PLAN MANAGERIAL

AN ŞCOLAR 2022- 2023

“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
VIZIUNE : Valorificarea rolului definitoriu al educaţiei în pregătirea copiilor şi contribuţia în
devenirea lor ca cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă transformare, contribuind totodată
la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Aplicarea modelului diversităţii prin abordarea educaţională diferenţiată complementară
formală şi non-formală (elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ).
Stimularea dezvoltării cognitive, spirituale, interpersonale şi sociale prin extinderea spaţiului de
intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative ale
conţinutului învăţării în interesul superior al copilului.
PUNCTE TARI :
 Reţea coerentă de coordonare a activităţilor educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare:
-- Inspectorul educativ şi inspectorul şcolar cu programe şi proiecte de cooperare internaţională
– La nivel judeţean, coordonatorul de programe şi proiecte şcolare
– La nivelul unităţii de învăţământ, consilierul diriginte şi corpul profesoral
– La nivelul clasei, structurile organizaţionale ale elevilor şi părinţilor
 Rezultate bune ale copiilor la manifestările educative locale, judeţene, regionale şi naţionale;
--Experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
 Personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor educative
derivate dintr-o problematică educativă diversă;
 Diversitatea programului de activităţi educative;
 Modalităţi alternative de petrecere a timpului liber prin activităţi derulate în timpul anului şcolar
 Finalitatea proiectelor şi programelor educative ale copiilor prin participarea la competiţii la nivel de
unitate, local, judeţean, regional şi naţional;
 Mediatizarea activităţilor extraşcolare şi extracurriculare în comunitate, prin spectacole, recitaluri,
concursuri, competiţii pentru copii;
 Existenţa parteneriatului educaţional cu familia în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi
îmbunătăţirea actului educaţional;
 PUNCTE SLABE :
 În cadrul activităţii formale, accentul cade pe transmiterea cunoştinţelor şi nu pe caracterul educativ
al conţinutului;
 Abordarea sporadică a influenţei pozitive a activităţii educative şcolare şi extraşcolare asupra
dezvoltării personalităţii elevului de gimnaziu;
 Minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi;
 Fonduri insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
 Insuficienta formare a cadrelor didactice în domeniul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
 Carenţe în domeniul colaborării între cadrele didactice în scopul realizării unor proiecte educaţionale
interdisciplinare;
OPORTUNITĂŢI :
 Deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizarea în viaţa comunităţii;
 Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional prin perspectiva
descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei;
 Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de
roluri;
 Interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
AMENINŢĂRI:
 Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei
educative;
 Oferta negativă a străzii şi internetului;
 Neimplicarea familiei în susţinerea activităţii educative din şcoală.
SCOPUL:
Ridicarea standardelor calitative ale educaţiei formale şi non-formale prin complementarizarea lor în
vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor ca cetăţeni europeni pro-activi.
OBIECTIVE STRATEGICE:
1. Recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune fundamentală a procesului
instructiv – educativ;
2. Permanenta actualizare a conţinutului învăţării şi accentuarea dimensiunii educative a acestuia;
3. Întărirea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca spaţiu de dezvoltare personală;
4. Recunoaşterea educaţiei non-formale ca spaţiu aplicativ pentru educaţia formală;
5. Profesionalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de
educaţie complementară;
6. Dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare prin
multiplicarea programelor şi proiectelor educative de cooperare internaţională;
7. Creşterea vizibilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin prevenirea şi reducerea
fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism şi analfabetism;
8. Formarea resursei umane în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
9. Asigurarea eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin monitorizarea şi evaluarea
impactului acesteia în comunitate;
10. Întărirea parteneriatului educaţional guvernamental – non-guvernamental în vederea
responsabilizării tuturor factorilor sociali implicaţi în susţinerea procesului instructiv-educativ.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Asigurarea cadrului legislativ specific activităţii educative şcolare şi extraşcolare.
2. Abordarea complementară a dimensiunii curriculare cu cea cross-curriculare şi extracurriculare în
proiectarea activităţii educative.
3. Introducerea şi valorificarea elementului educativ în fiecare unitate de învăţare.
4. Implementarea metodelor activ-participative pentru ridicarea calităţii rezultatelor învăţării.
5. Redimensionarea orei de consiliere şi orientare şcolară din perspectiva valenţelor educaţiei de impact.
REZULTATE AŞTEPTATE:
Creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării; introducerea obligatorie
elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice la fiecare obiect de studiu;
proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete a cunoştinţelor acumulate şi a
abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de studiu; stimularea interesului elevilor şi a
cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi programe educative curriculare, extraşcolare şi
extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ; stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor
în dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare/comunităţii; reducerea procentului fenomenelor antisociale, a
abandonului şi absenteismului şcolar; creşterea ratei promovabilităţii şcolare; asigurarea şanselor egale
de dezvoltare personală; ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional; formarea resursei
umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii; asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin
conştientizarea comunităţii cu privire la potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra
formării tinerei generaţii ce urmează a se integra;
I.OBIECTIVE:
 Optimizarea relaţiei școală - familie;
 Diversificarea activităţii extracurriculare;
 Identificarea unor strategii de ameliorare a comportamentului şcolar şi comunitar al elevilor, în
vederea diminuării punctelor slabe legate de traseul lor educativ: note scăzute la purtare, absenteism,
violenţă verbală şi fizică, etc.
 Atragerea Comisiei diriginţilor şi implicit a elevilor în activităţi şi programe de socializare şi
culturalizare;
 Motivarea pentru iniţiativă a Consiliului Elevilor nou constituit, proiectarea de activităţi
extracurriculare cu specific cultural;
 Elaborarea de parteneriate cu factorii decizionali locali şi cu familia, în vederea evitării abandonului
şcolar, precum şi pentru monitorizarea şi oferirea de consiliere elevilor;
 Conectarea şcolii la programe şi proiecte educaţionale, la nivel local, judeţean, naţional și
internațional;
 Continuarea parteneriatelor și activităților de voluntariat demarate și în anii trecuți.
II.MODALITĂŢI DE REALIZARE:
 Monitorizarea disciplinei în şcoală;
 Depistarea şi analiza cazurilor grave de indisciplină, de deviere comportamentală şi de delincvenţă
juvenilă;
 Colaborarea cu familia, Poliţia, Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică în vederea reducerii
fenomenului de absenteism şi de violenţă şcolară;
 Încurajarea participării elevilor la concursuri şi olimpiade şcolare, la activităţile educative din şcoală
sau din afara şcolii;
 Activităţi de orientare şcolară şi profesională;
 Activităţi de educaţie rutieră, sanitară şi de securitate personală cu invitaţi din rândul specialiştilor;
 Implicarea și colaborarea elevilor/cadrelor didactice în vederea realizării site-ului, revistei şcolii și în
activități artistice;
 Excursii tematice, vizite la muzee, drumeții etc.
III.GRUPUL ȚINTĂ:
PRIMAR –elevii si cadrele didactice din școală.
SECUNDAR – familia, societatea civilă, comunitatea și societatea în ansamblul ei.
 Domeniul Obiective Activități

