Paul COCIOC Octavian SULA MICROECONOMIE ABORDARI TEORETICE SI PRACTICE Editura EFES Cluj-Napoca + 2012 Ve ha. EN Glin ot gk ae©2012 Vente drepturiereervatesatrtor rey arr, Pred in Romain pana ot ain bition may be ‘roa ymcm mee I Ay try ay of, 8 dt Boe Hem, without th pr permite sattara Fundatiei pentru Studi Furopene Str. Emin. de Martonne 1 3400, Cluj-Napoca, Rominia Director: ANA Montca Por SUN 978.606-526-1174 a 1. a OBLECTUL SI METODA ECONOMIEI POLITICE PROBLEMATICA TEMEa: 2 economis politics © Problem alegers 1 obiactl snes economice epini despre obieta economiel police demir concurente ‘volta pantir economice Insoumentele amaze economice ‘aos sou ordine in wage coomorscd 1) => crestere XieXe (dec =I) => constant XisXe deci sendere Buemplu. Salartad nominal a ws angajas 2 fost ls incepta de $00 te ‘La 31 eps acer solar aos de S30 Arunel ts, = 330, ig = Say Geta ponte fl exprimat tn $ modu diferte, dar ow acetayh semnfcate: Solari acres de 1. ort oficial de varie) Sarid crest ta 110% (oo oo Salo crest eu 10% oc prosonoe) salar crescut cw $0 tet (cera abso) 2-Acnagi vite absolta determing iri eave dfs, dupa ‘um ete eazal pe restr sua seer ‘ecm Une vari de aceta valoare aro -18spunem 280 de 1 a corespande © crepere relatva x 2% de exompl, de ls 1000 la 1230 ce uns: tn torment absolut) $1 9 sedate cw doar 20% (Covespunadtoare bv acest az unei reducer de a 1330 lo 1000 de wth seadere: Is 3. Vasile relative succsive muse insuneacd pene determina via told pe wn interval (2 perioads) ma mare Varia relates bec mas cms pliiee #9 lobald se determina ca produs al cofcienilar de vrine relativa din [rlondele esse component ie=TI, tn =(T1h)* 100 f(T)" 100-100 nce ree tr 4 cre aa SE 8 ei SES (para nae crepes oe ale ce cade eretorea ala reglren abst ttl. (100°, 2)*1,3=120°1,3=156 4 Retin ate ela de cae: Medi srimetie simp deren: p= 10 naib. ra Medie artnet ponderat ‘TESTE GRILA: |. Analiza activin economic nivel individ! (pospodsi isan Fe) ne seats domenial C)mectoeconomic D)mondoeconamic 2 Cue inte onmdtoarle mu tebuie considera @ problema nucle Seder pret I int . Semats eeni nel eee ene aeynBec10 i ose ern ee wi an ery = eae pee cfd per sup ami ia We seminar ni ain de Monsirctn | —| Vitae Paes 1 ——| F) de renter agregate aot Gear | Taney sens lene sit sti tn pia de eam Ree a bate mace eRe Foci Empl econ | aR) a fie Mines Romer —[ Re tesa say ——] — fea ¥ singer Eng SoimBawee — |} 7 = Se aie re Bonen on 8 trata sic i Syrlsn aes | eet] Bupa 4 Dennis de ssonemic polit ways pe pw at Péesn In cae prt 5.0 lege eonamik reper Iga inte fenomen # proce 3 Temes serine ted nentrrsccn Srna de imcten oe was Pe a Donde a Bote rend Kaye pr 5. Nee coon in se eee pia tebe ‘yao - : 9: Care deck de mij costo iter int ea ‘ati lege esnomick ‘Adearacter probabilistic B)intndere seta tip {) capal specific de stune E) Principle economie politce Fy Teoria generat fol in e cr, donc Sano Dheenraiuecs ecvites 6 Prima icra de scone in period ic perine a cimmret ‘) Antoine de Montclveen * posite ode Saga ‘its Pony 10. Prin oe. se caracerzeat Secte din unoarcle slemente Adam Seth (ches David Rico ‘Ai perscane ice James Star hi Biman 7. Crore de gindve economics spain fecate die Shinetie ev denne detect lumtoarele personabec mead scone poiice © 13 tet me i Aer ead 12 Tes a oie, omic preps. somparen | al aicagey — ic aS mee A. © ssintser ewes sora st" cu vol ai ~echienes in crcalape — | ~~ ~T capital socal ae ae iat aber ot steer =e — i tied rc soe cee he [fier ae sate S = i 5S acs] Sage oe }—} | greutat a sativa _sederi cu. ‘relativa cu.. scideri cu, ees meporale | | prepitirea profesional ei = rk ae Soe | ee eo =f Tt ‘oes Para i 1 = 3% % 200%. % ee Sona 3 oes : [eet | | ee — aus aes | | feet E : "1. Care dite ele de msi sus repecint caraceriticicantive (4) scare caltatve (0)? 12, Cave dre ena fais deve cr su ale? A 1 Economia spare cain str ech i "eonomia diet mde de fae uote elmiae 5. Fecmmaieres wor eting nite, = 3: Beonomin sich modal Cat Omen deid (le) ta & condifti de raritate 4.Un decent ational atin vit neem corect 2h eth es Caen ceca Sa aces EF Eeee Ie earn yet eM aces ‘omportamental uma. 7. Macroecopomia inlade stil cauzeor inf S-Legile natih au ‘camcter obictiv, in timp ce legle 9 Legile natura eaacter abst In tip ce lie eeonomice a0 aracterprobailsi 10.Legile juridice cu carat economic pot 6 considerate leg economiceobietive "1 Analia 9 sioteza sn metade de cercear uilizate numa de Ns pay 2 a a ‘Subiliisiale dine scaderie creel prezentate in tae: Oscdere | corespunde voei | O scidere | covespunde wth fue | eepeneue | eu epi Tt si 308 a aa ae ae Pr arene aE Se] a a a] 3. Guvemal a deci int-un an indexarea salar din sectoral ges dip cum urmenah dela I nnunte eu Bie fe 1 ‘ctor 12%, Car aos eeterea tal salary In au respect? 4 Rata nasi in primal wise 2 uni an a fost de 1% {in aman, 1% in februnrie #96 tn mare. Cu eat coed prejrile peil ines? 5. 0 setdee » produce! nei fime intro anumithperioada cu lore este until deo als sede ia petonde imesior eee x 20% Cu cbt a sed ta total producti Bisel ak ne ‘moment nil? 6. Qerestre cv 60h» activi ete urmat deo scdere cu 40% Care ete voli ce rez din acess share?1 # Pou! Caco Otovion ula Ohl p mod somone police 1S 7. Oreste cu 20% a (Care este evolu ce rezulé din acesteclmoee? 5. Evolujia une snumite tip a fort wnaionres: 310% | 0m | ite | ate at} at (Care este veaanta azestor evolu? 9, Reprezenta pate dtele din tabelul wmatr: x 23 peps 6 A ¥, [80-70-60 |-30 40 [30-2070 10. Reprezenai grafic fmeti:y ~ 6 2x Caleua! pana fn stabil natrs relat tne cele dous variable 11, Citi datele in grafcul umater, prezentjslefnt-an tbe 5 interpreta rezolatl ‘ategorleconomiee in-o perondb de ctvt ete wmata de osoadee 20% ‘AVG tea wna ¥ (alone ela alsoTa) fais de X=3? Darin X= 5 fh ex = 47 12 Chi din grafico urmstor date refertoare la eeerile pen un ‘omit produ prvenind de a 2 gospodtrit (Cy HC) $i ‘rental nau abe! "FCaleulaf cereres trail provenind din partes Gélor Gov gospextirit piveprecena graf de mais. 13, $8 se calevleze ponder rnsiarelor componente repl final al benzinei ® i nie Ty [Posrdepoieae | hast — | oscars) —| 0a) Tra edn 33s [ nese Csr ist apa ar Repeve grate rena2 ACTIVITATE, TREBUINTE $I INTERESE sal medi Faaie? Comet B38 evoinn median ae de eat a a, Comentati aceasta evotu PROBLEMATICA TEMEL "4: fava a made Sl «ot cael tema Sette memo ecomome ponders tel © ecu actual economics nodal activi mane 2 Re eet tata co pnd de 6% i © relia acnate- mencd proche Ged ailorde tice evo ponders ema fone si oem (CME 38 fost mei bint Sac at ltrs ane an? 3 mete: hn om © leg oie mebubgelr & thologiareburgoor © Hoven pactremerseor FUNDAMENTE TRORETICE: Actvtaten et incleast ca tmliaten manifesto in pan concret. ‘sume prin cave onl acini! mspra teu agen ‘ig lal (supraviefites) realized ebuincle idee, we mile au alifel sp hares propria or exe ‘Actvitaten economies ch lard fandencna « activi ‘epeznt un proces complex - ace sunsmum de arf - rn a ae Reproduce = fluee coninat a proce de protic (i sene ric), des contnsntea, epetabltaten seventy i Mota ene ia alas Se conduit, Intute db, ites noone une eg? ‘alee anes sheTabi pec cei sna en eg am a re am: ele meee cee ‘sere al pane cent ee is INTREPARI SI PROBLEME DE DISCUTAT: 1, Comenta guile umstoare a (BO sentcore “Tebuinge de torealie ‘Trebuinge de abiere ‘Trebuine de securiate B) ‘Trebuine bioloxice pice ee 2. Raspondep a urmttourele indie é 2) Este munca activates ecnomt ncesiate bees? 1 Cetaperarse pot sbi ite done inreseeconomice? ©) Ce. anne cotioneszt mutpicwea ji diversifiarca trebuinelor? 