Ministerul Educatel Najonale Contru National de Evaluare gi Examinare EXAMENUL NATIONAL DE DEFINITIVARE It 24 julie 2019 Proba scrisa CONFECTII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL MAISTRI INSTRUCTOR! \VATAMANT Varianta 3 * Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de 4 ore. SUBIECTUL (60 de puncte) 1.1. Urzirea este operatia tehnologica specifica obtineri tricoturilor din urzeal. Analizati aceasta operatie raspunzand urmatoarelor cerinte: a. reprezentati, pe foaia de examen, schematic succesiunea operatilor din procesul tehnologic de tricotare; b. precizati trei scopuri ale operatie de urzire; c. enumerati procedeele de urzire; d. enumerati formatele utilizate la urzire. 16 puncte 1.2, Magina simpla de cusut este cea mai utilizata masina din procesul tehnologic de confectionare. Rezolvati urmatoarele cerinte legate de masina simpla de cusut: b. reprezentati, pe foaia de examen, cusatura numita la punctul a., descriind si aspectul cusaturi; «. indicati organele de formare a cusaturii si migcarile realizate de aceste: d. descrieti operatile de deservire specifice; Precizati rolul masinii simple de cusut in procesul tehnologic de confectionare. 24 de puncte 1.3. Pentru ca un muncitor s poatd lucra la utilajele din domeniu, trebuie s8 participe la instruirea privind sanatatea si securitatea in munca. Raspundeti urmatoarelor cerinte: a. enumerati, in ordine logicd, instructajele la care participa; b. precizati persoanele care realizeaza instruirea, pentru fiecare tip de instructaj; ¢. indicati documentul in care sunt notate, sub semnaturd, instructajele la care participa; d. justificati rolul semnaturi, pentru angajat; e. precizati continutul pentru unul din instructajele enumerate la punctul a. 20 de puncte ‘SUBIECTUL al I-lea (30 de puncte) 11.1, Urmatoarea secvenfa face parte din curriculumul pentru clasa a X-a, invajamant liceal — filiera tehnologica: URI 5. EFECTUAREA OPERATIILOR TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA UNUI PRODUS SPECIFIC DOMENIULUI TEXTILE PIELARIE Continuturile invatarii Rezultate ale invatarii (codificate conform SPP) Cunostinte: Abilitati Atitudini [5.1.5. Analizarea | 5.2.5. 5.3.8. Colaborarea | Procese tehnologi | defectelor de Identificarea ‘cu membrii echipei | tricotaje executie a defectelor de de lucru, in scopul | - Defecte de tricotare. Cauze si operatiilor executie a Indeplinirii sarcinilor | modalitati de remediere tehnologice operatiilor de la locul de munca tehnologice ( Curriculum pentru clasa a X-a, domeniul de pregatire profesional Industrie textilé si pielarie, anexa 2 la OMEN nr. 3915/18.05.2017) Probai scrisa la confecti textile -tricotaje -finisa] textl - mail instructori Varianta 3 Pagina 1 din 2Ministorul Educatiei Nationale Centrul National de Evaluare si Examinare Pornind de la secventa data, in vederea corelairii dintre rezultatele invatarii (cunostinte, abilitati si atitudini) si continuturi, prezentati aspecte ale activitatii didactice corespunzatoare, in care utlizati metoda studiului de caz, ca metoda de predare activ-participativa, avand in vedere: - precizarea a trei caracteristici ale metodei - prezentarea a doua argumente ale utilizarii metodei; - exemplificarea modulul in care metoda studiului de caz poate contribu la formarea/dezvoltarea rezultatelor invatarii din secventa de programa scolara aleas8, pe baza construiri unui caz corespunzéitor continutulul Nota: Se puncteazé corectitudinea stiintfica a informatiei de specialitate utilizatd 24 de puncte 11.2. Mentionati doua tipuri de lectii specifice activitatii de instruire practic’. 2 puncte 11.3, Explicati semnificatia conceptului de curriculum in dezvoltare localé. 4 puncte Proba scris& la confecti textile -tricotaje - finisaj textil - maigtn instructor Varianta 3 Pagina 2 din 2Ministerul Educatei Najonalo Contru National de Evaluare gi Examinare EXAMENUL NATIONAL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT 24 julie 2019 Proba scrisa CONFECTII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL MAISTRI INSTRUCTOR! BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE Varianta 3 * Se puncteaza orice modalitate de rezolvare corecta a cerintelor. + Nu se acorda fractiuni de punct. Nu se acorda punctaje intermediare, altel precizate explicit in barem. + Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finalé se calculeazd prin impartirea la 10 a Punctajului total obtinut pentru lucrare. decat cele SUBIECTULI (60 de puncte) IM. 16 puncte a. 4 puncte pentru reprezentare succesiunii operatillor tehnologice b. cte 2 puncte pentru precizarea oricaror trei scopuri ale operatiel de urzire 3x2p=6 puncte c. 3 puncte pentru enumerarea procedeelor de urzire, 3 puncte pentru enumerarea formatelor utlizate 1.2, 24 de puncte a. 2 puncte pentru numirea cusaturii realizate b. 6 puncte - 4 puncte pentru reprezentarea cusaturii = 2 punete pentru descrierea aspectului cusaturi ©. 8 puncte - 4 puncte pentru indicarea organelor de formare a cusaturii - 4 puncte pentru indicarea migcarilor realizate de organele de formare a cusdituri 4d. 4 puncte pentru descrierea operatillor de deservire specifice 4 puncte pentru precizarea rolului masinii simple de cusut 1.3, 20 de puncte a. 6 puncte pentru enumerarea tipurilor de instructaje b. 6 punete pentru precizarea persoanelor care realizeaz instruirea ¢. 2 puncte pentru indicarea documentului d. 2 puncte pentru justiicarea roluiui semnaituri e. 4 puncte pentru precizarea continutului oricarui tip de instructaj ‘SUBIECTUL al Il-lea (30 de puncte] 11. 24 de puncte ~ cate 2 puncte pentru precizarea oricaror trei caracteristici ale metodel ‘3x2p=6 puncte - cate 3 puncte pentru prezentarea oricaror dou argumente ale utiizarii metodei 2x3p=6 puncte = 10 puncte: 5 puncte pentru exemplificarea utiizarii studiului de caz in vederea formarilldezvoltarii rezultatelor invatari 5 puncte pentru construirea unui caz corespunzator confinutulul ~ 2 puncte pentru corectitudinea stiintiica a informatie de specialitate utlizata 11.2. cate 1 punet pentru mentionarea oricdror dous tipuri de lectii 2x1p=2 puncte 11.3, 4 puncte pentru explicarea conceptului de curriculum in dezvoltare local Proba sorisé la confecti textile -tricotaje -finisa] textl - maigti instructori Varianta 3 Barem de evaluare si de notare Pagina 1 din 12.1.5. URZIREA Urzirea consta in dispunerea uniforma si paraleli a irelor pe o suprafata plana si infasurarea acestora, cu tensiune constanta pe un suport numit sul de urzeal. Scopul operatiei de urzire consta in pregati fire de urzeald, necesara obsinerii fesaturilor. Urzeala se caracterizeaza prin: Y — latimea si lungimea urzelii; natura firelor; finetea si numarul firelor de urzeala; desimea firelor aflate pe 10 cm; ordinea de asezare a firelor colorate, a firelor de efect sau de diferite tipuri; masa pe metru liniar a urzelii. Numarul de fire al unui sul de urzeala este foarte mare si este dificil de realizat 0 depunere simultana a firelor. in acest caz se urzeste sectionat, iar apoi firele se reunesc pentru a forma urzeala finala. Se folosesc trei tipuri de sisteme de urzire: Y —_urzirea directa sau in latime; Y —urzirea in benzi; Y —_urzirea sectionala sau in l&timi mici. Urzirea directa sau in latime - 0 parte din numérul total de fire de urzealai se infisoara pe un sul, numit sul preliminar. Mai multe suluri preliminare sunt suprapuse la masinile de incleiat sau reunit, obsindndu-se urzeala final cu numérul de fire si cu latimea necesara feseri. Toate urzelile preliminare ale unei partizi au aceeasi lungime si latime. Desimea firelor pe sulul preliminar este mai mica decat pe sulul final. Acest sistem de urzire se foloseste in fesatoriile de bumbac, in, canepa, celofibra, ana pieptanata pentru urzeli cu o singura categorie, fara raport de culoare, Ain ae Fig.2.10.a - Tamburul masini de urzt in benzi; b - sulul final cu fre de urzeala 1Urzirea in benzi const& din infisurarea succesiva si alaturata, pe un tambur (fig. 2.10.a.), a unui anumit numar de benzi din fire, fiecare cu aceeasi lungime si desime ca urzeala final. Pentru a obtine urzeala finalA se trec deodata toate benzile de pe tamburul masini de urzit pe sulul final (fig. 2.10.b,). Operatia de urzire in benzi se realizeaz cu ajutorul masinilor de urzit care sunt formate din doua parti distincte: rama (fig, 2.11.a) pentru asezarea tevilor, bobinelor sau mosoarelor; ¥ — masina de urzit propriu-zisa (fig. 2.11.b). Firele de urzeala se desfisoara de pe ramé, sunt trecute printre barele separatoare, montate intr-un cadru comun, apoi prin spata de rost (fig. 2.12.2) si spata de latime (fig. 2.12.b,), dupa care sunt inf’surate pe tambur, / Vif 16, a b Fig. 2.12. Trecerea firelor prin: a - spata de rost; b - spata de lagime 92Urzirea sectional consta din infasurarea unor sectiuni din kitimea urzelii finale pe suluri inguste. Urzeala finala rezulta prin solidarizarea cap la cap pe acelasi ax a sulurilor inguste, pana la obsinerea latimii urzelii finale. Urzeala de pe sulul ingust are aceeasi desime si lungime ca urzeala finala. Acest sistem de urzire se foloseste in fesatoriile de panglici siin industria tricotajelor. > Test de evaluare L incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect: 1 Rasucirea este operatia de: a scurtare a firelor; b. _eliminarea impuritatilor; a aplicarea unui numar de rasucituri; da. aplicarea unei tensiuni constante. 2. Urzirea este operatia d a infisurarea firelor cu tensiune constant pe un suport numit sul de urzeal’; b. _infsurarea firelor cu tensiune moale pe un suport pentru a se vopsi; c infisurarea firelor cu tensiune constant pe mai multe bobine; d. —__infsurarea firelor in cruce cu tensiune constant pe un suport numit sul de urzeal’. 933. Sistemele de urzire sunt: a in paralel; b in cruce; c directa; cr indirecta, 4 Firele de efect sunt: a groase; b. subtiri; cs cu carcei; a semigroase. Il. Completati enunturile urmatoare cu continutul stiintific corespunzator: i: Rasucirea este operasia prin care se aplica firelor reunite un numar pe unitatea de lungime. oe consti in dispunerea uniforma si paralela a firelor pe o suprafata plana si infisurarea acestora, cu tensiune constant pe un suport numit sul de urzeala. 3. Se folosesc trei sisteme de urzire: 4. este operatia tehnologica de pregatire a firelor pentru rasucire si consti in infisurarea a doua sau mai multe fire deodata pe o bobina sau pe un mosor. 