$RPMARKG

c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê "

# Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê

Ê

$ Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê &

!

Ê

Ê

Ê

c' Ê(

Ê

Ê

)
Ê

Ê

cc Ê*

Ê

+

,
Ê

Ê

Ê

c Ê-
"

"

Ê "

Ê "
Ê "

c Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê
"

Ê

Ê

Ê

Ê

c# Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

c$ Ê&

*

Ê

"

Ê !

Ê !

"

Ê

Ê !

c% Ê/

!

' Ê0

!

Ê

Ê

Ê

c Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê -2

-2
Ê -2

-2
Ê -2

-2

Ê-2
Ê

3

Ê

Ê

3

# Ê4

Ê

Ê

Ê

5555

$ Ê

-2
'''6
Ê

'''
Ê

Ê

Ê

% Ê.

' '''

-

Ê -2 /

42 -

Ê 42 /

-2 -

Ê -4 /

44 -

' Ê/

Ê

Ê

Ê

c Ê

Ê

Ê

Ê

"

Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

"

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

$ Ê- !

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

% Ê-

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

' Ê

!

Ê !

Ê

Ê

Ê

c Ê!

Ê
Ê

Ê
Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê*

Ê

Ê "
Ê

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê

+

,

3
Ê "

Ê

Ê

Ê

% Ê-

"

Ê

!

Ê

!

Ê

' Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

c Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

Ê

"

Ê

Ê !

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê

c Ê -27

Ê 427

Ê .47

' Ê1

Ê 42

Ê 42

Ê 42 7

c Ê8

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê8

Ê
!

Ê

4
&
Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê-

"

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê
"

Ê

"

Ê

Ê

$ Ê

Ê

"

Ê

Ê

% Ê&

Ê

!

Ê

!

Ê

Ê

Ê

#' Ê

Ê

'3c''
Ê

'3'
Ê

Ê

#c Ê1

Ê "

Ê

Ê

Ê
Ê
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê
Ê 9
Ê 9

Ê /

# Ê-

"

Ê /

Ê /

Ê -

Ê &

Ê -

## Ê- "

Ê

Ê &

Ê

Ê &

#$ Ê-

Ê

Ê &

Ê &

Ê &

#% Ê

:

;

Ê

Ê

Ê

$' Ê

Ê <

Ê .

Ê &

$c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê 8

$ Ê

Ê 8

Ê &

Ê 8

3

$ Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê*

Ê 9 !

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê*

Ê 9

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê

Ê

Ê -
6666
Ê

Ê

Ê &

"
$# Ê-

Ê &

Ê &

Ê & !

Ê &

$$ Ê
3

Ê

Ê

Ê

$% Ê-

Ê &

Ê &

Ê &

Ê &

%' Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

%c Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê& !

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
1
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:
6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
9
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

14
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20
10. Completaţi tabelul:
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26
27
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale
B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza
cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit
41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si
venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
neorganizati si prost informati
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu

scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
115) Conform manualului, capitalismul global:
A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:
A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

A. doar atunci cand produc dobanda
B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere

$RPMARKG

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

$RPMARKG

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

c Ê 

    

  "

  

     

     

  

      

     

    

    

    

    

    

la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)

au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte

si somajul a mai fost

5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?

13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

2. Produsul Intern Brut constituie:

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

7. Venitul Naţional Brut constituie:

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

12. Venitul personal include:

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

14. VPD include:

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

18. PIB real se va calcula ca:

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

27. Care din indicatori este prociclic?

28. Care din indicatori este contraciclic?

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

32. Şomajul este rezultatul:

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

46. Stagflaţia este situaţia:

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

57. Component al cererii agregate nu sunt:

58. Curba cererii agregate exprimă:

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

c Ê

"