UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ,,ION IONESCU DE LA BRAD’’ DIN

IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE
SPECIALIZARE :MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ANIMALE

TEMĂ REFERAT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr. USTUROI MARIUS –GIORGI

MASTERAND:

PODOLEANU FLORIN

IAȘI
2023

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ,,ION IONESCU DE LA BRAD’’ DIN
IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE
SPECIALIZARE :MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI ANIMALE

FERMĂ DE BIBILICI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr. USTUROI MARIUS –GIORGI

MASTERAND:

PODOLEANU FLORIN

IAȘI
2023

2
 CUPRINS

1.INTRODUCERE................................................................................................................4

2. Apariția și evolutia bolii..................................................................................................10

3. Cresterea tineretului de bibilica.......................................................................................10

4. Cresterea bibilicilor se face frecvent in sistem extensiv, in sistem gospodaresc..............14

5. Ferma de bibilici – o afacere profitabilă cu păsări crescute în sistem ecologic.......................19

6. Productia bibilicilor........................................................................................................28

7. Adaptarea lor in gospodarie.............................................................................................28

8. Nutritia puilor de bibilica...................................................................................................30

9.BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................32

3
INTRODUCERE

Cresterea bibilicilor

Bibilica își are originea in Africa Occidentala, stramosul ei fiind Numida-meleagris sau
bibilica salbatica. Bibilicile salbatice traiesc in familii de 10-20 capete si uneori in grupe
de 2-8 familii (20-160 de capete). Sunt pasari care se domesticesc foarte usor. Se cunosc
cinci specii in salbaticie, dintre care numai doua au fost domesticite (Numida-vulturina,
Numida-cristata si Numida-vitrata, iar speciile domestice sunt Numida-meleagris si
Numida-Ptyloryncha).

Bibilicile se cresc in special pentru carnea lor de calitate superioara, care este apreciata
ca delicatesa la fel ca si carnea de fazan sau potarniche. Greutatea bibilicilor adulte este
de 1,5-2 kg, femelele inregistrand greutati ceva mai mari decat masculii. Productia
anuala de oua este de 60-90 bucati, uneori putand ajunge la 120 de oua anual. Greutatea
medie a oualor este de 45 g. Acestea au coaja groasa, pigmentata si presararata fin cu
pete maro. Ouale de bibilica au un gust placut, insa procentual, coaja e in cantitate mai
mare decat la celelalte specii de pasari domestice, atingand 16% din greutatea oului.

4
În general bibilicile sunt rezistente la intemperii, cresterea fiind eficienta daca poate fi
facuta pe spatii intense sau in sisteme intensive, cu asigurarea reproductiei in baterii si
cresterea puilor pe asternut. Bibilicile cad closti mai tarziu si de cele mai multe ori nu
clocesc.

Cresterea bibilicilor in sisteme de intretinere intensive, desi relativ de curand practicata,

este intr-o continua dezvoltare, avand in vedere carnea foarte cautata. Carnea de
bibilica are un continut ridicat de proteina (23%), scheletul este fin si usor, marind
randamentul in carne, care poate ajunge la 72-75% la carcasa. Oul are asa cum am
aratat 45g si contine 13,5% proteina si 12,5 grasimi, 0,8% glucide, 0,9% substante
minerale si 72,8% apa. Substanta uscata din continutul oului de bibilica este cu 3,5%
mai mare decat la oul de gaina, iar continutul in vitamina A este de 2-3 ori mai mare.
Oul de bibilica are un gust mai aparte, apreciat de consumatori datorita substanței
uscate.

In comparatie cu gaina, incidenta bolilor la bibilici este mult mai redusa, la toate
categoriile de varsta. Practic, nu se cunoaste sindromul respirator, inclusiv
micoplasmoza respiratorie, pseudopesta etc. Se intalnesc totusi boli parazitare cum ar fi
coccidioza, trichomonoza, histaminoze si uneori aspergiloza si candidoza. Rezultate
bune inregistrate in sistem intensiv cu hale fara ferestre, pe asternut sau in baterii,
greutatea oului, viteza de crestere, conversia furajelor etc. lasa sa se intrevada largi
persepective de dezvoltare a acestei specii de pasari in crescatoriile de la noi din tara.

In sistem intensiv, cresterea bibilicilor impune transferul tineretului de inclocuire, la

varsta de 26 de saptamani, in adaposturile pentru bibilici outoare. Ouatul incepe la 30
de saptamani si dureaza 35 de saptamani, perioada in care se realizeaza 90-100 de oua
sau, in conditii deosebit de confortabile de mediu pot ajunge la productii de 130-150 de
oua. Perioada de incubatie a oualor este de 27 de zile, iar consumul mediu zilnic este de
100 g nutret combinat. Pentru a se asigura un procent ridicat de oua fecundate raportul
dintre sexe trebuie sa fie 1 mascul la 5-7 femele.

In timpul sezonului de ouat, dupa ce depun 20-30 de oua, bibilicele incep sa manifeste
tendinta de a cloci. Pentru evitarea acestei stari fiziologice, legata de intreruperea
oautului, este necesar ca in adapost sa se amenajeze boxe pentru loturi de cate 200-300
capete, compartimente cu plasa din sarma, unde se vor amplasa cuibare de ouat pe doua
randuri, calculandu-se un cuibar la 6 bibilici. Mai eficient este exploatarea bibilicilor in
baterii. Ca norme de densitate, se recomanda colectivitati de 2-3 bibilici intr-o cusca.

5
Ca si la gaini, bateriile folosite in intretinerea bibilicilor pot fi verticale (pe trei nivele),
piramidale sau orizontale. Se folosesc aceleasi adaposturi fara ferestre ca si pentru gaini,
asigurand aceleasi parametri de microclimat. In privinta hranei, bibilicele pot fi crescute
cu aceleasi tipuri de furaje combinate ca si la gaini.

În tara noastra cresterea bibilicilor se face in exclusivitate in sistem gospodaresc în

gospodariile populatiei, cu efective mici, alaturi de alte specii de pasari. În alte țări,unde
consumul de carne de bibilica este ridicat, se practica cresterea semiintensiva si
intensiva, cum este cazul in Franta, Italia, Germania. Particularitatile de digestie si
valorificare a hranei la bibilici sunt sensibil apropiate de cele ale galinaceelor, cu
precizarea ca viteza de crestere este mai scazuta si consumul de nutreturi mai ridicat.

În alimentatia puilor de bibilica pentru carne se utilizeaza nutreturi combinate

complete, tip demaraj, crestere si finisare, utilizate in perioadele 0-4 saptamani, 5-8
saptamani si respectiv 9-12 saptamani.

In perioada de demaraj (0-4 saptamani), puii de bibilica pentru carne manifesta cerinte
ridicate in energie si substante nutritive. Nivelul energetic recomandat este de 2900-3000
Kcal, iar cerintele de substante minerale sunt comparabile cu cele la puii de gaina,
respectiv 1-1,1%Ca, 0,65%P si 0,3%sare. Pentru a realiza cerinte ridicate in aminoacizi
esentiali, se recomanda ca in structura nutretilor combinate, sa se introduca 5-6%
nutreturi. In primele 4-5 saptamani de viata ale puilor, hrana se administreaza sub
forma brizurata, iar in urmatoarele faze sub forma granulata. In perioada 0-4
saptamani, sporul total de crestere in greutate este de 400-450g.

In perioada de crestere (5-8 saptamani), se utilizeaza nutreturi combinate cu o

concentratie energetica de 2800-3000 Kcal/Kg. Necesarul de lizina si aminoacizi sulfurati
variaza in functie de nivelul energetic al nutretului, respectiv 0,91-0,97% pentru lizina si
0,90-0,87% pentru metionina si cistina. Cerintele in macroelemente sunt apropiate cu
valori de cele recomandate ale puilor de gaina adica: 0,9%Ca, 0,6%P si 0,3%sare. In
perioada de crestere se realizeaza un spor total de crestere in greutate de 800-850 g/cap
si un spor mediu zilnic de 28-29 g/cap.