3. Comers! dctooa eit “Scopl seuss miloacee 4 Disc afimata "Mune fat e om! 5. In ce mised comdiates (en “ncinaia rats a ext spre Tene) poate 8 considera sn progresll ec? ‘A}orewtator 8B) nor de woe Chinovator Dpreductor i producto i onsumator Sadi zoolope de asigurare substenjei este dept ls nivel “"bontecionwes de ute = fas dened productive ort congint ) cence instincts 3. Proesul complex prin care oamenii folosind In mod. rjional resursele disponitile peniry a crea bumusi ecomomice ene vite eceaonich Ohrepariie Dyschimb Beonsum4 Activites ecosomict ete 9 ativite de rigie loi Ospiiaald Dymo Eyteortica 5 Stbili corcaile ine wenstorele oun: Iegate de activites ich semniieaia cetom B)scopul Gmioacle lecargezS, rena Tae ain Fansub de procedee, operat Msn | ftwoete) 5 [result separ aTaciv 6, Cea ce i determina pe oumeni =i munceasch, sh desigowe © anit forma deactivate econo et: A vols inineca de a nel (ace fe pe om") 1) bigs revtouh pin ese (Chearteznte fen pil de aver plictresla Stimes obiectvaarebolnglor ) dori de face ceva pet ince semerier 7 Declanjares activi economic ae la taza o serie de mobi fale condute, mobi case po ote ¢ de tr iciolopica 1, Cae dine uttoreleafinnativefertoare a motvai activi ‘sonomice sun adev Arte: (GS coca ce dclangench orienta nrpinesctiviatea Bell car io em al conpenanet a fnalitte economico-ocal oats abhor ere be cond evoke din ens Cn se a) 9 Cum 2 expli faplc4 activin eoonomich are wn ewraclar ‘epona: mire atingeen anos Scopr contin propuse sage ete epersis Direpesint marifsiea vin sbietve a iniviilor Ejsctvnesexnomich uae uncarace fanchora Jo.Cue dine urmitoursle continie wietact carcteistice ale ‘eter Chater obec ‘Strteral cay ‘Sete soci ‘acter soe determingt 11.Cae dive umatioersle gy svt tsb specie eebuinelr ‘A Balai econonio-socal 5) cater obey ©) coniuntrespermanets capac resuse-nebue 1) sonalenes| 2) wyemines 12 rebuiee e coneretiazd ner eo ave "tobe 3) are © ifort rosie sith Ose ma ne nwo din ede a 12 Tegel sn inact de Be cal fron mr! Efectos scigradu be devote a society indvidls 14 Stbiiti corte inve amma legit ale ve erpligaor oa legit ale ebinelor 9 ADeresces i dverificaca vebvigelor B) ineraciunes ebuimeor (© elasticrates bungie D) substi E) sata ade wal wo ‘modi saiar sero Webi (aed elit) ola de eens Tatsiceren unor webuinfe generat spars lors tnfenstates dies de manfestze «une bun descents de ile une bie pe ‘nds stsfacer sale prin consi | ‘xiscars ma muir Dunur ape a zatiface ua face ha ~ ore bain sac ewreme sa aes 15, Cue dine clasiftrite webuinjlor de mal jos sunt coe; tA Dinaividoate, de pups soceale p10 Cyinntsoue i dobtodie W™D)primare gi indirecte Bors alge rosie solvable exrordinare 16. Crolaren i diversitearea rebuilr: ‘Alar o condone exclsv biecva Bare ocondionae exci subietvt Care ocondonae exclsi scala D)mu ete condiona tn ac un el Bere condionat att obec ot xabiectiy 17 Greta gi divesfcaresrebuinelor a webu 58 conduc Aer sia rw ae afr rere esc de ae evlor Eyseuie saps prose eek Bdeoturen ga 1 Cae dws ae set aera crt ae? 1 ne coment ee nt ne. Ese de menue san wdume ete acon 1 4. Trt unre de ct ma sti sia A Stet pice 6 tsteee + weiner Sut eats Paice ani eb ve safe red cot F tensitates sa de manifestare crete «Actas som re ep scp genes 4a ‘webu pin rodoeea de buns eeoomice. 1 Totes coon overeat rote err J Wohciises pespre ose fetch sabi ie, Gece tears weiner eo contour exes F eictva A (0 Gaps. dvi etinor ste condom a co cyst ip li ei yd sna ape obi a car ans ‘am eg uhPROBLEMATICA TEMEL © frontiers poriitttitor de produce © problema alegert costal Se operate © ropionalitate 1 eficienaecomamicd FUNDAMENTE TRORETICE: [Resursele economice reprezins ansamblul slementelor de cae ispue societies tun moment dat slants cae si web pot fectv atrave in vedereaobjinert deta. Resursle pets saison Leebuingcor popula “s-ab alimenta” din drut sveare praia 0) Intra exterioarag) activites econ, nopeca predani ‘Legea raritit resurselor const in aceen cd volun SUCQa calittea esurselor i's bunutlor se modifies tat ee dec vohews ruts 51 intesiaes trebuiniior Resurele (i bun) sun rae late, th comparje eu tebuinjete (in sens elma, cel put i diverse) Frontera posbiitifllor de producti reflects answuble cation ‘maxime din bunurle cae ar putes fi prose cy cates dapenls (eseaisimente limits Ia 0 canttate fia) dino tama rese ta oniile To cave aver. in vedere exclisiv daud bunt feombera Prost de productie se press sb forme ues eure. Fiesare pune! de pe aceasta curb reflect o combina at 6 anunitt aniate (x) din banal X 910 anu cantte (9) in burl Yea ‘maxine care pot fi preduse eu volun da de teswse Freee Posbliil ence, tehologte de realizare' eos dous prose Coseal de oportuntate (aeperl) refed a np ices (evalu) «lei mal bune dine alrativelesarifiente pee Pe 3 RESURSE SIRATIONALITATE BCONOMICA | | me Renwteproonalureeconom IwTREBARI $I PROBLEME DE DISCUTAT: 1. Gomera gurl write: ” eats estar de 2 Raspunde! te wmatoree ine 8) Ce consecinje are raritate.atupra indiviilor si activitai Ce fegaurs sar putea stabil inte principiul rajonaliais gi propresol ean? ©) Dincecauza spa corti de opernitate? 4) Dee pata curbs posiililor de producti ese negaivs? ©) Cum se expled eventualaconcavituc e Gomtions peeaieglor se prodscye? »2% + Pal Coe, Ocean ln Resse reponse economes » 27 30-10 _ 20 ‘1 Care ete ost de opernnitte al uma ace 3 ¥ BOTT) 00-79 * 90 ‘Guster universe? as [7 (iro, 1 Com cstna ve "cope scat con i vitor? cot?) “$- FO C00 Rg RELATI, EXEMPLIFICAR 51 MoDELE, . cots)= ito, 20 1 Rela Cot) = Bae OC)" er iyes ” 20. rt | Sacrtic (Remoare =I? 8 = Gairs 20, Costal de oportuaitate: Co = Be Sete Renme) F cone SB? § co2s 0) = S9= 10 ~ 30 {ic dnd nid (sor) ey 2 um pe ord $1 ar merge 2 on ori ons posi de rie x aviond el remunyd 1a 20 um pe care le plete tn plush ilar pore ‘petra wn bun repeat pear rao abe cites ele ore iferens@ im. cons ce corey (25 < 025) tor aceatta va fvertantaeee eer ‘mod similar se procedeast fbx cau celorai indi, revultnd dae din abla de rch sor PROBLEME REZOLVaA: m 2, Un Minds absolvent al unui, institut de inviyamint economic es Arcs od Aa a le ie neni eR ae te aa te Se tbe tt Et de sven ee de 30 um penta Ce eset (1) #8 anesez into Ga de rents eu un sla de $m penny lteated 10 tan. care arf roel Se tonne ee Fe hn 53 dep capital inte anc cu dobar ae Fa ar paunt ce pone cists 2 um In Beou ont? Ba i 2) deci 0 fcr pe ont pops ldo et sop ind Seah seg tm Ocae ot aeee we? Boras, apis avnd oid prof TO individ x cnet Su. or cue anu cies fac 8 compere atu eo fnnd care tard ividend de 15% la Manca an sete $i sk ceape on teeta Cake st ea ee) i aa tp ay coh eam a as es eed ae — eee eee a ea a ———— a= ee lata oon [Ptaimroam [rec as oes ier eeBlt 29 Cot) = BBE aay feirnsrtit a tae an aera ete Pore amma ep tne ding) SE bn 71 oe Serie 2i6: 025 Cora) = até Ges Bale 2 yg (5 ruc 877 bue din ay (025 tue 447 baw. BS W545 ~ 087 097 bu 877 be Sy Cold) minim pentru vartonta 7. Gel8)~ minim pent varionia 3 earn nA Scie pra gO oes ‘etter de oportuntte exe ma mic (1 eh TESTE GRILA. '. Ce.suntresusele economice? ‘A totatate elemenclor naturale cities elementos matte Je cae dispune occas ‘He po 6 folosite in activate economic )rezuinl activity econo scopa ctivitioreconomice emecile de care dspane scien $i care ptf flosite In activates econemica Fy element de care dispune socicaen iniereat act pot f ‘uu folate ip activates economic. 2. Cups clasitid resusee economize: oxime 5 decvate ater 9 mene ‘C) naturales manutacturate Duane manure E) materiale informa imate etmieue 3. Cae din clastic resuselor naturale de jos sunt coe ADusizabile i nevileabile By limita nelietate Q recuperate inepuizatile recfoosbl i pail rcupecabite repcherabile i evegencrie primar drive nbea ee nem esnele 4 Poaceae vara oh osibiltatio de refaare A) cera pail recuperate yeaeneabile § eregenerabiie netegenerabile pail refoosibile Dyptimave saeivnte E) nerefolsibile fi arial eftosbie ) nerefoosibie i partial eeuperthigg Sec net tee a pwr de ewer refolosire? = 3 a Inari arabe exporatonre de pewo, eu! ev ‘A)resurst ibe resors8 natal urs regenerabila sues neregenerabilzee Cove Ooavion joa Qn erecupertbil 5 nerfolosibila =u pail eeuperit fi etoea ees einen ta hp atc instore foes mrs ae Gus Cie mre pms ae Bi tin tg aaa Bion oe 13, Problema insuficieaeirecuelor exist Sica necnomile sak 3B) oar in eeonomile de tip socialist porn aie race (in meal in special in Aiea) dou in economies waning, 2) emai atone hd slat ms de rajonaliare * Afguotiac resus sun linia inseam ure Sun ingufiient fn rpont cu ebuijle ‘eauscle sum incite in occ Impchonet Bistro pee in indivi ot sates cele Pirearcl dione e gies Io Seer sent tng ‘cant se Lia 7 Baya tntrante n 9 Lg a ctr pe | SSSR Te cee Se te ae scan * and fa er Orem 2) rolumal # sects fesurcor se mae mai ncet dee Insaco Uimitaren sesuselor poate f tim prin volun i sutira webu ‘)cooperare mn jf bie st Tinie, rare tm raprt en Bp coneurema trebuinele Copia Pe sua creer tbuinjlor umane rel capciata de | Dplaiicare explore a resurselor ca din cae de mai sus rere sin elite port cu tebuinele 15, RATonlitats ati i econemice i gseste expresia in 10. Care dite wrndtoarle ny sunt caze ale rartiisuseion, | ‘Nmerniceh elccr ile pt montane ccmamal ‘at ceresine Bytes (tnologa) ‘ B} mucnicava coum deren i miimiaea efecto Shetciensccononeh f Genmare fect wile en volm da