5. Masinile de urzit sunt formate din doua parti distincte: a b. 94SANKTATEA ISECURITATEA MUNCI$ PROTECTIA MEDIULUITN INDUSTRIA TEXTILA $I PIELARIE 4.4. INSTRUCTAJE PRIVIND APLICAREA NORMELOR SSM. Instruirea in domenil secure sinatai in munca are ca scp insusrea cunostingeor si formarea dept de securitate s sindeatein munca se efectueazd in timpul programului de lucru Perioada in care se desfigoarai ‘este considerata timp de munca. intruirea lucratorilor in domeniul securtagi si sinacagii in munc& cuprinde 3 faze: INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Pye se tra ww ele ene Briony Pepe e yas Fiecare angajator are obligata si asigure baza materials corespurzatoare une! intrulsiadecvate, Prin unui cabinet de specialitate dotat cu mobiler si aparaturd audio-video. te asemenea,angajatorul rebule si dispund de un program de instruire-testare, pe meseri sau actviti Ineruirea nu implied costuri pentru lucritor ise realizeaz8 In timpul programului de lucru Mijloace de instruire Documente de informare ecco Peo? ‘Acte normative Expunerea Alige Demonstragia Filme documentare Conversatia Proiecgii, Prezentari ppt Studiul de caz Broguri Vizionari de filme Pliante, reviste Instrure asistata de calculator Instrucyiuni de lucru ‘Manuale, cataloage Machete ‘Mostre de echipamente de protectie 14Legislaya privind sanétatea si securtatea in munca Tabel 1.2. Descrierea tipurilor de instructaje INSTRUCTAJE PRIVIND S.S.M. DESCRIEREA INSTRUIREA INSTRUIREA LA LOCUL INSTRUIREA INSTRUIRII | INTRODUCTIV-GENERALA DE MUNCA PERIODICA Informarea lucritorilor cu | Prezentarea riscurilor pentru secu- | Reimprospitarea si actualizarea privre la: ritate gi sinatate in munc8, precum | cunostingelor in domeniul secu- -activitagile specifice simisurie si activitgile de prevenire | ritayii si sanatagii in munca $i al intreprinderi si protectie la nivelulfiecarui loc de | normelor PSI Ah 2 -riscurile pentru securitate | muncé, post de lucru si/sau fiecarei si sindtate in munca; funcyi exercitate. ~masurile si activitayle de prevenire si protectie la nivelul intreprinderi s/sau unitagi in general. Durata minim 8 ore minim 8 ore Instruirea se face la anumite intervale de timp, astfek OmD® ~ pentru personalul din productie, la cel mult 6 luni; ~ pentru personalul administrativ, yu ta cel mult 12 luni Mod de Individual sau in grupe de | Individual sau in grupe de Individual sau in grupe de instruire max. 20 persoane max. 20 persoane ‘max. 20 persoane Conginutul | - legislayia de securitate | - informatiiprivind riscurile de | - informarii privind riscurile de instruirit sisindtate in munca; in Vigoare Legea 319/2006; legislatia de prevenire si stingere a incendiilor; = consecingele posibile ale necunoasterii si nerespectariilegislagiei de securitate si sAnatate in munc&; riscurile de accidentare si imbolnavire profesional specifice unitagi ~ mésuri la nivelul intreprinderiisi/sau unitigiiprivind acordarea primului ajutor,stingerea incendillor si evacuarea luctatorilor. accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca; prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de muncé: mésurri la nivelul locului de munca privind acordarea primului ajutor, stingerea incendillor si evacuarea lucratorilor; prevederi ale reglementirilor de securitate si sAndtate in munca privind activitagi specifice ale locului de munca; instrainea la locul de munca va include, obligatoriu, demonstragii practice privind activitatea pe care 0 va desfisura persoana respectiv si exerci practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mi loacelor de alarmare, intervene, evacuare side prim ajutor. accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de mune’; ~ prevederi ale instructiunilor propri elaborate pentru locul de munca; = masuri la nivelul locului de find acordarea primului ajutor, stingerea incendillor si evacuarea mune’ pr lucratorilor; ~ prevederi ale reglemen de securitate si sanatate in ‘muncé privind activi specifice ale locului de 1arilor fi munca. 45.SANATATEA $I SECURITATEA MUNCII $1 PROTECTIA MEDIULUIIN INDUSTRIA TEXTILA $I PIELARIE DESCRIEREA INSTRUIREA INSTRUIREA LA LOCUL INSTRUIREA INSTRUIRII | INTRODUCTIV-GENERALA DEMUNCA PERIODICA Cui se face | - jucratorilor nou angajasi; | - tuturor categoriilor de lucratori; | - tuturor categoriilor de lucratori, instruirea | -ucratorilor detagayide | -inclusiv la schimbarea locului de | conform planificrii laointreprindere s/sau | munca in cadrul intreprinderi unitate la alta; sifsau al unicagi; -lucratorilor delegatide | -elevilor si studentitor la ointreprindere si/sau unitate la alta; - lucrdtorului pus la disporitie de cétre un | agent de munca temporar | ine face a) angajatorul care sia =Conducatorul direct al locului | Conducitorul locului de munci. instruirea asumat atributiile din de mune’; domeniul securitagisi | ~Persoana desemnata de sanitayiiin muncd; sau | institugie, cu atributiiin b)lucratorul desemnat; sau | domeniu. ©) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau. ) serviciul extern de prevenire si protectie. Instruireaintroductiv-gene- | - Verificarea cunostingelor de | - Verificarea cunostingelor de ralisevafinalizacu verificarea | ctre seful ierarhic superior celui | c&tre ful jerarhic superior insugiiicunostingelor pe | care ficut instruirea. celui care a fScut instruirea. baza de teste. Rezultatul verificdrii va fi ~ Rezultanul verficSri va fi Rezultatul veriicarivaficon- | consemnat in fisa de instruire. ‘consemnat in fsa de instruire. semnat in fisa de instruire. Instruirea periodicd se face, suplimentar celei programate, in urmatoarele cazuri > cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; ~ cand au apirut modificiri ale prevederilor de securitate si sAnétate in munca privind actives specifice ale locului de muncé si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor propri,inclusiv datoritd ewaluries scurilor sau aparitiei de noi riscuri in uniate; > la reluarea activitii dupa un accident de munc&; Ia executarea unor lucrari speciale; > Ia introducerea unui echipament de muncé sau a unor modificii ale echipamentulll exsse > la modificarea tehnologilor existente sau a procedurilor de lucrus > Ia introducerea unei tehnologii noi sau a unor proceduri de lucru. (¥ a i! eee Saree Lucrdtori caremu s-auinsusitcunostingle prezentate inceperea efectiva a la instruirea introductivgeneralé NU vor putea fi face numai dupa ce a angajafi. ‘anormelor. 16Legislafa privind sdndtatea $i securitatea in muncé Instr iro general, striae e me ina ered vor ince cu Yeria anole ‘Parca I insruie yi tesire acest. Rezultatul instruiri lucrétorilor in domeniul securitagi si sinatagii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in figa de instruire individuala, conform modetului prezentat in anexa 11 a H.G. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Leg securitagi si sinatagiiin munca nr. 319/2006. Figa de instruire individuala este un document care atest ca persoana care desfésoari o anumita activitate intr-o instituyie/intre- prindere/agent economic a fost instruita privind securitatea si sinatatea in munea. Conginut * datele personale ale persoanei instruite * datele privind instruirea la angajare isi De TaEEE * datele privind instruirea periodica INDIVIDUALA + datele privind instrurea periodicd suplimentars PRIVIND. rezultatele testarilor * accidente de munca sau imbolnaviri profesionale + sanctiuni aplicate pentru nerespectarea normelor privind SSM * controlul medical periodic * testarea psihologic periodica SECURITATEA St SANATATEA IN MUNCA Completarea figei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dup8 verificarea instruiri, cu indicarea materialului predat, a duratei sia datei instruiri Dupé efectuarea instruirifiga de instruire individuala se semneaza de cAtre lucratorul instruit side catre persoanele care au efectuat si au verificatinstruirea. Figa de instruire individuala va fi pastrata de cétre conducatorul locului de muncé gi va fi insoyita de o copie afigei de aptitudini, completatd de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare. Fisa de instruire individuala se pastreaza in intreprindere/institutie/agent economic, de la angajare pana la data incetarii raporturilor de munca. ACTIVITATI PRACTICE Activitate practic nr. 1 Analizasi si dezbateti conginutul Planului de prevenire si protectie, elaborat pentru activitatea desfasurata in cadrul atelierului de instruire practica. Activitate practica nr. 2 Completat Fisa de instrure individuala privind SS.M. cu datele personale si identificagi elementele de conginut ale acesteia. Realizagi pe grupe, un poster ilustrativ cu informagi referitoare la fiecare tip de instructaj privind SSM, ind: scopul, durata, modul de instruire, conginutul instruiri, persoane participante la instruire. Activitate practica nr. 4 Descriesi 0 situagie neconforma privind respectarea NSSM, PSI si de protectie a munci, situatie pe care afi sesizat-o in timpul orelor de instruire practica. Activitate practicd nr. 5 Enumeragi care sunt aciunile pe care le desfasuragi la incheierea unei activititi de instruire practic8. Compara raspunsul tau cu cel al unui coleg de clas, Activitate practica nr. 6 CCitigi cu atentie si comentafi Capitolul II! ~ Obligayile angajatorului si Capitolul IV ~ Obligaile lucratorilor din Legea nr. 3019/2006 privind securitatea si sinatatea in munca 7SANATATEA S| SECURITATEA MUNCII $1 PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIA TEXTILA $I PIELARIE TEST DE EVALUARE QD Ategesi varianta corecta de réspuns: 1. Persoana care rispunde de organizarea activitayi de securtate si sintate in muncit este: a. angajatorul; b.lucratorut -reprezentantul lucritorilor. 2. Instruirea periodicd suplimentara se face atunci cand: a. lucratorul a fost detasat de la o intreprindere la alta; b. lucratorul a lipsit peste 30 de zile lucratoare; ¢.lucratorul s-a schimbat locul de munc’. 3. Pentru reimprospitarea si actualizarea cunostingelor in domeniul SS.M, se efectueazi: a. instruirea periodic&: b. instruirea suplimentard: « instruirea generala. 4, Durata instruirlintroductiv-generale este: a. minim 12 ore: b. minim 6 ore; cominim 8 ore, D completasi spatillelibere: 1. Instruirea lucratorilor in domeniul securitai si sindtagil in munca cuprinde: 2. Principalele acte normative care reglementeaz activitatea din domeniul Q stabilgi vatoarea de adevar a urmétoarelor enunguri, incercuind A (adevérat) F a. Instruirea la locul de munca se face inainte de instruirea i bn cazul personalului din producti, instruirea periodica se face la generale €. Legea 120/2006 este legea care stabileste princ >> >> d. Durata instruiri periodice este de minimum 6 ore. 18TEMA 2 MASURI DE IGIENA SI DE PROTECTIA MUNCII _ CUNOSTINTE: 3.1.3. Echipamentul de protectie specific activitatilor din industria textila si pielarie. Descriere si mod de intrebuingare _ ABILITATI: 3.2.3, Participarea la demonstragii, la aplicayii practice de utilizare a echipamentelor de protectie _ ATITUDINI: 3.3.3. Utilizarea cu responsabilitate a echipamentului de protectie, conform instructiunilorsparatie ale t previzute sjele pentru si reparatii| nasinile de itionare de- pot infect = : 6 MASINI SIMPLE DE CUSUT fy no Masina simpld de. cusut reprezinia utilajul principal in intrezria, derile de confectii. Este.intrebuintati la majoritatea operatiilor din zro- cosul confectionarii datorita custiturii clasice pe care 0 realizeaza In industria de confectii se folosese 0 diversitate de masini simple care pot fi clasificate in functie de diverse criterii astfel:~ In junctie de destinatie: = masini de cusut indusiriale; = masini de cusut casnice. in functie de modul de actionare: — masini actionate mecanic; — masini acfionate prin pedal = masini actionate manual.” In junetie de forma suveicti: © masini de cusut cu suveica rotunda = masini de cusut cu suveica lunga; ” — masini far suveic (eu apucitor) Ini funetie de miscarea apucatoridici: = masini cu apucator rotativ; — musini cu apueator oscilant In functie de numirul firelor de ‘cx fi cu: doud, trei si patru fire de ati In furictie de forma cusatirii —.masini de cusut cu tighel simp! — masini de cusut cu: doud ace in paralel; — masini de cusut in zigzag. , maginile de cusut simple pot 6.1, MASINA DE CUSUT TIGHEL SIMPLU 6.1.1. MASINA SIMPLA DE CUSUT Magina simpli de cusut este utilizatd pentru executares cusituri~ lor tighel, formate din dou fire de ati montate unul la ac si celdialt Le suveici. Accusti masini este actionata de un motor electric cu puterea P de la 0,25...0,4 KW, asigurind 0 vitezi de coasere de 1a 2.000 pani la 6 000 impunsituri min. Intreprinderite de confectii din tara noastri sunt dotate cu masiné simple