PLANURILE DE SISTEMATIZARE ALE ORASELOR DIN ROMANIA INAINTE DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL TORDER POPESCU IRINA CALOTA sa generalizalila nivel european. in adouajumatate ast 0K fe Leonardo Benevclo 1! numea .post-liberal", preocup! care fost amploarea fenomenul in mod relevant? Sunt intrebari care nu au facut. 5 c&rora prezenta carcetare incearcd acum, obiectul uncr preccupss ere micar un réspuns preliminat ‘08 vor putea constitul un suport pentru cere ‘aprofundate. in coresexzi mai degraba elementele unificatoare side generalitate 3 de sistematizare,apleeindu-se asupra scopuflor asumate, proble- itumentelor specifice, continutul pede altS parte, important modul in care -Buceving" LE Tovouts 1984), 761-766. 21950 lontificiri primelor preocupari legate de elaborarea planutilor de sister are (in princpiu, utimul deceniy al secoluii al X0X-lea) si anul 1988, eand schimbarlle de atu pol staurarea dictaturregale lui C saual Ministeruluide Interne, Cadrulcercet ea unor arhive locale, ceea ce va adiuce, cu siguranté, in contextul unor enttu problemele legate de aspectelagisatve,sursa textul publicat In Monitorul Oficial. -volum sau rcetat siavand, de multe ori, autori ani da la promulgarea leg, de in intermediul acestui document, trebuiau fixate nor au si reglementeze procesul de construire pe rentar, dacé in 1864 legea nu impunea realizarea plan 1894 elaborarea avestor proiecte era prevazuti ca datori a comunelor urbane, ixinduse pentru conceperea lr: ,Comunele urbane sunt datoare cain termen 1889, of. C Hamangis el Leon Alay, 1803), -Leges pantsucemmunele urbane srurale,pullicatsin Monitorul Oficial din 91 marti 1866 ‘cu toate regulamentele comunale planul devehea executorlu doar dupa ce era aprobat si area prin Decret Ro au organizarea aparatuluiedministraty do judet re rematizare care urmna si asigure ,satisfacerea ake plantati, Acestora plonultrebuia 58 in concurs public, de cStre putut Fi asigurati pe plan local Au in sarcina consililor comunale, cu avizul delegatici permanente judetene, ar pentru oragele regedint de ude, planurle trebuiau sie lute n discutie 51 {de consilul superior adtninistrativ, Ordineain care urmau si se realizeze ucréileaferente Inciuda acestei preveden, 2s § i262 ade 3 kllometr de la marginea orasel easta se definea.ca find compusa din toate deci po dstant& de cca 10 km le prefectura de judet side satele suburbane functionay presiune asupra orase ‘Comunele suburbane isi pastrau individualtatea, avand pro ‘de comung suburband nu putea fi acordat decat de orasele de relevant precurn ‘comunal al oraguli art. 69). In acest sens, in cel mult un an de la promulgarea acestei Jogi comunole urbane erau obligate sé asigure toate localtazle suburbane deper Imajoritatea color care fusasers elaborate nu indepl prea pun studiate™. De asemenea, legea nu stal fobleme aus fost remediate prin .Legs 1920". Aceast din partoa dolezati uurma eduia erau obligate si demareze ace in termen de cet ra urma si fie preluat& de comisia judoteand,carearfirealizat pe cont propriu plarul de sisternatizare, pe cheltulala local ‘in cauzi fart. 121). Conform acelulas! act normati,planurile do sistematizare trebulau si in cel mult zece ani de la promulgarea tente sau nou-ceschise, Veniturlerezultate urmau lor ediitare necesare| jn