oc ean D)misurl smiative innit esurcor consanae Pen eine rei erale rela drt eile © imines betneor se contig ae ati ress se fet a 16 Aves chen in activites conomie nseanag: men nro sate ne nebo ‘esse mal ste Gabe ct way ai mare de ssn neve toe dese resume bist aos eset (mpm) sear eitot mal multe wetvinge cu acl volim de resuse Dyreswsele sun imitate a pote plans neces ‘8 cu un volum mai rads de sures— Astral conan © 33 ‘nomi ea 5 miacasau cas suelorconduce fntdeauna a: QR BBIR cons de ecuse ‘forma concava a FP 8) fonnaconvexs 2 FPP in neve fons inet e FPP cplinnevoile membrilo society Meter te site econo ie cnr eaten soiteaiva a fpeovhhe. GARDE. dt pret Bycompienns 20. Deplasarea din puncsol A in pune Ba motivafia, frontier posible de proc (FPP) ionatiates lita va determina ) scoput See at a cemeeae "nda cer mse dg wma a repre cana prose din bumal Y sh vedueeren ean dia © reir canter din nee bunurk ) redueees cantor din cele dood ) ict une dint acest conscine 21. Dar din punta Bin puntata? = 2 Depnacs ye dept 4 fonts psttiir de roduc Date avea aro cxpaie A) nse eho de tabicaie Diimbunsitirenieotogie! de fabroie } accentuates ait elacarea rari reduoeteaconstmulorspecitice PP eresterea coneumuilorspecinen 2. Dar deplores spre stows? ff 03 24, Dar o deplasares de Ings curbs (Gomer) posibtaitor de Producie? gy 7 Qa exis pontine de » crepe produce unui bun tek a ‘miooa produce unui ht bun inseamga ca er ‘Ase produces veh Ps Y= proce dincolode FPP. nse ainsese FPP i NPP. en lncard34.2 Peal Cocos Oooo ue buna respective pert lor anu 26, Decale (epee) prvind flair reson Invetuins semuve imps esos fo sate ee on oui se be seas concep et edie tee Bemeie 27. Costl de oportitatep ncte: “A) venir nerekeste eal bun altsatv saci owe steratvelescifcte cota ganse de np E) impo! pert 24, Dack o wit aditonls din oie un pone Frosh cu om em oporunatcotant ot FP )dreapt orzatal Bare vera 29, Care dire wiatoarele ny reprezina component le cost ‘porte tn eazal undies Ta inv ea | Into alt loaltate deci era Se domes "A)eszares in amposulniversar 3) manuaile venir erealiale vent cre fp tiga ma bn and te ch econ de pal par coud ce 20 delet cg Ce cu vert iia prefer 8 aera cu avin deoarce:SE Pee Coc. Doman 39. Care dinte umourele, eammaec ey StSMDN sma wena 6 prea icing omparaiecu mata lores I ha eet cot avout omen acl mile de tno a same 4: cos de oportuine, F tri coleg ear loc ln DP corclor erie ere mai convenabid it sun adevirte ice sc a 1 defies rari ala de apc rg obama eit, neue ea “ci Urbain cere. 2. Volume, aurselor economice ‘cet dectt votumal gi intensiates mea > Cant mate car po prose dia dou bor (X 41 Y) ew volual de resume disponible samt prestnie one 3 fo fe | 9 070 [300 -]-F 1) Repreera| rate Toners oar de roduc H EEREEY 7 rama cee oma) ma a a ee Sones pester de pee Dat cs de opomuine leeei prodeitdin bom X deta 8 wnt Oui cone Je opruniate 5 sii cae exe comnbizaa opine” > Oe ENE G30 SEV TCX tt pois a ‘ rod curesuele dioponte Dood e ‘nena Pas oa pe ROGET Alters rotates oud bana ny Pate semniicefesea nein enele (i aes ae wo ASN reece geB)Caleulap cost de opornitate gi stabi combi opting & 2 ee ‘©).Combinai 2 bu. din produsutX gb. din produsul Ye se psec pe FDP? DyDat 2 be din X $1 4 boc. din Y? Ese posi de prod ) Indica 0 combinaic care ou poste produ ta conde . respectv, una eave ponte f produ da ky condi de vsnnaliate 4, Acting problems pent oF PP de forma Pats 36 + ft . SISTEME ECONOMICE PROBLEMATICA TEMEL © ssconomia de chi 2 Specalzarea yt dvcuneo social 9 met © onal speciatizar © mona abla taal relat © economic derchid aconomie autarhic connie de pd liber! coonomte de comand 1 berate reed proprietre ibertteecmsoicd 3 forme de proprietors 1 eainrea economic a propritii 2S polagpejlor FUNDAMENTE TEORETICE: Economia natura forme organizare a activi economice fn ar fiecwe productor (individual sau Colectn) realzeashinrcage gant a bun de cre are nevoie per satisfaceea ebuinjlor sale cates cazmueiatea covrgicare ah), ate Inc schimbul mu este necerar Economia de schimb - Toma de organizare social a netvi onomice In care producto independent se apeciaizeazh Bacar & fenfeconeres wn anu bun (su Unit mumdr exwemn decodes a Damar), ssl in, pent ststacerenwebuinflorindiideal eg Sbvie st schimbe Inne produce create, oa iinlzareaoreties prouettoror ta relia doar ante I cant peste nevole propria incdeniysoposeliagh ne ehambuta rae LUertatea economich«bazath pe libenatea juridies yi deptul opiate, se conceici niente de doce de ae ee oeInseam ch ficare are posites Je otk asupra activi ale excl n fn de propil interes (ce, ccd 9 unde oh produc st ‘fee spre vinzare; cue rsurse de unde ile roca cd, cl ce Det ste nathiness 0) Propretaten»exprimo rea, wn rapor ocal (ve aren = subieli a! propa, istorcete consi, in legis cv Insgen Stapdnivea bunurilor ~ ia exeni economice 9h a restslor (cbieeh ‘roprieti). Propieatea sobsuneast serie de atribut: apart osesune,flsing (2), wet disposi See) Plaja cupinde toa gam ce acu pia cre cumpicors 9 ‘vnzaor arn contact penta a echi tna sei forma Indien cul unde nese se desteuk. iia repre naan ‘oerent un sistem de rela Se vrzarecompirare inte age romani. ‘ae st ge de o parte lepa rin leg de inedependen pe de a pte, sa in apr de opocii,becre uae propel interes (el Ee covsren). INTREBANI $1 PROBLEME DE DISCUTAT: 1. Rlspundet i orton eb 2) Prin coe dfereiacs economia de scim ona naturel? 3) Duck fecarepruestrresizar tonte tumor cave se ‘nevoie ete shimbal acer? Dar pi?” «) Care sunt premise paris economies de schimb? 4) Clnd' Incept proce specialist senior economic? {Gum se explck spi dvi sociale x mune? 5) Cine por i sublet jropieti? Ce conse obec ae | i £) Prats former de propeete poate consti init Iiberti economies? 1) Care pare. cal ai important stibut al drei de 1) Cae ar tieboi #8 fe minimal valoricari economice 3 propietg? 1 Cate svt principle vc caren evo pia? 2. Cement figura urate: ‘avectiy Frome | [Comencinr | [Conencur |_[ conse ee “anonOsIsT DETAILST | MATOR 5, Anwliza problema realizar economice opi (a = nia Bp = Ras Re 2 Rg: Re 20 [RELATU, EXEMPLIFICARI $1 MODELE: 1. Utlcaes cu an randamest mi mare. reurelor _croeacs coodiie ceper gradu de safacre 4 tebuinson, depart prin ‘Sums FPP. Aceata pentru ct spre deoscbie de economia maura ioe ERP in cal Sacha indivi repeezenta jl Gunter. propehior Fost de"consum (ce cit produces a3 pen consume) ia Ele sctoomel de schin tle dowd elemenie nu) Se idetifics, oui de consem find determinate de al factor (cum ar ‘pre de sci productive inva rapt cu cen social. ‘Bawls Sa pretium 8 Ino economie iy desfjoerd ctotaiea dor 2 eco (A 8) care po rela Cu resste spon 2 produ (G01) Acne nt sngwee aaron gn acl tig, uncle bart ‘ore aun dere Vom previpane. tldets oS sngurarersS loot este ipa Fond tl de tp poh ete de 10 or pont care dre [ratechort gern ecnorae dare neva de? ord pera aretcg bc ‘in produal Xe repent |b din Y Prono B re neve de 12S ore (ora 15 mince) por | buen prodieal X gsee 166 ore (1 ra 0 mise pono Out dr. Prnerce posblalor de prodcpe ence dot reprecene grain figura de maior ‘Sacd fcr aconead soln, mu ci peclcre $i schimb, perisdnaate ce consi nat cena (pt ‘Teteas) det fonts Pectar (sthie) de prada Pacare vd opt arpa tor cant Sdnce rods conform power peeroa cm ar y x Prodvedtort A Producoral 8 8 prespenem th contrare i face dinre eo opt pene lca egal res slo pone por cleo sinc pba ‘esata Inseannd cate 3 oe cannons se cae por aprotae ba Xs ete Sore pra ¥ Ca mae prdnaoral fe Ot oo pies conta itl Stein RY 3 bc dn (eee Pct Cay din fir), procter 84cm ghrp} in CB) Pr emacmb lo ntl sos frat dione pens conn Ven Sin poate obora cu aurngs cb spcisisarea elon 3 port realaara ace bin pe care obfnce 8 fet compat mo ics (Gx am consi specie de rersse Mle) pore rea pode tice dn ambele bare la mol socp 10 cin 8 dn Y “der producto especies I vealren burl fe are cnfocianans doar 9 od cmparaty co 125 ore be carl 8 limp ct prodand ¥ vo prods tc de oon econ 8 (66 rv fhe 3 ore cna ba). "Avan nsivell soe mutes peta tinul penty 4 teeminnspecaiaces produto est in sr near ee ah etm tansy indi, Geom city soplmena pune Se vedere Sesimalaslsacer ete pet fare pte pie ‘Sh vedeo decd tt 20 ing yo paces prota d'art pada, 0 bac da preripnonevp el pepath a pon pn ine 5b, comidoate fener stce neve vf Fr a ofresreschnb celle uc cro proshoat ¥ Dr mod i vcaucttl Y 0 obs bac dn. cin care paras per si Peron 3 fed rest de3 bz schinb coma ural XI sac cin X93 conti ce vor foce Se chino (ronaculor!. porn de schimb ese. SX ~ 37. 