Asistenţa socială a persoanelor vârstnice

”Vârstnicii, azi, în lume și în România”

PASCV, An II, sem. II
Lect. univ. dr. Carmen Stanciu
Condre Ramona-Simina

Introducere
Populația vârstnică reprezintă o categorie tot mai importantă în societatea contemporană,
întrucât speranța de viață în creștere și scăderea ratei natalității conduc la o evoluție demografică
care pune în fața societății noi provocări. Acești vârstnici, în viziunea unora, pot reprezenta o
povară pentru societate, dar cu o abordare adecvată, pot aduce beneficii semnificative. În acest
referat, propun să analizez situația vârstnicilor în lume și în România, precum și să propun
strategii de politici sociale în acord cu evoluția demografică a populației vârstnice și perspectivă
asupra politicilor sociale care ar putea răspunde nevoilor acestora.

Cuprins
Capitolul 1: Situația vârstnicilor în lume
”Gerontologia reprezintă studiul științific al bătrâneții umane, iar geriatria studiază
problematica medicală și de îngrijire a persoanelor în vârstă.” (”Psihologia vârstelor”, Erik
Erikson, 2008, pag. 78)
Pentru a înțelege contextul în care trăiesc persoanele în vârstă în România, este important să
cunoaștem procentul lor în lume. Potrivit statisticilor Națiunilor Unite, numărul persoanelor cu
vârsta peste 60 de ani a crescut semnificativ în ultimele decenii și este de așteptat să continue
să crească în următoarele decenii. Acest fenomen este însoțit de schimbări în structurile
familiale și relațiile intergeneraționale, precum și implicații pentru sistemele de sănătate și
asistență socială.
”Datorită creșterii longevității și speranței de viață, calitatea vieții a constituit un subiect
important de studiu pentru cercetătorii care lucrează în domeniul îmbătrânirii (Hall et al., 2011).
Deşi conceptul de calitate a vieţii s-a dezvoltat iniţial în cercetările din domeniul medical, el s-a
extins şi în alte domenii precum sociologie, psihologie, asistenţă socială.”(”Calitatea vieții
persoanelor vârstnice depentente în România”, Mihaela Ghența, Aniela Matei, Luise Mladen-
Macovei, Elena-Silvana Bobârnat, 2020, pag. 13)
Persoanele în vârstă din diferite țări se confruntă cu provocări speciale. De exemplu, țările
dezvoltate au pus un accent mai mare pe asigurarea unei îngrijiri medicale de calitate, pe o
pensie adecvată și pe asigurarea accesului la locuințe adaptabile. În țările în curs de dezvoltare,
pe de altă parte, persoanele în vârstă se confruntă cu sărăcia, lipsa accesului la asistență
medicală și servicii sociale și discriminarea în funcție de vârstă.
”Unii teoreticieni susțin că bătrânețea trebuie privită ca o perioadă de dezvoltare psihologică
ale cărei sarcini de referință sunt:
-adaptarea la declinul forței fizice și al sănătații;
-pregătirea pdihică pentru a face față pensionării cu întregul său cortegiu de situații;
-adaptarea la îngustarea câmpului familiei (căsătoria copiilor, pierderea partenerului de viață).”
(”Psihologia vârstelor”, Erik Erikson, 2008, pag. 78)