In perioada de finisare (9-12 saptamani), hrana folosita trebuie sa aiba relativ aceeasi
concentratie energetica (2900-3 000 Kcal EM/Kg) ca in perioada anterioara, dar un
continut mult mai scazut in proteine (PB).

6
În aceasta perioada, puii de bibilica realizeaza un spor de crestere in greutate de 400-
430g, cu un consum total de 1,8 Kg nutret combinat/cap si un indice de consum de 4,2-
4,5 Kg nutret combinat/Kg spor. La varsta de 12 saptamani, puii de bibilica pentru
carne au greutate corporala de 1800-1850g, consumul total de nutreturi combinate fiind
de 5,2-5,5 Kg/cap, iar consumul specific de 2,8-2,9 Kg/spor. Peste varsta de 12 saptamani
sporurile sunt foarte mici si se fac, mai ales pe baza de grasimi, cu consumuri specifice
ridicate.
Consumul de apa este influentat de cantitatea de hrana ingerata, de cantitate de saruri
continuta de nutrețuri si temperatura ambientala. Se apreciaza ca bibilicile consuma
2,1-2,2 ml apa pentru fiecare gram substanta uscata ingerata.

Bibilicile pot fi crescute semiintensiv prin trecerea efectivul matca din adaposturile
pentru tineret, in cele pentru adulte-ouatoare la varsta de 6 luni. La varsta de 7 luni
incepe ouatul. Se poate realiza intr-un sezon de ouat pana la 100 de oua, in 35 de
saptamani, cu recorduri maxime, care pot ajunge la 140-150 de oua pe an. Ca si gaina de
reproductie, bibilica are tendinta de supraconsum, de a ingera excesiv.

Astfel ea trebuie restrictionata pe perioada de crestere. In practica pot fi folosite trei

sortimente de furaje succesiv:

-primul furaj este cel de "demaraj'', corespunzator varstei de 0-4 saptamani, care este
echivalent cu furajul de demaraj pentru puii de gaina pentru carne, respectiv un aport
proteic de 20% proteina bruta digestibila, dar cu o valoare energetica mai redusa (sub
3000 kcal/kg).
-al doilea furaj, pentru perioada de la 5-12 saptamani, este mai sarac in proteine, cu un
aport proteic de numai 14-15% proteina bruta digestibila si un continut energetic mai
redus;
-al treilea furaj, destinat cresterii cu o valoare proteica de numai 12% proteina bruta
digestibila, se administreaza de la varsta de de 13 saptamani, pana la realizarea
maturitatii sexuale.

In perioada de ouat, aportul proteic al ratiei nu trebuie sa depaseasca 15% proteina

bruta digestibila, furajul pentru ouat administrat gainilor fiind corespunzator si pentru
bibilici. Consumul zilnic de furaj trebuie sa asigure un aport de 14,5 g proteina si 3000
kcal/kg. Necesarul zilnic de saruri minerale asimilabile pentru bibilicile adulte este de
3,8 g calciu si 0,45 g fosfor/cap/zi.

7
O bibilica consuma in medie 100 g nutret concentrat, combinat sau amestec de ferma. In
perioada de ouat, ratia trebuie suplimentata cu 15-20% nutret concentrat. Ca si celelalte
specii de pasari si la bibilica nutretul verde poate inlocui pana la 35-40% din ratia de
concentrate, mai ales in perioada de repaus dintre doua sezoane de ouat. In lipsa
nutretului concentrat combinat, se pot folosi amestecurile din cereale macinate, in care
este absolut necesar sa se asigure un procent de 20-30% supliment concentrat PVM,
pentru echilibrarea ratiei.
Administrarea hranei se va face in hranitoare automate (in cazul administrarii de
amestecuri uscate) sau simple, asigurand un front de furajare de 5-6 cm si un front de
adapare de 4-5 cm, pentru fiecare bibilica adulta.

Ratia de hrana se administreaza in 3 (sau mai multe) tainuri, din care ultimul, cel de
seara, este bine sa fie constituit din graunte intregi, iar celelate, din timpul zilei, sub
forma de cereale uruite, uscate, sau umectate, la alegerea crescatorului.

In ce priveste rezistenta la boli, trebuie sa precizam ca tineretul de bibilica este foarte

sensibil la varsta de 2-4 luni la enterohepatita parazitara, boala specifica bibilicilor.
Boala este produsa de un parazit (Amoeba meleagridis) care provoaca grave tulburari
gastro-enterice, manifestate clinic ca o dizinterie. Pentru prevenirea aparitiei bolii, se
vor evita in totalitate umezeala din asternut, ca si terenurile umede, care favorizeaza
dezvoltarea agentului patogen. Bibilicile nu contacteaza alte boli majore infecto-
contagioase, spre deosebire de celelalte specii de pasari domestice de ferma. Consideram
ca, din acest punct de vedere, bibilicile sunt mai rezistente la boli decat celelate specii de
pasari domestice de curte.

Bibilicile pentru carne se taie la varsta de 12-14 saptamani cand ajung la greutatea de
1,4 - 1,6 Kg. Cresterea bibilicilor pentru carne se imparte in doua etape:

ETAPA 1 - 28 ZILE. Puii de bibilica, dupa ecloziune, se cazeaza in tarcuri ca pentru

puii de gaina cu o densitate de 30 pui/m.p in primele 2 zile si de 12-15 pui/m.p in zilele
urmatoare. In primele 5 zile de viata puilor li se asigura iluminat cu becuri de 100W,
amplasate la 1m inaltime si distanta intre ele de 2m, iar in urmatoarele zile, becurile vor
fi de 60W amplasate in plafon. Temperatura sub eleveuze trebuie sa fie in primele 2 zile,
de 38 °C si ambient de 28°C, apoi temperatura scade sub eleveuze in a treia zi la 30 °C si
ambient 26 °C, in ziua a 4-a si a5-a, 28-24 °C, cu 25 de °C in mediul din adapost,
urmand ca pana la sfarsitul perioadei sa se asigure atat sub eleveuza cat și în ambient 24
°C.

8
Umiditatea relativa optima trebuie sa fie in jur de 70 °C. Hranitorile si adapatorile, în
primile doua saptamani sunt pentru demaraj, apoi se inlocuiesc cu cele de adult. Furajul
pana la varsta de 10 zile se administreaza sub forma de faina sau granule mici. Pentru
prevenirea aspergilozei se decontamineaza paiele ce se folosesc ca asternut cu sulfat de
cupru, iar candidoza se previne introducand in furaje oxichinalat de cupru sau
parconazol. Antibioticele utilizate in furaje previn stresul.

ETAPA 29 ZILE - 14 SAPTAMANI. Temperatura in aceasta perioada este de 24 °C.

Programul de lumina se caracterizeaza prin alternanta dintre o ora de lumina cu 3 ore
de intuneric si o intensitate de 4 lucsi. Pana la a 4-a saptamana de viata, puilor li se
administreaza un cocidiostatic, dupa care aceasta se scoate din furaj, iar pentru a
preveni capilarioza, in aceasta perioada puilor li se administreaza Levamisol in apa de
baut (o zi pe saptamana).

9
Cresterea tineretului de bibilica pentru reproductie se face la sol, in hale fara ferestre.
Tineretul de bibilica este fricos, de aceea toate manevrele in adapost trebuie facute fara
zgomote. La ecloziune puii de bibilica sunt sexati si crescuti pe sexe in compartimente
separate. Temperatura este identica cu cea de la bibilicile pentru carne, dar densitatea
este este de 7-8 pui/mp. Programul de lumina este diferit in functie de sex. La femele, la
5 saptamani fotoperioada este de 8 ore/zi la o intensitate de 2-3 lucsi pana la 27
saptamani. La masculi, stimularea incepe la 18 saptamani cu 8 ore/zi si creste treptat
pana la 21 saptamani, cand ajunge la 14 ore/zi. In ce priveste transferul bibilicior pentru
ouat in baterii se face la 30-31 saptamani, asigurandu-se o suprafata de 600 cm\pentru o
bibilica si un front de furajare de 12.5 cm.
Dupa transfer, 2-3 zile pasarile se lasa linistite. Realizarea productiei de oua este
conditionata de parametri de microclimat corespunzatori, respectiv o temperatura de 20
°C programul de lumina de 14 ore/zi si de o furajare corespunzatoare.
Infectia naturala poate afecta toate speciile de pasari domestice si salbatice, dar
afecteaza in special galinaceele in varsta de peste 3 luni si produce moartea fulgeratoare
la toate pasarile din curte: gaina, rata, gasca, bibilica, porumbel.