2 bul ani prductor vor pane de cant superioareclor Wiatelear fp ote cowrmareo propriel ainanespecilate $1 re os puce consume mat mut Punctale core recta posible tri de msm (ets espct, Ca) se stead dinate de frotere pr ra ne ror 4B rou care din 3 in Y Accrta beamnd pas de 0.3 Ser pene A respec de) buen Xp. Posbteo Brg! wa’ grad mol rat de satfacoe 9 ebunelor represind [reer decrminan in timsareaspoctazart mpi In devotaree ‘Shela fro eamenedoportie ett penta am redecd” Simca off sar fn eae by Care productord spect rfp cama ie dy prod rel! (de exepl 3.3 50 Ge dtd sire repo 525 sou dS bus din ¥ de tre Bit Inca t obimen 9 an spor te cons din propradprodur realize lon imap mu fort exenpaimene der mcr ded pte de ove ried dlocora vuln ar fife fru reste GRILA. 1. Cae din matowele afirmatis se adeverese In cxzal nei “Avoaren consi dos buns obit prin ete naturale inv fac apet In schimb pate objie prods cerns rtfceris never lor Cprodste se comercilizeac Ia pret sempiicaiy mos ‘ici dec in cara une! econo Je shins prodsce oye sin deatiate atocosvinul Prodsee sofa gratuit ela parteipang la chim Cen mal vaspndith ort de orgenzare 3 anconale 8 ‘ronunel tnerporane CGyetuiniee at satisiae Br ape cet ce pone oer natura de-a ya 1a sem, eb ua‘A economie chsh (atarhict) consumatorul ese producatorul bunuilorconsumate ivsinea socal «mane schon iolat inept, ©) nivel ene randament sare Ps satisfie nual stunt ecnia Gadde) 3. Economia de schimb ese seen fomna ae, Sct economic nae ‘A)mseratea toner economics sun rite B)Gecare proce tot ata ce Hr Cae nna ea Propriilor trebuinge ee Qerice mpecnlee ye scart legs rpanizaresocilé a ‘mer producior emer Saicaaa ene 4 Comdntarmemeuuaner eee 7 cance mn sane cece 5: Prin oe se caracerizeac cele dout forme de orgaicare socials» iieconomices ‘Exonomia iaral [ince ari Pine tar Limite produces | [reinvia a bak— Tip de resure de ba Nive fie i Schimbul = [“Divizones muna Dispesia av Aes and el 6, Specilzara 9 ivsines munci a fst ino de ‘Alerter roduc e 1) terdependens tests inte indivi ederea Ino orecare mlsurk independents personae; nl de a Eric una din cle de mai sus. 7. Pet absmctie de petal baron, aria cum se specialize oi producaton (% ¢1Y).eae ot rslian Gecare doar dik en (A 4.3) Prodcidn cele dout ban oe se ponte bine Id Sumit pond de [regeeaoeary ‘Ajab tn aieares ana A> 2 produsl A Yin B. 3 in produsul Bh ¥ ie A; amb npr ie! una din ee de mals 4. Cae ete producti tals dup specialize 'A) Ie bu. ding 14 bul din Bs leagapy Sines 16a gia i ue din cle de mal sus 9. Lab dvs minis af ‘Aj act potitie 1) dori oamenilr dea satiaface mal bine trebuioele Chea economic lsd Dylibenaes slope propretaes privaaPoti Ga Metalcore es " ‘seentiloreconomict A) s€ primeste mai mult din exterior decdt se ofera tii asl ccs Se ag, 10. Se M voluntar inte doi indiviei ‘Tationali din punct de vedere Gaaes ‘uo control total asupra schimburilor cu exteriorul “ Jv existl leginuri cu alte sisterne similare SS Ren man sce Se Sinnenea ate on een ea creer es seas avengers Ft soca BDeconowieseschiss F) mueste avantajos pent nici wool, peeeoniede rina 11 Ingomar at ons md soma d ecoomi esa ‘eee as amt cna ary oom esi care loan rod, 2 ae le does smtp ptteast penta ee F) oe care au rela poe 12: Tneccouile de comandt majorite decir sn ae unui tere Dict ecoornice Eyimereel eonorce 8) production Bias Pyro de seh oven cor XK 18. Darsbiecta propiesi? sooner F) ievestin! priv A) cometul exterior i naa ae scanismeor de pit liber de comands propsiette mix rope privat asocativa Propritate Coma Proprtte prialra bunds i sracer economic postive yi normative ) coneuentt perfec! unprfot, 44. In economic mic ‘tome dei et har cane 20. Phat omer de propre: 2) statu contotezd toate milacele de produc ; Alm ete cesar sal oe en occas, Bios a nest de mec de ia fee me Eee Donte dc Sun Goyette pit et a onc a eats pee+ Poul Cocie. Osman Jl 21, Avantajele dferieior forme de Droprietate in cadral activi cconomice ete dove de a A) aise capt 3) numaral de persona engrenat ‘oluml produces efcienga svt I care pari ) invesieangante 22. Pe care tip de pie se Former preul de refering al urnioarel rol de refering a lor ea z male | Bets! a es Tenergacecies | “4 Tencina “2 Llapite Te Tick [pats serieilor [ia mune pias pana ogi ‘A pee lols ) ee nationale Gorse HF categorie fc pre piefee de mij: i 4 pa produsclr agricole A [pint informaiton Ton [ola “Appt ake 1B) remetr ctilar epi pala ranean 24. Care dine urmtonele aim sunt adevirae crest fle? T! Economia de schimb este 0. economic thchiss Baal. pe 2: Dezvolares econemii de schimb a deteminat dspace ‘conomnel naturale fate lle 3, Eeonomia natwala mat suprviepigte Sn pezent doar in fale subdervohate 4 Economia manuals 2 fet punctal de pomie celal de 45, Divizen mune conduc a cretre filer economic Hepp agagy 6. Diviunen muni asigud Geer dritor un Joe de munch ents inreaga peroadh a vei active 1, Beenomia atu ete oroonomie Sescetalizat In. seanomile de ‘comandl majoriaten coviryitoare. 8 decal sunt lane de ctr storie guvernaroetae. 9, For de_annck slariaia se flonesle in codrul producti ‘imple de mara, 10. Limitarea consumalsi de roaers proprilor posta Je Producti poate depasita prin schimb. 11, Gonservarce propre repress ceringa minima de alorifare iol. 12. in sistem selavegist ones biet al propre 12. Taco economie de comand, decile privtore lace a ct st se produck cam penis cine — sunt rectal ‘ecanismelor de austare a pref 14, Pins exat alten sconemel de sci 1 Plas nana iteprenes pee international 16 Pile tocle au hut tate. pin dezegrores pieelor 17, Pn este Jal de manifest a coneurenei, i regulatorul foot a8 subict ct gi PROBLEME DE REZOLVAT: Un avostt eitgh In mesic 200 umJor8, in timp ee peatre 0 Seccra te plage IS umJord Avnd ia dere ch vocal rerpec are ‘sbi de dactiogafire speriore secrete sale (tin nap ro pone a) exon de ene eet, Dei protetni (Xi Y) au neoie doar de 2 bun (A gi B) "Tena pil ka esa im) ete 30 oe Tampa ‘bell de mat Foty [rae | toe Af un | ax) | QoL [ERAY] CBT =| “ANC FIP en TEE pro a are1B) Cae su cum evolu costal de oporaiate? (fo condi de auth, care este romere postnatr de onsum pir care prodcsir in parts? ite ei do production! teva aeol n roducreabunul A? Darin prduceres tl ) Care sunt burl tn care a telus se specaliace cl doi? Cues dpa specialize? F)Presopunind cd dapt spciizare. pe pif se schimba 7 ‘bunt A contra 5 kano B, stabi noe pune Se comer, Desir Gecare in parte i compart’ eu pesliage 2 Den rbd vecioe (A B) au umole ahemive de esque f hrnei: vibioares sau pesca Pe parcurrl une ane see proc elotate ya ORepreaena wa FPP pes ecu it ene i ———— 5. = UTILITATEA SI VALOAREA EI OBLEMATICA TEMEE: FRn LEN pr burt economice $i mer! npologia bumeloreconomice iltatee economicd f aprecierea sa ile indovdl-wainate foal uiitate marginal © legen wilchidesrescdrone legen saturajie! © tate desuntiate © maswrareo tai © telat 1 vaoare ‘mired atsote | conerei, valoar de schimb $1 valoare de inrebuinjare timp indindual de mune - timp sociadmente necescr & lite eres ale tortor subuactive 51 obecttve a valor FUNDAMENTE TEORETICE: bun care intrunesteurmatoarele condi: rezulta al cesium efort pentru obpinerea sa, sciviii economics, wl Tas Asp acesia reals sau SIRE des ero dtm nen aos, eal eater peponderent sbi ‘atestes indeiduaa rete sunita doz aan bu an omatliltsten tens suing (i) saa wer canta aUsileaten marginalt - sxisfctia splimentard, spore tine {otal obit cx wonare a crepe ean Censumae do Sin ee 0 din a ute uo. Uulitatea marginals final sau limits - exp satisfac prociaa 4 iki unite (or) cispombis sa dori da bn cures Masurarea cardinals» wists lite ete rater Set cy itoral une unit de masur specie (anit de wate sae el go ‘xprina prin numer. Misurarea ordinal wiles - utes exe spect (91 ap imasurait numeri), ar reat aprecirito rein Orde, «san ‘tiune a mirror inci de rer peferielor sau al gstasion Valoarea - por rela soval inte tune (dorm) 9: buoule fare le pot satisface: Dac wilitaten este eminaments inva’) roe erent sublet, valoarea este seiltcictvatl pe aceana boek, Vatoarea-ititate sau valoare subiectivd valeurs mari ce letrminaté Je lian (arginit)fnli care ve determina valoees Ince a (ne me derail aly (oxezesh st ecut) recumorcuts soca, compra nto nals. Nie mena (ait fiche intelectual) ete prvi pee pes Imunea absuacth (ce produce vadoare de think) fede alt pate sme comet oe i lw deeb) ei mii pnt de vedere soa, adc ipl care un proctor, are dspane deo izes ehnica tie, ae 0 indonare eee esfgona suivitten cu o ineniaten normals a muna reaizeash 9 tdi suit bun |. Raspundep la urmstoarle eb 9) Un bum este il pen c8 ave Youre sau ae alote pene ck 1) Prin ese paricalrizenc8 bunt publce de ele private? ©) Se poate concepeo sone nave nu exst buna pice? Ince cons dia determinare a buna? 19) Geese ice mplict wives economies? 