fie completa sau aproape completa inainte de inceperea unei iteratii de proiectare. Ingineria simultani/concurent& intentioneazi si lucreze cu modele sproximative implicdnd parametri generici, comuni multiplelor discipline care intervin in ciclul de viaff al produsului. Astfel, cfnd 0 activitate ajunge si dispund de suficiente informatii, ea va putea incepe inainte de incheieres activititit precedente. Punerea in aplicare # unei asemenea organiziri necesita ca fiecare activitate ce urmeazii si cunoasca stadiul activitStii precedente, pentru a putea si decida singura propriul demaraj. Ingineria simultani/concurent& nu are in vedere numai secventialitatea dar, de asemenea, si colaborarea fntre activitijile aferente ciclului de viaji al produsului, Ingineria concurenta presupune 0 cooperare intre specialisti si execufia sarcinilor (tasks), cooperare care se face printr-o comunicare direct fntre acestia, prin luarea reciproca in considerare a constrangerilor de productie sinu numai. Aceste comuniciri nu intervin numai la interfaja dintre activitsti dar, de asemenea, si in timpul executirii acestora. Se va crea astfel o suprapunere (fig.4.10, 4.11) si o interdependenté a task-urilor [WIN 88, PEN 90, PRA 96, DRA 01].84 Ingineria simultant FP emerat secrentat lux de informatit Definirea cerinjelor Proiectarea Livrare gi ig aig citer Proiectarea produsulul ‘\ Proiectarea proceselor Unreoleinent_ SZ Cit de vats cAstigat | Fig. 4.10 Abordarea secvenfiald si simultand [PRA 96, w21] in comparatie cu procesul traditional de conceptie, unde marile funcsii ale intreprinderii (marketing, proiectare, fabricare, comercial, service post-vanzare), intervin succesiv in viata unui produs, ingineria concurenté permite interventia specialistilor din avalul proiectarii inca din primele faze ale conceptiei (fig.4.6). Astfel, una dintre deosebirile esenfiale fay de organizarea secventiala este constituirea de echipe de proiect multidisciplinare, care grupeazi diferiti specialisti care intervin de-a lungul ciclului de viafi al produsului. Aceste echipe, multidisciplinare, reprezint& centrul nervos, nucleul ingineriei simultane. Ele permit cetalizarea inovatiei, asigurnd un nivel de calitate adecvat exigentelor pietei. Faptul de a lueta, colabora in echipa dinamizeazi responsabilitatea fiecdruia, rezultind 0 motivatie ridicaté. Acest sentiment de responsabilitate este int&rit de descentralizarea si destructurarea functiilor, caleaIngineria simmultan 85 ierarhicd traditionala fiind desfiinfat& [WIN 88, PEN 90, PRA 96, DRA 01, w21, CAR 92, MOG 07, ADD 11, MAS 13, w 88, MIN 05, BOB 10, DUD 11, YOS 07, w90]. Cele patra etape esentiale ale dezvoltirii produsului care se desfigoara in paralel (fig. 4.10) sunt detaliate in figura 4.111, in: definirea cerinjelor, conceptie, analizd, proiectare constructiva, proiectare tehnologic’, prototipare, control, fabricatie si in final livrare gi asisten{4. Odata ce produsul este descompus intr- un sct de etape iar o etap intr-un set de sarcini (task-uri) ele devin un set complet de pasi conductind spre realizarea produsului, Succesiunile find indicativul precedentei lor. Decalarea punctelor de start (ale etapelor) si suprapunerile dovedese distribuirea parfialé a datelor. Mérimea suprapunerii dintre doud etape consecutive evidentiaz’ gradul de dependent care poate exista intre ele. Dac toate task-urile sunt complet independente, atunci pot fi aliniate de-alungul marginii din stanga a diagramei (fig. 4.11), precedenja rimanind intact. Time- to-market - ul, in acest caz, va fi dominat de task-ul (sarcina) care va nevesita cel ‘mai mult timp pentru finalizare, Acesta, ar fi cazul unei situatii de simultaneitate sau inginerie simultana reali. Ideea de cel mai bun paralelism, cand task-urile nu sunt complet independente, este alinierea, pe c&t posibil, a fiecirei etape cat mai departe de partea stanga a diagramei, satisfaicdnd, in acest fel, urmitoarele 3 conditii [PRA 96, w20, CAR 92, w21] - menfinerea precedentei task-uwrilor; ~ minimizarea suprapunerii orizontale dintre task-urile consecutive; ~ maximizarea independenfei task-urilor descompuse. Suprapnerea etapelor de conceptie si fabricatie are repercusiuni pozitive asupra calitdii produsului si timpului de lansare pe piatd. Detectarea din timp a erorilor, permite evitarea depisirii costurilor legate de modificarile tarzi realizate in timpul fabricatiei. Prin umare, ingineria simultank este 0 noua filozofie in abordarea ingineriei produselor, permifind abordarea din mai multe directii a unui produs nou (sau a modificarii unui produs existent), presupundind Iuarea in considerare, {inca din primele etape din dezvoltarea produsului, a activititilor de conceptie, de evaluare a costurilor, de alegere a materialelor, a procedeelor tehnologice, de marketing, de asigurare a calitSti etc.86 Ingineria simultand, Tle ee (Definiren cerintelor =} Legends 4 caine tf comringes Ne Cains svete A imbue = Pend + imbunttatire progresiva Fig. 4.11 Paralelismmul tn timpul fazelor de proiectare a produsului si proceselor [PRA 96, w211 De asemenea, crearea unei structuri de date comune, interactiva, bazat pe punerea in refea a mijloacelor specializate, garanteaz§ coerenja fluxului de informatii, indispensabila unui mediu de inginerie simultand. Aceast& baz& de date trebuie si consin’ ansamblul informatiilor relative la produs si la procesele asociate acestuia si, prin urmare, ea trebuie s& fie 0 bazk de date dinamicd, evoluand in acelagi timp cu actul de dezvoltare a produsului [WIN 88, PEN 90, PRA 96, IVA 04, CAR 92, MOG 07, ADD 11, MAS 13, JOH 10). Sintetizind, ingineria simultand/concurentdé se deosebeste de ingines ‘raditionald, secventiala prin urmatoarele aspecte esentiale: * organizarea in paralel a activititilor (fig, 4.12); * constituirea de echipe de proiect multidisciplinare, care intervin de-a Iungui cicfului de via al produsului; + crearea unei structuri de date comune, interactiva, bazatd pe punerea in Telea a mijloacelor specializate, + optimizarea proiectitii printr-o permanenti colaborare.