Apariția și evolutia bolii este conditionata de o serie de factori exogeni si endogeni,

capabili sa slabeasca rezistenta pasarilor. Printre acestia se citeaza: schimbarile bruste
de temperatura, adaposturile reci si umede, alimentatia carentata in vitamine si saruri
minerale, parazitozele, etc. Holera aviara sau pasteureloza pasarilor este o boala
infectioasa raspandita pe toata suprafata globului, cu incidenta mare in zonele
temperate si calde. Boala este produsa de Pasteurella multacida tipurile A cu trei
serotipuri 5,8 si 9, responsabile de holera septicemica si D cu serotipul 2, caracterizat
prin virulenta scazuta.

Infectia afecteaza toate speciile de pasari domestice si salbatice, dar cele mai receptive
sunt cele de peste 2 luni. Pasarile cele mai receptive sunt gainile, gastele, ratele, curcile,
bibilicile, ciorile, vrabiile, canarii si papagalii. Sursele de infectie sunt reprezentate de
pasarile bolnave, pasarile sanatoase dar purtatoare si eliminatoare de pasteurele,
porumbeii si pasarile salbatice ce raspandesc germenii, furajele apa, precum si
adaposturile sau padocurile contaminate.

10
Gravitatea focarelor de holera aviara variaza cu virulenta tulpinii de pasteurela,
receptivitatea pasarilor si factorii favorizanti ce intervin. Acolo unde evolueaza tulpini
cu virulenta mare, contagiozitatea este mare, mortalitatea de 100%, iar cand sunt
tulpini cu virulenta redusa, alterneaza perioadele de mortalitate de 30-50% cu perioade
de liniste. Incidenta imbolnavirilor este mai mare la pasarile crescute in sistem
gospodaresc.

Focarele de holera aviara apar de obicei spontan, in sezoanele reci si umede, pe

substratul starii de purtator, sub influenta factorilor favorizanti. Transmiterea infectiei
se realizeaza atat direct (de la pasari bolnave) cat si indirect, prin intermediul apei,
furajelor, diferitelor obiecte contaminate cu materii virulente.

Surse de infectie:

-pasari sanatoase dar purtatoare ce elimina pasteurele virulente;porumbeii si pasarile

salbatice;excrementele pasarilor bolnave care contamineaza solul, mancarea, apa, etc. ;
-cadavrele pasarilor care au murit din aceasta cauza;suprafetele de apa contaminata;
padocurile contaminate;
-vehicularea germenilor de catre personalul muncitor prin echipamente infestate
(salopete, cizme, manusi);
-alta sursa de infectie sunt alte animale care doar poarta boala si o imprastie (pisici,
caini, porci).

Boala evolueaza deosebit de rapid, perioada de incubatie fiind extrem de scurta

deoarece pasarile afectate mor repede. Ea se transmite foarte repede intre pasari, fiind
foarte contagioasa. Gravitatea bolii variaza insa in raport cu virulenta tulpinii de
Pasteurella, receptivitatea efectivului si factorii de stres care intervin.

In focarele in care actioneaza tulpini cu virulenta exaltata, boala va avea un caracter de

contagiozitate, transmiterea infectiei realizandu-se atat direct cat si indirect, iar
mortalitatea este de 10%. Atunci cand boala este produsa de tulpini cu o virulenta
scazuta, enzotiile au un caracter trenant cu o mortalitate de 30-50% cu perioade de
relativa liniste si cazuri sporadice de boala.

11
Cu toate acestea holera aviara se intalneste in special la pasarile crescute in sistem
traditional - gospodaresc decat cele crescute in sistem industrial. In fermele cu sistem de
crestere pe asternut difuzibilitatea bolii este mult mai ridicata in comparatie cu sistemul
de crestere la baterie, apa de baut fiind o sursa principala de contaminare.

Clinic, incubatia bolii este de 12-48 de ore. Boala evolueaza sub trei forme: supraacuta,
acuta si cronica. Forma supraacuta evolueaza foarte rapid, pasarile cad jos si mor
imediat. Uneori mor pe cuibar sau langa vasul cu apa. Aceasta forma fulgeratoare este
mai frecventa la palmipede si o intalnim cand boala evolueaza prima data intr-un efectiv
indemn. Alteori boala dureaza 2-5 ore si se manifesta prin faptul ca pasarile stau
retrase, ghemuite, prezinta horiplumatie, aripile lasate, mers greoi.
Pasarile mai prezinta anorexie, beau multa apa (polidipsie), iar din cioc si nari se scurge
un lichid spumos, urat mirositor, respriratie accelerata si zgomotoasa, temperatura de
44°C. Se mai constata invinetirea crestei, barbitelor, mucoasei si uneori si a pielii.
Pasarile mor brusc in 100% din cazuri.

Forma acuta se manifesta prin depresie, somnolenta, lipsa poftei de mincare si

polidipsie. Pasarile bolnave au penele zbarlite, stau retrase intr-un colt si au creasta si
barbitele vinete, respiratia este accelerata si zgomotoasa. Fecalele sunt cenusii verzi,
uneori cu sange, care pot contine si portiuni alb-cenusii ce reprezinta fragmente de
mucoasa intestinala necrozata. Aceasta forma dureaza 1-7 zile mortalitatea este de 95%.

Forma cronica este rar intalnita, indeosebi la pasarile ce rezista formei acute, in focare
vechi stationare sau in efective in care se practica vaccinarile antiholerice repetate.
Procesul infectios poate avea localizari pulmonare, articulare la nivelul barbitelor si a
tesutului conjuctiv subcutanat. Forma cronica dureaza 2-3 saptamani si se termina fie
prin moarte (in forma pulmonara in mod deosebit), fie prin vindecare.

Cadavrele pasarilor cu forme acute si supraacute prezinta cianoza crestei si barbitelor,

secretii si spumozitati filante la nivelul ciocului si al narilor si aglutinarea perilor din
regiunea periclocala cu fecale diareice. Diagnosticul bolii se pune pe baza datelor
epizootologice (boala enzootica sezoniera cu izbucnire spontana, afecteaza toate speciile).

12
Ca si profilaxie se recomanda sa nu se introduca in curti indemne pasari din locuri unde
a evoluat holera, chiar daca aparent pasarile sunt sanatoase. Urmarirea periodica a
pasarilor si depistarea din timp a primelor semne de boala; evitarea supraaglomerarii;
respectarea conditiilor de igiena sub raportul alimentatiei si al adapostirii;
decontaminari si deratizari periodice; supraveghere permanenta sanitar-veterinara a
efectivelor de pasari din gospodariile particulare sau din unitati avicole; vaccinarea
obligatorie a palmipedelor.

În general, imunoprofilaxia in holera are eficacitate slaba, acoperind antigenic numai

fata de tulpina ce evolueaza in focar. Vaccinarea ratelor si gastelor se face cu vaccin
aplicat prin injectii subcutanate in doza de 2 ml in doua reprize la rate, iar la gaste
prima vaccinare se face cu 2 ml, iar a doua cu 4 ml prima inoculare se face la varsta de
5-8 saptamani si se repeta dupa 2-3 saptamani. Palmipedele folosite la reproductie se
vaccineaza cu o luna inaintea inceperii ouatului. Se pot utiliza si vaccinuri vii, preparate
din tulpini avirulente sau slab patogene, administrate subcutanat in doza de 0,2 ml.
Inainte si dupa inoculare, timp de 5 zile nu se administreaza antibiotice pasarilor.