5) Cum expen seaderen vt noua maging? Mar, utoea i rforen Des ila marge denrscone scioneach in wate 1 Sd ie at get rn comune wor ch Sinevan ban af maxi? re aun poll cic exprimate In nese muti » Sina "aan Ce sly te dep © roblenet = cate ‘Sanat Aled Marshal? t 4), Gre si pple inne reir adil itp? B Este teoria objeciva valor complet incompaibila cu sss? oe 1) Cerraaie se poate stabil fave castes dsponi ‘nar valour aceseta conform tore valerate? 2 Analzat grafic uo: 3. Se pot psi can In cae null acl, fa un moment dt (sa ‘aun anit fe) 8 fe ulin at oment (su oe) ce Bea NU 2) comedie ponders ini de proice p= LOO Crt TT) HEED | SD] T2020] THOT? | T5000 | 10-7 sad | 130 | 150 | =148 aii orf To nte => MY inp de mmc rcaeni necsare = ore entra ch mjritatenproucttse rane ese 4 Rape catitiv in ees seta marae zmo dy morn 0 | =10 | -0 | 02 (Coca Uf A) ~ 30 ul UF) »20 ln tabe! Uj = Uma) 80 fly Boa in tabel U;= Umar) = 20 0) sees nt i ae mn art eshte ale met meine oe ose : ae fle de ys ont mai mare decd cel necesar produce hi B Prous ro Jar, mod normal. preg a Ava ft cu 308. Pecan oe Spciamiees rece’ Daca produsul A se realizeasd in 10 ore, ior B necesiié 20 de ore, despa woman cee iioaes rel aoe etietlnn aie 1 rlrcses obey ope ce en mart fen ONT RO a, a anti perenne tae Sty xonLeme nrzouvare: Gia cgee eee I.Seuacsmuceh eta in tacwnne: | Sane, coat Pe Ee es pa ey Sebald eee, | Bie oe wayne ah ah sire B) Care va fi utlitatea finals daca se dorese si sunt disponibile 3 Um Bd 10%4 = 320-160 = 160. or sore ou Jes cs tn fy chemo Ime vseonataes 29802 oes foe St neem nie emma sone pete Sse 3am qemamaas see NS eee St pane vB neo Bee | pecans fie ca[“Tciment heres — [Font | ]stoa fe Minereu de fer | [energie secnicr 2, Dou sau mai mute buna are Usui onsen pens ‘ssisfceOanuni ebuing sc meee " ‘ous Bonn deriva © bin anutcuae Dinmont due sn omplementne 2: Car gine petechle e bun emai jos sn complemen oul ements esc 9 copra tomobih henna ana natal 9 lana siete E)radiou gene Fi fiante 9 bch 4. Cae ne ole de mass st buna subsite? 45. Pentru ai satstce ebuinjle un consumator web: ‘Asie fei, Do connie cea e dre npr ce pose ale econownisescs ban sd muncaaces E) su luerene 6, Viimes represin isfactia real resi tuna consumuls ui ban anor ‘ai canis tala de bum pe eae cineva © consume ‘momen dat Jcapacateapresepas a uni bun economic de #satisface 6 tebaing eves unset sociale Imporana pe care on individ oatibue uni bun Fy mtsura near on bn este un bum aonomie 7 Pena cau ews fe util estenecesar sf ndeplineas anmite end sen imaginares) une anu relatifs lent respec anu bu 3) existens uno can Late mosses uno propre ile en ceding in exsten lr "meal unaginr nor asenees cacti) Japacaten de punere in valoare de Toone @ respeetivelor prope manifests dreeunlor de propvette asupra element Fy sa anu valor conic 8. Cf dense bore n Aesntatn B)swcta i 9. Apgsere ution earce | repoderet ibe bat lomemeobiccive "prone cect bea pe cane stove enumene ccc Dheminamente sect 1) sabia eect tn proper epe ) Intdempitor (aleator) = 10. Ape vii ni tan economic dpi reponse de munca inmagazinata in banul respectiv oe rape pe cre niu bet ne ban bile5a Phau os niin magna ead pot slic ee vil eli 36, Fecae nuit (a2) cae scons dna tun soci ost fase match doarece ) ssa ues ete eee Biante sore et ©) tse ine lice mae Dinos de maniacs tee re Pst ada ena nol Seat 17 ia oat rea sede pat tu et pan ) muse poate precizn "Sind! Se pa ge da ecg ‘wnor bun ce satisfac vicile? Cah rm : Brera Date Pepa i pe Bawme pena 14. manut co oon 2 ce pear xmiane Sarena scodeintotdeaura — @Q) Up tnt kat Powis ep ent enc crater Gini tnt eve pons hie arial et hegative ‘Vitesse maven ala 2) ern dine ete eda © si pr rere er gs "dpe nu an pron see ata ome a 2 incense Bimnsenee 19. Ustina wont one onsum’ ati tt btn x uae scrote cana it bum ea da a mute Ba 15. ty stn oo ma malt dan bun 2) ototdeauna ts mick ect cea inivduta M44 marina decree, ar ufatea B) sama dare utes inion ould crgte >) nitsten inv nt pc es cel ys Or ane ta da Wate in viual, marginal tals ise ate individuals, marginal 3 ald an const(2 + Pout Coco. Octeion Ilo (© crest in mod constant 1D) scade tt mel mle ) sea ot mel pun sea nod Constant amine wschonett © 2 Deactivate mg ap Sad fot ©)aspectal grafic satisfactia pe care io ofera cares respeciva cri ctor ') valoatea hire i tiparlu 23. In condi wii ing bar (Ase poate masurs riguros B) este aceeasi pent to consumatori bun respecty lef diferta de Ino personna la ata Poate compara cu utates aor bunurk ‘este egal cu dublul utility ndividate a primed wna 24, Dat in condi uta ondinale? @ ue DD 25. Munca omeneascd ca substan a valoi st la baa ‘A)teorielsubsectve «valor covet oleic sve Sana i cardinal, utiitatea tral» 2 units (doze) D) nest existent valor ) niet una din sestes 26. S de munca socialmente neces reflect ntoteaum: nile medi de produce a unl mar media imple indivi de mune ©) conde cele ma bane de rode 1) sums timplor individual de rnuned ) condi cele mai prose de prodcie FY timpal individ al cel care produce utlitatea cea mai mae 277. Utliatea ca substan a valor st a baza: Qe! stv svar ) teore obietve a vari ©) teore valor-mminc | D) nega existent! valerit ) niet oa din seston 28, Care dine umaioareeaficmai stmt adevirate care sun false? F_ ‘Bunun ere sot noma prelvrr (rasfomi ASS ea nal ria (ames nielealt Sais atic pelos “ta ar taco Set re aa 2 Nirrannn ol am ag feo jn ptt vege arg SEs Be F » ir singur bon, fray ee a ae ‘4ucd se consum mai lt dowr wi de clte ori cieste cantitatea val su mat mle Banu+ ant Cate, core ede F 12. Timpul de moa soialmentenecesar ete in toate azar ya in ec pn de mance z & [2 Mes concrete var eh. luce abstract produce value de nrebuine 15 Teoria obicva 8 val Me = lors se veers a vilten unl respect FF 16. Valowessubiectva se tzea28 pe munca soca PROBLEME DE REZOLVAT: |. Se cunose urnstoace date: Se tae sinter et a 'p) Care este utiliatea totals global rezlatd din consul ‘Gta dinbunal Ai] unitate dio B? Dar pentru 5 wntsi in Agi3dinB c)Dacs acestea suatcanttaile disponibile, care este utiitates nll in eat Rede bun? _ 1)care af raportal de schinb conform teoreivalri-tiitate? Care este utiltaten margioalé 2 we unit dintr-un bun oarecare, {ick prin consumarea ef litaen fossa ereste de la 55 la 60 (uli Dn cazal in cate ulitatestotala ar scddes de Ia 55 Ia 52 (oii)? ‘Completa dstele cae lipses in tabelul de mai os: sae ne 2 ie m+ as peed Ps ua a Z s er a EE spe io tea [320 | 1a 7% 107 Ea a co 5 oo ] Demin ines Sl sil per fcr baa grafic situafia rezultats. si | =. Evol ulti individoale »diferelor unit (doze) dimr-an bun pal fr apeonioat prin func: Mu 60-103 tude: 4 canttatesconsumal dia bunulrespectiv 'A) Completa: dtele lps di abel wrnaor ciet 1) Repeezeai gale saa prez (C) Cate exe iltatea maximt Ge pote objine? Funct wii teal petra un ban et Up = 969-34? 3n unde: n= fa), adich neste parte intregt I 1) Carsten tence pot 4 obtinut? ste ulitatea marginal cles de patra unit )Dara cel des saptee?™ ha ios 3 -Funcia wii marginale pentru bun este: Una = 200" 709 ‘A) Determinaiilitates teal pentu acest bun 2h,Poel Cooe ction ne 3} Cie este maxi de lien ce poate obj ©) Gare ar ne ton en i ; von it» pony i CCOMPORTAMENTUL CONSUMATORULUL IBLEMATICA TEMEL rrr ods card of leer 1 itomee ries ordnate or alegertt 8 elt de nee con angereabugtord 9 optimal coamotoruat n conde ula ordinate (0 Garbledevan-contem és Spentrg rece ime —— Cot Retatile (famcfile) de indiferens ake comsumators rae = ii aioe sonra en spunatowe Heer vl I ttt Pein dos Pant Cond ‘lp e nr) este wr deo fami de urbe dienes ‘Curba de. indents.» consumatorsiai (de. izoutitate) seranbllcombinailor dine difere cats in dows bona (ems eager ebane) care ad un ami nivel wg tle ‘Rata “marginal de Substtatie Intre bunuri — cantitaea splined cae vebuie cone Sintrun bun penta & Sanperee refer co unitate (v8) a canta consume dna alt bow ete int tates totals sb rhmina aces Evidem aceatl.Canttater nae eins de oro dome us ‘A) Ch in Se ae tp BE mc nine lezen soci? )Ce"raportart de sch Przetate fa prblema preceiens Pail (©) Care rb hf rel prods in acest car? tie marginale x eslor dou bunt escctin(costringerea) de buget consommatorulal- rljimea tuor posible de cimpar a diferte cana in bere aa i dsponibl 2 consnatonl, Cone trangereab ugetard In ‘azul matcna » doutproduse (au conn de produns oe eee ‘em rp ge Dreapia begets consumatoraai-tcaliate combinapi ‘ile mace in dou banat Baeriomentl connumatorll © 69. Po comport con 4 Comenta! guile wmatoare: Poul Cocie Oetvin ino INPREBARI SI PROBLEME DE DIScUTAT: 1. Rispundet Is uemtotree near ©) Preferinele ordinal pet aproximate pia mci de °) Com explicticonvexitatea (in mod normal) curbeloe de indifecnge? 