finantele de care era novoie. Suplimentar in bugetele lor anuale sumole nocesare pentru ntoomirea. inl pentru nerespectarea acestei rosedinta i plas, un inginer sau conductor, subrevizorul organisme era acela de aajuta comisila lorinsalubre, definirea dreptulu de cornasare $1 ontru care se impunea interdictia de construire introducerea unui ou concept cate incepuse deja ‘i fie vehiculat pe plan teor ‘Aceste propuner nu au fost pre ua adus modifi ale planutilor de sistematizare ale oraselor din tar, Impartanga sa rezid8, in special, in ‘Fociol 1-8 1880), 160, 0 23 |Mosifcdri ait ral importante au fost acuse prin noua lege administrativa promulgatt 1998. La nivel aceasta aducea schimbsi in organizarea t ve si pe dealt parte ainsttutiel atl o noud unitate admini ‘nfrumusetare si dezvoltare a comune 142-143). Acest nou organism era or comuneler bane, de esidereul og ar ‘mai amAnuntit decit act august 1888), faust planului, pracum gide un program fe uniformizare pana in a doua jumétate a nacel moment, inclusi cele pentru Bucuresti 1827, CTS aprob&,simultan, dou documente importante, care vor sta la baza planurilor dia urmitorul deceniu Instr i realizeze planul de aplicare in teren, so, /500. Este de semnalat faptul cf, tot in anul 1927, dol 17 ANIG fond MUP-CTS, dosar 65/1923, 4 18 idem, dosar 347/1925, 21256 de sistematizare, insistndu-se, din and. in 1884, CTSrevine cua iva din 1938). Planul tebuia si fle precedat topografice (pn lanivel de detal de sisternatizare pro PRACTICA PROFESIONALA PLANURI DE SIGTEMATIZARE PENTRU BUCURESTI. In cazul Capit pentru redactarea unui plan de sistematizare au fost pus: Gincina 16-24 21 ANIC, Fond MLP-CTS, dosar §30/1928, sof aloraguli N.Cuou-Staostesc, are uira 58 stablescX delimitarea izarea unui plan general de. act normativ. Termenula fost depaisit, motivas stind'n apt cadastral care s& consemneze staroa existent, acesta find gata abia a fost reluaté la Inceputul secolului ure rogram a fost publicat pe sate noua luniladispozitie pentry 'S. Cutarida si Gr. Munteanu si de proiectul preze ‘eiese i primele doud prolecte au apartinutingineruli ML. Stroescu, respect Nicolae 6. Costinescu®, 2 cerea si elaboreze proiecte cares regularizaroa i reglementarea arterelo ‘i it asupra ca urmare a expansiuni In felul acesta, decumentul prelua una dintre preocups Tncerednd 58.01 ost luatd in discutie de toate proiectele predate, in unani declarandu-se mult prea mare Mtinderea orasuluiTn apo cu numirul de boul (1395-1200), 28 Cincna 202-208. 29 Andiei Panoly, Evolusooropul Bucurest (Bucuresti: EcituraAritext, 2041), 176 20 idem, 177 31 bigem, 178. escu Ubonistica generat (Bucuresti Tipografia .Bucovna” LE Torouti 1903), or258 corasul ‘tertoriul administra Si fie depa Lrma si fie asigurati, spre exemplu, prin mas lagislative eficace gi prin ceaizarea unor permis concentrarea (e admiristraia oral 38 6 a 20 de citculatie*, Se anticipau, astfel, mis. (i9t4-192 ‘organisme generdnd 0 prim’ propunere de plan pentru dez toate cazutle, f suburbane. In cazul fe sau construite (parcur, padure, fasie de verdeaté, cazirmi si tere Tehnie Superior inspre Tehnice a Primariei, Britian dezvoltare a orasului de aprovizionare a oragul -1ea, care formau, prin oporit ‘unui anumit profil functional pentru divers simisur pentru rogiementarea structuri