Proiectare Asigurarea cadrului legislativ Cunoaşterea şi respectarea actelor normative care

specific reglementează activitatea educativă.
și
organizare Elaborarea Programului activităţilor / proiectelor
educative şcolare şi extraşcolare.

Întocmirea proiectărilor anuale şi semestriale a

activităţilor extracurriculare.

Elaborarea programului Comisiei metodice a

programului activităţilor educative şcolare şi
extrașcolare.

Organizarea Consiliului Elevilor

Organizarea Consiliului reprezentativ al părinţilor

octombrie

Desfășurarea 1.Abordarea complementară a 1.Desfăşurarea orelor de consiliere conform noilor

dimensiunii curriculare cu cea reglementări privind activitatea de consiliere şi
programelor
cross-curriculare şi orientare.
extracurriculare în proiectarea
2.Operaţionalizarea activităţilor din calendarul
activităţii educative.
propriu şi a celor din parteneriate.

3.Acţiuni de prevenire a absenteismului şi

abandonului şcolar, de ameliorare a disciplinei
 şcolare.

4.Acţiuni de prevenire a consumului de droguri, a

delicvenţei juvenile, a traficului de persoane.
2.Introducerea şi valorificarea
elementului educativ în fiecare 5.Acţiuni pentru prevenirea şi combaterea violenţei
unitate de învăţare. în mediul şcolar.

6.Acţiuni de cinstire a marilor evenimente ale istoriei

şi culturii naţionale, europene, mondiale.

7.Acţiuni de însuşire şi respectare a normelor de

igienă, de prevenire a îmbolnăvirii.

8.Acţiuni de cunoaştere şi respectare regulilor de

protecţia muncii, a normelor de circulaţie, de
prevenire a incendiilor.

9.Acţiuni de cunoaştere şi respectare a normelor de

protecţia a mediului.

10.Organizarea de programe specifice pentru

- ed. ptr. dezv. personală

- ed. inter şi multiculturală

- ed. pentru pace

- ed. ptr. drepturile copilului

- ed. pentru sănătate

- prevenirea abandonului şcolar

- prevenirea traficului de persoane - prevenirea

exploatării

- prevenirea violenţei şi abuzului asupra copilului

 prin muncă a copiilor

- promovarea egalităţii de şanse (nondiscriminare,

grupuri dezavantajate)

- ed. ptr. dezvoltarea comunitară

- ed. ecologică - ed. prin sport

11.Derularea activităţilor tradiţionale ale şcolii.

12.Organizarea concursurilor civice, artistice,

sportive.

13.Optimizarea relaţiei de comunicare cadre

didactice - părinţi.

3. CONTROL Consilierea și evaluarea Analiza stadiului îndeplinirii programelor de activităţi Per

activităților educative școlare și
ȘI EVALUARE extrașcolare pe baza
standardelor, criteriilor și
indicatorilor de calitate.
ale comisiei diriginţilor.
Evaluarea impactului activităţilor educative asupra
stării disciplinare a elevilor.

Director,
Responsabil Comisie consiliere,
Prof. Clepcea Raul
prof.înv.primar Dan Gianina-Elena
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE
ANUL ŞCOLAR 2022-2023
 MODALITĂȚI DE COLABORARE ÎN PARTENERIATUL ȘCOALĂ -
FAMILIE

În ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar stabilit între părinţi şi
școală, în baza unui contract educațional individual privind educaţia copilului. Scopul
contractului este asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ prin
implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia beneficiarilor direcţi ai educaţiei elevilor.
În activitatea noastră didactică am conștientizat faptul că pentru o relaţie optimă de
colaborare a școlii cu părinţii pot fi utilizate o multitudine de forme şi metode de colaborare.
Pentru găsirea unor soluţii la problemele educative ale familiei, părintele trebuie văzut ca un
colaborator, ca un partener care se implică activ în aceste forme de intervenţie socio-
educaţională. Edificarea şi menţinerea unui parteneriat intre şcoală şi familie depinde de
asumarea responsabilităţilor de către toţi actorii educaţionali.

Cuvinte-cheie: școala, familia, parteneriat, educație, metode, eficientizare, responsabilitate.

În momentul actual, copilul este asaltat de influenţele exercitate de o multitudine de
factori educativi formali, informali și nonformali. Pe lângă instituțiile consfințite (familia, şcoala,
clubul copiilor, biblioteca, biserica, muzeul, casa de cultură, internetul, radioul, televiziunea,
presa scrisă), sunt diverse organizaţii (ale copiilor, tinerilor, părinţilor, etc.) fundaţii, grupuri de
similitudine (de vârstă, de sex, de categorie socială etc.) specialişti în intervenţia socio-educativă.
Familia şi şcoala sunt agenţii educativi cu o influenţă deosebită asupra formării şi
dezvoltării personalităţii copilului. Un factor important îl constituie raporturile dintre cei doi
factori educativi, relațiile reciproce pe care le dezvoltă, poziţia pe care o adoptă fiecare în relaţia
şcoală - familie.
 Mult timp, concepţia potrivit căreia şcolii îi revine sarcina instrucţiei, iar familiei, cea a
educaţiei, a persistat, separând astfel rolurile celor doi agenţi educativi. Şcoala şi familia trebuie
să colaboreze real, bazându-se pe încredere şi respect reciproc, pe grija faţă de elev, făcând loc
unei relaţii deschise.
Părinţilor le revine totuși rolul primordial în creşterea copiilor, asigurându-le acestora
condițiile materiale, cât şi un climat afectiv şi moral.
Școala, ca instituţie de educaţie, formare și orientare, are rolul de a crea premise
favorabile pentru elevi pentru a le facilita integrarea socială, spirituală și economică. Şcoala
trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin stimularea
elevilor în ce privește aptitudinile, atitudinile și a trăsăturile lor de personalitate
Este știut faptul că metodele educative din cadrul familiei, mai mult sau mai puţin
planificate și coordonate benefic, determină în bună măsură dezvoltarea personalităţii, precum şi
randamentul la școală ale tinerilor, precum și manifestările lor socio-morale.
Până nu demult educația elevilor a fost considerată responsabilitatea şcolii. Noile
orientări în educație aduc schimbări în sensul că familia trebuie implicată un numai sub aspect
financiar, ciși sub aspect educațional și cultural.
Factorul hotărâtor pentru succesul şcolar este colaborarea directă și activă în cadrul
ecuației şcoală - familie. Efectul colaborării cu părinţii asigură reușita scopului educaţional.
Pornind de la necesitatea cunoaşterii sociopsihopedagogice a adolescentului, şcoala stabilește
colaborarea cu familia sub diverse forme. Urmărind formele comune, distincte şi diferenţiate pe
care viaţa de elev o prezintă, părinţii pot completa, susține şi dezvolta personalitatea viitorului
adult cu o singură condiţie – colaborarea cu şcoala.
O bună colaborare între familie și școală se poare realiza prin parteneriate. Parteneriatele
trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea școlii şi a clasei de elevi.
Parteneriatul nu mai este considerat doar o simplă activitate cu caracter facultativ sau o
problemă de natura relaţiilor publice. Parteneriatul determină și orientarea pentru o abordare
flexibilă şi deschisă spre soluţionarea problemelor educative, dar şi o formă de comunicare şi
colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educativ.
Parteneriatul şcoală - familie este o formulă pedagogică, noţiune relativ nouă înserată în
domeniul educaţiei. Pedagogul Sorin Cristea (2000) consideră că acest parteneriat este de fapt un
segment care „reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente între instituţiile
implicate direct şi/sau indirect în proiectarea şi realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ:
şcoala, familia, comunitatea locală, agenţii sociali (economici, culturali, politici, religioşi etc.),
factori de asistenţă socială etc.”.
Parteneriatul cu familia insistă pe formarea anumitor competenţe şi deprinderi de
pregătire a copiilor pentru viaţa şcolară şi cea socială, iar părinţilor pentru asigurarea unei
educaţii de calitate copiilor. În general, majoritatea familiilor sunt interesate să întrețină o
colaborare strânsă cu şcoala.
Prin parteneriatul școală – familie se urmărește realizarea unei comunicări eficiente între
cei doi factori și punerea de comun acord a sistemelor de valori şi a cerinţelor de la copil. Mircea
Agabrian (2005) consideră că din acest parteneriat cei câștigați sunt elevii. Acestea acţionează în
următoarele direcţii: ajută profesorii în munca lor, generează și perfecționează competențele
şcolare ale elevilor, îmbunătăţesc programele de studiu şi climatul şcolar, dezvoltă abilităţile
educaţionale ale părinţilor, creează un mediu de siguranță sporit în şcoli.
Ca parteneri, atât şcoala cât şi familia au anumite cerinţe una faţă de cealaltă. Prin urmare,
profesorii doresc din partea părinţilor:
o să ofere copiilor lor condiţii optime ca aceștia să se dezvolte,
o să le ofere un mediu sigur, liniştit şi prielnic pentru a învăța,
o să sugereze copiilor importanţa educaţiei pentru viaţa de adult,
o să-i îndrume pe copii să realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele casnice,
o să comunice des şi deschis cu profesorii,
o să-i înveţe pe copii auto-disciplina şi respectul faţă de alţii,
o să-i determine pe copii cum să reziste influențelor nefaste,
o să-şi accepte responsabilitatea de părinte fiind un bun exemplu,
o să susţină acțiunile şcolii.
De asemenea, părinţii au şi ei expectanțe privitoare la activitatea cadrelor didactice cum ar
fi:
o să fie receptivi la nevoile, interesele şi abilitățile copiilor,
o să comunice des şi deschis cu părinţii,
o să stabilească cerinţe şcolare nepărtinitoare pentru toţi elevii.
o să manifeste dăruire în educarea copiilor,
 o să trateze pe toţi elevii corect,
o să intensifice disciplina pozitivă a copiilor,
o să ofere indicaţii cu privire la modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să înveţe.
Mai mult, reprezentanţii părinţilor au acces în Consiliul de administraţie al şcolii, se
constituie în asociaţii de părinţi, dându-le un statut legal suplimentar de autoritate. Participarea
democratică în luarea deciziilor în cadrul şcolii constă în stabilirea prin lege a consiliului de
administraţie şcolară, în care părinţii au reprezentanți cu rol decizional şi de control.
În ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar stabilit între părinţi şi
școală, în baza unui contract educațional individual privind educaţia copilului. Scopul
contractului are ca principiu asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de
învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia beneficiarilor direcţi ai
educaţiei elevilor. Astfel:
 Şcoala are responsabilitatea cea mai importantă în procesul instructiv-educativ.
 Părintele este o persoană responsabilă pentru educarea şi comportamentul copilului şi
pentru colaborarea cu şcoala spre beneficiul copilului.
 Elevul este și el responsabil pentru propria educaţie.
Din momentul semnării acestuia, contractul educațional dintre familie şi şcoală se
consideră ca un sistem de îndatoriri reciproce în colaborarea părinţilor cu şcoala pentru a educa
şi forma copilul.
Experienţa acumulată pe parcursul timpului la catedră a arătat că o relaţie de susţinere
reciprocă şi o atmosferă binevoitoare a factorilor educaţionali favorizează educaţia de calitate şi
sprijină formarea şi completarea culturii pedagogice a familiei.
Analizând activitatea noastră în acești ani cu familia (mai ales în calitate de diriginte), am
concluzionat că pentru o relaţie optimă cu părinţii este nevoie de a îmbina variate forme şi
metode de colaborare a şcolii cu familia şi comunitatea. Unele dintre acestea sunt:
- şedinţele cu părinţii - oferă acestora ocazia de a se cunoaşte între ei, de a acţiona ca o echipă,
de a se cunoaşte reciproc cu cadrele didactice, de a discuta aspecte ale programului şcolar, de a
afla despre progresele/regresele copiilor, schimbările intervenite în evoluţia lor ș.a;
- lectoratele cu părinţii - cu teme diverse, prin care părinţii sunt informaţi privitor la importanţa
cunoaşterii personalităţii propriului copil, aprecierea corectă a comportamentelor copiilor,
măsuri şi soluţii pentru ignorarea sau limitarea comportamentelor negative, tehnici şi metode
prin care-şi pot ajuta copilul la lecţii etc.;
- consultaţiile individuale (convorbirile) - oferă prilejul abordării individualizate a problemelor
cu care se confruntă copilul sau părintele, se pot oferi sfaturi, părinţii pot furniza informaţii mai
intime pe care nu doresc să le facă publice, dar sunt relevante pentru educaţia şi instrucţia
copilului;
- convorbiri telefonice – care au luat amploare datorită telefoniei mobile, dar și timpului limitat
al părinților și cadrelor didactice;
- chestionarul – permite obţinerea unor informații privind organizarea colectivelor de elevi,
subiecte abordate pe viitor la ședințe, doleanțe ale părinților ș.a.;
- participarea părinţilor la activităţi organizate în şcoală - lecţii deschise pentru părinţi, astfel
părinţii au posibilitatea să cunoască nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite,
prietenii acestuia, să se familiarizeze cu metodele şi procedeele folosite în predare, pot face
analize comparative privitoare la copiii lor;
- consiliere psihopedagogică - constă în rezolvarea unor situaţii – problemă cu copiii lor,
prestează servicii de consiliere şi distribuie materiale informative;
- vizitele ale cadrelor didactice la părinţii copiilor - specificul acesteia constă în aflarea directă a
condiţiilor concrete de viaţă şi educaţie ale copilului în familie;
- vizite la locul de muncă al părinţilor - contribuie la cunoaşterea specificului unor profesii și
competenţele necesare practicării acestora; părintele poate fi ghidul acestor acţiuni;
- excursii, drumeții - părinţii pot contribui la organizarea şi sponsorizarea acestor acţiuni, asigură
supravegherea copiilor, trăiesc emoţii pozitive alături de copilul lor, le oferă modele de
comportare;
- expoziţii cu lucrări ale copiilor - prilej de a-i familiariza cu date importante despre evoluţia
copiilor, atât pe plan artistic, cât şi al bagajului de cunoştinţe;
- sărbătorirea zilei de naştere a copiilor în clasă - copiii învaţă comportamentul civilizat, unele
convenţii sociale şi se creează legături afective cu membrii familiilor, deoarece invitaţii
sărbătoritului pot fi părinţi și alte rude;
- serbările şcolare - prin care părinţii pot descoperi aptitudini speciale ale copiilor, nivelul
dezvoltării acestora, pot să le evalueze performanţele, să se implice în organizarea acestor
activităţi;
- implicarea părinților în proiecte și parteneriate şcolare;
- ziua uşilor deschise - în cadrul cărora părinţii asistă la orele de curs şi la alte activităţi;
- jurnalul clasei - cuprinzând fotografii, impresii ale copiilor, altor persoane implicate în
activităţile clasei, descrieri de acţiuni, diplome obţinute, desene create de copii etc;
- scrisorile şi însemnările - necesare ca mijloc operativ, comod, în condiţiile când cadrele
didactice nu au posibilitatea unor întâlniri directe cu părinţii elevilor;

- lecţii deschise - părinții pot participa la lecții şi cunoaşte modalităţi, metode, mijloace didactice,
pe care le pot folosi acasă pentru completarea educației copiilor;
- avizierul şcolii - conţine informaţii de interes comun pentru elevi şi părinţi privind activităţi ce
se desfăşoară în şcoală, rezultate de la concursuri, anunţuri importante, programe în derulare etc;
- ateliere de lucru cu părinţii - în cadrul cărora aceştia sunt familiarizaţi cu standardele de
eficienţă a învăţării/finalităţile educației, conţinuturile, strategiile aplicate, programul de
activitate a şcolii;
- mese rotunde - la care părinţii şi profesorii fac schimb de experienţă educaţională;
- conferinţe ştiinţifice - în cadrul cărora cadrele didactice, dar şi părinţii ţin comunicări cu
privire la educaţia copiilor în şcoală şi în familie;
- revista și sait-ul web al școlii - ce conţine informaţii despre activităţile instituţiei; prezentarea
unor evenimente; anunţuri despre activităţile ce urmează a fi desfăşurate; articole diverse la care
pot să-și aducă aportul și unii părinți;
- acordul de colaborare şcoală-familie - sunt stipulate responsabilităţile şcolii şi ale părinţilor în
procesul educaţional;
- școala părinţilor - se organizează cursuri psihopedagogice pentru părinţi;
- ”biblioteca vie” (vorbitor, invitat, vizitator) - aceasta este o tehnică prin intermediul căreia un
părinte prezintă copiilor, profesorilor, altor părinţi informaţii importante privind profesia sa;
- activităţi pentru copii organizate în comun de către învăţători şi părinţi.
Dezavantajul cel mai evident constă în faptul că acţiunile parteneriatului educaţional nu
se
planifică în baza unor analize profunde, nu se consideră obligatorii şi nu se monitorizează
continuu pentru a lichida la timp lacunele şi greşelile comise.

Bibliografie:
Agabrian, M., Milea V., Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Ed. Institutul European, Iaşi,
2005
Batrânu, E., Educația în familie, Ed. Politică, Bucuresti, 2005
Cosma, T., Şedinţele cu părinţii în gimnaziu, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași, 2010
Jigău M., coord., Curriculum clasele V-VIII Consiliere și orientare, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 2005
Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Ed. Aldin, București, 1999
Vinţanu, N., Educaţia adulţilor. Idei pedagogice contemporane, Ed. Didactică și Pedagogică,
Bucureşti, 1998
Vrasmaş, Ecaterina, Intervenţia socio-educaţională ca sprijin pentru părinţi, Ed. Aramis,
București, 2008