Holera este o boala supusa carantinei de gradul 2. Cand apare boala, pasarile bolnave se
sacrifica sau se distrug prin ardere sau ingropare. Se decontamineaza riguros adapostul
si incinta, se deratizeaza si se deparaziteaza adapostul. Pasarile din adaposturi
neinfectate sau din curtile vecine se supun tratamentului profilactic cu antibiotice timp
de 4 saptamani in functie de antibiograma. Cum ar fi de exemplu streptomicina,
suspensii uleioase cu teramicina etc.

La noi in tara se cunosc doua varietati de bibilici: varietatea cenusie si varietatea alba.
Cresterea bibilicilor se face frecvent in sistem extensiv, in sistem gospodaresc. Varietatea
cenusie este cea mai frecvent intalnita pe teritoriul Romaniei.

Carnea de bibilica are calitati gustative deosebite, asemanandu-se cu carnea de vanat

(prepelita sau fazan).

La varietatea cenusie de bibilica un semn caracteristic este penajul de culoare cenusie,

de nuante gri cu reflexe albastrui, cu un desen "perlat", alb-stralucitor, repartizat in
mod uniform si regulat. La varietatea de culoare alba a bibilicilor este specific penajul
de culoare alba, iar perlajul este tot de culoare alba, stralucitoare, usor vizibil. O
caracteristica a acestei specii este ca, spre deosebire de celelalte pasari de curte,
greutatea corporala a femelelor este usor mai ridicata decat a masculilor. Astfel, femela
ajunge la o greutate corporala de 1,5-2 kg, iar masculul la 1,4-1,8 kg.

13
Productia de oua variaza intre 70-90 bucati/an. Ouale sunt mici, cu o medie de 45
grame/bucata. Coaja oualor de bibilica este pigmentata si presarata cu mici pete de
culoare brun-deschis. Grosimea si rezistenta cojii oualor este mai mare decat la celelalte
specii de pasari de curte. Ouale de bibilica au un galbenus mai mare in raport cu
volumul total al oului. Structura oului de bibilica este de 16% coaja, 49% albus si 35%
galbenus.

Ouatul incepe in lunile martie-aprilie si continua pe tot timpul verii. Un alt semn
distinctiv al acestei specii este faptul ca acestea depun ouale in locuri ascunse.

Clocitul la bibilici se face natural pe o durata de 26-27 de zile. Puii de bibilica se cresc cu
ajutorul clostilor (bibilici, curci, gaini). Bibilicile nu-si cresc bine puii, iar hranirea
puilor de bibilica este asemanatoare cu cea a puilor de gaina. In hrana puilor de bibilica
in primele zile dupa ecloziune, imediat ce s-a uscat puful, se administreaza amestecuri
de uruieli formate din porumb 80% si orz 20%.

Puii de bibilica au o viteza de crestere mare. Incepand cu varsta de 6 saptamani ei se

dezvolta foarte repede, astfel incat la varsta de 5 luni depasesc 1,2-1,4 kg. Un alt atribut
al bibilicilor este faptul ca au o rezistenta la conditiile de mediu, clima, furajare,
adapost. Puii de bibilica sunt mai sensibili in primele 4-6 saptamani de viata la frig si
umezeala.

Cresterea bibilicilor se face frecvent in sistem extensiv, in sistem gospodaresc.

Bibilicile sunt pasari monogame, mai ales in conditiile cresterii in spatii limitate, in hale
si padocuri, cand se formeaza familii compuse dintr-un mascul si o singura femela. In
conditiile cresterii bibilicilor in spatii mai mari, in curti cu acces la gradini sau pajisti,
fenomenul de monogamie dispare, situatie in care pentru un mascul se repartizeza 5-6
femele.

La bibilici dimorfismul sexual este putin pronuntat, masculul este mai vioi si mai mobil
decat femela. "Casca" de pe cap la masculi este mai mare decat la femela, iar barbitele
au un colorit mai viu. Spre deosebire de alte specii de pasari, distinctiv pentru bibilica
este ca dupa varsta de 8-9 luni femelele depasesc in greutate masculii cu 15-20%.

Bibilicile sunt pasari deosebit de galagioase si de vioaie, ce se misca permanent. Spre

deosebire de gaini si curci, bibilicile nu scurma cu ghearele. Au si un rol benefic intrucat
consuma un numar mare de daunatori ai culturilor agricole.

14
Bibilicile sunt pasari frumoase, au un comportament vioi, iar aspectul exterior se
apropie de cel al curcilor. Ciocul bibilicilor este scurt si puternic, de culoarea cornului
cu varful de culoare rosie. Definitoriu pentru bibilici este "casca" de pe cap, fata de
culoare alb-albastruie si penele cu aspect "paros" de la nivelul cefei. Capul bibilicilor
este golas ca la curcan, prezentand pe crestet o formatiune cornoasa denumita casca.
Barbitele de la bibilici nu sunt prea mari, au o culoare rosie-galbuie sau roz, culoarea
fetei este alb albastruie, iar ochii sunt rotunzi de culoare galben-roscata. Gatul
bibilicilor are o orientare oblica spre vertical, partea superiara a gatului este golasa la
fel ca si capul. Pe gat, inapoia barbatelor, bibilicile au o membrana de culoare violeta
care in momentul in care pasarea canta se umfla avand rolul unei camere de rezonanta.
Trunchiul are forma ovala, alungit spre orizontala, iar coada este scurta orientata in jos.
O caracteristica a penajului este faptul ca are un aspect infoiat facand ca trunchiul sa
apara mai mare decat in realitate. Aripile sunt scurte cu varfurile rotunjite, picioarele
sunt puternice, relativ inalte si nu prezinta pinteni. Pielea bibilicilor are culoarea alba.

Deasemenea bibilicile sunt pasari rustice ce-si cauta in permanenta hrana. La aceasta se
adauga rezistenta specifica a bibilicilor la conditiile de mediu, clima, furajare, adapost.

La noi in tara se pune problema aplicarii unei tehnologii

adecvate de cresterea bibilicilor, mai ales ca avem exemplare valoroase de la care se o
carne cu un gust deosebit si un aliment cu inalte valori nutritive.

Carnea de bibilica contine 23% proteina, scheletul este fin si usor, iar randamentul in
carne, poate ajunge la 70-75% la carcasa pentru friptura.

15
Oul are in medie 45 g si contine 13,5%proteina, 12,5 % grasimi, 0,8 % glucide, 0,9%
substante minerale si 72,8% apa. Substanta uscata din continutul oului este de 3-5 %
mai mare decat a oului de gaina, iar continutul in vitamina A de 2-3 ori mai mare.

In comparatie cu gaina, incidenta bolilor la bibilici este mult mai redusa, la toate
categoriile de varsta. Se intalneste totusi boli parazitare (coccidioza, trichomonoza,
histaminoze si uneori aspergiloza si candidoza).

Rezultate bune se inregistreaza in sistem intensiv in hale fara ferestre pe asternut sau in
baterii iar o foarte buna matca de bibilici se gaseste la ICPPAM Balotesti, care livreaza
pui de o zi sau zburati si crescatorilor privati.

Cresterea puilor de bibilica se aseamana cu cea a puilor de gaina si curca, la care se

poate aplica atat sistemul intensiv pe asternut permanent sau in baterii cat si cresterea
in conditii gospodaresti.

Tipurile de adapost atat din punct de vedere al materialelor de constructie, cat si

echipamentul de interior, dimensiunile si amenajarile sunt intrucatva asemanatoare cu
ale puilor de gaina. In sistemul de crestere pe asternut permanent, ca materiale cu bune
rezultate se folosesc: paiele, pleava, canepa, coji de floarea-soarelui si orz.