Prectele laste pe loou Masur previzutein prsectulingine -Ageste misut a fost nclusetottn 44 ANIC, fond MLP-CTS, dos 13,28, sole ace din cadrul dosarelor40-42/1019 ale fondu de sisterotizarsalCapitle urmat deun ri comunola (Bucuresti 250Ite aspecto ce reglomentau structura minora orasul =, Acestea aul fost elaborate pen 2, Memarile acestor pl Stuatie' existente in acel moment, bordand teme precum gradul de construire, functional al cartieruli si tondintole de dezvoltare, parceliri aprobate deja realizate sau jtiune co urma sa se faca cu mania tata astfel neat 5 tra inglobind vecinitat eu o are cel putin egal cu cea a oragull in acest sens se cf trebuia luate masuri pentru o dezvoltare drectionata a eomunelorsuburbane dia necesare urmau si se produc rminimale ce se puteau adopta pentru a demara procesul de: Proiectul Pianului General de Sistematizare a fost elaborat imediat dupa razboi, dc, prin intermediul r&spunsului dat de acest 9168 sireluat Tehnie Superior nspre avizare. Chiar oe ‘promulgat, nsd, abla in 192 legisiagia urbaristica pentru a putea i considerata construi ide asozare a Lunei oii pe parcel eur in logiturd cu toate 'sinudoar cualiniamentul, cum seintampl anterioart: art. 20-26), Toate aceste prevederi {in raport cu tipul de ceupare, Ficand un prim pas inspre ceea ‘Sistematizare dn 1995 aveau si fie clasele do constr Leorcinieeinnenceitielietl ie vizau configurarea in acord ou ,Legea pentru unificarea a ‘comunale a orast istrativ acorda statutel de sububane pentru zece comune. sulu (at. 1), Preluand provederile impuse in 1928, noua lege adminis. Pentru sistematizarea satelor suburbane. Cum orasul atizare aprobat cui tehnic al Primsrieh re pentru aceste comune, cao completare a smratizare.al orasulu, Acestea urmau s3 ipuse prin aceasté lege, chiar din acel an au fost hate ps ‘misuri pentru sistematizarea zonelor suburbane, In acest sens, intre 1926 desfigutate actiunile necesare intocmir planului lor cadastral, Tot n aceasté perioads s-a demarat un proces de documentare sumari asupra situatiei curente a eomunelor suburbane, completati de rezultatele recensimantului national din 1930. In vederea plang PMB, o comisie consuleativa, ca urmare a legit administrative din scop studierea si si > Capitae’ gai comunelor in ceea ce prives procesul de sistematizare -ege pentru organizarea administratiunei munici- snormativ din 1926 si care cuprindea preved urbane Gi mal roset deurbanizare, Urbanizaree Comuneiéneasa (Panu de sistematizarey, 1992) 252262 lingd primar sion Karperi, serie de alte nue importante ale pericadel, precum ing. Cincinat Sfinfesou, ah. Roger Bolomay sath. lon Al. Oavidescut®. Ca urmare a lel administrative din 1929, p tea intocrieiplanula era mutat’ sub autoritatea directie! cadastral a desomnati de Primaria primarul Dem, Dobrescu a numtt Tucra, compus dinte-un numr mult mai mare de membri,Inglobsnd Circulatia, Inzestréi Estotica s 21 deanexo,cuprinzand 5 planuricare consemnau diverse aspacte ale sit tabele.ciagrame explicatve, un memoriu pe tema locuintelor muncitorest (cu propunere si devizete aferente) zonelor marginase ale “impunerea uneilimite oarefatre suburbane si oragul propr-zis era improprie giutopicd sinici nu aducea un beneficlu real reunuia dintre objectivele pe care Planul Director de ja-a propus. Se arata c& probloma