SEMINARUL AL VI-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

Extreme cu legături. Integrala definită (Recapitulare).

Partea I: Exerciţii rezolvate

1. Determinaţi punctele de extrem pentru funcţia f : R2 → R, f (x, y) =

x + y 2 cu legătura g (x, y) = x + 4y − 17.
2

Soluţie:

1. Construim lagrangianul
L (x, y; λ) = f (x, y) + λg (x, y) = x2 + y 2 + λ (x + 4y − 17)
şi determinăm derivatele parţiale
∂L
= 2x + λ
∂x
∂L
= 2y + 4λ.
∂y
2. Punctele critice se determină rezolvând sistemul

∂L

 =0 
2x + λ = 0
∂x

 

 


 

∂L ⇔ 2y + 4λ = 0
=0



 ∂y 




  x + 4y − 17 = 0,

g (x, y) = 0


cu soluţia (x = 1, y = 4; λ = −2). Obţinem astfel punctul critic P (1, 4).

3. Pentru a determina natura punctului P , calculăm hessiana.
 2 
∂ L ∂ 2L  
 ∂x2
 ∂x∂y   2 0
H (x, y; λ) = 
 2
= .
2

 ∂ L ∂ L  0 2
∂y∂x ∂y 2

Avem
∆1 = 2 > 0,
∆2 = 2 · 2 − 0 = 4 > 0;
1
2 SEMINARUL AL VI-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

deci punctul P (1, 4) este punct de minim. Cu alte cuvinte, dintre

toate punctele de pe dreapta d, punctul P (1, 4) este cel mai aproape
de origine.

2. Determinaţi punctele de extrem pentru funcţiia f : R2 → R,

x2 y 2
f (x, y) = 4x + 4y − 7, cu restricţia + = 1.
9 4
Soluţie:

x2 y2
Căutăm punctele de pe elipsa de ecuaţie + = 1, pentru care
9 4
funcţia f ia valori extreme. Ca şi mai devreme, parcurgem paşii algo-
ritmului.
1. Construim lagrangianul
 2
y2

x
L (x, y; λ) = f (x, y) + λg (x, y) = 2x + 4y − 7 + λ + −1
9 4
şi determinăm derivatele parţiale
∂L 2λ
=2+ x
∂x 9
∂L λ
= 4 + y.
∂y 2
2. Punctele critice se determină rezolvând sistemul
2λ
 
∂L  2+ x=0

 = 0 
 9
∂x

 


 

 
λ
 
∂L ⇔ 4 + y=0
=0 2



 ∂y 



  2 2
 x + y − 1 = 0.

 

g (x, y) = 0
 
9 4
−9 −8
Din primele două ecuaţii avem x = ,y= , pe care le ı̂nlocuim
λ λ
ı̂n a treia ecuaţie şi obţinem
(−9)2 (−8)2 25
2
+ 2 = 1 ⇔ 2 = 1.
λ9 λ4 λ
9 8
Adică λ = ±5, de unde x = ∓ y = ∓ .
5 5   
9 8 9 8
Astfel, obţinem punctele critice P1 − , − şi P2 , .
5 5 5 5
 SEMINARUL AL VI-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ 3

3. Pentru a determina natura punctelor critice, calculăm hessiana.

 2  
∂ L ∂ 2L

2λ
 ∂x2 ∂x∂y  0 
   9
H (x, y; λ) =  = .
 
 2
 ∂ L ∂ 2L  

λ 
0
∂y∂x ∂y 2 2
Pentru λ = 5, avem
10
∆1 = > 0,
9
25
∆2 = > 0;
9
 
9 8
adică P1 − ,− este punct de minim. Pentru λ = −5, avem
5 5
10
∆1 = − < 0,
9
25
∆2 = > 0;
9
 
9 8
adică P2 , este punct de maxim.
5 5

3. Determinaţi punctele de extrem ale funcţiei f : R3 → [0, ∞),

f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , cu restricţia g (x, y) = 2x − y + z − 3 = 0.