de constructii_ variate, ca: Metalotehnica si Super de constructie romneasca, PFAFF Dirkopp si Singer de constructie germani, NEECHT italian’, Minerva cehoslovaea, Lucznic polonezii etc. Pentru studitil de fata se’ adoptdi magina Metalotehnica clasa € 4.310, find 0 masind nowi si moderna cu viitor pentru industris confectiilor 13 8 — Petal 1 brettdin fara noastra. Aceastit imasind este diversificatii in mai multe subelase. ‘Masina clasa CX—310 (fig. 6.1) functionead eu © vitezi de coasere pind la 3300. impunsaturi min, realizind o cusitura din doui fire de ata de tic pul 301, Masina clasa C 4-810 functioneazd eu ace tip 135.65, avind finetea de 100. pentru materiale grouse si 80 pentru mae feriale “subtiri, AtL re comandata este de N 543; 403; 859 si 1003. Cusitura _realizata are pasii reglabili de la 0 ta 4,3 mm pentru_ma- { teriale groase si de la : @ la 3,5 mm_ pentru ma- teriale’ subtiri, Puterea motorului de antrenare Tig. 6.1, Magina de cutie Casa C4 319. cle P= Od RW cu 0 turatie de 2800 otmin. — Gaburitul mesei de lueru este de 562 mm kitime sf 1 100 mm lungime, C2 i fig. principale se Geosebese: masa de lueru 7 care sustine vorpal 2 ce i Pitorporeaza organcle de lucru si mecanismele de functionares Te masa de lucru, in partea dreapti, se afld montat suportul 3 ce sus,ine bobincle cu fir pentru ac si suveicd. Pe corpul masinii este mone tat vigor? de ulei 4 avand marcate nivelele 5 si 6 si orificiul 7 prin tee Se introduce ulelul in rezervorul central. La partea inferioar’, SED paisa de lucru, se afld montat motorul electric 8, aflat in. legaturd MPouplajul 9 ce transmite miscarea de ka motor la arborele principal al fnaginli, Pentru cuplarea motorului cu arborele principal sunt previzute Gide 1! si 12, In parted dreapt4 & corpului’ masinil se afld tambure! Giadat 13 prin care se rogleazi Tungimea pasulvi de tighel, iar s¥b 4 ea este ‘montata maneta de actionare 14 care serveste la, coasercs i Thapol, Decuplarea celor dow discuri de frictiune se face, automat de creee un disporitiy prevazut cu arc montat in interiorul dispozitivulut Pe corpul masinit este montat bobinatorul de fir 15 care asigurd depu- nerea firului pe motorul suveicti ’ ‘Rolul masini simple in procesul de produictic este de a realiz cu situnt tighel eccsard coaserii la operatiile de asamblare si _fixare, Sktalitor de imbricaminte, Cusdtura tighel este caracterizaté prin aspect Sdentic si dimensiuni egale pe ambele fete ale materialului cusut. La Kusitura tighel, pasii cusuturii se pot depune in serie, in. paralel sau Sbiie {a funetic.de pozitia pasilor, cusitura tighel poate fi: tighel simpli, tighel in paralel sau tighel in zigzag. . ‘Cusitura tighel simphi se formeszs din dowi fire de ati care se depun pe ambele fefe ale materialultd de cusut, Cele dows fire se im- 4i. Accas iversifieata ihelase. sa CA310 foncazi cu asere pand situri min, situra din ati de tie a dasa C azi eu ace ind finetea materiale sentra mas Ata re- ede Nm 3 si 1003. realizata ili de la entra ma~ side la entra ma- Puterea a-trenare cu 0 20 Srot'min sngime, Ca corpel 2 ce vortul 3 ce este mon- siul 7. prin inferioari, in legaturd orineipal al previizute i tamburul a, far sub a coaseren wutomat de pozitivult gurd depu- realiza eu- ietvare pA spect ‘at bs satalel. sau fet simplu, WA care se fire se im= faze de luc: Fermarea cusiturii ughel, pletese prin puncte de lexdiur’ care se formeazi pe mijlocul grosim: Straturilor ce se prelucreazi, Intre punctele de legaturi ale celor dowa fire se formeazi pasul p, care are o lungime variabila de Tighelul simplu este caracterizat_de o cusituri cu elast de’ aceea, se utilizeazd cu preeidere la coaserea Imbricimintei din fesdturi. Cusiiturile in timpul purvirii se vor intinde la operatia de incheiat pentru a prevent ruperea. Formarea cusiturii tighel (fig. 6.2) se realizeaz prin prelucr fixatea §i trangportul material, precum $i conserea propriu-zisi, Pro- cesul de coasere se executa cu dott fire de ati si cuprinde urmitoarele — faza T (tig, 6,2, a acul pitrunde prin straturile de material si impreund cu firul formeaz bucla pentru impletire; — faza a Il-a (fig, 6.2, b) spucttorul prinde bucla format de citre ac si 0 Infasoart in jurul suvelcii pentru impletirea cu firul acesteia; — fuza a I1-a (fig. 6.2, c) tragerea buclei de pe apucitor de citre debitorul de fir; — faza a IV-a (fig. 6.2, a) debitorul firulué tensioneazi firul de ta ac si realizeazi tragerea legaturii pe mijlocul grosimii materialului cusut,din fara noastr’. Accast’ masini este diversificats in mai multe subelese, ‘Masina clasa C4—310 (fig, GL) functioneazd eu © vitezt de coasere pain’ fa 3500. impunsaturt min, realizind o cusatura din doud fire de ata de ti: pel 301. Masina clasa C 4-310 functioneaza cu ace tip 13523, avied finetea de 100 pentru, materiale grouse si 80 pentru ma- feriale ‘subtiri, Att re comandata este de Nm B43; 483; 853 si 1003. Cusitura —_realizatsi are pusii reglabili de la 0 ta 43 mm pentru ma- { teriale” groase si de la : @ la 3,5 mm_ pentru ma~ ieriale” subtiri, Puterea motorului de antrenare este P= 04 KW cu 0 turatie de 2§60 rotmin. — fabaritul mesei de lucru este de 562 mm latime sf 1100 mm lungime, Ca Gard. principale se deosebese: masa de lueru I care sustine vorpal 2 ce Fcorporcaza organcle de lucru si mecanismele de functionart: Ti masa de lucru, in partea dreaptd, se afld montat suportul 3 ce ‘Pe corpuil masinii este mon- ig. 6.1. Mapioa de cusue Clase C4 310, sus,ine bobinele cu fir pentrat ac si suveic tur vigor? de ulei 4 avand marcate nivelele 5 si 6 si orificiul 7. prin tae’ se introduce ulelul in rezervorul central. La. partea inferioar’, SEB masa ‘de lucru, se afl montat motorul electric 8, aflat in. legit Rt cuplajul 9 ce transmite migcarea de la motor la arborcle principal at Musil Pentrt cuplarea motorului cu arborele principal sunt prevazate Uijele 12 si 12, In-partes’ Greapta ponedte, apucdtorul este aledtuit din: corpul 1, carligul de prindere 2 si locagul 3 pentra montarea pe axul super. Saveica (fig, 6.3, @) are rolul de a purta firul inferior si de a-l ten- siona pentra formarea cusaturii.: Ca parti componente, suveica masisti este alestuita din corpul J, locagul 2 de stabilizare In carcasa, suportt 3 al bobinei cu fir, dispozitivul 4 de tenstonare a firului si poriita 5 entra asigurarea paralela cu arborele principal al masini ‘Transportoral (lig. 6.3, ) indeplineste functia de a transporta ma- terialul in timpul coaserii, find compus dintr-o cremaliera dintati 1, prevazutd cu dou’ sau trei randuri de dinti, suportul 2 al cremalierei si Tecasui 3 de montare in suport. Pentru’ transportarea materialului, 16ve mijlocul se In inte= sreglare in + care cele T icipi direct rif, vin in descrise in aria, stratus firul de la in tijacsue 1, ganturile anil acului sialului de. Ta maginile 1a mm, Thos care (psa gree fs industria tviind fine- firul de la veica. Con- ismului; in e fir peate bucla for- ‘ina. simpla, a arborelut yard pe su- parti com- prindere 2 de acl ten- ica masini si, vortul i\_ tita 5 \sporta ma- dintata 1, emalierei si aaterialului, @ Ianto PT To? Qumorr. an a a oem I 75 enon of. Fig. 6.2. Orging de fuera fx masina de eusut:transportorul efectirenz’i o migeuse complend campus din: ridbcure, § fhtare, coborire si retragere, de ainde ciciul este reluut Piciorugul: (fig. 6.3, j) este orgenul fucritor care preseazii stratutiie: Ge material’ pe transporter in vederea realizirii transportului. Ca pins componente, 7 este alcituit din talpa 7, montatd la suportul 2, soot 3 prin care parunde acul si locagul de montare 4 pris care £6 fixeazi_ in tifa. Ticiorusele pot fi de diferite tipuri, in functie de cusiturile ce se realizeaat in, procesul coascrii, Astfcl, se deosebese: piciorus simple 1, piciorus cu articulatie 1 si piciorus cut rola II. Piciorusul simplu are talpa si suportul dintr-o singurd pies, fir} ipsit de mobilitatea necesara presirii materialului, ‘piciorusul cu articulatie are talpa articulati 1a suport, casa ce per mite 6 buna presiune a materialului, att pe straturile simple, cat st Straturile cusute cu deniveliri, ‘Pinigeusul cu rokt are in locul tilpit 0 rol de presiune care reduce tensionarea stratului superior in timpul coaserti. ‘Poste organele lucritoare ale masinii de cusut sunt actfonate pry sree, ear atest Tanti a foul mis) , 6.1.3. MECANISMELE MASINI] DE CUSUT Masina de cusut este previzutd cu mai multe mecanisme, in fttm~ tie de organele lucratoare pe cure le actioneazi-si de rolul acestora i= procesul coaseril ‘Mecanismul acului (fig. 6.4, a) primeste miscarea de Ta _urbore's: printipale S7-PFIROrgnele componente, o transmite Ia ac. Ca pare Fompenente, este alcatuit din: arborele principal 1, pe care este mor fet Foata de curea 2 si volantul 3. La capitul opus al arborelui esi: Jnontata manivela frontali 4 cu contragreutatea 3, care este in legiitu cu biela 6. = ‘rin butonul de maniveld 7 se face legitura cu biela, iar la capi “inferior este articulata cu tija 8 cc sustine acul 9. TTija 8 este montati in ghidajul 10 care fi permite acului 0 miscare fara deviert laterale. Pentru actionarea acului, migcarea se transmite de la arborele pric cipal, fiind transformata din miscare de rotatie in miycare de trans: Jatie. In ciclul unei migcdri, acul efectueaz 0 curs’ lucriitoare si Gihsi in gol, Cursa lucrdtoare se realizeazi atunci cind acul se giises'< faTSlaterielul de cusut, iar cursa in gol se efectueazt attinei cind avs? este in afara materialuiuit de cusut.| In ciclul uneimigedri complete, actil trece de dou ori prin vitex: “zoro, vare este consideratapunct mort. Cele dou puncte, monte si Situate la terminatia migcirii de translatie pe care acul o executs Punctul mort superior este considerat punctul de la terminati fursei aculti in migcarea de ridicare cind pentru a se Intoarce fa schimba sensul miscarii, La capatul inferior al cursei, acul elec fueazi 0 noud oprire in punctul mort inferior pentru @ se intoare in migcarea de ridicare. In cadrul migcirii de ridicare si cobordre, 2c. Tealizeazi cursa luerdtoare prin care stripunge materialul sf formesz" ochiul pentru impletire cut firul de Ia suveic’. ngi, Ca pars suporwi 2, arin care £€ turile ce se § simpli 2, piesa, fiir onate prin Ai 0 migcare borele prin e de tran “itoare si Use gises'c i cand acs! prin vite: od \ eet eet po an” "pt ao a a sot 5 = honk cnemaich 9 — cagrime spa urceey ge 36, ‘ Valoarca spafiului S, a vitezci v si a acceleratici, ¢ de Ia ac, se pot colewla analitic sau se repreziuté graff. Pe cate analiticl se determin cu relatiile : S = 1(l — cos 9) + Ho sints, reste tungimea manivelei ; 1 — lungimea bielel ; = — unghiul de rotajie a masivelei arborelui. yao. 7 (sia e + sysin2a}. in care: este viteza unghivlari a manivelei de pe arbore: asat-r(cos a + Fees 23}.Dimensiunile érganelor folosite in calcului cinematic al 48 mim; n=2000 Formin r=18 mm; | Pentru determinarea pe cale grafied se parcurg urmatoarele eiaze (lig. 6.4, b): — Se trasenai un cere cu centrut in 4, avand raza egal cu lungimes manivelei mecanismulud acului ry — se imparte cercul in 12 parti egale si sé prelungeste axa verti- ala in jos; — pe axa vertical’ ce trece prin centrul corcului, se misoar’i din B o distanta egal cu lungimea bielei mecanismului notandu-se purc tul 0; — din punctul © se traseaz’ 0 axi perpendiculard Fe OB care im= preund cu verticala AO prezinti axele de coordonare, ale diagramei; — pe axa orizontali, in dreapta punctului O, se masoari in conti- nuare o Iungime a corculii care se imparte in 12 parti egale; — pe verticala din O se stabilese punctele in care se afli capitul inferior al’ biclei, edind capaiul superior al acesteia trece prin punctele ce impart cercul in parti egale; ares Hit Puncele stabilte pe orizontala O—12 se ride perpendicu- are; : a "— din ‘pinctele determinate pe verticala OB se due perpendics- lare spre dreapta, care vor intersceta cu-verticalele de pe O—12; — se unese intersettiile acestor drepte (orizontale si verticale) «ar continua care va reprezenta diacrama spatiului parcurs de cix oli tre ac, % Pe aceeasi diagram se pot reprezenta viteza si acceleratia sculvt ack-se introdice in caleul vitesaunghivlard-« care se obtine din re~ latia: Cs © Mecanismul debitor de fir actioneazi conducatorui de fir si se com— ozitivul conducitorului de fir si dispozitivul de tensio- Dispozitivul cu tije si articulatié (Lig. 6.5, a) este actionat de la 2 - Dorele J, prin manivela 2 si bratul debitor 3. Acesta este previzut Ochi conducator 4, care vonduce “firul la ac. In migcarea sa, bratel debitor este condus ‘de tija 5, articulata prin surubul 6, Conductor de fir executd migciri complexe prin care alimenteazd acul cu fir 5) tensioneaza firul de la ac.