salu rma trp lant cede ne pte ops spunem ce am despus ack cron st eau suntam neva on pub nen les nu aman pursiar tp" Pubioarea aostorplange nu ama fost reluat in numerele urmatoare astfel de misuri Astfe, se afirma rispicat ck planul se ocupa de 1tivi: pnd unde sa se intindé zona sau zo 1d sustinute prin intermesiul expeclont chiar daca, pentru aproape un secol, a cerut §i5-a impus del incipiu lesu din acol moment ‘a oragulul decst in insalubre. Din acest motiy,,s-a cSutat a se da si adapteze planul de sistematizare eventualelor legaturi directé cu tipurle de coupe propuse, permise si interzise. Orcum, pentru ca acest plan de si operational, eranevoie de {66 Publcat in Monitor Comunal ol Munieiiului Bucuresti. 19 (7 mal 1939), 2arnatiare, asigurand cadrul la ineeputul secolului de teoreticient legislatia urbané, procesul de maturizare prin care a trecut so« ‘manifestau expl de ing. Colleana), Craiova (cin elaborate ing. Berres) si Urzicent (euun.plan deal 912). La aceeast dat, ereu doar doug orase din Romania care (67, Legeapentru organizarea Municipiului Bucuresti" publicatlin Monitorul Oficil nr.84 (4 martie scons, Ota Ghergh 24 Sitch, Fa), 184-189, 1815 si respecti, de ing. D. Germani ‘Acesto se adauga cele ntrate in componenta Reméniei dupa Pr Mondial si care aveau deja, a acea data, planuri de sistemat detnlocuirea ns, nu se cunose deta legate de continuarea 1, care mareheaz’ desprinderea si consacrarea modelulu planulul istematizare ca dacumentatie de planificare urban si de reglementare e 288smear) it ides labors unl pun desistematzae (sna 3 iminstrebromanesss) © 1800-20 flboat sub omnstraps rominessel) Silvecota fag) 9 teatis25 01 Parridesitematizae (oucasinre ‘Ste ae do 138. Na. Suntropeerate Drapel despre cae Eocomeeat nr) avn Siar inpeenta tase SE a ener demers ersistentatn eet se arta tail seul alesetan in ‘ne catrstriear tea aroma ‘Aru fase sav ab (abort © hale ge 1920 (aborate Ina a pear de © 1235-1008 Q 10285-1030 Cosi Of One oom, oF | OF Ov. Cesc omaaea sie “Stiwoes otins eons Ove oda O@ovcunen opty @ THREE Ostoteonhe & rg g Ez 6 i 8, | 0 sit eons g oc see Cerne Chita, Fekteen, Hus Mangala cosa Turn gree" Dnt acestea ru caoayam eh Cémpulung,Slobozafambele resins. nuima unr referate foarte ‘au nel legSturk cu un plan de sistamati stung existed a strdzon Mangala (aizat pars oar pent ana central Plat entra Mangal, elaborat de inginerul hearle loan Diminieic, antindnd, pe ling meron, un onl generaie pent vanrares ear snturS sl exproprior penta privind exstenta unui plan ina, elaborat de ah, Roger Bolomey”, care ins ru: ingura care poate fi conside- cot ing. Alexandru Davidescu (de aceasti dat mpreund cu fil sSu, arh. lon Al Davidescu) si vizeazi oragul Bacdu*, [79 Pian gonaradesistomatizare npreundicu plan de parcleeloturipanttademobilzal ndioat nANic fond MLP-CTS, dosar 12571923, 3. idem, 8, sdosat 73/1923, icet hn ANI, Fond MLP-CTS, dosar126/1829, 6. ‘mproundcuun pln deparclere lott penta domebitzat, ‘85 _Sistematizarea stapuril idem {86 Plan general de sstematizar 187 [Plan de siteratizare al rap om, 12. dom, 13-14 sidesar165/1928, 88 _V. Jumalul CTS n.959/1823, iicat Ih ANIC, fond MUP-CTS, dosar 26/1623, 12. Sursa \documentatia are os object lacaitates da pe mall opus, ‘Chia Nous, careboneficia de statutul de comuni urbana. 