Soluţie:

1. Construim lagrangianul
L (x, y, z; λ) = f (x, y, z)+λg (x, y, z) = x2 +y 2 +z 2 +λ (2x − y + z − 3)
şi determinăm derivatele parţiale
∂L
= 2x + 2λ
∂x
∂L
= 2y − λ
∂y

∂L
= 2z + λ.
∂z
4 SEMINARUL AL VI-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

2. Punctele critice se determină rezolvând sistemul

∂L


 =0



 ∂x 
 2x + 2λ = 0

 

∂L

 

= 0  2y − λ = 0

 


∂y ⇔



 ∂L



 2z + λ = 0

 =0 


 ∂z 




 2x − y + z − 3 = 0.

g (x, y) = 0
Exprimând x, y şi z ı̂n funcţie de λ din primele 3 ecuaţii şi ı̂nlocuind
λ λ
ı̂n a patra ecuaţie, obţinem −2λ − − − 3 = 0, de unde λ = −1,
 2 2
1 1
care conduce la punctul critic P 1, , − .
2 2
3. Pentru a determina natura punctului P calculăm hessiana.
 2
∂ L ∂ 2L ∂ 2L

 ∂x2 ∂x∂y ∂x∂z   
  2 0 0
   
 2 2 2
 ∂ L ∂ L ∂ L  
 
H (x, y, z; λ) =  =  0 2 0 .
 ∂y∂x ∂y 2

∂y∂z    

 

 ∂ 2L
 0 0 2
∂ 2L ∂ 2L 
∂z∂x ∂z∂y ∂z 2
Avem
∆1 = 2 > 0,

∆2 = 4 > 0,

∆3 = 8 > 0;
 
1 1
adică punctul P 1, , − este punct de minim.
2 2

4. Determinaţi punctele de extrem pentru funcţia f : R2 → R,

f (x, y, z) = x + 2y − z, astfel ı̂ncât x2 + y 2 + z 2 = 16.

Soluţie:

1. Construim lagrangianul
L (x, y, z; λ) = f (x, y, z)+λg (x, y, z) = x+2y−z+λ x2 + y 2 + z 2 − 16


 SEMINARUL AL VI-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ 5

şi determinăm derivatele parţiale

∂L
= 1 + 2λx
∂x
∂L
= 2 + 2λy
∂y

∂L
= −1 + 2λz.
∂z

2. Punctele critice se determină rezolvând sistemul

∂L


 =0



 ∂x 
 1 + 2λx = 0

 

∂L

 

=0  2 + 2λy = 0

 


∂y ⇔



 ∂L



 −1 + 2λz = 0

 = 0 

 ∂z 
 2
x + y 2 + z 2 − 16 = 0.






g (x, y) = 0

Exprimând necunoscutele x, y şi z ı̂n funcţie de λ din primele trei

1 1 1
ecuaţii, avem x = − , y = − , z = .
2λ λ 2λ √
1 32 1 4 2
Înlocuind ı̂n ultima ecuaţie, obţinem 2 = , sau = ± √ , care
λ 3 λ
√ √ √ √ ! √ 3√ √ √ !
2 2 4 2 2 2 6 2 2 4 2 2 2 6
conduc la soluţiile P1 − √ , − √ , √ ; şi P2 √ , √ , − √ ; − .
3 3 3 8 3 3 3 8
3. Pentru a determina natura punctelor critice, calculăm hessiana.

∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
 
 ∂x2 ∂x∂y ∂x∂z   
  2λ 0 0
   
 2
 ∂ L ∂ 2L ∂ 2L  
 
H (x, y, z; λ) =   =  0 2λ 0 .
 ∂y∂x ∂y 2 ∂y∂z   
   

 ∂ 2L
 0 0 2λ
∂ 2L ∂ 2L 
∂z∂x ∂z∂y ∂z 2
6 SEMINARUL AL VI-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ
√
6
Pentru λ = , avem
8
√
6
∆1 = > 0,
4
3
∆2 =
> 0,
8
√
3 6
∆3 = > 0;
32
adică P1 este punct
√ de minim.
6
Pentru λ = − ,
8 √
6
∆1 = − < 0,
4
3
∆2 =
> 0,
8
√
3 6
∆3 = − < 0;
32
adică P2 este punct de maxim.

5. Folosind formulele de integrare uzuale, să se calculeze integralele

următoare:
Z 4
√ 5
a) x + 2 dx;
Z1 4 x
1
b) + ex dx;
x
Z 2π
2
c) cos x − sin xdx;
π
4
Z π
3
d) tg x + ctg xdx;
π
Z 43
1 1
e) 2
+ 2 dx;
Z 05 x + 9 x − 1
1 1
f) √ +√ dx.
3 x2 + 1 x2 − 4

Soluţie: