Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • RT - 1913 - nr.17-19 - Propaganda Uniatiei

    Uploaded by

    Antonio Bogdan
    10 views10 pages

    Original Title

    RT_1913_nr.17-19_Propaganda Uniatiei

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views10 pages

    RT - 1913 - nr.17-19 - Propaganda Uniatiei

    Uploaded by

    Antonio Bogdan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    ae cae Altidata eri noapte, acum e ziua, Altadata moarte; acum, vieaté. Asta-i experienta pe care o fac tofi, care au intalnit i tradevar pe Hristos. Acesta le-a transformat vieafa, patrunzandu-o cu insug Dumnezeu. Dact-i aga, infelegeti acum de ce multi oameni resping pe Hristos si incearcé chiar lucruri imposibile, spre a-l alunga din orizontul vederilor lor. Isi dau perfect de bine seama ci, intro- ducand pe Isus in vieafa lor, introduc pe Dumnezeu gil iau ca stapan, Lucrul acesta nul vor de loc; mai bine si moara, decat si consimta la asta, deoarece ei pretind ci-s liberi gi traiesc cum le place. Intr’adevar starea lor naturali e pacatul gi in ea le place sa fie. Cum sa primeasci un Dumnezeu, care declara ris- boiu pacatului? Dumnezeu i-ar impiedecd prea mult in. vieata lor culpabila. Ideea unui martor al faptelor si gandurilor lor celor mai ascunse, le e uriti, De aci rasboiul, pe care+] fac lui Hristos, iar prin el, lui Dumnezeu insus. Ce crezi tu despre Hristos? Aceasta e intrebarea, pe care imi permit si {ro pun azi, iubite cititor! Dupa raspunsul, pe care-l vei da, vei invafa a te cunoaste pe tine insufi direct, vei decide de soarta ta, vei alege lumina vesnicd, care e Dumnezeu, sau noapte vegnici, care e parasirea definitiva a lui Dumnezeu. ‘Acum 19 veacuri, vorbind de venirea sa pe pamant, Isus a zis: Dim. I. Cornilescu. PROPAGANDA UNATIEI. (Sfairsit) b) La Roménii din Partum. Sub «Partiam injelegem aci acele par{i din Ungaria, cari se extind dela Carpatii bihoreni pana spre Tissa gi dela Marmatia pani la Muras. Aceste finuturi capatara aceasta numire, decand dominatiunea principilor ardeleni se extindea si peste aceste locuri. Fiind aceste finuturi locuite cu prevelenté de Romani, cari stau in imediata vecinitate si legitura cu Romanii ardeleni, — istoria lor bisericeasca — naturalmente — e strans legata de cea ardeleana. Deci — cele ce le-am aritat acolo — in rubrica pre- cedenta, — in cea mai mare parte — sunt aplicabile gi la soartea bisericeasc& din parfile ungurene — din Partium. a ee 1. Episcopia din Oradea-mare, Din timpurile cele mai vechi Romani din aceste parti au stat sub mitropolia ortodox’ de Alba-lulia. Ortodoxia acestor locuitori poate sa ajungi pana la Menumorut (000), carele (dup Notarul Anonim XX) raspunse lui Arpad, ca feara sa o fine gratia imperatorului constantinopolitan inc& dela protoparinfii sai, — prin urmare el si in privinfa bisericeasca a trebuit sa atarne dela Patriarhia bizantin’. Ohtum (1000—1038) botezat Ia episcopia din Vidin a ridicat in oragul Maresiana din dreapta Murasului (Csanad) o manastire ortodoxa a Stului loan si alta a Stului Georgie, La 1301 Balifia (Balcu) Voda si Drag-Mester fundeaza gi doteazi cu mai multe domeniuri manistirea ortodoxa a Stului Mihail in Marmatia, confirmata de Antoniu patriarhul din Con- stantinopole, — si intarita de Vladislav Il la a. 1494 si 1498, — ca supusa Arhiepiscopului din Ardeal. Se infelege de sine, c& dupa obiceiul ortodox in atari manastiri avute — cum era gia Stului Mihail din Marmatia, — Priorii de multeori erau Arhiereii sfinfiti, cari in cazuri extraordinare ‘savargeau si functiuni”epis- copale. De aci gisim urme de episcopi ortodocsi prin Marmatia inca din timpurile vechi. Dr. I. Ardelean in Ist. Diecezei oradane (I 94—95) demustra, ca intre sapte episcopii ortodoxe ce au existat inaintea Ungu: rilor in aceste locuri si in Bihor, a fost episcopat“de ritul ori- ental (foarte probabil. Dar biserica ortodoxa din aceste parti (— ca gi in Ardeal —) a fost persecutata mult din partea episcopului catolic din Oradea. mare. Aceasti episcopie catolici eri dotatt cu domenuri, ce cu- prindeau mai multe sute de sate locuite mai peste tot de Ro- mani ortodocsi, peste cari, episcopul catolic’fiind totdeodata si domn pamantesc si si sef politic al comitatului (Foispén), exercia nu numai jurisdictiune politica si dominala peste locuitorii acelor comune, dari faced si presiune fizicd (cu batai, inchisori etc) asupra biefilor crestini sa treaca la catolicism. Nravem loc destul aci da descrie toate nevoile ce au_patit crestinii nostri pe timpurile acelea dela proselitismul jcatolic, ci aflu potrivit a indruma la descrierea lor in’ Istoria bisericeascd gr-cat. a Orizii mari.de-Dr. | Ardeleanu, din carea vedem in special si aceea, cum o seam& de voivozi si cnezi romani (ca si in Banat) au trebuit s& treact la catolicism,‘ si numai poporul a ramas credincios bisericei avitice. Dar n’a fost destul — si peste cap — cu persecufiuile ca- tolice: a trebuit si cada peste credinciosii nostri si ispitele re- formatiunei. = Se Principii_ ardeleni extinsi cu. dominafiunea lor si peste Par- tium, au intins — presiunile lor — de reformafiune si asupra ortodocsilor ca si asupra catolicilor cari au fost lipsift pana si de episcopatul lor din Oradea-mare. Nici aci nu mai repet durerile crestinilor nostri indurate din partea reformatilor, penirucd le-am descris — pe cat am putut in capitolul Reformatiunei. lar dac& mai e ceva de observat, este ca in Partium au concurs cu proselitismul lor si Reformatii din Ungaria superioara, si n'au incetat cu urgia lor asupra Roma- nilor, pana cind armele victorioase ale imparatului Leopold | nau slabit influenta Reformatilor. Ei dar acum veni alté nevoie asupra Romanilor — in loc de reformatiune Actiunea unati jum ca si in Ardeal — sub auspi- ciile cardinalului Collonich — se incepit eu restaurarea episco- patului catolic din Oradea-mare, de unde episcopii catolici fineau la lozinca:

    You might also like