\ ‘Miscarea conducatorului de fir este 0 miscare complex, care se poate trasa cu: ajutorul sabloanelor si se procedeaza astfel: — se construieste din carton, un geblon cu dimensiunile triunghi lui O'CO avand laturile bratului’debitor de tir, astiel: O'C = 25 mm; CO = 33 mm si O'O = 52 mm; — se ia un punct A care va reprezenta centr] unui cere cu raz AB = 18 m apoi se imparte in 12 parti egale ce se noteazd de la 0... 12 — in funetie de punctul A (care reprezinta pozitia arborelui_ pri cipal al masinii) se stabileste punctul O" astfel: AO pe orizontali = 19.6 mm $i 0'O pe verticala = 25 mm; 120u lungimes: axa_veriie aisoark din lusse purce Beare | diagramei; ‘ain conti= ud capatur in punctele perpendicu- pérpendic:'~ 12; er’ Me) a de i catia aculet consiructii nstructozze. wt de la 21 srevazut 2 sa, brapul ondueatorul 1cu fir sf care se te hiv Tm ore cu raza Ta 0... 135 >relui prin 19.6 — se traseazi un ar = se imparte corcul cu raza AB in do la Ola 13; de cere cu ruza O'C egati cu 29 mm, pe care depiasa punctul ¢ si o dreupté vertiei i 12 p: n centre! arborelu; i egale numerotindu-se 1yea cereului des — pe o axa orizontala se marcheazi lung! i care se imparte in 12 parti egale numerotindu-se cereul dest hi grad F pe arcul de cere cu raza O'C se asazd triunghiul cu virful C = i jar cu varful B, esiv in punctele care impart cercul descris de me 1 nivela AB. Pentru fiecare pozitie a triunghiului va rezulta 0 pozitie I Gonelicatorului de fir F pe plane! desenului care se noteazii de le 0 te 2. Diagrama traiectoriei conducdtorului de fir (fi b) se obtine, prin unirea punctelor descrise de conducatorul de fir F care ara fiul si pozitia parcursi de acesta pentru fiecare 30 grade rotire t borelii. i Pentru a studia corelatia dintre miscarea conducatorului de fir si if miscarea acului, se vor trasa diagramele celor doa organe hucritonre | avand acelasi punct de pornire ia diagrame. Pentru aceasta, din punctele care impart cercul in 12 parti egale, 4 reprezentate pe axele x si y, Se traseazi perpendiculare ce vor det i mina puncte de intersectie prin care vor fi trasate diagramele spatiulvi i pareurs de cele doud organe lueritoare. Prin misurare pe diagrame se i determina spatiul parcurs de catre fiecare din cele dows organe Iver: | | toure (acul si conducdtorul de fir) pentru fiecare are de cere parcurs de cdtre arborele principal al masini Dispozitivul cu culisd (fig. 6.5, ¢) se compune din arborele princi pal 1, manivela 2, culisa inelaré 3, bratele 4 si 5 ale parghiei duble, conducitorul de fir 6 si articulatia 7. Miscarea de rotatie a grborelti 7 este transformata in miscare de oscilatie de citre manivela 2 si pirghio dubli, Tn acest caz, conducitorul de fir efectueazi 0 miscare de oscila~ fie, deplasinduse pe un arc de cere cu raza determinaid de lungimea bretului 5 al pirghiei duble. Dispozitivul cu cami si tambur (fig. 6.5, a) este compus din arbo- rele 1, pe care sunt montate tamburul 2 cu profilul de cami 3. Prin a parghia 4 si bratul 5, conducitorul de fir 6 primeste o migcare com- i Plexa. Pentru actionare, pinghia 4 si brajul 5 sunt puse in miseare de | eatre profilul camei 3, prin rotirea tamburului 2. La acest dispozitiv, conducdtorut de fir se deplaseazi atit pe verticala, eit si pe orizontali, Dispozitivul cu cami si tambur este folosit 1a masini ve functioneszii cu turatie redus’, cum ar fiz masini de cusut ernite, montat intdrituri la piepti etc. Dispozitivul de tensionare a fir (fig. 6.6) realizeazi tensionares firului supe- rior in timpul coaserii. Este compus din dis- curile 1 si 2, care preseazi firul de fat Discurile sunt montate pe surubul pre- zon 3, Incorporat in carcasa 4 ce reprezint’ corpul masinii. Presiunea discului asupre firului de ata este realizata de cdtre arct! elicoidal 5 care se afl sub presiunea regia- Dili a piulitei 6. Tensionarea firului trebuie realizati perioada functionarii masini eind se exe- cut coaserea, La oprirea masinii si in pe Fig. 64. Disporitivut de tensio- Tidada pasivi, Tirul de la ac trebuie. are 2 frubul aibi tensiune redusii pentru a face posibi 122desfaiguirs’ ‘sfaigurat u varful C ris de mo © pozitic de ke 0 fa se obtine, aratai spe otire a ee ide fir i lucratosre arti egete, vor deter: se patel iagrame ane Tuer parts co cele princi- hi uble, an_elui 7 si pirghia de oscil © lungimen § din arbo- na 3. Prin scare com miscare ce dispozitiv, orizontal: inetioneaz’ ni de cusut ti ete. a firat rulut supe- us din dis- Jee fata. irubul pre- reprezin: lui asup! anOw regia realizata tn Ad se €: tee posibfs fp Fig. 67. Mecanizmat suvsils 5 2 = handetiel amecttondit b— éqonin so scoaterca din masind a produsuiul cusut fiir ase cupe firut de coasere. Tn acest Scop, la dispozitivul de tensionare a Ceului este proviizuti 0 tit care d'stanteuzi discurile intre ele si reduce wstfel presiunes asupra | fitului de coasere, JO gcanismmal_suveict_ (6 tonilut st dispozitivel suveici Dispozitivnd apucatorului (fig. 6.7, a) se compure div cipal 1, pe care sunt montate roata de curea 2, voluntul ¥ si tamburul 4. Acesta, prin cureaua 6 si tamburul 5, transmite miscarea Le arborele intormediar 7, pe care sunt montate tamburul 5 si roaia dintats. 3. Roa~ ti dintata 3 angreneazi reata 9, montatii pe arborele 1”, ce stistine a~ puedtorul 1 si carcasa suveleil. In miscarea sa de rotatic, “arborele principal 1 antreneazi arborii 7 si 10, determingnd retires spucitoru- iui. Pentru indeplinirea functiei sale, apucitorul efectueaz’ doi ro ati pentru fiecare ciclu de miscare a aculti, Turatia dubli este reall zaté prin. raporiul transmisiei_ a rotile dintate 8 si 9 Astfel, pen- tru fiecare rotatie a artorclut principal, acul efectueazi 0 stré- Dungere ‘a materialului, formind © fuicti de impletire. in acelasi timp, apveiteruil efectueaza dows fsciri do rotatie, din care in ma rotatie, prinde bucla gio nfasoard In jurul ‘suveicii, iar in & doua migcare, circuli in got, pentru a veni Ix intalnirea urma= toare cu acul si bucla su. Dispozitvul suveicii are ca eagan Iuerator suveica (Lig. 6.7, bp Acoasta se introduce inte-o car~ casi specials, montata impreund 24 apucitorul. Fig. 68, Mecanismul transporter. 6.7), este compus din dispozitivul apucd- arborele prinMeconismmul, transportorului (Cig. 6.8.) care depleseazd ritmic stra turile de material.din fila’ spre spatele masinil. In cadrul_aceste! func fransportorul efectueazd 0 migcare complex’, in care’ sé ridicd dex fhaintegza gi transport. materialul, coboari sub nive:c! Placutei st aol se retrage dupa care ciclul se reia, “Mecanismul. tiansportor este compus din dispozitivul miscatii ¢ ridicare sf coborire, de. inaintare st retragere, dispozitivul transp, forului propriu-zis gf dispozitvul de reglare pasului de tighel. Pen: f reaiiza teansportorul materialelor in procesul coaserii, cele patru ¢is- pozitive ale mecanismului transporter sunt sincronizate. ‘efionarea transportorulisi se face de la azborele principal 1p rofile si cureaua dinfati 2, 3 si 4, care pune in miscare arborele ‘Acesta, prin excentricii 6 si 7, montati pe colierele § si 9, actioneazi parghia 10. Capitul opus- al pinghiet este sprijinit de balansierul 11, Montat fix pe axul 12 impreuna cu balansicrul: 13. Parghia 10 are © lul de suport al transportorului 14. Acesta, in. timpul coaserii, exec ‘© migcare complexd, format din: 0 migcate de ridicare deasupra Cufei acului, 0 migcare.de inaintare, transportind materialul de cust, © migeare de cobordre stib nivelul placutei si.o miscare de retragere pozitia de repaus, din care, apoi, isi reia ciclul. Pentru reglarea. p Ge fighel este previzut tamburl gradat 15, prin care se fixeazi Ia~ gimea pasului de coasere. Pe suprafata tamburului este. prevazut pro- filul 16 in care lucreaza boltul 17, montat pe axul 18, Acest ax sustine maneta 19 si manivela 20 prin care se pune masina In poritie de coo sere’ inapoi. De la manivela 20 prin biela 21 si bratul 22, este pus miscare axul 23, care sustine sistemul de rame cu axe 24, aflat in les: turd cu manivela 13 si cu biela 25. Prin acest sistem de rame action: de la maneta 19 se obtine coaseren inapoi, necesara la intirire cope~ telor cusaturii ‘Meeanismul piciorusului’ (fig: 6.9.) are ca organ lucritor_picion depresare pe materialut “de cusiit, Acest_métanism cuprinde dis ftivul piciorusului si dou’ dispozitive de actionare prin care se face jearea sau coborarea pe material. . Dispocitivul piciorusului (fig. 6.9, a) este previaut cu piciorusul 1. montat pe tija 2. La partea superioara a tijei este montata prirghia, 3 care este actionata de cama 4, fixat pe un ax suport Impreund cu ra~ neta 5, si activate de citre operator in functie de necesititi, Presiunea Piciorusului pe material este realizatd de citre areul lamelar 6, cu £0~ sibilititi de reglare a presiunii prin surubul 7. ‘Actionarea piciorugului de presare mai poate i realizata cu un dispo- zitiv special pus in functiune cu genuinchiul de ciitre operator. Dispozitivul de actionare cu genunchier (fig. 6.9, B) este activat de catre operator cu gentnchiul piciorulut drept. In acest sens, genunchic~ Ful 9 este, montat pe broful 10, care, impreund cu manivela 11, sunt sustinute de axul 12, La actionarea genunchierului de catre operator * Totese cele trei-organe de masind ce trag tija 13 catre partea dreap. ‘4 maginil. Prin aceasti miscare este antrenata parghia dubli 14 care dicd parghia 2 si tija-suport piciorus. Revenirea genunchierului in po- zitia de repaus se face de citre un arc de torsionare, montat pe axul Prin ridicarea piciorusului este pus in functiune si dispozitivul pentrw detensionarea firului de la ac, care, prin disianfarea celor dou dis- curi, realizeaza detonsionorea firului, 124itmic str Hel fancy) lica dl nigedrii 1 transpes pal 1 arborele actioneaza. nsierul 71, 10 are 33 sli, exec wvazut_pro- ax sustine te oe ne actionst rirea cere~ piciorusul je dispozi- se face iciorusul 3, parghia, 3 ind cu ma- Presiunea 6, cu pO- un dispo— activat de genunchie~ ait sunt ap 82 apts 14 care Wud in. pom be axul 12 vul pentrt douk dis | os Fig. 6.9, Mecsnismul picicruyutut penetra 8 San ‘sin functiune Dispozitivut detensionarii firului (Vig. 6.9, ¢) este de cutre pirghia 14 Aceasta actionea2,:pirgitia dybla.15- si tija 15 care indepirteazi discul 17 realizind asifel reducerea si eliminarea presiunit asupra firulut de la ac. Slibirea presiunii arculuilise asupra firului de afi are loc fn -momenttl cfind este ridicat piciorusul pentru scoaterea sau intro- ducerea materialului sub piciorus in vederea coaserii. Bobinatorul de fir este folosit pentru incdreat bobine cu fir de ata necesar su- veleii in timpul coaserii. Bobinatorul masinii"C “4.310 (fig. 6.10) este actionat de ciire arborele principal al masini printe-un sistem de roti ce functio- nea2i prin frictiune. Suportul 1 care ine corporeazi organele de transmisie ale mece- nismului este montat pe corpul masinii prin suruburile 2 si 3. Pe suport se afla montut axuli4 in care. se introduce mosorul 5, pe care cste depus firul de la suveicd. In par- fig. 640. Bobinetorut de firOreaptd se alli prirghia de presiune 6, fixabii pe suport prin articu- fatia 7. Pe corpul pirghiei este montat areul lamelar 3, care, deplasat pe mosor, preseazi firul in timpul depuneri in componenta dlispozitivului se mai aflé o serie de pinghii, bolturi si suruburi, care asigura cuplarew, decuplarea gi functionarea ‘dispozi- Hiv, Decupiarea arcudui lamelat de mosorut inedrcat cu fir se face automat de citre un limitator care decupleaza bobinatorul de arborcle principal si opreste fumetionarea dispozitivulu ” 6.14, DESERVIREA MASINA DE CUSUT In procesul de productie, masina simpli este deservité de ciitre un muncitor. Asigurarea ciciului de functionare in condifii normale este determinatii de o descrvire, intretinere si lubrifiere corespunzitoare, in conformitate cu normele tehnice de folosire a masini Deservirea mayinii, Pentru a fi utilizata in procesul de productie masina de cusut necesita urmitoarele lucrirt de pregitire — curdtirea gi stergerea de scame si praf a corpulul si a mesei de juera: — infilarea firului de ati in ac: — cuplarea motorului electric cu sursa de energie prin rotirea comutatorului; — bobinarea firului pentru suveied: — infilorea firului la suveicd si introducerea suveicii in masini; — verificarea cusiturii prin coaserea pe deseuri de material. Pentru coasere, materialul este asezat sub piciorusul de fixare dup’ care se actioneazi pedala pentru functionarea masinii. Verificarea cu siturii se face sul» aspect calitativ, urmirindu-se uniformitatea si desi- mez pusilor, aspectul estetic pe ambele fete ete. 6.2. MASINI DE CUSUT CU DOUA ACE Masina de cusut cu dowd ace este asemnitoare masinit simple de cusut si se deosebeste prin aumarul acelor si al firetor de i coaserea. Ca forma si pirti componente, este asemdnatoare simple, avand dows ace si una sau dowd garnituri de suveied, precum si piciorusul de presare despicat Musing cu doui ace este construiti. in dou variante: 0 varianta care functioneaz’ cu patru fire de at’, avand dow ace si dowd garnitu si © variant ce functioneazi cu trei fire de afd, avind doud ace si 0 garnitura 62.1, MASINA CU DOUA ACE $1 DOUA GARNITURI Aceastii masini este utilizatd la operatii de coasere in paralel, ta fcare umbele cusituri ati aspect identic pe cele dou fete ale materialu- lui cusut, Distanta dintre cusituri este variabili, de la 5 pind la 40 mm, fin fimetie de operatiile care se executa 126in articu daplasit hii, bolturt dispozi- fir se face le arborcle e eatre un rmale este sunzatoare, productie a mesei de cin rotirea favs sina; ixare dupa ficarea cu eu si desi- amanatoare Je suveica, o-varianta, 1 garaituri, a ace si 0 ic paralei, Ja materialu- Ia 40 mm, Fig: 611. Disgezicivel euveici fa magina cu oul ace i devs garnituri, Procesul de formare a cusiturli se reilizeazi la fel ca la mesi simpli, cur deosebirea ca formarea celor doud cusituri se desfasoard in paralel si in acelasi timp. Mecanismele functionale si organele de lucru prezinta o serie de asemanari si deosebiri Mecanismul ucului este format din aceleasi pirti componente, cu deosebirea celor dou ace care sunt montate pe aceeasi tija-suport, Cele Se a a eons SaraTeT Hr acelal-wisporitie Ge prindere, avin distanta intre ele egala cu distanta dintre cusiturile pe care le executt. Mecanismal debitor de fir este de tipul cu tif si articulatii sau cu isi, cele doua ochiuri conducaitoare flind construite_in_bratul debitor. De ssémenca, Mecanismul mai este prevazut Cu doud dispozitive de tensionare a firului, care functioneaz’ si sunt montate in paralel Dispozitivul apucatorului (fig. 6.11) este actionat de la arborele prin- cipal al masinii si are rolul de a pune in miscare cele dowd apucttoare. ‘Actionarea se face de la arborele principal 1 prin rotile dinate 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 $i 9, montate pe arborii 10 si 11, Gurniturile 12 si 13 sunt montate pe rotile 7 si 9, car ci jel_in_plan_orizonta). Moniarea rotilor dintate sia garniturilor ‘este sincronizata cu distanta si pozitia aceior 14 si 15 prinse in clema 7 Mecanisniut transportorului este asemanator eu al masinii simple, cu deosebirea transportorului_propri care are o latime mui_mare decit la taba aap Mecanismut piciorustlni functioneaza la fel eu cel al masinii si cu deesebirea_piciorusului propritzis, care este despicat Auponaren maxi precorr a celcalte parti aux sunt ta fel ca ale masinii de cusut si functioneazi asemanator cu acestea. Masina cu douad ace si doua qarnituri este utilizati la operat esamblat detalii, la coaserea refiletilor de buzunare, Ia tighelirea Scruton in predcce tia inatlstarea Gor elpeusell sto detax 42.2, MASINA CU DOUA ACE S| O GARNITURA Magina cu dou awe si o gamiturc realizeazi dod cusi- turi paralele, avand pe fata ex- terioard aspect de tighele in pa- ralel si pe fata interioari aspect de zigzag. Aceasti masina este utilizata la operatii de contec~ tionare a gdicilor pentru pantaloni, Dispesitivui suveici ta marioa cu Va bridelor, cordoanelor si altor deus ae #0. garsicirs operatii similure care necesita 2 pe fai cusiturd tighel, iar pe ~dos, cusitura de acoperire. Masina cu doud ace si o garnitur’ functioneazd cu trei fire de ati infilate dou’ 1a ace si unul Ia suveicd. Cusitura obtinut’ la aceasta ma- Sind este mai elastici decat cusitura tighel $i poate fi utilizatd la coa~ Serea tricoturilor sau a detaliilor din tesituri croite pe bie. Masina cu dous ace si o gamitura este asemanatoare, atit constructiv, cit si func tional, cu masina cu doua ace si doud garnituri, Deosebirile care inter vin le aceasti masina sunt 1a mecanismul suveicii, unde apucdtorul func _tioneaziin_plan vertical, Introducerea suveicii in garnituri se face din fat citre spatele masini si nu de la stinga Ja dreapta ca la masina simple, Dispozitivul apucitorului (fig. 6.12) este montat pe varborele 1, find actionat de arborele principal al masini prin arborele 2. Trans- miterea. miscirii se face prin. roti dintate conice, de unde miscarea ajunge la apucttorul 3,:prevazut. cu cfrligul 4, care prinde bucla formata de ac. Acele 5 si 6, montate in clema 7 de pe tija 8, sunt asezate in serie pe traiectoria apucdtorului. Distanta dintre cele dou ace este variabili - In funetie de distanta intre cusaturi, care poate fi de la 15 la 8 mm, In funetie de tehnologia coaseri. ; Pentru asigurarea prinderii celor dou bucie de citre apucitor, acele sunt montate la niveluri diferite fati de placa maginii si de tra- iectoria apucdtorului. Astfel, acul din dreapta este mai sus dectt acul din stinga, facind posibili prinderea color doit bucle in sceeasi rotatie. 23. DISPOZITIVE SPECIALE APLICATE LA MASINILE SIMPLE DE CUSUT In procestil coaserii cul masinile de cusut simple, timpul _consumat este alcatuit din timp consumat pentru coaserea propritezisi si timp consumat cu pregitirea si conducerea materialelor. Dintre cele doud categorii, timpul consumat cu pregitirea prehucré- rii reprezinta 70—80%, din timpul total necesar coaserii, Pentru redu- ceren acesiuii timp, la masinile de cusut pot fi montate unele dispozitive ce mecanizeazd si usureazi aceste manuiri, asigurvind astfel reducerea timpului de executie si cresterea producti muncii. Cele mai impor- tante dispozitive ce pot fi aplicate la masinile de cusut sunt descrise in continuare.CAPITOLUL 3. PROIECTAREA STRUCTURILOR DE TRICOTURI 3.1, PROCESE TEHNOLOGICE DE FABRICATIE A PRODUSELOR TRICOTATE 3.1.1. DEFINITIE, ETAPE, OPERATII, SCOPUL OPERATIILOR Totalitatea operatiilor necesare transformarii materiei prime in produs finit, poarti numele de proces tehnologic. Pentru a obfine produse tricotate, materia prima, adica firul, este transformatin tricot, iar prin intermediul unor operatii tehnologice, are loc transformarea tricotului in produse finite. Procesele tehnologice de fabricatie a produselor tricotate cuprind un ansamblu de operatii mecanice, fizice si chimice necesare transformarii firelor in semifabricate sau produse finite. Procesul tehnologic se stabileste in functie de produs, de materia prima utilizata si de utilajele din dotare. Procesul tehnologic este alcdtuit din operatii, operasiile din faze, fazele din mAnuiri si manuirile din miscari. Operatiile, fazele, manuirile si miscarile ajuta la transformarea firelor in semifabricate sau produse finite. 134Operatiile procesului tehnologic si scopul acestora Recep firelor Bobinarea [Controlal si repasarea Operatie de verificare cantitativa si calitativa a firelor. Analize de laborator: finetea, rezistenta, torsiunea, alungirea, regularitatea, umiditatea, continutul de impuritati Activitati de cantarire, "Trecerea firelor de pe fevi, sculuri, pe| formate adecvate maginilor de tricotat, numite bobine fnfagurarea simultana gi paralela pe un singur format a mai multor fire cu o lungime bine determinata prin calcu potrivit legiturit si desenului pe care turmeaza si le aiba tricotul, pe formate cilindrice numite suluri de urzeaba sau bobine sectionale, “Transformarea firelor in bucle si a! buclelorin ochiuri de tricot sub actiunea| organelor producitoare de ochiuri. Operajia de verificare a delectelor gi inkaturarea acestora Tabelul 3.1. Scopul oper: ~Pentrtva putea fi utilizate in operatile ulterioare in vederea objinerii de produse finite. ‘Oijinerea unt angimi mari defi - Curstrea firelor de scame, impuriti sinoduri prea maris = Formareabobindor cu tensune sidenstat| uniform, ~ Parafinarea, uleierea, antistatizarea firelor. pe formatul de alimentare a masini de tricotata| unui: numar calculat de fire gi a unei Jungimi cat mai mari; - “Uniformizarea si egalizarea tensiunilor din fire pe lungimea si liimea urzeliis Lubrifierea si antistatizarea urzeli ‘Objinerea tricotular simplas Objinerea tricotului din urzeala. ~ Objinerea tricotului de cea mai buna calitate, Finisarea Operajia de albire, imprimare, vopsire, cilcare sicalandrare ~ Cresterea aspectului 91 al valorit de prezentare. 135Receptia firelor Verificarea firelor din punct de vedere cantitativ si calitati Trecerea firelor de pe fevi sau Bobinarea firelor |—————}_sculuri pe formate adecvate masinilor de tricotat. Infasurarea Urzirea firelor [4 simultana pe un singur format a unui numar de fire. ¥ a = - urzirea in benzi; ricotarea ‘ransformarea ! . i-—> ae - urzirea sectiona firelor in ochiuri. a a - urzirea in latime. ¥ - tricot simplu; - tricot din urzeala. Controlul si : Inliturarea defectelor. repasarea Finisarea Spillare, albire, vopsire, tricotului calandrare, imprimare. Fig. 3.1. Schema procesului tehnologic de obtinere a tricoturilor Fazele procesului tehnologic de confectionare sunt diferite, in functie de felul materiei prime, al utilajelor existente in intreprindere si de complexitatea produsului. Principalele operatii ale procesului tehnologic pentru objinerea produselor din tricot si scopul acestora sunt prezentate in tabelul 3.1, iar schema procesului tehnologic este prezentata in fig. 3.1. 1363.1.2. MATERII PRIME UTILIZATE IN INDUSTRIA TRICOTAJELOR Materia prima folosita in tricotaje o constituie fircle textile. Firele pentru tricotaje (tabelul 3.2.) trebuie sa aiba suplete, moliciune, uniformitate, finefe si torsiune. in industria tricotajelor se utilizeaz urmatoarele tipuri de fire: v fire naturale: bumbac, lana, matase naturala; ¥ fire chimice: din polimeri naturali si din polimeri sintetici. Reena Tipul si util Fire de bumbac re cardate, utilizate putin; fire pieptanate, utilizate la gosete, tricouri, lenjerie de corp; fire de bumbac in amestec cu fire din polimeri naturali si sintetici: sosete, ciorapi, bluze, pantaloni. Pieptinate; fire semipieptinate; fire de lana in amestec cu fire chimice, utilizate la imbriicimintea exterioard, manusi si ciorapi. Fire din polimer| ~ viscozi, cupro si acetat folosite Ta Tenjerie si imbracdminte naturali soar, Fire din polimen | fire police, denamie lon, laste produces dora, a sintetici lene de corp a imbriciminteujoari: fire poliacrilonitrilice, cunoscute ca melana, folosite la imbriciminte exterioara si minusis fire poliesterice, denumite si terom, folosite la producerea perdelelor, a imbricimintei exterioare, plase de pescuit, articole tehnice; - fire elastomere, folosite la articole de corsetarie. 3.2. TRICOTURI 3.2.1. DEFINITIE, CLASIFICAREA TRICOTURILOR _Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate \ Jintre ele, dispuse sub forma de siruri si randuri. Tricotul se — obsine pe cale mecanic§, fie prin buclarea succesiva a unuia sau a mai multor fire alimentate in paralel, (tricotarea pe directie transversala), caz in care se formeaza tricotul din batatur’ (tricotul simplu), (fig. 3.2.), fie prin buclarea simultana a unuia sau a mai multor sisteme de fire de urzealA (tricotarea pe directie longitudinala), cand se obsine tricotul din urzeala (fig. 3.3.). 137Fig. 3.2. Tricot din Fig. 3.3. Tricot din bataturd (simplu) urzeala Dupa modul de realizare, se deosebesc doua tipuri de tricoturi: din batatura (simple) si din urzeala. In tabelul 3.3. se pun in evident elementele esentiale de distinctie. ‘incazul tricoturilor, in evolutia firului se identifica un element de baza, care are caracter denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite de repetabilitate si este indivizil {in functie de tipul tricotului si se obsine prin procedee manuale sau mecanice, care contin mai multe faze de formare, intr-o anumita succesiune. si respectiv din urzeala Tabelul 3.3. Caracteristici de obtinere a tricoturilor din batatur erage eos oeretey icone es Un fir sau mai multe fire alimentate inf Unul sau mai multe sisteme de fire de Numarde fire FRA) urzeala alimentate simultan Transversala Tongitudinala Prete Pause 138CLASIFICAREA TRICOTURILOR a. tricoturi plane Tricoturile metraj se obtin pe masinile rectilinii de tricotat, cu una sau doud fonturi, caracterizate prin lungime, latime si grosime. Aceste tricoturi se folosesc ca materiale de baz la confectionarea imbracamintei uzuale. Tricoturile in panouri sunt formate din mai multe bucati (panouri), conform dimensiunilor produsului, separate prin randuri suplimentare gi despartitoare. a. tricoturi tubulare Tricoturile cu margini semiconturate au o anumita forma, obtinuta prin ingustari in trepte si largiri succesive. In urma obtinerii semifasonatelor acestea mai necesita operatii de taiere (croire) care sa individualizeze dimensiunile si forma detaliilor. Metraj; Panouri; Bucati. Tricoturile cu margini conturate primesc definitiv liniile de contur ale detaliului prin ingustari gi largiri succesive; nu necesita operatia de croire, fiind cele mai economice, ca de exemplu: fulare, basti. 139b. Legituri de baza: - pentru tricoturile simple (fig. 3.4 legatura glat, legatura patent si legatura lincs; - pentru tricoturile din urzea legatura tricot si legitura atlaz, legatura lantisor, a. Legaturi derivate: Dupa structura - pentru tricoturile simple: legatura glat derivat, legatura patent derivat si legatura lincs derivat; - pentru tricoturile din urzeala: legatura tricot derivat si legatura atlaz derivat, pe una sau doua fonturi. sau derivate la c. Legaturi cu desene: cuprinde legaturile de ba: care se intalnesc ochiuri de diferite culori, evolutii modificate sau cu fire suplimentare. Legaturile cu desene se impart in legaturi cu desene de culoare, legaturi cu desene de legatura si cu desene combinate. Fig. 3.4. Tricoturi cu legatura glat, patent si lines 140Fig. 3.5. Tricoturi cu legaturi cu desene de culoare 1. Legaturile cu desene de culoare (fig. 3.5.) se caracterizeaza prin ochiuri normale de culori diferite, dispuse pe suprafata tricotului conform unui desen oarecare sau intamplator. Avand in vedere modul de realizare a desenului, legaturile cu desene de culoare se impart in legaturi cu desene de culoare realizate prin alimentare succesiva si legaturi cu desene de culoare realizate prin alimentare simultand a firelor de culori diferite. 2.Legdturile cu desene de legdturd (fig. 3.6.) se caracterizeaza prin ochiuri de aceeasi culoare si evolutie modificat’ a firului in anumite zone. Pentru tricoturile simple, legaturile cu desene de legatura pot fi: legituri cu desene ajur, legaturi cu ochiuri retinute, legaturi cu ochiuri duble, legaturi cu ochiuri incrucisate, legaturi cu fire suplimentare. Pentru tricoturile din urzeald, legiturile cu desene de legatura se impart in: legdituri realizate cu doua sau mai multe bare cu pasete, legaturi filé, legaturi cu evolutie in doua siruri, legaturi cu fire suplimentare, legaturi pentru perdele, legaturi pentru dantele. 3. Legaturile cu desene combinate (fig. 3.6.) prezinta caracteristici comune atat legaturilor cu desene de culoare, cat si a celor cu desene de legatura, de exemplu subclasa desenelor jacard. 141142 Ill. Dupa destinatie IV. Dupa materia prima din care se prodc V. Dupa modul de formare a a. tricoturi pentru articole de imbracimint imbracdminte exterioara, lenjerie, ciorapi, manusi, basti, auxiliare pentru confectii. b. tricoturi pentru articole de uz casnic si decorative: perdele, covoare, produse pentru tapiserie, lenjerie de pat, fete de masa, draperii, prosoape. c. tricoturi pentru articole tehnice si medicale: filtre, centuri, plase pentru pescuit, ambalaje, suport pentru inlocuitor din piele, proteze vasculare, bandaje, pansamente etc. 1. Tricoturi din fire de bumbac sau tip 2. Tricoturi din fire de lana sau tip lana. 3. Tricoturi din fire de matase sau tip matase. oturi din fire chimice sau in amestec. 1. Tricoturi simple la care un rand de ochiuri se obfine prin buclarea succesiva a unuia sau a mai multor fire. 2, Tricoturi din urzeala la care un rind de ochiuri se obtine prin buclarea simultana a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeal:Fig. 3.7. Produse de imbracaminte din tricoturiTest de evaluare 1. Cum se clasifica tricoturile in functie de structura ? 2. Precizati care este diferenta dintre tricoturile conturate si semiconturate. 3. Dati exemple de tricoturi clasificate in functie de destinafie. 4. Dati exemple de produse obinute din tricoturi tubulare. 5. Completati spafiile libere cu raspunsuri corecte: a Tricotul este un produs textil, format din legate intre ele, dispuse sub forma de .... wvees GE sees b. Tricotul simplu se obsine pe cale mecanic&, prin buclarea ... aunuia sau a mai multor alimentate in paralel. c Tricotul din urzeali se obtine prin buclarea sews @ unUia sau a mai multor w» de fire de urzeala. d. in evolutia firului pentru producerea tricoturilor se identifica un element de baz, care are caracter de wren $i este indivizibil, denumit e. Tricotul se obfine pe masinile rectilinii sau circulare de tricotat, cu una sau doua ...... €aracterizate prin lungime, latime si grosime. 6. Realizati o corelatie prin sAgeti intre urmatoarele doua coloane, care contin clasificarea tricoturilor, dupa: 1. Legaturi de baza: ag 2. Tricoturi plane. , semiconturate; . patents 4. conturate; e. metrajs f lines; g panouri. 1443.2.2. ELEMENTELE DE STRUCTURA A TRICOTURILOR Ochiul reprezinta elementul de baz al structurii tricotului, care formeaza o unitate cu caracter de repetabilitate, obtinut prin buclarea firului, Sirul de ochiuri este constituit de succesiunea ochiurilor pe directia longitudinala a unui tricot; se numeroteaza de la stanga la dreapta, in directia randurilor (de exemplu sirul 3, fig. 3.8.). Randul de ochiuri este constituit de succesiunea ochiurilor pe directia transversal a unui tricot; se numeroteaza in directia sirurilor, in ordinea formarii (de exemplu randul Il, fig. 3 eaieaa uty tae Ochiurile trlegtutilor'patf: | 1. Fig. 38. Caracteristic ale structurit 1, Ochiuri normale de tricot din batatura (simple) tricotate (fig. 3.9. a); 2. Ochiuri normale de tricot din urzeala;|a acest tricot, ochiurile pot fi inchise (fig. 3.9.b) sau deschise (fig. 3.9. c) Fig. 3.9. Ochiuri normale: a. ochi normat de tricot simplu; b. ochi normal de Fig, 3.10. Punctele de legare ale tricot din urzeald inchis; c. ochi normal de tricot din urzeald deschis unui ochi 1.Elementele de structura ale unui ochi normal de tricot simplu sunt: bucla de ac, bucla de platina gi flancurile (fig. 3.9.a), Bucla de ac este partea superioard a ochiului, formata din portiunea 3-4, bucla de platina reprezint& partea inferioara a ochiului care uneste corpurile a doud ochiuri din siruri vecine, formata din portiunile 1-2 si 5-6 (semibucle de platina) jar flancurile sunt portiunile de fir care fac legdtura intre bucla de ac i buclele de platina, formate din portiunile 2-3, flancul stang si 4-5, flancul drept. 2. Ochiul normal de tricot de urzeala (fig. 3.9.b, c) este format din aceleasi elemente ca si ochiul normal de tricot simplu, cu deosebirea ca bucla de platina este inlocuita cui segmentul de legatur’a definit ca portiunea de fir ce uneste ochiul dintr-un rand cu ochiul din randul precedent (porfiunea 1-2), sau cu ochiul din randul urmator (portiunea 5-6). Segmentul 1-2 se numeste segment de legdturd de intrare, iar segmentul 5-6, segment de legdturd de iesire. 145Consolidarea elementelor structurii se face prin infasurarea unor segmente de fir peste sau sub alte segmente apartinand ochiurilor vecine, ansamblul acestora numindu-se puncte de legare (fig. 3.10.). {In functie de pozitia pe care 0 ocupa elementele ochiurilor fata de observator, tricotul poate prezenta aspect de fafd sau de spate, Fata tricotului este partea in care flancurile ochiurilor apar in prim plans acestea sunt continui si acopera buclele de ac si de platina, respectiv segmentele de legaturd (fig. 3.11). Spatcle tricotului este partea in care buclele de ac side platina, respectiv segmentele de legatura apar in prim plan, acoperind flancurile, (fg. 3.12). Fig. 3.12. Spatele tricoturitor: a tricot simplu; b - tricot din urzealis 1463.2.3. TIPURI DE OCHIURI Principaleletipuri de ochiuriintalnite in structura tricoturilor suntredateincontinuare. a. Pentru tricoturile simple: ochiuri normale, ochiuri vanisate, ochiuri plus, ochiuri refinute, ochiuri duble, ochiuri transferate si incrucisate. 1, Ochiurile normale suntalcatuite din cele mai simple elemente de structur’: flancul stang, bucla de ac, flancul drept si bucla de plating, realizate dintr-un fir sau mai multe fire care evolueaza in paralel (fig. 3.13.). 2, Ochiurile vanisate sunt ochiuri normale formate din dou fire cu pozitie strict determinata: firul de fond F, ce apare pe spatele tricotului si firul de vanisare V, ce apare pe fata tricotului (fig. 3.13.b.). 