6) De ce curbele de indiereny8 mu oe pot 4) De-ce rata marginal de subsite Inve Ban ete ealt.ca ‘port! dire utile marginale ale uaon? ©) Ce canis pariculae de. fet (eine) de. iniereng unoayefi? Constingerea bugetara penn poste ven forma tei curbe? 8) In ce consta problema deci alegeri)consumatorulsi? 1) Deck webuiogcle si guste sunt relate stabi Ie nivel individ, punctul de optim are un carcter de sabitige Sieilas? ‘Care sunt posible de creer a consumelu eta totale)? i) Este diversficaren prefeabits unui consum mat mare din aceleag bunur? In ce condi? 2, Deserie! modelul ordinal allege olsindu-v8 de elemenele de mai jos ‘xiomele teri ordinale a alegert relaile funcile) de indifeena ale consuniatorui Fata marginal de substinire inte buns resvetn de buget a consumatoral chill a conde utili ordinale 3. Analiza aniorpele teri ordinae a alegert «) comparabiltarea (reatia de ovdine completa) 1) derefesviare ©) de ramtivitare 1 mesarerea (non saturarea) ©) contintates (relia de imiiferens) D convexates(remitrctt) 0 dout alemaive de schizteae _______Comgoramend conimarorhl¢ 2) Fed Coie. Orion nly sy z 6, Analizajialtemativele unui consumator supus unei duble sa ees Resricia det 0) ‘5: Cubele de indirect mo se ierscteazdniciodas, Peat IN Pe an a9 7 Discuafiurmatowrele cazuri particule ale curbelor de Indiferen 6. Anais figurile urmtoare: RELATH, EXEMPLIFICARI $1 MODELE: 1. Daca facem abstracted prefs! bunurilor, ordnespreferinjeor e consuin (side cumptrare) 1 unui decide rajonal este Neterstecs ret de listen invihlk:inttdeauna exe pefeat bunul, rere dn din-un bun, ceaduce cea ma mare sateen) Benalu: Daca wntale méotuale a dere can din 2 ume (A 9B) be cele recente n bel te matesas Daca se are ta vedere exisen rs In vedere existent unor pretur, Siterite a busin, aoc accents eee 8/B., eespectiv Ume,/p, te mone gett apo ae “aie tet mitt, tte Cfo1d an ee edit de chcte dace prac cio: dona Paes of 10am panna d tS an wee ges PP aaa TTT Conger commer 6 13 IA? 48> 14> (s4~ 58) Scape wba ste i at ase ny se etl it "er i ed dsc taen ot oa Sy ncaa moons tig ach rae Tome Sea ese se i inet cal JO Meri fo mite tp, shad OUR Se, mum = errs ad he soum tse sae a hte en a sth il ld a 4. Formule de cate ‘Rate marginalé de substivuire tntee bunuri: fms | el Boats) re mages 2 [th 0180-4)» my Us) Ee tc yy nad PROBLEME REZOLVATE, Pe Sate Mal dommiem ‘60, peas ensumatorlulcorespude a 40 bu din A 40 din Bae on1 Paul Coote Qtovian to ‘A)Care este venitul consumatoruui daca py exte 12 wan? 'B) Care este canitatea maxima din Beare poate fciparatd ila ove oat i euparaa 9 ‘niiiadtionate din buna A? D)Dar din A pent o unitate suplimentars din BP MYT Pea unay = 12°60 = 720 (um) lopment de optim VE ~paton + Bate ese: Pa “07 paaad ay po= 020 13°40) 6464 = 6(um) ‘amas = VT p= 12078 120 ue ri tan onda de opm. UDeLA) Une) de nde oth 2 + pra ts Te)” a oe les 2 bus B= J hue. 4 2) amar Ye tee se z lesson e tied: 05 bac A= Thue B ‘TESTE GRILA: 1 Teoria ordinals, utliates poate 6 surat in — 7 AS monetare 3B) wi (wit fice Dunia nara =) unit de nat 2 Dern conde borer atin? Pt 3. Dacd ave para bunt (A,B,C gi D) 41 on consumaor care gia xprimat umitosrele prefrinje D ese prefer lal C, A mi ese Prefera WB, tr Bn este prefers i Cac ‘AVA este prefer le Conpeiomern consuvonri 73 B)A este preferat hi D Beste preferat iD este preferat vi A Du este pefera li B 4. Consngeren bye insta: “A) ventilate pe ere epost oie bugets de Blmitrce venta pe ce Beer indi le ponte cigs it so a ale pe creo indi scoteea co prin contol rumor de bin (Demme cat nine din bare doit pe care wn ccusamtr i iearpenie tienes E) reel mnt pe care ini ce ipa ofr pena Prunes buneserdais 1 Eaten mai incre up cre Constr si neat sae nletares cher pr compreren burr drt ties vest Seam 5. Postale de achztionaras dre cant (maxime) din dou buna su cogurde Bn ete epezenat rai pin “Aleut de ndferets constant Bera de ope hours de susie @ srespa bagel’ consomatoru, secu 6. Cup de inditeren a consumatorly se a mumeste crba de: zou, iaoprods, Czoeoe, Dy zoeuanta ) inden 7. Rata marginals de sustiire ote buns eprint A)consuma main ce pate relia pin cele ficient pore dine wie marginale a dous burr de consum itratDeriwe wolenaat divin ban sed ag Cooke ol ican Sour ea, ER 8 rnin shin Qeatine sles nw bn nse suger unitate 8 urititayié totale = pasta sea sca endive Diner nel oa Sean bopes en soma 5) feporl ae ue marge alco dou bana sears Bt echishions in lmts vente iniferent de prea ncesare F inivizi is maninieazs wien margials 9 consuma cumai bie decal ‘ational (ecinpei) decree, ‘Alnu ste un ages econanne Prefiiene economick ete urmdvitt doar in. aciviatea Provetva Spiimessdgustuile i prefriojl,eseniaimentesubiective Pin tof consumator au cunwstngs econ aaa ___Canporonent commatr #71 @eici won + comportneatst eee ‘comportament tiple economic, ect ewacersat prin ‘ajonalitate (eiien) 11. Care date urmaoareeafimai sunt adevirate cae sunt false? FE _ |: Teoria ordinaapresipune ed ullitea pone & mhearts exact i exprmatd pen mere 2. Fecal nivel posi al uit totale corespunde o ew A ® feinaiteren 3: Fes nivel de vent disponibili corespunde 0 curbs de F soutilate A, 4 Constingeres bugstrt se referk Is suma de bance ponte f helt pentru cumparares de unr ‘Ac 5. Pama linet (rept) bugetlu este att de eaporl inte prefurile bun. FF 6 Guo curb de inditereny este mai indeparats de origine, {20m reprezinth un nivel de vent mat Fda 7. Dous curbe de indieren se pot intrsecta hu cd unul F dinbamarite stints are tm pro eda FF _& Limbele de inifercatsut inotdenans creschtoare ge pot 9 Lepes wll’ marginale decresttoare determin forma TP cre ri fier 30. © ‘modificare a. vetlel consumatoruli vu determina F modienes pane spon reper agen A. 1; Rat marginals de’ substi repesins cantiate dint-un ban esnomic Is cae un consumatr este dps sd sones {a sehimbul procurri une canta suplimentare dina oe bun, ase net ssi menpindscelay nivel de acne A. 1 Ingencralo cuts de indict aes easup ence In oneare punce. A 13 tune! cl preul relat al una bun se reduce, efecal de ‘eaitva genera ocrejtere a consumull din see Sa F 14. Curbele de venit-coneu pot f oat nae PRODLEME DE REZOLVAT: 1: lige individual to cal 5 Souk buns (A $i BY sunt Precetate fn abel de mai joTay] isos Conprimmarit commer $78 |A}Ce can ve achizionn consumatora dack dispine de 100? 'B) Dar dacd ven stu a fost Goa de $5 um. E = in wil (ewan ver [FT TeT aye Ts] Protanta “baa fas|ispie steps] s *TTada eat combine din aie Bala Se og Fesawst8 feof ae prope spats tat ‘um consumaior oui ttala de 100 de en ) Reprezcntai grafic aceat situate su forma uel cube de Inkterengs )Facndahsratie de prea produsclor, care af ofines de referinge? D)Cire este ulliaten totals maxim’ oe poate acest cz i cae este pragul ve saturate? 2 Unites unor bunuri mfsoraté in untii de lates ene Drezenata i abel urmitr 5 obit in [Pome Hane rte Pel ae 2 e Tpiea lw few | we 0 [tao wo | | ap ars ta iets [2 aoe pete Parry Spo P30 [aie sre Seppe ate { ‘A)Ficdind abstracie de pre, indica care va @ orinca Te refering ale consumatorui pentru pice 10 ahi? 