90 Plan de sisteatisare al raul’ biden, 19. ‘91 “Plan goneraldesstematizare" (probabil doar un calet de sarin), ibiem, 22, sidurnalul TS rr 9085/1825, 92 ANIG fond MLP-CTS, dosar 206/1926, 93 ica’ indicat in ANIC, fond MLP-CTS, dasar126/1925, 6. os idem, 69 si dosar228/1824, 195 “Planul sstematieite ndleatin ANIC, fond MLP-CTS, dosar 126/782, 74 196. V-ANIG fond MLP-CTS,dosar 47/1826, 41 sidosar 264/1925; doar apartedinte modifica soliokate sunt avizate de CTS. ‘97 Rady Patruus, Roger H.Belomey’ Arhtectura 1 (1982). 49, 198 ANIC fond MLP-CTS,dosar 265/182; planul este supus avizariCTS cu observatile consult ‘comma, cae semnaleaza probleme legate de suportultopagraticneactualzat 1a fez3 tuner propune dn plan pein ofeaus hdrograic,laselor de constucie, probabil sub invent cl ‘eropere: ln mod suplmenta fa de preocupa I Regat cea Sibiu cord o tent special problamelor gonerate de aph Practio8 in Transvania 9 Banat a cauzat sl propunerice exced cadrulioeal,spactivproiecte de lege care ar facta cpicaron lanier di : de sistematizare procesul de administra te. Acestfapt poate fi cauzat rea administratva’ din 1925 gia.s ‘al oragului. Este de romarcat faptul aprobarea park ic probleme pentru autoritacestora la Caracal Formuleaza object (asa cumo fcuse siPrimria Baciu, In 1925, pentru planulintocmit tot de Davidescu} la Slatina, se opune comisiunea judeteans, considerand itealizabile;la CAmpulung si Targovigte, obiecteaz4 CTS, in principal de extinderile excesive ae oraselor, \eaproapeientic cu cel supus de oasu smatizerea oragult Bozorgie (Ancheta docurnenter si program) 1 1980), 268 103. ANIC, fond MLP-CTS, dasa 479/1928,urbana decat pentru cele functionale. Din acest punet de vedere, putem considera planul pentru Dr ropiat de o vizune de inceput de secel XX deci de una plan de sistemat sum si caract lurmare, se recomangi ormelor specfice regulamentuluide construct smetoda Davideseu" deja sdéugandu- Instrumente i i ' i i f | | ' i i obiectiv pen beste dosumontatinu sa pstrat*h whiva CTS, organsm hn cream DuituMaveu ocupa sibine artioult descrise, cu tratare exhaustiva a unor probleme tehnice (croulati ‘ preacupare specials pentru problematica extinderi urbane p Ibidem, dosar 1396/1838, anexistent (zond comercial, rezidentalé burghezd, de vile feme) propune mal degraba rezolvarea un 8 (9 noua parcelare, amplasarea unor dot p ‘are, dupi o primi rund de observati, CTS le avizeaz%, ‘nceputsin 1828 cuancheta documenta ‘eauzaté, conform autorulu, de prable are un caracter exhaustiv i novat i legate de suportul topo ingescu Incercand aplicarea in practic’ a unor 2 care le dezvoltase teoretic in decen planul este prost primit atat de unere in aplicar, cat side CTS, care formuleazia lung lista de obser ‘vedere autoruluish ajungila otntelegere cu administatia loall, Astfol, pl Sfintescu pentru Bazargio, desi se dorea o decumentatie-model, rimane ral mult un la din cen ce mal pronungataizolare re (ocupare, regim de ‘te Planul este avizat de CTS, sub rezerva coneret lanuri de executic" aceste ,plan mod de geupa i sale ulterio sde’ aléturi de Planul Director de Sistematizare pentru '2 maxima de complexitate pe care o puteaw atinge 272 181 ANIC fond MLP-CTS, dosar 1621/1098, ] Cercetarea de fat acoperii un interval de aproximativpatru decenii, De-a lungul