3. Ochiurile plus sunt formate din doud fire alimentate in paralel, cu pozitie strict determinata, firul de fond F si firul de plus P. Firele evolueazi normal in corpul ochiului, firul de plus formand ins bucle de platind mari, numite plus ce apar pe spatele tricotului (fig. 3.13.c). 4. Ochiurile retinute 1 au bucle de ac dispuse in rénduri ulterioare celor in care au fost formate (fig. 3.12.d.). In spatele lor este dispus segmentul de flotare 2. 5. Ochiuri duble sunt formate din ochiuri retinute 1 care au, pe langa bucla de ac, una sau mai multe bucle 2 netransformate in ochiuri (fig. 3.13.e.). 6. Ochiurile transferate 1 sunt ochiuri normale sau retinute care, dupa realizarea lor, sunt trecute pe ochiurile vecine 3 la stanga sau la dreapta (fig. 3.13.f); sirul 3 se continua cu © bucla de inceput 2. 7. Ochiuri incrucisate sunt ochiuri ale cdror axe de simetrie nu se dispun vertical ci sunt inclinate (sub anumite unghiuri), pozitie determinata de punctele de legare realizate cu elemente vecine distincte (fig. 3.13.g). ARLE g Fig. 3.13. Tipuri de ochiuri pentru tricoturile simple: a - ochi normal; b - ochi vanisat; ~ ochi plus: d= ochi retinut, e~ ochi dublu; f- ochi transferat; g - ochiuri incrucisate 147b. Pentru tricoturile din urzeala: ochiuri lantisor, ochiuri cu segmente de legatura unilaterale, ochiuri cu segmente de legatura bilateral, evolutie in doua siruri. 1, Ochiurile Lingisor au segmentele de legatura orientate in directia sirurilor de ochiuri; se formeaza succesiv pe acelasi ac (fig. 3.14.2 ). 2. Ochiurile cu segmentele de legatura unilaterala au segmentele de legatura de intrare si de iesire de aceeasi parte a ochiurilor; pot fi inchise, cand segmentele se intretaie (fig. 3.14.b,) sau deschise, cand segmentele nu vin in contact (fig. 3.14. c). 3. Ochiurile cu segmentele de legatura bilaterale au segmentele de legatura de o parte si de alta a ochiurilor; pot fi inchise, cand segmentele se incruciseaza (fig. 3.14.4.) sau deschise, cand segmentele de intrare si iesire nu se intretaie (fig. 3.14.e,). 4, Evolutia in doua siruri (K6per) este alc&tuit& din doua ochiuri normale alaturate, realizate intr-un rand din acelasi fir (fire) (fig. 3.14-f,). ROR SAM Fig. 3.14. Tipuri de ochturi pentru tricoturile din urzealé: a — ochi langisor; b - ochi inchis cu segmente de legdturd unilaterale; c~ ochi deschis cu segmente de legdturd unilaterale; d - ochi tnchis cu segmente de legaitura bilaterale; e- ochi deschis cu segmente de legditurd bilaterale; - evolusie in doua siruri (Képer) 1. Care sunt tipurile de ochiuri intdlnite 1a tricoturile simple si prin ce se caracterizeazi ? 2. Care sunt tipurile de ochiuri intdlnite la tricoturile din urzeala si prin ce se caracterizeaza ? 3. Completafi spatiile libere cu raspunsuri corecte: a. La ochiul de tricot vanisat firul de fond apare pe ... apare pe .... ricotului. b. La ochiul de tricot plus firul de fond apare pe seven tricotului. c. Ochiul normal de tricot este alcatuit din cele mai simple elemente de structura: sricotului iar firul de vanisare tricotului iar firul de plus apare pe 148d. Ochiurile lantisor au segmentele de legatura orientate in directia ochiuri. 4. in coloana 1 se dau tipuri de ochiuri de tricot simplu si din urzeala, Completati in coloana a doua denumirea ochiului de tricot iar in coloana a treia stabiliti care sunt elementele de structura ale fiecdrui ochi, Dee Ren LT enn een ta 1493.2.4, METODE DE REPREZENTARE GRAFICA A TRICOTURILOR Reprezentarea grafic4 a tricoturilor const in transpunerea in desen a elementelor de structur§, respectiv a legaturii si raportului, ca: evolutia firului, forma si pozitia ochiului. Principalele metode de reprezentare grafic a tricoturilor sunt: 1, Reprezentarea structurala (analitica); 2, Reprezentarea simbolica a sectiunii randurilor de ochiuri (evolutia firului pe ace), pentru tricoturile simple si sub forma de schema grafic’ a evolutiel firelor, pentru tricoturile din urzeal’; 3. Reprezentarea prin semne conventionale (schematic), pentru tricoturile simple; 4, Reprezentarea numerica (cifricd) a evolutiei firelor, pentru tricoturile din urzeal’; 5, Reprezentarea aspectului in culori al desenului. 1, Reprezentarea structurala (analitic’) reproduce fidel evolufia real a firelor din tricot, felul si pozitia ochiurilor in cadrul legaturii. Pentru a usura executarea acestei reprezentiri, se utilizeazi hartie cu semicercuri (fig. 3.15.a) desenate echidistant si care reprezinta buclele de ac ale ochiurilor tricoturilor. Celelalte elemente ale ochiului se traseazi in funcfie de legatura si de aspectul tricotului, de fafa sau de spate. Fig. 3.15, Hartt pentru reprezentari GONG GNGN eta ie grafice:a ~ hdrtie cu semicercuri AARN.... b~ hartii cu puncte; c- hartie cu patrdele a b a 2. Reprezentarea simbolicd a sectiunii randurilor de ochiuriconstaintranspunerea pe hartie a pozitiei firelor fay de ace, in randul respectiv de ochiuri, Punctele de pe hartie sunt echidistante si plasate in randuri paralele intercalate sau pe aceeasi linie in functie de asezarea acelor in fontura. Astfel, pentru reprezentarea tricoturilor simple sau din urzeala se intrebuinteaz hartie cu puncte asezate pe aceeasi linie in directie orizontala si verticala (fig. 3.15.6). La reprezentarea sectiunii randurilor de ochiuri pentru tricoturile din batatur’, se folosesc urmatoarele simboluri: Toy“ Pentruochiul cu aspect fas 150“Pentru ochiul cu aspect spate. 3. Reprezentarea prin semne conventionale const in reprezentarea prin anumite semne a firului, a ochiurilor si a succesiunii ochiurilor. Metoda folosita la noi in sara are la baz urmatoarele semne: X- pentru ochiul cu aspect fai; 0 - pentru ochiul cu aspect spate Literatura de specialitate recomanda si metoda RGT (Raprezentazione Grafica de Tessuti), conventional, cu semnele: | - pentru ochiul cu aspect fat; ~ - pentru ochiul cu aspect spate; . - pentru flotare; a - pentru bucla. 4, Reprezentarea numeric consta in indicarea prin cifre a pozitiilor succesive dintre ace, parcurse cu barele cu pasete, la masinile de tricotat din urzeala. 5, Reprezentarea aspectului coloristic al desenului const in indicarea pe hartie in carouria dispunerii culorilorin raportul desenului. Hartia prezinta patrate sau dreptunghiuri egale intre ele. Spatiul cuprins intre dou’ linii orizontale reprezint& un rand de ochiuri ce apare pe fata tricotului, iar spatiul dintre dou’ linii verticale reprezint& un sir de ochiuri pe fata (fig. 3.15.c). in tabelul 3.4. sunt definite si reprezentate prin cele trei metode, principalele elemente de structura ale tricoturilor din batatura. In tabelul 3.5. sunt reprezentate prin cele trei metode, principalele elemente de structura ale tricoturilor din urzeala. 151Definirea si reprezentarea principalelor elemente de structura ale tricoturilor din batatur& 152 din bucla de ac, flancuri si Duca de platina fn urma transferului dupai tricotare, in sirul vecin Bucla de inceput — elementul] de structura format din bucla| de ac $i flancur. bucla de ac nu se dispune la| nivelul randului in care s-al format ca urmare a stafionari acului; indicele de retinere este| dat de numarul de ciclit in care acul nu lucreaza. Flotare - segmentul de fir dispus pe orizontala, in dreptul| flancurilor ochiurilor. dlintr-un ochi retina mai multe bucle netransferate in ochiuri, indicele ochiului dublu este dat de numarul de bucle. Bucla netransformata in ochi -| elementul de structura format] din bucla de ac gi flancuri. Re rece Rertertency ore at Tabelul 3.4. Evolutia firul Poetsformat din dous fire, fond (F) si vanisare (V), care evolueaza dou’ fire, fond (F) si plus (P), care evolueaz’ in paralel in| corpul ochiului iar firul plug formeazi bucle de platina| foarte mari, Ochi incruciyat ~ sunt Ochiai ale caror axe de simetrie nu se| dispun vertical ci sunt inclinate, pozitie determinata de punctele| de legare realizate cu elemente vecine distincte. Reprezentarea tipurilor de ochiuri pentru tricoturile din urzeala Tabelul 3.5. ree ¥ eer) (pay oe Rite erence Reece eee be Onc rilor ry rae rot tay [Ochi inchis lantisor Ochi deschis Lingigor 153[Ochi inchis cu jsegmente de legiturd unilaterale (Ochi deschis cu segmente de legiturd unilaterale (Ochi inchis cu segmente de legitura bilaterale [Ochi deschis icu segmente de legitura bilaterale [Evolutie in doua siruri (KOPER) Fisa de lucru nr. 1 Completati tabelul de maijos cu denumirea ochiului de tricot, reprezentarea structural’, semnul conventional si evolutia firului pe ace in functie de indicafia data, Ree Coe rent ers eerie tricot 154Fis de lucru nr. 2 Completafi tabelul de mai jos cu denumirea ochiului de tricot, reprezentarea structural, schema graficd a evolutiei firului si schema numerica a evolutiei firului in functie de indicatia data. Pee Nrert. — ochiuluide B tricot ont Fiscal ck alia ee 155 Pree3.2.5, PROPRIETATILE TRICOTURILOR Tricoturile se caracterizeazi prin proprietati fizice, fizico-mecanice si igienico- functionale. I. Proprietati fizice 1. Lungimea tricotului este determinat& de numérul de randuri din tricot, inltimea ochiului, materia prima utilizata, utilajul folosit, structura i destinafia tricotului. 2, Latimea tricotului este determinaté de numarul de siruri din tricot, pasul ochiului, materia prima utilizata, forma, structura tricotului si operatiile de finisare la care este supus tricotul. 3. Grosimea tricotului este determinata de natura materiei prime, de finefea firelor folosite si de structura tricotului, 1564, Stabilitatea dimensionalaeste proprietatea tricoturilor de a-si pastra dimensiunile in timpul purtarii si dupa spalare. Stabilitatea dimensionala este influenyata de natura materiei prime, structura tricotului si operatiile de finisare aplicate. Il. Proprietati fizico-mecanice 1, Elasticitatea este proprietatea tricoturilor de a-si modifica forma si aspectul sub acfiunea unei forte exterioare si de a reveni la forma inifiala cdnd actiunea fortei exterioare inceteaza. Elasticitatea tricotului se exprima in procente si se determina cu relatia: 100,{% in care: E - elasticitatea exprimata in procenti L, - dimensiunea inigiala a tricotului, [cm]; L, - dimensiunea tricotului intins, [cm]. Gradul de elasticitate a tricotului simplu este mai mare decat gradul de elasticitate a tricotului urzit, datorita structurii acestuia. Sunt insa si tricoturi, special produse, la care gradul de elasticitate este redus, numite tricoturi inextensibile, 2. Extensibilitatea (Fig, 3.16.) este proprietatea tricotului de a-si mari dimensiunile cand este supus forfelor de intindere in lungime sau in lagime. Aceasta proprietate este dependent de desimea tricotului, de finetea si torsiunea firelor, precum side structura tricotului, La intinderea in lungimea tricotului, dimensiunile in lungime cresc, inalsimea ochiului B devine maxima, (B max) iar dimensiunile in latime se micsoreaza. in cazul intinderii in lasime, dimensiunile in latime cresc, pasul ochiului A devine maxim, (A max) iar cele in lungime se micsoreaza. Extensibilitatea tricotului in kitime, respectiv pe linia randului de ochiuri, este mai mare decat extensibilitatea in lungime, adic& pe directia sirului de ochiuri. 3. Desirabilitatea fig, 3.16.b,) este o proprietate negativa a tricoturilor. Desirabilitatea este determinata de ruperea unui element de structura a tricotului datorita unor forte ce depasesc rezistenta firului, sau datorit’ degradarii prin uzura. Desirabilitatea este dependent’ de structura tricotului, precum si de grupa din care face parte, tricot simplu sau din urzeala. Tricotul simplu se desir mai usor decat cel din urzeala. Tricotul glat se desir pe directia sirurilor si a randurilor de ochiuri 4. Contractia tricoturilor este proprietatea acestora de a-si micsora dimensiunile dupa tricotare. Tricotul inceteaza sa se contracte dupa ce forjele de deformatie elastica Fig. 3. 