Capitolul 2: Situația vârstnicilor în România

În România, persoanele în vârstă reprezintă o mare parte din populație și această tendință
este în creștere. Adulții în vârstă se confruntă cu o varietate de provocări în ceea ce privește
sănătatea, veniturile, serviciile sociale și integrarea socială. Sistemul de pensii este unul dintre
aspectele cheie, iar asigurarea unor pensii adecvate și durabile este o provocare pentru
guvernul României.
De asemenea, este important să luăm în considerare dimensiunile emoționale și psihologice
ale îmbătrânirii. Mulți adulți în vârstă experimentează sentimente de singurătate, izolare și
depresie. În același timp, există resurse și oportunități de susținere și îmbunătățire a calității
vieții seniorilor prin servicii sociale, activități recreative și voluntariat.
”Calitatea vieții persoanelor vârstnice este influențată de factori diverşi, de natură socială și
economică, dar și de factori ce reflectă caracteristici individuale și biologice (Walker, 1981) sau
istoricul de viaţă (Morganti, 1988). Zaninotto (2009) identifică patru categorii de factori:
sănătatea, circumstanţele socio-economice, circumstanţele psiho-sociale şi caracteristicile
demografice. În prima categorie, factorii care afectează negativ calitatea resimţită a vieţii sunt
limitările de lungă durată, dificultăţile în derularea activităţilor zilnice, depresia, capacitatea
funcţională redusă. Factorii socio-economici cu efect pozitiv asupra calităţii vieţii sunt
consideraţi a fi accesul la bunuri de folosinţă îndelungată, dreptul de proprietate, nivelul de
studii. Factorii socio-economici cu efecte negative asupra calităţii vieţii sunt reprezentaţi în
principal de nivelul scăzut al veniturilor. Circumstanţele psiho-sociale asociate pozitiv cu
calitatea vieţii sunt dimensiunea relaţiilor sociale, menţinerea unor relaţii de încredere cu copii,
familia şi prietenii.” (”Calitatea vieții persoanelor vârstnice depentente în România”, Mihaela
Ghența, Aniela Matei, Luise Mladen-Macovei, Elena-Silvana Bobârnat, 2020, pag. 13)

Capitolul 3: Concluzii și propuneri de strategii de politici sociale

Evoluția demografică a populației vârstnice impune nevoia de adaptare și implementare a
politicii sociale adecvate. Guvernele și societatea în ansamblu ar trebui să acorde o atenție
sporită problemelor și nevoilor vârstnicilor.
Pentru a răspunde acestor provocări, este necesară o abordare integrată care să abordeze
diversele aspecte ale vieții vârstnicilor, inclusiv sănătatea, veniturile, serviciile sociale și
integrarea socială. Sistemele de asistență medicală și socială trebuie îmbunătățite și extinse
pentru a asigura accesul universal și calitatea serviciilor.
În plus, promovarea activităților recreative și sociale pentru vârstnici poate contribui la
combaterea singurătății și izolării sociale. Voluntariatul și implicarea vârstnicilor în comunitate
ar trebui încurajate și sprijinite. De asemenea, este important să se dezvolte programe de formare
și reconversie profesională pentru vârstnici, pentru a le oferi oportunități de angajare și integrare
în piața muncii.
”Instrumentele destinate evaluării calităţii vieţii persoanelor vârstnice pot fi grupate în
instrumente generale – care se pot aplica oricărei categorii a populaţiei şi implicit şi persoanelor
vârstnice şi instrumente specifice - dedicate acestui segment de vârstă. Aceste instrumente iau
forma unor chestionare aplicate diferitelor categorii de persoane, cu scopul măsurării acelor
aspecte ale calităţii vieţii considerate importante, în funcţie de contextul naţional, de interesul
cercetătorilor sau practicienilor.” (”Calitatea vieții persoanelor vârstnice depentente în România”,
Mihaela Ghența, Aniela Matei, Luise Mladen-Macovei, Elena-Silvana Bobârnat, 2020, pag. 13)

Concluzii finale
O viziune proprie asupra lumii și a situației persoanelor în vârstă din România necesită mai
multă atenție și o abordare coerentă și integrată. Societățile trebuie să adopte politici și strategii
sociale pentru a se asigura că persoanele în vârstă îmbătrânesc într-un mod sănătos, activ și
demn. Oferind resurse adecvate și promovând o cultură a respectului și incluziunii, putem crea
condiții favorabile pentru ca adulții în vârstă să se bucure de o înaltă calitate a vieții și să
contribuie la societate în moduri semnificative.