aceste! perioade, documentatile de urbanism, nurite generic planur de sisternatizare ‘evolute semnificativa att ot oraselor Astfl, la inceputul rau vizute mal degrabi ca niste plan izate, cu norme de continut gall producea efecte 128 unor documente de lepseau ni icare pe termen lung. ‘Agaccum a fost adeseori cazulin diverse aspecte ale moderniziti soci slorganiz ingineri Alexandru Davidescu si Cincinat Sfingescu, precum salt cativa specialist grupatiin Consiil Tehnic Superh regulament de construct alelaboratoilr local la confuziifrecvente, care ducadeseala respingarea dacumentat {nfaza de avizare. 0 alts problem’ se dovedeste afi cea. ipseice realism si de adaptare la contextul local sila miloacele efective de implementare, Esto 0 capcand clreia nui onsacrat, precum Cincinat: reglementare devine, ades Absenta sau neconformitatex supe de lucru prezint la 273a ‘care genereaz& cont rganisme de avizare, le sistematizare se generalizeaz’, mai ales dupé 1930, ca Instrumente de ia bucurestoans aceasta, puter vodea reusite remarcabilo pe de sistomatizare (Birlad - 1920, Baca {nton cu lumea romaneasca a epocit un prolect promi baza eforturilor unor elite, care nua avut insa timp s8 se maturizeze, AIELIOGRAFIE SURSE PRIAARE sTan908, Surse legisla ama -Legea pentru organzarea comuncler urbana’ Monitor Oficial 86 (81 ule 1894), -Legea pentru organizarea comunetor rurale $1 sleolaboretorif si, Bucuresti: impr Legea pontru organizarea administatiunit ical”. Monitor Ofcio! 70 (@ august 020). Marcu, Dui Cantacuzino, GM, Bolomey, Roget, Logeaadministrativi. Monitorul Oficial 78 (27 _Legeaacministratv Monitor Fico 87 (14 2. .Din aja orselor. Planulde real Focsasilor-Romanest Urbansmut 1-2 ‘operalu Vint C Bratiana vezute de preter‘SURE SECUNDARE Sfintosou, Cincinat. Bazargle* Urbanama reluate‘n prezonta crate Deaconu, Lucian, Gherghe Ota. Crojove 1801- Unbemismul 1-8 (1999): 1916, Modernizarea obstacole,copeane sisite Craiova: Edtura Sitech, fa. ‘Gutan Manuel storia xminitrapiipubice locale In statu roman modern. @ucurasti Eelitura All eck 2006. PORTRETUL ARHITECTULUI LA MATURITATE Magoa TEODORESOU | urbae Historia Lzsou, Nicole. .Epaca roguiams 0 primévard a pit ¥ teca Academie inc, {acolo m-am Intalit cu noul meucolag~elera mai de mul UAUIM, 2086, us, Radu. Roger, Golomey”Aritectura 1982} 48-56. Pano, Andrei. Eval Bucureste Elta orofului Bucuresti. 2 dre, Androos. Bucurostulinterbelic urbanism soctatte. lon 2 ole Bucuresti ; brim jumatate a secolki XX. Te2d de doctaret, 3 Bucuregt: UAUIM, 2019, prima dat I-am vazut in sala cate servea dropt secretariat ine, lipind un colant pe pervazul ferestiei mi-a fost prezentat: .Domnul ram surprins’, dept s& spun, s& vid un arhitect preocupat de asemenea n fata unor plange sau pe |aceea de aproape? a niciodstS. Au urmat | daci le inglobez intr-o unica buld fesorale si nu mai stlu cénd temporal, sub eticheta ,sadinte", cred cd e mal bine -1 vedeam apiriind pr acea eleganti strident ci, maicurénd, unaleler, ‘intotdeauna din altdlume mi se prea. Oaparenti detasare,in spatele crea Intrezareai, dav nu vedea mare lucru. Un persona), miziceam eu, cblsnulta s& gandescin inti /cutand, despre care Thomas Mann ar fi sori pe indelote: tinsrul Budldenbrock poate, indeletricile comercale, fascinat, ca orice Mist arti mai degrabi, de ceea ce ADN-ul fa a