16. a- Extensibilitatea tricotului 157sunt echilibrate. Un tricot in aceasta stare se numeste tricot stabil. Pentru a preintampina aspectele negative ale contractiei, tricoturile inaintea confectionarii, se las pentru relaxare 48 ore. Saedbeenany tll seats camneag| : » Fig. 3.16. b- Desirabilitatea tricotului; c- rularea la margini a tricotuluis d - fenomenul pilling 5.Rularea la margini (fig. 3.16.c) este o proprietate negativa care ingreuneaza procesul tehnologic de confectionare. Pentru inléturarea rularii la marginile tricotului se realizeaza operatia de fixare a ochiurilor de tricot prin operatia de calandrare, sau se aplic& © bordura de tricot patent. Tendinta de rasucire a tricotului glat se datoreaz tendintei de {indreptare a firului din ochiuri. Rularea la margini a tricotului depinde de desimea tricotului, de moliciunea si torsiunea firelor, precum si de structura tricotului. 6. Fenomenul pilling (Fig, 3.16.d,) este o proprietate negativa care se manifesta prin aparifia pe fata tricotului a unor aglomerari de fibre, ca urmare a frecarii si purtari tricotului. Acest fenomen este dependent de uniformitatea si netezimea firelor, precum si de structura tricotului. II], Proprietati igienico-functionale 1. Permeabilitatea la aer si vapori asigurd trecerea aerului, a vaporilor din interior spre exterior si invers. Permeabilitatea la aer si apa este dependenta de structura si desimea tricotului, respectiv de marirea spatiilor dintre ochiuri, care favorizeaza circulatia aerului {intre corp si mediul exterior si permite evaporarea transpiratiei. 2, Capacitatea de izolare termica este proprietatea tricoturilor de a menfine cildura corpului si de a-l proteja impotriva radiatiilor solare. 3. Higroscopicitatea este proprietatea tricoturilor de a absorbi umiditatea din mediul inconjurator. Ea depinde de natura firelor si este influengata de anumite tratamente chimice care elimina cerurile si grasimile de pe fibre. 158cn ‘Tricoturile au urmatoarele proprietiti: Tungimea 1. Props Stabilitatea dimensionala Flasticitatea Extensibilitatea Desirabilitatea Rularea la margini Fenomenul pilling Permeabilitatea la aer gi vaport Capacitate de izolare termica Higroscopicitatea 3. Proprietafi igienico-functionale 2. Proprietafi fizico-mecanice 1. Definiti notiunea de tricot. 2, Realizafi clasificarea tricoturilor in functie de structura. 3. Precizati care sunt legaturile derivate ale tricotului simplu. 4. in enunfurile urmatoare precizati care dintre ele sunt adevarate si care sunt false: a. Tricotul are stabilitate pe directia sirurilor de ochiuri. b. Tricotul din urzeala se desira mai usor decat tricotul simplu. c. Higroscopicitatea tricoturilor este o proprietate pozitiva. d, Directia de tricotare a tricoturilor simple este cea longitudinala. e. Rularea la margini este o proprietate pozitiva a tricoturilor. 5, Dati exemple de tricoturi clasificate in functie de tipul si natura firului. 6, Dati exemple de tricoturi clasificate in functie de desenul legaturii. 7. Completati spatiile libere cu raspunsuri corecte: a. Extensibilitatea tricotului in latime, respectiv pe linia randului de ochiuri, este mai decat extensibilitatea in lungime, adica pe directia sirului de ochiuri. b, Rularea la margini a tricotului depinde de ... 159c. Tricotul glat se desira pe directia si.. de ochiuri. d. Elasticitatea este proprietatea tricoturilor de a-si modifica wu. $1 sub actiunea unei forte exterioare si de a reveni la forma initiala cdnd actiunea fortei exterioare inceteaza. e. La intinderea in lagime se micsoreaza. swum @ tricotului, dimensiunile in lungime cresc, iar cele in 3.2.6. PARAMETRII DE STRUCTURA AI TRICOTURILOR Pentru producerea unor tricoturi cu proprietiiti fizico-mecanice si igienico-functionale bine determinate, este necesar cunoasterea si analiza parametrilor de structurd care determina si economicitatea fabricafiei. Principalii parametrii de structura ai tricoturilor sunt: 1, Pasul ochiurilor A, se defineste ca distanta, in mm dintre axele a doua siruri de ochiuri vecine, in directia randurilor de ochiuri (fig. 3.17.a, b.), se determina cu relatia: A=K,¢F [mm] w unde K, este coeficientul pasului ochiurilor si reprezint& numarul de grosime de fir ce se cuprinde in pasul ochiurilor; F- diametrul firului in stare liber’, in mm. Fig. 3.17. Parametrii de structurd ai tricoturilor: a ~ tricot simplu; b= tricot din urzealdt 2. Inaltimea ochiurilor Beste definita ca distanta, in mm, dintre centrele a doud ochiuri sau dintre tangentele la buclele de ac a doua ochiuri vecine, in directia sirurilor de ochiuri. Se calculeaza cu relatia: B [mm] (2) unde: K; ‘ ~ coeficientul fnaltimii ochiurilor si reprezint& numarul de grosimi de fir ce se cuprinde fn inaltimea ochiurilor; F- diametrul firului in stare liber, in mm. 1603. Desimea pe orizontala sau in directia randurilor de ochiuri, reprezint’ numarul de siruri de ochiuri cuprinse in unitatea de lungime de 50 mm. Daca se cunoaste pasul ochiurilor, desimea pe orizontalé, in siruri / 50 mm, se calculeaz cu relatia: v, (siruri/50mm); (3) 4. Desimea pe verticala sau in directia sirurilor de ochiuri + , reprezinta numarul de randuri de ochiuri cuprinse in unitatea de lungime de 50 mm. in functie de inaltimea ochiurilor, desimea pe vertical, in randuri / 50 mm, se determina cu relatia: 50 D, (randuri / 50 mm); (4) Practic, desimea pe orizontala si pe vertical se pot determina pe mostra de tricot prin numérarea randurilor si sirurilor de ochiuri pe 50mm. 5. Lungimea firului dintr-un ochi |, (fig. 3.17. a. b.) este format din suma lungi elementelor ochiului (1-2 flancul stang, 2-3 bucla de ac, 3-4 flancul drept, 4-5 bucla de platina, respectiv segmentul de legatura). Se calculeaza cu relatia: 13h, 4h,+hy+ls [mm] (5) Lungimea firului dintr-un ochi se poate determina si practic prin desirarea unui numar oarecare de ochiuri. Daca L este lungimea desirat, lungimea firului dintr-un ochi |, in mm, (6) unde: este numérul de ochiuri desirate, 6. Masa tricoturilor M se exprima in functie de parametrii aratati m: finefea firului in sistemul tex este: ae (7) t= T10* sus. Se stie ci unde: Meste masa, in grame; L-lungimea, in mm. 161Din relatia (7) rezulta: te wT, [mm] (8) Daca se consider’ L ca fiind lungimea firului din care s-a produs 1 de tricot, - numérul de ochiuri dintr-un sil -lungimea firului din ochi, se poate scrie relatia: i iat: [mm] ~ Numérul de ochiuri dintr-un m? de tricot este dat de numarul de randuri side siruri de ochiuri din acea suprafaa: N,=N,-N,{mm] Numarul de randuri si de siruri de ochiuri pe m? este 1000/A, respectiv 1000/8 (20 Do respectiv 20); =20D,-20D, 400: D,-D,s Inlocuind, relatia (9) devine: L=400-D,-D, I; inlocuind in relatia (8) expresia lui L se obtine: y= Pe DALT fg /m?] (10) Relatia (10) este folosita pentru determinarea masei pe unitatea de suprafata pentru tricoturile realizate peo singur’ fontura. Pentru tricoturile realizate pe doua fonturi, numarul ochiurilor pe unitatea de suprafafa va fi de doud ori mai mare. In acest caz, relatia devine. [g/m*] 0,8:D,-D.-I-Tr “1 any Masa tricoturilor cu margini conturate si semiconturate, se determina cu ajutorul relatiei (8). Practic, masa tricoturilor se determina prin cntarirea unei mostre de tricot m, de dimensiunile 200 x 200 mm si apoi se calculeaza masa unui m’ M= y= 100, (12) 4 162Pentru tricoturile in panouri este necesar calculul masei pe panou ca sumé a maselor parfiale ale zonelor ce formeaz panoul (bordura B, corp panou CP, randuri suplimentare RS si RD randuri despartitoare). M/ panow = My + McpMys,03 Relatia de calcul pentrf,, Mcp, Mgs,zy este cea general: Nel-Te Ma [el unde N, se calculeaza in functie de dimensiunile fiecarei zone. 7. Lungimea tricotului Z,, este dat de numarul de randuri de ochiuri din tricot si in&lgimea ochiurilor: 1,=N,-B [mm] (13) 8, Latimea tricotului /,este data de numarul de siruri de ochiuri din tricot si de pasul ochiurilo N,-4; [mm] (4) Numarul de ace, N, pe care se realizeaza tricotul, este egal cu numarul de siruri N,. Lasimea tricotului este fn functie de parametrii de structura si caracteristicile tehnice ale fonturii masinii. oe in tabelul 3.6. se prezinta parametrii de structura ai tricoturilor. Tabelul 3.6, Ne crt | * | Pasul ochiurilor [fraifimes ockiurilor ochiurilor Hee | Desimea pe orizontala aa Desimea pe verticala Parametrul de structura Simbolul Renter an[=] Tungimea frafar dintroun ochi zi 10 Masa tricoturilor M Tt-L 10° 12) |_| eines co vB ee Tajimea tricotulur [Se Fa ae & Test de evaluare 1. Completati spatiile libere cu raspunsuri corecte: a. Ochiul reprezinta elementul de baza al structurii tricotului, care formeaza o unitate cu caracter de obtinut prin firului, b, Sirul de ochiuri este constituit de succesiunea ochiurilor pe directia unui tricot. c. Randul de ochiuri este constituit de succesiunea ochiurilor pe directia a unui tricot. 4. Ochiul normal de tricot din urzeala are bucla de platina inlocuita cu . e, Partea in care flancurile ochiurilor apar in prim plan se numeste f. Partea in care buclele de ac si de platin&, respectiv segmentele de legatura apar in prim plan se numeste ... tricotului. 2. In coloana 1 se di denumirea parametrului de structura, in coloana 2 unitatea de masura. Completati in coloana a treia relafia de calcul a fiecdrui parametru de structura al tricotului. a eer eon eee ears ete Bren) T__| Pasul ochiurilor Timea tricotuh = ss — [3 Phingimes fru dniran och | 1643. Care sunt parametrii de structura in functie de care se determina masa tricoturilor ? 4. Delimitati si precizati care sunt elementele de structurd ale ochiurilor de tricot (a,b,c.) prezentate mai jos. sy b de evaluare calitativa a unei mostre de tricot SA se studieze o mostra de tricot cu dimensiunile 5/5 cm si s4 se determine urmatoarele: Precizati care sunt sirurile si randurile tricotului, Ce materie prima s-a folosit la tricotarea mostrei. Determinarea desimii pe orizontalA si pe vertical’. Stabiliti pasul ochiurilor, Stabilii indltimea ochiurilor. Determinagi lungimea de fir dintr-un ochi. Stabiligi lungimea tricotului. Stabilii lagimea tricotului. SN ae eNE 3.2.7.TRICOTURI DIN BATATURA 3.2.7.1. TRICOTURI DIN BATATURA CU LEGATURI DE BAZA 3.2.7.1.1. TRICOTURI CU LEGATURA GLAT Tricotul glat (fig. 3.18.) este format din ochiuri normale de ricot simplu, cu aspect de fata pe una din parti si cu aspect de spate pe cealalta parte. fnl&nguirea in ambele directii a ochiurilor de acelasi aspect defineste legitura glat. Evolugia firului in fiecare rand este identica; pe fata tricotului (fig. 3.19.) flancurile ochiurilor sunt continui si acopera buclele de ac ale ochiurilor din randul precedent, iar pe 165spate (fig.3.20.), buclele de ac si de platin& apar in prim plan; buclele de ac acoper flancurile ochiurilor din randul urmator, iar buclele de platina pe cele din randul precedent. Analizand structura tricotului se observa ca evolutia se repet dupa un ochi in directia randurilor si sirurilor de ochiuri, raportul legaturii fiind 1. Tricotul glat este destinat confectionarii Y articolelor de lenjerie; ¥ — imbracdminte exterioara; Y articole medicale. (Olofs) (O1O!9 [OiO}9} Fig. 3.19, Structura glat cu aspect de fata Fig. 3.20, Structura glat cu aspect de spate: a~ ; reprezentarea structurald; b - reprezentarea secfiunit ‘randurilor de ochiuri; c- reprezentarea prin semne conventionale; d- aspectul tricotului 166