Asternutul permanent pentru puii de zi trebuie sa fie de cel putin 5-7 cm grosime, care
la sfarsitul perioadei de crestere (28 saptamani) ajunge la o grosime de 25-30 cm.

In adapostul puilor trebuie sa se realizeze posibilitatea dublei temperaturi: sub sursa de

incalzire si in adapost.

Sub eleveuza, in prima zi temperatura trebuie sa fie 32 grade C, reducandu-se cu 1 grad

C, la doua zile, astfel ca la varsta de 30 de zile temperatura sa fie 20-18 grade C.

Temperatura din adapost in prima zi incepe cu 20-22 grade C si se reduce la 18 grade C,

cand puii sunt in varsta de 30 zile.

Umiditatea relativa normala din adaposturile de bibilici se recomanda sa se inscrie in

limitele 65-75% si sa nu scada sub 55%.

16
Necesarul de aer intre varsta de 1-8 saptamani este de 3,6 mc/h pentru un kg greutatea
vie, iar la 8 saptamani necesarul de aer va fi de 6 mc/h pentru un kg greutatea vie.

Viteza de circulatie a curentilor de aer la nivelul pasarilor nu trebuie sa depaseasca 0,9

m/s.

Densitatea puilor si tineretului de inlocuire la bibilica in sistemul de crestere pe asternut

permanent este: 20-30 pasari/mp de varsta de 1-20 zile; 15 pasari/mp de varsta 21-45
zile; 11 pasari/mp de varsta 46-150 zile; 5 pasari/mp de varsta de 151-210 zile.

In vederea compoartimentarii adaposturilor de tineret se are in vedere ca ele sa fie astfel

dimensionate, incat colectivitatea sa nu depaseasca 300-500 capete. La dimensiuni mai
mari exista pericolul sufocarii, intrucat bibilicilor sunt foarte sperioase.

Spatiile de hranire si adapare sunt identice cu ale gainilor.

Brilerul de bibilica se creste pana la varsta de 70-84 zile, cand atinge in medie o grautate
de 1,1-1,2 kg, cu consum specific de 2,8 kg furaj combinat pentru 1 kg greutate vie.

Ferma de bibilici – o afacere profitabilă cu păsări crescute în sistem ecologic

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul
de autor, ca atare vom acționa în consecință.

17
Creșterera păsărilor de curte se poate transforma într-o afacere agricolă profitabilă
dacă antreprenorul are un plan de creștere bine pus la punct și o strategie de vânzare.
Cum pe piața autohtonă, numărul celor care au înființat ferme de găini de carne sau de
găini ouătoare este deja semnificativ, o afacere rentabilă și cu concurență mai puțină ar
putea fi creșterea bibilicilor. Deși cererea este pe un trend ascendent, în România nu
există încă o fermă de bibilici, iar cei care cresc aceste păsări în regim ecologic spun că
întreținerea lor nu le dă bătăi prea mari de cap.
În apropiere de București, în comuna Ciorogârla, Andreea Zamfirache a pus bazele unei
mici afaceri cu creșterea păsărilor de curte. Economist de profesie, a început acest
business acum 5 ani din dorința de a oferi familiei sale un trai sănătos, cu carne de la
păsări crescute în mod natural. Cu timpul, ideea ei de afaceri s-a transformat într-o
cunoscută fermă de prepelițe, însă și creșterea altor păsări s-a dovedit o sursă de profit.
Vorbim de găini, curcani, gâște și bibilici.
Carnea de bibilică are un preț de 30 de lei/kg

Creșterea bibilicilor a fost un pas important pentru afacerea Andreei Zamfirache.

Atunci când a părăsit Capitala și s-a hotărât să crească bibilici a fost privită cu oarecare
reticență din partea sătenilor, dar nu s-a lasat descurajată. “Bibilicile mai sunt denumite
și picherite, fiind originare din Africa, cresc în sistem natural, mănâncă foarte multă

18
verdeață, sistemul lor imunitar este foarte ridicat în comparație cu restul păsărilor de
curte și sunt foarte rezistente având o rată a mortalității scăzută. Noi creștem o rasă
mixtă de carne și ouă, ajungând până la greutatea de 4 kilograme. Noi vindem
kilogramul de carne de bibilică cu 30 lei și oul cu 1 leu. Carnea bibilicilor este cunoscută
pentru că întărește imunitatea oaselor și curăță sângele”, a declarat pentru
Agrointeligența proprietara fermei de păsări din Ciorogârla.

Ferma de bibilici – o afacere profitabilă cu păsări crescute în sistem ecologic

Creșterera păsărilor de curte se poate transforma într-o afacere agricolă profitabilă

dacă antreprenorul are un plan de creștere bine pus la punct și o strategie de vânzare.
Cum pe piața autohtonă, numărul celor care au înființat ferme de găini de carne sau de
găini ouătoare este deja semnificativ, o afacere rentabilă și cu concurență mai puțină ar
putea fi creșterea bibilicilor. Deși cererea este pe un trend ascendent, în România nu
există încă o fermă de bibilici, iar cei care cresc aceste păsări în regim ecologic spun că
întreținerea lor nu le dă bătăi prea mari de cap.

19
În apropiere de București, în comuna Ciorogârla, Andreea Zamfirache a pus bazele unei
mici afaceri cu creșterea păsărilor de curte. Economist de profesie, a început acest
business acum 5 ani din dorința de a oferi familiei sale un trai sănătos, cu carne de la
păsări crescute în mod natural. Cu timpul, ideea ei de afaceri s-a transformat într-o
cunoscută fermă de prepelițe, însă și creșterea altor păsări s-a dovedit o sursă de profit.
Vorbim de găini, curcani, gâște și bibilici.

Carnea de bibilică are un preț de 30 de lei/kg

Creșterea bibilicilor a fost un pas important pentru afacerea Andreei Zamfirache.

Atunci când a părăsit Capitala și s-a hotărât să crească bibilici a fost privită cu oarecare
reticență din partea sătenilor, dar nu s-a lasat descurajată. “Bibilicile mai sunt denumite
și picherite, fiind originare din Africa, cresc în sistem natural, mănâncă foarte multă
verdeață, sistemul lor imunitar este foarte ridicat în comparație cu restul păsărilor de
curte și sunt foarte rezistente având o rată a mortalității scăzută. Noi creștem o rasă
mixtă de carne și ouă, ajungând până la greutatea de 4 kilograme. Noi vindem
kilogramul de carne de bibilică cu 30 lei și oul cu 1 leu. Carnea bibilicilor este cunoscută
pentru că întărește imunitatea oaselor și curăță sângele”, a declarat pentru
Agrointeligența proprietara fermei de păsări din Ciorogârla.

Pot crește la un loc cu găinile

În ceea ce privește sistemul de creștere al bibilicilor, Andreea Zamfirache spune că
acesta este foarte similar cu cel pentru creșterea găinilor. La ferma sa de familie, ea a
optat pentru un sistem apropiat de cel ecologic. ”Eu le țin în curte și în adăpost la un loc
cu găinile. O caracteristică a acestor păsări este că bibilicile au nevoie de mult spațiu.
Sunt foarte utile deoarece prin țipătul lor specific și printr-un simț foarte dezvoltat
îndepărtează soarecii, rapitoarele. Din marte și până când vine iarna , ele se ouă. Au
ciclul de ouat mai mare decât al găinilor”, ne-a precizat Zamfirache.

Hrănite cu cereale și lucernă

În ceea ce privește hrănirea bibilicilor, la ferma din Ciorogârla nu se se folosesc
concentrate combinate. Nici nu este nevoie, spune crescătoarea. “Totul este natural:
folosesc în alimentația lor doar grâu, porumb și floarea-soarelui, boabe sau în amestec
de uruială făcută în casă. Primăvara-vara suplimentez cu furaj verde. În spatele curții,
avem teren unde punem lucernă pentru a le hrăni. Cumpăr în fiecare toamnă 10 tone de
grâu, porumb și floarea soarelui, nu am teren să le cultiv eu. Mi-am construit însă o hală
unde depozitez cerealele”, ne-a mărturist crescătoarea de păsări.

20
Profit de la 500 de capete

Despre cât de profitabilă poate fi o fermă de bibilici în România, Andreea Zamfirache

spune că o astfel de afacere are nevoie de un efectiv mai mare de păsărie, undeva de la
500 la 600 de capete. “Aveți nevoie de o curte spațioasă pentru ele. Eu le țin în 600 de
metri pătrați unde se plimbă liber. Aceste păsări sunt foarte fricoase, în momentul în
care se sperie au tendița să zboare, pentru a preveni acest lucru noi le tăiem de 3-4 ori pe
vară vârful penelor. Atunci când vin la mine persoane care cumpără pui de bibilică, le
sfătuiesc cum trebuie să se comporte cu ei, fiind animale foarte fricoase nu trebuie
agasate, pentru că ele se strâng toate într-un colț și mor de frică nu din alte cauze. Sunt
informații care le ofer cu dragă inimă tuturor celor ce vin pe la noi”, ne-a spus Andreea
despre profitabilitatea afacerii cu bibilici.
Puii cresc rapid

Dacă vorbim despre o afacere pornită cu pui de o zi, aceștia cresc rapid și, în sistem
intensiv, pot fi sacrificați chiar și la vârsta de 12 săptămâni, când ating greutăți de 1,250
-1,300 kg, realizând un kilogram spor cu un consum de 3-3,5 kg de nutreț. Exploatate
industrial, în hale cu mediu controlat (se recomandă colectivități de 2-3 bibilici într-o
cușcă), hrănite cu furaj combinat, bibilicile pot produce 130-150 de ouă. În sistem
ecologic, însă, producția este mai mică și mai lentă, însă consumatorii de carne și de ouă
de bibilică din România preferă să cumpere din fermele de familie, unde au siguranța că
păsările nu au fost îndopate pentru îngrășare forțată.

21
Bibilicile încep să se ouă la vârsta de șase luni. Timp de un sezon o femelă face 100-150
de ouă. Ouăle de bibilică sunt de culoare sur-deschis, mai mici decât cele de găina și
cântăresc 43-48 grame. Au o formă de pară, cu coaja groasă și rezistentă. Rezista la
transportare pe distanțe mari și își păstrează calitățile gustative timp de jumătate de an,
dacă sunt păstrate la temperatura de 0…+10 grade C, conțin vitamina A, nu provoacă
reacții alergice.

Ce varietăți de bibilici se cresc la noi în țară

Creșterea bibilicilor se practică în special pentru carne, iar la nivel mondial, în Franța și
Italia funcționează cele mai multe ferme. De aici provin, de altfel și foarte multe efective
din România, mai ales că de-a lungul timpului au fost dezvoltate 8 varietăți de bibilici: 3
cu penaj unicolor, 3 cu penaj perlat și 2 cu alte culori compuse ale penajului. La bibilica
domestică nu putem vorbi de rase, ci numai de varietăți de culoare, cele mai frecvente
fiind bibilica cenușie și bibilica albă, ambele cu desenul perlat al penelor.

În România, primul import semnificativ de bibilici a provenit din Franța în 1970, când a
fost populată cu pui de o zi o parte a fermei Avicola Mihăilești din județul Giurgiu. Se
dorea popularizarea cărnii de bibilică la nivel național, iar ulterior, efectivele s-au extins
și în alte regiuni.

Carnea de bibilică este căutată de restaurantele de lux.

22
Dacă odinioară, la noi în țară funcționau ferme cu efective importante de bibilici, în
acest moment nu mai avem nici o astfel de afacere dedicată exclusiv acestui tip de
păsări. Ele sunt însă foarte apreciate pentru ouă, dar se remarcă și o cerere în creștere
pentru carnea lor gustoasă și sănătoasă. ”În ultima perioadă, am fost solicitată și de
restaurantele de lux, aceștia vor bibilici la 1-1,5 kilograme. La început nu am înteles de
ce le vor așa micuțe, ulterior am aflat că restaurantele le comercializează ca și carne de
fazan. Cele două specii seamănă ca și aspect dar carnea de fazan este mult mai ațoasă
decât carnea de bibilică care este foarte fină”, ne-a mărturisit crescătoarea de bibilici.
Ferma de bibilici – o afacere profitabilă cu păsări crescute în sistem ecologic

Creșterera păsărilor de curte se poate transforma într-o afacere agricolă profitabilă

dacă antreprenorul are un plan de creștere bine pus la punct și o strategie de vânzare.
Cum pe piața autohtonă, numărul celor care au înființat ferme de găini de carne sau de
găini ouătoare este deja semnificativ, o afacere rentabilă și cu concurență mai puțină ar
putea fi creșterea bibilicilor. Deși cererea este pe un trend ascendent, în România nu
există încă o fermă de bibilici, iar cei care cresc aceste păsări în regim ecologic spun că
întreținerea lor nu le dă bătăi prea mari de cap.

În apropiere de București, în comuna Ciorogârla, Andreea Zamfirache a pus bazele unei

mici afaceri cu creșterea păsărilor de curte. Economist de profesie, a început acest
business acum 5 ani din dorința de a oferi familiei sale un trai sănătos, cu carne de la
păsări crescute în mod natural. Cu timpul, ideea ei de afaceri s-a transformat într-o
cunoscută fermă de prepelițe, însă și creșterea altor păsări s-a dovedit o sursă de profit.
Vorbim de găini, curcani, gâște și bibilici.

Carnea de bibilică are un preț de 30 de lei/kg

Creșterea bibilicilor a fost un pas important pentru afacerea Andreei Zamfirache.

Atunci când a părăsit Capitala și s-a hotărât să crească bibilici a fost privită cu oarecare
reticență din partea sătenilor, dar nu s-a lasat descurajată. “Bibilicile mai sunt denumite
și picherite, fiind originare din Africa, cresc în sistem natural, mănâncă foarte multă
verdeață, sistemul lor imunitar este foarte ridicat în comparație cu restul păsărilor de
curte și sunt foarte rezistente având o rată a mortalității scăzută. Noi creștem o rasă
mixtă de carne și ouă, ajungând până la greutatea de 4 kilograme. Noi vindem
kilogramul de carne de bibilică cu 30 lei și oul cu 1 leu. Carnea bibilicilor este cunoscută
pentru că întărește imunitatea oaselor și curăță sângele”, a declarat pentru
Agrointeligența proprietara fermei de păsări din Ciorogârla.

Pot crește la un loc cu găinile

23
În ceea ce privește sistemul de creștere al bibilicilor, Andreea Zamfirache spune că
acesta este foarte similar cu cel pentru creșterea găinilor. La ferma sa de familie, ea a
optat pentru un sistem apropiat de cel ecologic. ”Eu le țin în curte și în adăpost la un loc
cu găinile. O caracteristică a acestor păsări este că bibilicile au nevoie de mult spațiu.
Sunt foarte utile deoarece prin țipătul lor specific și printr-un simț foarte dezvoltat
îndepărtează soarecii, rapitoarele. Din marte și până când vine iarna , ele se ouă. Au
ciclul de ouat mai mare decât al găinilor”, ne-a precizat Zamfirache.

Hrănite cu cereale și lucernă

În ceea ce privește hrănirea bibilicilor, la ferma din Ciorogârla nu se se folosesc

concentrate combinate. Nici nu este nevoie, spune crescătoarea. “Totul este natural:
folosesc în alimentația lor doar grâu, porumb și floarea-soarelui, boabe sau în amestec
de uruială făcută în casă. Primăvara-vara suplimentez cu furaj verde. În spatele curții,
avem teren unde punem lucernă pentru a le hrăni. Cumpăr în fiecare toamnă 10 tone de
grâu, porumb și floarea soarelui, nu am teren să le cultiv eu. Mi-am construit însă o hală
unde depozitez cerealele”, ne-a mărturist crescătoarea de păsări.

Profit de la 500 de capete

Despre cât de profitabilă poate fi o fermă de bibilici în România, Andreea Zamfirache

spune că o astfel de afacere are nevoie de un efectiv mai mare de păsărie, undeva de la
500 la 600 de capete. “Aveți nevoie de o curte spațioasă pentru ele. Eu le țin în 600 de
metri pătrați unde se plimbă liber. Aceste păsări sunt foarte fricoase, în momentul în
care se sperie au tendița să zboare, pentru a preveni acest lucru noi le tăiem de 3-4 ori pe
vară vârful penelor. Atunci când vin la mine persoane care cumpără pui de bibilică, le
sfătuiesc cum trebuie să se comporte cu ei, fiind animale foarte fricoase nu trebuie
agasate, pentru că ele se strâng toate într-un colț și mor de frică nu din alte cauze. Sunt
informații care le ofer cu dragă inimă tuturor celor ce vin pe la noi”, ne-a spus Andreea
despre profitabilitatea afacerii cu bibilici.

Puii cresc rapid

Dacă vorbim despre o afacere pornită cu pui de o zi, aceștia cresc rapid și, în sistem
intensiv, pot fi sacrificați chiar și la vârsta de 12 săptămâni, când ating greutăți de 1,250
-1,300 kg, realizând un kilogram spor cu un consum de 3-3,5 kg de nutreț. Exploatate
24
industrial, în hale cu mediu controlat (se recomandă colectivități de 2-3 bibilici într-o
cușcă), hrănite cu furaj combinat, bibilicile pot produce 130-150 de ouă. În sistem
ecologic, însă, producția este mai mică și mai lentă, însă consumatorii de carne și de ouă
de bibilică din România preferă să cumpere din fermele de familie, unde au siguranța că
păsările nu au fost îndopate pentru îngrășare forțată.

Bibilicile încep să se ouă la vârsta de șase luni. Timp de un sezon o femelă face 100-150
de ouă. Ouăle de bibilică sunt de culoare sur-deschis, mai mici decât cele de găina și
cântăresc 43-48 grame. Au o formă de pară, cu coaja groasă și rezistentă. Rezista la
transportare pe distanțe mari și își păstrează calitățile gustative timp de jumătate de an,
dacă sunt păstrate la temperatura de 0…+10 grade C, conțin vitamina A, nu provoacă
reacții alergice.

Ce varietăți de bibilici se cresc la noi în țară

Creșterea bibilicilor se practică în special pentru carne, iar la nivel mondial, în Franța și
Italia funcționează cele mai multe ferme. De aici provin, de altfel și foarte multe efective
din România, mai ales că de-a lungul timpului au fost dezvoltate 8 varietăți de bibilici: 3
cu penaj unicolor, 3 cu penaj perlat și 2 cu alte culori compuse ale penajului. La bibilica
domestică nu putem vorbi de rase, ci numai de varietăți de culoare, cele mai frecvente
fiind bibilica cenușie și bibilica albă, ambele cu desenul perlat al penelor.

În România, primul import semnificativ de bibilici a provenit din Franța în 1970, când a
fost populată cu pui de o zi o parte a fermei Avicola Mihăilești din județul Giurgiu. Se
dorea popularizarea cărnii de bibilică la nivel național, iar ulterior, efectivele s-au extins
și în alte regiuni.

Carnea de bibilică este căutată de restaurantele de lux

Dacă odinioară, la noi în țară funcționau ferme cu efective importante de bibilici, în

acest moment nu mai avem nici o astfel de afacere dedicată exclusiv acestui tip de
păsări. Ele sunt însă foarte apreciate pentru ouă, dar se remarcă și o cerere în creștere
pentru carnea lor gustoasă și sănătoasă. ”În ultima perioadă, am fost solicitată și de
restaurantele de lux, aceștia vor bibilici la 1-1,5 kilograme. La început nu am înteles de

25
ce le vor așa micuțe, ulterior am aflat că restaurantele le comercializează ca și carne de
fazan. Cele două specii seamănă ca și aspect dar carnea de fazan este mult mai ațoasă
decât carnea de bibilică care este foarte fină”, ne-a mărturisit crescătoarea de bibilici.

Pentru cei care își doresc să crescă bibilici trebuie să se organizeze în așa fel încât să
poată să oferă acestor păsări curții spațioase și să preîntâmpine eventualele pierderi
determinate de faptul că aceste păsări sunt zburătoare.

Cresterea bibilicilor in gospodarie: cum sa pornesti o afacere

Bibilicile, denumite si pichere, sunt niste pasari domestice, crescute in principal pentru
carne. Deosebirea intre carnea de pui/gaina si cea de bibilica este ca aceasta din urma
este dietetica, echilibrata in aminoacizi si contine, de asemenea, mai putina grasime. In
acest articol va vom prezenta detaliile unei afaceri cu bibilici.

In comparatie cu ouale de gaine, ouale de bibilica au un continut maimare de vitamina

A, caroten, zinc, mangan si substante uscate; nu provoaca alergie. Ouale de bibilica se
deosebesc prin duritatea mai mare a cojii si capacitatea de a fi pastrate un timp mai
indelungat.

Datorita continutului inalt de caroten galbenusul are o culoare oranj intens.

Productia bibilicilor
De la o bibilica, la o productie de 110 oua pe an, cu 80% fertilitate pot fi obtinuti 88 pui
cu varsta de o zi. La pierderi de 10% din efectivul de pasari si masa puilor de 1 kg (la
varsta de 3 luni), se pot obtine circa 80 kg de carne.

Carnea de bibilica este frageda si usor digerabila. La gust, carnea de bibilica aminteste
de carnea de vanat (fazan). In comparatie cu vanatul, carnea de bibilica este alba.

Adaptarea lor in gospodarie

Sa vedem asadar alte argumente pentru cresterea bibilicilor in gospodarie. Aceste pasari
pot fi intretinute fara pierderi la temperaturi de la -30 grade Celsius pana la +30 grade
Celsius. In comparatie cu alte specii de pasari, bibilicile poseda o imunitate ridicata fata
de diverse boli si nu sunt pretentioase fata de conditiile de ingrijire si nutritie.

26
In legatura cu capacitatea lor de a manca diferite insecte, inclusiv gandacul de
Colorado, bibilicile se folosesc in gospodarii la combaterea daunatorilor de gradini si
livezi.

Bibilicile traiesc in card si se acomodeaza bine cu celelalte pasari domestice din ograda.
Cateva avantaje pentru inceperea unei afaceri de crestere a bibilicilor in gospodarie:

-cheltuieli de investitii relativ mici in constructii sau echipamente;

-ingrijirea nu prea complicata a pasarilor;
-nutritia pasarilor cu multe furaje ieftine (iarba, radacinoase etc.)
-necesita incaperi si spatii deja existente in gospodaria taraneasca;
-administrarea afacerii de catre membrii familiei

Infiintarea afacerii – de ce lucruri aveti nevoie si cum incepeti efectiv

Sa vedem asadar cum putem incepe cresterea bibilicilor in gospodarie, de ce avem
nevoie mai exact. Pentru infiintarea unei crescatorii de bibilici este nevoie initial de 21
femele si 7 masculi. Pasarile pot fi procurate in toamna – iarna, de la crescatorii
autorizati.

Pentru întreținerea bibilicilor se va construi o ferma, formata dintr-un ocol si un spatiu

de intretinere a pasarilor, construit din lemn. Acest spatiu va avea geamuri, sistem de
ventilare si va fi racordat la reteaua de curent pentru iluminarea artificiala in timpul
noptii.

Ferma va avea o suprafata de 150 metri patrati. Puii de bibilici se vor intretine departe
de pasarile mature, in alta incapere temporara (in primele 2-3 luni de la ecloziune).

Pentru a se reduce pierderile de furaje se vor construi jgheaburi speciale pentru

alimentarea pasarilor. Aceste jgheaburi se vor face din scanduri uscate, cu grosimea de
0,5 – 1 cm. Pentru a evita traumatismul pasarilor se vor rotunji toate asperitatile si
muchiile jgheaburilor.

