ȊNGRIJIRI CALIFICATE ȊN PUERICULTURĂ ŞI

PEDIATRIE

ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI

Alimentaţia este un proces voluntar şi constient, şi de aceea educabil. Acesta depinde de o

decizie liberă a individului. De aceea, aderarea la obiceiurile alimentare mai sănătoase reclama o
convingere profundă. Alimentaţia este fără ȋndoială, obiceiul care influenţează cel mai mult
sănătatea oamenilor.
Un renumit medic canadian (Dr. Oseler) spunea că 90% dintre toate afecţiunile, cu excţia
infecţiilor şi a accidentelor, sunt stârns legate de alimentaţie.

1.PRINCIPII ȊN ALIMENTAŢIA COPILULUI

Gusturile alimentare se formează ȋncă din copilărie şi persistă, deci este foarte important să se
formeze, ȋncă de la vârste fragede, obiceiuri alimentare sanatoase. De pildă, preferinţa pentru
consumul abundent de sare se formează ȋn prima parte a copilăriei.
 Tot foarte devreme, se formează şi preferinţa pentru alimentele bogate ȋn grăsimi. Ȋn această
privinţă, studiile au demonstrat că, multe cazuri de obezitate se datorează unei diete cu un
conţinut foarte mare de calorii (multe dulciuri şi grăsimi) şi ȋşi au originea ȋn copilărie.
Caracteristici ȋn alimentaţia copilului:
 Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă ȋn funcţie de vârstă.
 Un copil creşte ȋn salturi,ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite.
 Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştrere staturală şi ponderală normală,
evidenţiată prin coruperea parametrilor creşterii cu curbele standard.
Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 luni implică respectarea unor principii de
bază, şi anume:
 Asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce ȋnseamnă consumul pe parcursul unei zile,
de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare.
 Asigurarea unei proporţionalităţi ȋntre grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport
mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele
cu un conţinut crescut de grasimi şi adaos de zahăr.
 Consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport
scăzut de grasimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat.

REGULI GENERALE PRIVIND ALIMENTAŢIA COPIILOR ȊN CREŞE, UNITĂŢI

DE ȊNVĂŢĂMÂNT SAU ALTE TIPURI DE COLECTIVITĂŢI

1. Conducerile creşelor, unităţilor de ȋnvăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi
de copii şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate,
specificului activităţii şi anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv proporţional cu timpul petrecut de copil
ȋn colectivitate. De exemplu, pentru un program şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să
asigure 10% din raţia energetică zilnică.
3. Ȋn alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară:

2
 piramida alimentară este alcatuită din grupe de alimente cu o repartiţie a cantităţii
recomandată a fi consumată sub denumirea de porţie nutritive;
 porţie nutritivă - raţie) este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată ȋn grame
sau folosind ca unitate de masură ceaşca;
 ȋn cadrul piramidei alimentare, numarul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se
stabileşte ȋn funcţie de necesarul de calorii al copilului, care, la rȋndul său depinde de: vârstă, sex,
dezvoltare corporală şi genul de activitate;
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă de feluri de mâncare servite;
5. Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efecte
digestive nefavorabile;
6. Mâncărurile tip tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau
la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau
prăjite;
7. Meniul va fi ȋmbogăţit cu vitamine si săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi
şi adăugare de legume- frunze ȋn supe şi ciorbe;
8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişcă , a maionezelor, indiferent de anotimp.

ALIMENTAŢIA COPILULUI PRESCOLAR TREBUIE SĂ RESPECTE

URMATOARELE REGULI:

a) Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine,
cereale, orez şi paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, peşte şi ouă;
b) Să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consum de carne, ouă, produse
lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia;
c) Să asigure un aport de fier de 8-15 mg/zi, prin consum de carne de vacă, pasare şi porc,
legume-inclusiv fasole şi alune-cereale integrale sau fortifianţi, vegetale cu frunze verzi;

3
 d) Gustarea să fie formată din fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de
grasime;
e) Să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.

2. RAŢIA ALIMENTARĂ

Alimentaţia copilului trebuie privită ȋnsă prin prisma unor aspecte mult mai complexe, ce
ȋmbracă un caracter cu atât mai particular cu cât copilul este mai mic.
Cadrul particular al alimentaţiei şi nutriţiei copilului este determinat de către nevoile foarte
cunoscute şi substanţele nutritive necesare desfăşurării ȋn condiţii normale a proceselor creşterii
şi dezvoltării. Ȋn acelaşi timp, alimentaţia şi nutriţia copilului sunt condiţionate de posibilitaţile
limitate ale digestiei ȋn perioada de vârstă mică, atunci când nevoile nutritive sunt cele mai mari.
Astfel, se conturează necesitatea cunoaşterii tuturor aspectelor particulare legate de alimentaţia şi
nutriţia copilului, ca şi importanţă deosebită.
Raţia alimentară zilnică trebuie să aducă elemente reglatoare necesare, şi anume:
 minerale, cu rol reglator şi plastic – structural;
 vitamine, necesare creşterii şi bunei funcţionări a organismului;
 apa, necesară menţinerii echilibrului hidric, structural şi reglator.
Raţia alimentară nu este fixă, nici din punct de vedere cantitativ (echivalent energetic), nici
calitativ, ci variază ȋn funcţie de vârsta copilului şi greutatea lui, ca şi de anumite particularităţi
individuale; ea trebuie să fie individualizată.

La calcularea valorii energetice a raţiei alimentare se va avea ȋn vedere ca:

- 1 g glucide furnizează 4.1 calorii
- 1 g lipide furnizează 9.3 calorii
- 1 g proteine furnizează 4.1 calorii