'B)Dar dacd prepurle bunerlor respective sunt alimente 4 ‘bor 10 tm /doca, bane 20 um ocd, banat de igen 12: um /dozs i locataga 50 wim. fdocs? (©)Dar dd preul tutor bunurior a egal cv 10 um 3 vu individual a dferite canta din 2 bun (A 3B) st bell de ma jos. Avind in vedere c& prea cel lus bunuri sine: $n monetve (usm) pons tonal A $10 {im. penta bunul B | pall ‘4 Dreaps iniiald a bugetlei pent douk bunt (A si B) ‘orespinde seapi: t= 20-454 nde ga 9 scant din ee dou buna ‘Acetstacorespunde un pre al banal B de $s. Dack preful acetun scade Ia'4 um. care este ecusia oil rept & oem? 5. Daca neg vent isponbil a fost pentru achizitonaren msn a ten compa ef fl e130 feeare In condi de corsvingere togetark cu doud aleretve de trum de consum, care este prefl celal produ, finde autttes mama ce se ponte curptra din cesta este 6 Buc? Deerinatecuta dep! ges © Uitiatea told ads de fecare dine cele dou produse (A yi 8) ate eprecint altemativele de ache pentr un constmtoy pot evident prin fancies Up(A) = 1044 (ar?2) Ur) = Zana ‘A)Daca pra lu A este de usm a cela fu 8 de2 um, ct va cumpira din cele doud bunuri un consumstor cart ent daponibil ee de 14 wn? Cae arf ordinea de preterife pent primele 7 achicit ca proj ar fide 2 usm. penta ambcle buna? Care ‘soma neces pens cumptrare lor? 7. Vsiltates total dob vided prin nei: A.B) = Ogu 4 296 in conmurl & dows unr posteReta nn By cali Beli nivel de satistacte? : ss Papeete 04 = 30 bec. spina contain ‘din A $5.35 din B, atunci: ram ANCare a vena Consumers dc Pre ls a ete ios BIC ae canes tn de B cag Ear a eam ee Se ita 580 cadeze in schint % Func de ute «wi constmator ene Utah = 10. fn eazolunei Smet de toma ee eee din probleme precaden ie ota inkma: py = 18 en ete re enaemstoraal de 480 wim, ce cme,” PB” 208. i SORTED BA cule 3 ntfs pent Lyin) 2) Deterninai combinations 2 Ga ee rate aria sbi npc oti 4. Fanta de litte «unui consumer ene 5 LMB) = geran? $0 10 p= 25 venta cctehtorah 40 vm, BCom combinatia opting NM AEE Hom se cere 9) Cw ee ats maga este npc de opi? ee ‘TEORIA CERERD ORLEMATICA TEMEL renee rage patty, come patel caer eects 8 ferret Tepe (ci) core {foto pina de nena ‘atc taea fei de pret lactate fn dev stows raced ‘psa tent) conumator FUNDAMENTE TRORETICE: Cererea -cantiatea dint-o mara pe care agents sconomici sunt isu 5p sper a ai pre nun nomen dat oar lasticiaten cererii~ moduli care recfioneess (ae oneeifes) ‘itt ert ino arid mut ca mares modica eter oe eermint Ginfuenjeaza). In rapor de principal: facort avo te ere orbeste de lasiciatea cererit Rice de-prepl. mari, wenied consumo prelate bun clastiate taro), lasciatea cere i functie de pref - modul in care se modifica efeea ca urmar vii prejuli,In condile in ewe Saath eat infu re nemedifical (eaters pubs) ln moe similar ari ee 4s fanctie de sell inch variances a modifnic Seusumato, a elnciten terwcgath indica soot, wt ‘modiedile intervene n prelate bana Surplasal (ent) consumatoraal = dren dite <8 wf fost cerere de elatictesmtarscinta dv A 4 ~ 15000-50030 + $+)000 = » ‘lastictiate in fanctie de pret pentru p, = 30- coe $469) = 15000-S00p.+ 513000 = 9000 snp, Bib eran 24 PA = (90000 S007 4) 20- = «509, 1 aps 4 5g 1-300) 3 * crere netstat ence, 2) elasticttatea in functie de venit: at 44(¥e) = 15000-50030 © $Y = sy can = 4 YD a4 5 ‘bun normal,eltictarewntars ‘TESTE GRILA. b 1. Conepa decree pote ave vedere ‘sae cor dino mers re asunar cntatea cert cio mart Je cre tp conser ©) canes cera de ete consumo stone le QRS at oem dnt 2. Care din xe de mai sus semi cerere pe pia vi prods? 3. Cerca pet un produs desea Jansambal cantor pe care campletori or 4 pot st le ‘mpere a dite nivele de pre fie pret-canitate slat dliitat tn np spa bwetule maxime pe cae cumin sunt dpe le reper anu canta de poses Dyer tre pel pices) consumatorul )Gierena inte real maxim fei spel pice surplus! Gets) Canin solic la un moment dt (errs) dito. math terse webuingeor apreciees tan intrines vest ison sip priving evolaveinrior vel geal a preror stipe prvnd evo pepior ‘Canta slic (cererea) dino south maf mu dpi in rod diet "A rl Bun 1) peter consumatorior (Cel tan sasttae esis oer Delt crtel dcr pen im ban pont abe be: re fer pot burl espace Sle dienes pees consumer Fe inbunaae a wnlope de iaie cre duce Ia ‘incon tio de prcefc D)cresees popula caput 5) crerea pe bora spore doineor solvable de consum oe condice la ceseen ‘rer pee un anumbun es even ‘Asuna ivell eer ee 1) numa nivel eer inividuale i nivel ceeror indie eta cereale ‘mula nivel eer per prods we amu me numa vel exer pepe lta cers ne de pre ne rat cin se mais corer arr modi ofc nS medi coer ea uate mai pel cum seo prep a emares modi cere Dum Se modifies teers ca mare treifiari veitrloy eum se modiedcererea ca urmare noir prefuroe ‘or banze Faia a Fame reer oemiguaech nanan os eee oS oy mo Jarea cosficientulul de elasticitate a cererit 10 ie so cca eye si ‘Ay mdi ofeneh ‘modifi pul mai respective modifica intervene in prefal unr baw subatuble ep] atunei cd valor faifiiilor infervnte” ix preful nor ban complements 1) eoaifirilornterveit a prep nor bunur bere F) modi prtutl ltr marta 14 Pe porursul unui sn, companiile aerene amevicane sa crsea rr nturd coer case ex ware 9 rae w 1) sorta 9) Mids ceset do taiferedse, Care a8 expiai: Choate 20 fe99) A cores ce elases. Desa eum (es!) cree ee elastic Ey init 9" =) rods este elict In raport ci prefut crerea era ips ‘dul » octcientl de elasticitate [D)carerea er de elastctateunitas Bail unoldineele de mai sus 15. Ceres pens un anit ‘ior pum daca aloarea Ferg (nn) eR: 12. Diack ceeres pentru benzing este relativistic, mn: sO eh =) 2 Pac\crecres pres va modi canis xr deoaeee roe een mea aoe cee menos Bc Ce a ae Sina Bese} Sader alu be este egal cu 0, atunci: ee a tet 2s Se a i ve outage nit et op 1 ee roan orae erent OS ee Fe de nit Some tee » amine de rafionalizare ‘C) bumrile pot fi att complementare cSt si substituibile Se tecnica ea eit oa EBs 3 at lesa! 17.0 cregtere a pregului bunurilor substitaibile unui bun X conduce la: site 17 cg api era aa pe Sietdk ‘deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere Sores. 1B) reducerea cererii pentre bunul X pentru care curbo de eee ‘cerere se deplaseazh spre stings “ay Pee Jcresterea cantithit solicitate din bunu! X pentru care curbs ae ‘cererii se deplaseazh spre dreapta 2B) suprauniar 1)YM Pou Coe, tevin Sea )cererea pony bu Eur pet buns subtaabie cat depend antiates solicit din bunt X muse saree 8. Derredceea 6 ena a rophi bnstr subsite x7 19. Aver doud bors ampere i. Ces va itn Gmare Pentru bunul X daca prepul buntlui Y scade foue es wm Steel fe sale: oe rit in deplasarea de jungle de cerere B) scat pin dears de-a gal Sate ce er curb decree delasead soe eg, za a stb ee epee complementare este independenta PNY Punurle 20, ondiile in care D0 Ben conde tm care pel ban complementr Y cep 21. R&spudet a umole ree fx! Dovincl peice came som cle cae F 2 Binuleae sc necro nae Dees Sut bur inf. A *0 mocap anal “prdat sang g depasaren a cured cre pen plaioal rep 4: Cereen igi se repent wie sah fone sa WES patito a oe A, 5 Retuceren Crete pj ual bon poste fauna de Sefer afin nbc cre indvidile ac pant negatv, tn tnp ce F cate cere totale nue pats soon rs 2. Curb er slasice wre pa Patt nega, ir on ¢ cee F Settee ete pect Elastics untars ested lao sae ee ex A ‘singurd elasticitate @ ceseri. : 9. Dati nse anus cele complaneware se pot foe custo asa mec, 10, Dunit dine buna Interac fonts sero se fice ashton laser one de i 11, Cererea pent buna infrioare erste pe masura ‘enitailor AL 12 Bunwile substiuibite ay inotdemune aceayelsicate = een tn Fane de prey fh 19. Dack se aniipeass 0 cregtere a prepilor stunt cererea prevents va cree “p14. Pentra Gecare produc in parte orice persoant beneiciazs de ‘an spl (en) a consumo PROBLEME DE REZOLVAT: 1, Ce tip de orere exe in sara care rel une mart crest de la 200 Te 20 sim, iar cereea se reduce de In 100000 de’ bu. ‘380007 Darin excel ede dour 5000 de boc a ceri? Crea pnt banol Aare 0 elastic constants fancied pret y= 13 Sind cI prea de 2000 um. cantiaea cert este Je ’A)Ga ta ereqie ceere lo redocer ape ci 106? 1) Care ete oul nivel a ear cente? Gare este scum a evoluat volun vali al tranzaior? Cerro per bunul Aare 6 elatctate constant Fete dep p= OB, Sind on petal Se 2000 tm, canteen Cou est de ‘Soo bie, ase determine ‘A)Gu ci serve cererea ao creer a prep o 10%? 53} Car ate noul vel al catia ene?” (©) Cae este cum a evolut voll vali al anzacfilor? Ino anit prio pre 5 cantata corespunztonre certs ine ee presi ate rose 00] er iano a0 eee — ee La -AVCare este coicional de clans cing prea crepe de bs 500 la 600, 5) aot dea 6 7007 15) Der end st reuce de 600 a 400, yd a 700 a 6007 ().Cevipdeeastctatecaracterizeacdseste intervates | 1 | \ \ | { \5, Coreres pent bunal A are 0 easicitate constant fancied vert SET Sted okie preal de 100 wn cantnca era Sooo but ots teenie of “ANC cats va rece cates cart ao sere cu 10% pee comma i este nul ve a anti cen? {©)Gam va evolu volumol valor al wanacilo? 