27
Cresterea bibilicilor in gospodarie: întreținerea pasarilor
La o intretinere in voliera o pasare bibilica poate produce in medie 110 de oua anual, iar
la intretinerea in stare libera (gradina) – 60 oua. La o intretinere si nutritie
corespunzatoare, numarul de oua poate creste cu circa 50%.

Suprafata incaperii fermeri este bine sa asigure 1 metru patrat pentru 5 bibilici. In
perioada de inperechere, pentru a obtine o fecunditate ridicata, suprafata incaperii va
asigura 1 metru patrat pentru 1-2 bibilici. Inaltimea peretelui din fata a cotetului va fi
de circa 2,2 m, iar a peretelui din spate 1,7 m. Latimea va fi de 3 m. Asternutul poate fi
format din pleava si paie uscate, coji de floarea-soarelui, rumegus, tulpini tocate de
porumb. In perioada de vara la asternut poate fi folosit nisipul uscat.

La întreținerea bibilicilor pentru oua temperatura incaperilor va fi de minim 14 grade

Celsius (iarna) si maxim 18 grade Celsius, vara. Se va folosi iluminatul artificial, pentru
a se asigura zilnic15 ore de lumina.

Nutritia pasarilor mature

În comparatie cu intenstinul gainii, intestinul bibilicii este mai scurt cu 40%. De aceea,
aceste pasari vor primi furaje nutritive si usor asimilabile. Ratia va contine 16-18 %
proteine de origine animala si vegetala, 4% grasime, 7% substante minerale si maxim
5% celuloza. Sursa principala de energie vor fi boabele de porumb, grau, mei, orz, ovaz.

Ratia va fi echilibrata in calciu, fosfor, sodiu, mangan, zinc, iod, fier si cupru. Pentru
bibilici consumul de iarba si furaje suculente este aproape identic cu cel al gastelor.
Consumul pentru o bibilica matura este de 120 gramde de furaj pe zi.
Bibilicile mature sunt hranite de 3 ori pe zi, la orele 7, 13 si 18. Dimineata pasarile vor
primi doar furaje suculente, iar seara cu cele concentrate. Apa se va schimba de 3 ori pe
zi.

Specialistii recomanda acest tip de ratie: intr-un an, pentru o pasare = 32 kg de cereale,
3,5 kg de furaje de origine animala,4 kg de suculente (cartof, varza, moscov, sfecla), 12
kg iarba, 0,5 kg drojdie, 2 kg de furaje minerale.

Nutritia puilor de bibilica

Ratia zilnica a puilor de bibilici trebuie sa contina circa 23 % proteine. Puii nu sunt
exigenti fata de mancare, cu conditia ca aceasta sa fie calorica.

28
În primele zile de la nastere ratia unui pui include 4 grame de oua fierte, 2 grame de
crupe de mei si 2 grame de verdeata taiata marunt.

Alimentarea se va face doar cu hrana calitativa peste fiecare 2 ore. La varsta de 3 luni
puii ating greutatea de 1 – 1,3 kg.

Singura ferma ecologica de bibilici din Estul Europei este în Harghita

Cu banii stransi in Statele Unite, un fermier din Harghita s-a intors in tara cu dorinta de
a pune bazele unei ferme de bibilici. Dupa ce a cumparat 1.000 de pasari, bolile si
daunatorii l-au lasat fara mai bine de jumatate din efectiv. S-a gandit de mai multe ori
daca merita sa incerce din nou. A fost la un pas sa renunte la tot, dar si-a pastrat
increderea in el. Acum detine singura ferma ecologica de bibilici din Estul Europei.

„Aici la noi in Tarnavita (jud. Harghita) sunt multi cultivatori de cartofi. Bibilica este
singura pasare care mananca gandacul de Colorado. Asa m-am gandit ca as putea sa
duc pe camp bibilicile si sa-i ajut pe producatori sa aiba un produs ecologic. Numai ca
totul functioneaza pana cand dau drumul in camp bibilicilor. Sa le aduni e mai greu,
aproape imposibil. De aceea a cazut aceasta varianta, insa a ramas bibilica”, spune
Robert Baricz.

29
Invetitia totala pe care a realizat-o fermierul din Harghita se ridica la circa 50.000 de
euro. Chiar daca in prezent se bucura de mult succes, inceputul a fost unul presarat cu
multe obstacole pentru fermierul din Harghita.

„Am inceput cu 1.000 de bibilici, insa din lipsa medicilor veterinari am pierdut primul
efectiv. Am stat pe ganduri, ma gandeam sa las totul la o parte, dar am avut incredere in
mine si am pornit la drum inca o data cu un efectiv mai mic. Acum pot spune ca am luat
o decizie foarte buna”, mai spune Robert Baricz.

In prezent, fermierul din Harghita detine un efectiv de 350 de bibilici. Pentru a creste cu
adevarat ecologic, pasarile au posibilitatea sa umble intr-un tarc deschis, in aer liber,
fiind hranite doar cu furaje, lucerna si grau, insa uneori si cu frunze de salcam.
Bibilicile sunt intr-un tarc deschis, afara. Fac ce vor. Le hranesc cu furaj pentru gaini
ouatoare, lucerna apoi grau sau porumb. Ca sa depuna oua, bibilica necesita un grad de
proteina mai ridicat decat celelalte pasari. De asemenea le mai dau cu lucerna si frunze
de salcam, deoarece sunt foarte hranitoare pentru gainile ouatoare”, afirma Robert
Baricz.

Succesul de care se bucura Robert Baricz se bazeaza intr-o mare masura si pe

capacitatea acestuia de a dezvolta un lant complet de distributie, incepand cu simpla
crestere a bibilicilor si ajungand la comercializarea produsului procesat.

„Eu am facut un tur complet. Am nucleul de pasari, acesta depune ouale. Dupa aceea eu
le pun in incubatorul propriu. Scot puisorii pe care ii aduc inapoi la ferma. Aici cresc si
dupa ce au ajuns la greutatea de taiere ii duc la un abator autorizat. Apoi, materia
prima o duc intr-o fabrica de conserve unde, conform cerintei mele, se produce pateul
organic de bibilica. Iau apoi produsul de la fabrica si il comercializez”, mai spune
Robert Baricz.

In viitor, Robert Baricz doreste sa isi extinda si mai mult ferma ecologica de bibilici, mai
ales in conditiile in care produsul sau este cautat in toate magazinele din Harghita,
precum si din alte judete ale tarii.

In concluzie
Cresterea bibilicilor in gospodarie poate deveni o afacere profitabila daca se tin cont de
mai multe aspecte: atat cele ce tin de cresterea efectiva a pasarilor, precum si aspecte ce
tin de piata de desfacere.

30
Pentru ca bibilicile mature sa nu zboare, puilor la varsta de 1-2 zile li se va amputa, cu
foarfeca, o falanga la o aripa. O alta cale de evitare a zborului pasarilor consta in
scurtarea penelor aripilor.

31
BIBLIOGRAFIE
1.https://agrointel.ro/29741/cresterea-bibilicilor-in-sistem-ecologic-afacere-profitabila/

2.https://cultivaprofitabil.ro/cresterea-bibilicilor-in-gospodarie-cum-sa-pornesti-o-afacere/

3.https://www.stiriagricole.ro/singura-ferma-ecologica-de-bibilici-din-estul-europei-este-in-harghita-
26055.html

4.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/22281-crestere-bibilici.html

5.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/18745-alimentatia-bibilicilor.html

6.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/18099-hranirea-bibilicilor-adulte.html

7.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/17864-cresterea-bibilicilor-pentru-
carne.html

8.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/17303-pasteureloza-aviara-sau-holera-
aviara.html

9.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/16195-despre-cresterea-bibilicilor.html

10.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pasari/14320-cresterea-bibilicilor.html

11.https://www.gazetadeagricultura.info/bibilici.html

32