6. Aciagi problem pentru un coeicient de elsicitate(e) de 1.25 7. Dorit sk peg produ A, ceeea pen pr Dies ea eta rae ei ous rae Fey Pret L Canc cei oY 1 prods A : e ise = | Jaaleae coetelenul de camieate @ Geren Tele ibe pre i eapestiv, coeticieni de elastcae inewelga [Bye lai se pt stare cee tes Duna? 1 Cererea penta produsal A provine din parca 2 cel gospodtit Shor cuire, individ corepurde umaosteor fet C= 50p,C, = Op HCs~ AOD |A)SA se determine covers teal pur prods A _ By Repent grofie cree individual i esrexea otal ‘Cerere | Cant Si se calouleas pe baza datelor de 1a. problema, proseeot® SSefcini de elasictatea ere fancied pet Sl ca el aaa oe, =a ee a qo sao a 2030 —| = tampa a9 50 Sa Fas Fearn rer vale oe nt seperti 1 2 7 14 3 EE} ea cetainn de ate sie St Pew fiecre nivel in pate De rand pe pn ct de 7 tn care ete nivel Dak a vets eonsumator? 11 cub cers pentru produ coespunde Fanci pare ‘aya ete concent de eleticitte? Ay Cae yd elachate ave dea face 0086322 12._peciag problemi pen ocerre Fra: ane 13, Cube corer pets progusl A corespunde fants ror Prd 350 + 200 Pn * Ot Yo pea pe 20 pre 10h Va 10000, be calcene ot eee acc pon hs se aprecieze pent Seca az 1 Can ri a np ach ven dsponbil See 5000 dew?PROBLEMATICA TEMEI, © producto forme 2 Faadteler s forme de crgonizre ale serena © linia ce expansie a frmet elena folosrl factor de proc © predductivitaceslobald jt facioots © productviate medic merges FUNDAMENTE TEORETICE: conto ait exomomice de produce - agent econ ergaiag sagen ei te, connie, whose immapi at Imartur). Vetigi primare autonome ale acivias eccseen ca ‘scap objinerea de castiguri (profit). ms orosie Sth de productie (prodtactori)-resuse economice sage gi srsuse, clon de produc se grupecl at ate asa ‘capital 5i informagii = a ay Capital - bunuri destinate si foloste in activtates de producti in ‘edereaobjneré ator burt economic, tamer peducors + 9 Cult capitals - parcurgeres de ite capital in funeyiune a soul cilu de productc, adi teres succesiva pn ele tel sta ae procesul de produce (aprovzionare, produce propia, desfacere) ‘pe parursledroreimbvaca 3 forme funcionale (bn, amor, art). ‘Rotafiacapitalual- relureacogtinusa circu capital, Vitera de rotate » capital -murral medio de tai pe care o nate de capital opareurge In pesioad de timp, de regu un a, Fanetin de producte-rlaie dint intrarle gi tepile in proces! de produce, ne pul 9 cantitstes de factor flasks pi volumol maxim {de proucjie ce se poate dine dupa oanumetehnologe(combinae) Domenil (roma) de producte poribil - combina posible din Aerie canta de fcton de produce care permit din punet de vedere ‘ehnologie obginerea nor annie nivele de produce, Telafle (unefile) de indilereats ale producstorutal - combinaile posible die difecte cant de factors de predictic Corespunzatoae Rect nivel psi af producti. Pentru dai factor de odbc ete vorts de fail de cue de ndiereg ‘Curva de indiferentd a producstorulul (de leproductic saw ‘eocuantd)-ansamblul (oct) combinalordntre dieie ean cin ot {actor de produce care sigur acelag ive al produc Rata marginala de substieqie wire factors cangiaten supimentrs dint-un anumitTaetor de produce care tiebuie flesh {eonsoma) peny a compensa radvceren cio uilae. 2 canta Consumate dinu-an alt factor asl foc canitatea produsd sh hand celap- Evident oceasid cantiaen este determinaté de raporul ‘dine ‘andementle(proctviates) marginale acer dei procter ‘Restricia (constrangerea) de buget a firme! - mulimes wor posbiliiilor de eumpirre 3 diferite canta de fecter de produce hecesari in linia bugetoui (Capital) dispenbil al Geme. CConsirangereabugetaa in cazul particular do prod e expim sh ferme dept! bagel, Dreapta bugetululfrmel Gaocost) -toalitatea combinajilor dine canttagle maxine di doi factor de produce care pot schon tn Timita beget (capital) de care dispune conrumatoal le mowseat bt, Fiecara nivel post al buts tv corespunde o semenes depts Kandamentul (productivitates) prodfactorilos-eficies olesih Incivilor de produce in seats economiea. did dap eae tonal AConsunml 8 poder) necesar einer el ni de pods (defect‘ai, respectiv, woducia (fete) objnua prin consul ei ni de rotator (de efor). Se poate determina pent fecare factor dep fnipame sa shoal cece ‘lastictatestacoviala a productiel(randamentl)- mul a cye ‘esctonesss (Ge modified) prodoctia ca unmarea «matical canta ‘ullzate dins-un apumit factor de prod (in condi ceteris pina Economile de sears. (sald) - aporiea produce! tones. iy ‘ecucerea costilor unite sob ell randaneniler Sescttowre (pods ‘rete nun itn superior costar totale. INTREBARI $1 PROBLEME DE DISCUTAT: 1. Anica guile urmitoare: ‘A) combioaes tec a predators coer | Dy combines teinico-sconomich = decizi producatorl x ¢ 2. Rasp I rsosrel ne: A Care sunt tile defintor ale flor de afacen? 2) ce ture sciea somercile canoe pin ce 56 ariclrsens cre? «Care sun sale pe cre capital le parrge in grocer {if prodote? Ce Kore funciona ack? 4) Coane vite de ota scat £2) Gam copa conventntencureor de izoproduetie? 2 Dece msecure Se iniferen me pot terse? Ce fey de producti cman? §} nce cons proom deca producto? 1) Care sour ponte de exetere a producti? 2 Lace nom pander non popnionl? CeComportement products + 69 1) Cum se poate sprecia efcien folosiii factory gp produce 1) esitereng exist ite productivitaten lth cea nets? De se urbe productivitil marginale intersoceass sey Productiviti medi in punctl su de maxi? 3. Analiza figure urmitoare Ge Ralfcti au coodie - penew Seca car in pate ~ ‘eplasarea punctll de optim & producongnich 6. Comentai figura umttoae: BOMB, wens ab Gita fimee egy (a =] eae Be |e APROVIZIONARE ——PRODUCTIE Chetuiet ce DESFACERE RELATI, EXEMPLIFICARI $1 MODELE: 1. Formule de cau [es = mimeo fal” Wit) Wma) (180~a)=-my = mal) S Wars) Rata marginal de substtuireinre fctort: Rus Gogltalizataltemativele unui producttor supus nei duble Rms = 21-40 -|8|_ CB semaine: bugetrd (posit de camparare) se mp (pont de y1=¥0 [asl Ca ceosun propreul Cote, Oe 2. Formule de ealeu frat etl wile obi pe tae de efor ese, repay, sere mecesr reals wel anti defer Wi LS ne or oe fect ant exriate, de regal, prin slum cana ae age Producti, tr fer prin conten de Profan toner helenae cucu procures ces, wee Eran" Pep) {rai waoarea produce) realist) prin chien oe sy ‘mona per achonare defacto de protec vat roductivites med tector a a a, BY Pa) Giets Arai walearee proces reaia pray cetuirea ves wnt Imonctare pens achihionares. tna) amu te hey fear alors) respect, canttten de mire cosa a a ons une! un prodfactord (ncaa __ apg) BS erp Prot) rats valoorea produc! snplinentare relish ork eres set nt "monet penruochelfnares te fer sa a ‘itonal tinct voor Productvttes marginal Windigipa male) Svar E MO Rapp) Pri) PO Sapy¢) rata vloarea produce) splmentre real) pr Charen nt wt moneiare per ahisionren soe con Llposae oe ier omen ford prose “ftir vary eae i, de mir! obontd pas ce wrmarew constr ane ey ae, Sin proactoral "ahi conra roductvitatea medic global Prodvetivitate marginals global: Hing = ______Conponmen pred 03 Cotsen actorial (efor) ry) = BL rata canitteadinr-im aman fcr de produce" necesard scorn de arf 3, Randarnene non proportional si randamentl extemal asta 2 arp = ee HO” Bast amin F—00 ary Fei) Nivel acetal coefcien ne arat® care este modificerea (elariv) a weit lao varie de un procent & camtated wit dintrun Pout ctr de produce106 «Paul Ceci, Ocean ul 1+ randament cresetor: en > 1 + randament constant yy) = + randamen dseresctor 0 ey) <1 PROBLEME REZOLVATE: 1. Se consider o firm cae realizeazd un buo i centiates Q, rnecesar pent aceasta consumul 2 doi factor ‘munch (L). Punctia de rodvete exe: = 10 (KL). ceo1) Find pital K) fo de Se cere: AYDock presopunem ch factor) de produce capita eae constan =I, care et vlumal de far mo en Pent bin produce maxi po’ By Productviateamargbnatmanenexresi ick C)Productivestes medics mmc meme ie D)Delimt snce de produc mee de ranasete {183.195} Retae: DD ~ mas nd Q'= 0. 0°< 0 es Oe tops Gia) to 0 ton 56s mar Q 148 foisind 1 stated cata 66 (7) de march BD Wmott) = 2204 a wi 2 A? ig, 2 2A E poy 2. Se cunose wmtoarele date privind activates unl firme Kp 4mlg”700+20 pops 1880 gg Ky+ nly 35062°25 7599674 TESTE GRILA 1. Cage in urmtoareteenunpuricarcteriaeaza untaile economice nae patamonls ceive de deciie cate tehologies ‘aonalitate unitate rien 2. rin ce. se carscerzearh urmitoarele tipi de society t ‘at Yoon egal [Ven ta Pee] neil op so ea [ SWe_[ Ses [SCA [sa [5a] 1 230 | —35 | H1809—F-3-| | Ramiro pe ps ar = Te SST Uefa ipa a : A)SE se caleulesr”produetivittes medic # inunell si 8 ‘capital in cele dou porioade 3B) Caleulat!producivtatea marginal munci sa captaluht esahong, (S42 sels eepere rodutiv global (aed)